Romînia Liberă, iulie 1958 (Anul 16, nr. 4268-4294)

1958-07-22 / nr. 4286

. Pag. 2-0 I­ ­nvintările rostite la marele miting al oamenilor muncii din Capitală Cuvîntul acad. Zaharia Stanca In numele Comitetului national al mişcării pentru pace din ţara noastra şi în numele oamenilor noştri de artă şi cultură a luat cuvîntul acad. Zaharia Stanca. „Unesc glasul meu plin de minte cu glasurile dum­­neavoastră şi cu glasurile milițoane­­lor de oameni din ţara noastră care, alături de toate popoarele lumii, în­fierează şi condamnă agresiunea tâl­­hărească a imperialiştilor anglo-ame­­ricani, mişelnic făptuită zilele acestea în Orientul arab, împotriva conştiinţei umanităţii, în dispreţul celor mai elementare reguli morale, călcînd în picioare măreţele principii ale Cartei O.N.U., neţinînd seama de relaţiile diplomatice şi an­gajamentele luate solemn, imperialiş­tii angio-americani au trecut de la vorbă la faptă, încercînd nebuneşte să aprindă focul în Orientul­­ arab, cu intenţia vădită de a azvîrli­ întrea­ga omenire într-un război fără prece­dent în istorie. Statele Unite şi Marea Britanie fa­­cînd abuz de forţa lor, încalcă cu ne­legiuire drepturile sfinte ale popoarelor arabe. Pentru ce fac ele oare aceasta? Agresiunea, are ca scop acapararea bo­găţiilor statelor arabe, înrobirea po­poarelor arabe, transformarea terito­­riilor statelor arabe în baze anglo­­americane de război. Dar acestor so­coteli netrebnice, acestor planuri de declanşare a unui nou război mondial li se opune voinţa dîrză a tuturor Po­poarelor lumii care nu mai pot îngă­dui să se atenteze la pacea lor. „ Sintem­ alături de popoarele ţarilor arabe, a spus acad. Zaharia Stancu, pentru că dreptatea cea mai sfînta este de partea lor. Noi sintem­ alături de popoarele acestor ţări pentru că pînă acum 14 ani şi noi am avut ne­fericirea să-i cunoaştem bine la faţa pe cei care trimit astăzi soldaţi în Orientul arab. De citeva zile, de cînd anglo-ame­­ricanii au trecut la agresiune, sute şi sute de milioane de oameni înfierează, unii direct, cum o facem aici noi, «'Iţii prin glasul reprezentanţilor lor trimişi la Stockholm, tîlhăreasca agresiune an­­glo-americană din Orientul arab, şi pun pe fruntea celor care au iniţiat-o pecetea ruşinii şi pecetea netrebniciei. Nu este pe lume pată mai greu de purtat decit aceea de a atenta la libertatea altor popoare. Şi nu este pe lume netrebnicie mai netrebnică decît aceea de a încerca să dai foc globului pămîntesc şi de a împinge omenirea in suferinţe şi nimicirile pe care 1e aduce războiul. „ . . . In mijlocul acestei veri, and între­gul nostru popor munceşte creator pentru obţinerea de noi victorii în con­­strucţia socialismului, pacea­­" este grav ameninţată. Este ameninţa­­tă şi pacea noastră. Este ameninţata şi munca noastră paşnică. Sunt ame­ninţate vieţile copiilor noştri. Nu ne­­temem de ameninţări. Strins uniţi in jurul partidului nostru şi în jurul gu­vernului nostru, nu vom îngădui ni­mănui şi niciodată să împiedice mun­ca noastră de făurire a societal“ cialiste. , . „ Noi facem parte din marele lagar al păcii, lagăr care are în fruntea lui invincibila Uniune Sovietica. Noi fă­cem parte din invincibilul front al po­poarelor libere, care nu doreşte M. Io­va decît să-şi construiască în linişte şi în pace, în conformitate cu concep­ţiile lui despre viaţă, un viitor lumi­nos şi fericit. De aceea, în aceasta a­­dunare, noi cerem cu hotărîre înceta­rea imediată şi necondiţionata a a­­gresiunii imperialiste ît­ Drieptul arab. Salutăm cu căldură mesajele adresate de N. S. Hruşciov şefilor guvernelor S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei, de a se organiza o întîlnire a şefilor gu­vernelor pentru a opri cursa spre război. Cerem cu hotărîre retragerea imediată a trupelor anglo-americane din tării® invadate tîlhărăşte. Ni le ce­rem cu stăruinţă ca şefii marilor ste­te să se întîlnească urgent pentru re­glementarea paşnică a tuturor dife­rendelor existente. Noi cerem cu ho­tărîre pace pentru noi, pace pentru întreaga omenire. Au trecut timpurile cînd imperia­liştii puteau să dispună după bunul lor plac de soarta popoarelor. Mi­lioanele de oameni din toate ţările globului vor şti să-şi impună voinţa, aparînd pacea- Cuvîntul tov. Toma Marinescu Luând cuvîntul în numele tineretu­lui Capitalei, tov. Toma Marinescu, prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al U.T.M., a spus . Impe­rialiştii americani şi englezi s-au de­mascat din nou ca principalii duşmani ai păcii şi libertăţii popoarelor. Fap­tele dovedesc că agresiunea america­­no-engleză este îndreptată nu numai împotriva popoarelor libanez şi iorda­nian, ci şi împotriva tinerei Republici Irak şi a tuturor popoarelor arabe care luptă pentru libertate şi indepen­denţă naţională. Ea pune în pericol pacea şi securitatea nu nu amai din a­­ceasta parte a globului, ci în întrea­ga lume. Tineretul din oraşul Bucureşti, ală­­­turi de întregul popor muncitor din ţara noastră şi de celelalte popoare ale ţărilor lagărului socialist în ii Uli­ţe cu U.R.S.s., alături de toate popoa­rele iubitoare d® pace din întreaga lume, îşi exprimă trinia şi indignarea faţă de acţiunile rţ­mişave ale imperia­lismului american şi englez, cortdam­­nînd cu hotărîre agresiunea lor. Cerem guvernelor S.U.A şi Angliei să înceteze amestecul neruşinat ,în treburile interne »i« popoarelor arabe şi să-şi retragă fără întîrziere forţele armate din Liban şi Iordania. Cuvîntul tov. Elena Uvezeanu In numele Consiliului Naţional al Femeilor — a sgus tov. Elena Live­reanu — în numele milioanelor de femei din ţara noastră — luptătoare hotărîte pentru cauza păcii — exprim la acest miting al oamenilor muncii din Capitală profunda noastră indig­nare şi protestul hotărît faţă de agre­siunea imperialismului american şi englez împotriva Iordaniei şi Libanu­lui, împotriva popoarelor arabe care luptă pentru libertate şi independenţă naţională. Acum cînd în întreaga omenire se ridică şi mai tumultuos valul de mi­nte al popoarelor faţă de evenimen­­tele din Orientul Mijlociu, femeile de pretutindeni — în numele celui mai sfm­t sentiment al dragostei materne — îşi string şi mai mult rindurile şi luptă mai dîrz pentru apărarea păcii. Alături de întregul nostru popor, fe­meile susţin cu fermitate declaraţiile făcute de guvernul ţării noastre în legătură cu acţiunile agresive ale S.U.A. şi Angliei în Orientul Mit­-Ociu şi Apropiat, ele se alătură din toată inima luptei drepte a popoarelor arabe pentru libertatea şi independenţa na­ţională. Opinia publică mondială a primit cu mare interes şi încredere mesajul tov. N. Hruşciov adresat­­preşedin­telui S.U.A., mesaj care aduce o nouă propunere menită să înlăture primej­dia unui război. Noi femeile, pui P16­6 din R.P.R. ne exprimăm profunda re­cunoştinţă faţă de guvernul Uniunii Sovietice pentru fermitatea cu care a­­pără pacea, pentru eforturile, pe care le depune pentru a asigura liniştea şi pacea nu numai în Orientul Arab ci in întreaga lume. Noi cerem ca guvernele S.U.A. şi Angliei să dea curs propunerilor fă­cute de tov. N. Hruşciov, de a se convoca de urgenţă conferinţa şefilor marilor puteri. In numele Consiliului Naţional al Femeilor exprim încă odată protestul hotărît al milioanelor de femei din ţara noastră împotriva agresiunii tî­­­hireşti a imperialismului american şi englez, împotriva popoarelor arabe. Să fie retrase imediat trupele ocu­panţilor americani şi englezi din Ior­dania şi Liban şi să se dea posibili­tate popoarelor acestor ţări să-şi ho­tărască singure soarta. Jos miinile de pe Orientul Arab ! Cuvîntul tov. Stanciu Stoian Cauza popoarelor arabe este o cauză dreaptă, o cauză sfintă, a spus tov. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române pentru prietenie cu popoarele din Asia şi Africa. De a­­ceea, oamenii cinstiţi din întreaga lu­me îşi exprimă simpatia şi solidari­tatea cu lupta acestor popoare. Mo­nopolurilor şi trusturilor imperialiste, care vor să jefuiască în continuare bogăţiile şi popoarele din ţările O­­rientului Apropiat şi Mijlociu, nu le este însă pe plac lupta pentru li­bertate a popoarelor arabe. Din po­runca lor a fost pornită agresiunea americano-engleză din Liban şi Ior­dania, acţiune care vizează totodată Irakul şi celelalte ţări arabe şi pune în pericol pacea întregii lumi. Inter­venţia militară a imperialismului a­­merican şi englez constituie o adevă­rată crimă împotriva umanităţii. Acţiunile agresive americano-engle­­ze în Liban şi Iordania demască încă odată caracterul prădalnic al impe­rialiştilor, care nu se dau în lături de la nici o mîrşăvie pentru a-şi în­făptui politica de înrobire a popoare­lor. Aceste acţiuni constituie acte dis­perate ale colonialiştilor în faţa cre­şterii mişcării de eliberare a popoare­lor din Orientul Arab, precum şi a falimentului faimoasei „doctrine Ei­senhower“ şi a „pactului de la Bag­dad“. Agresorii ar trebui să ştie că mij­loace pentru a potoli setea de liber­tate a popoarelor arabe nu există. La conferinţa de la Cairo a popoa­relor din Asia şi Africa, ce a avut loc la începutul acestui an şi la care au luat parte reprezentanţi din peste 40 de ţări, toţi cei care au fost acolo au văzut şi au simţit ce forţă vulca­nică reprezintă mişcarea de eliberare a popoarelor afro-asiatice. Faptele arată că au apus pentru totdeauna timpurile cînd imperialiştii puteau sugruma nestingheriţi lupta pentru libertate a popoarelor asuprite. Să ia aminte imperialiştii că orice încercări de a împiedica aceste po­poare să-şi dobîndească independenţa sunt în zilele noastre sortite eşecului. Salutăm cu căldură mesajul adresat de tov. N.S. Hruşciov guvernelor ame­rican, englez, francez şi indian care a­­rată calea spre Înlăturarea primejdiei de război, prin respectarea dreptului popoarelor din Orientul arab de a-şi hotărî singure soarta. Acest mesaj, inspirat din năzuinţa sinceră de pace a ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, ne arată un lucru: că în aceste momente grele nici un om cinstit şi conştient nu poa­te rămîne indiferent faţă de actul ban­ditesc al agresorilor. Alături de popoarele frăţeşti din ta­rile lagărului socialist şi de toate for­ţele progresiste din lume, poporul ro­mân va apăra pină la Capăt cauza dreaptă a păcii­ şi libertăţii popoare­lor. Cuvîntul studentului Salim Maruf A vorbit apoi studentul libanez Sa­lim Maruf care învaţă la institutul de petrol, gaze şi geologie din Bucu­­reşti. Dragi prieteni, în aceste zile patria mea trece prin momente grele, create de invazia trupelor americane care s-au năpustit ca tîu­larii asupra po­porului ţării unde, c® luptă pentru li­bertate şi independenţă naţională. Imperialiştii nu vor să înţeleagă că popoarele mici trebuie să trăiască aşa după cum doresc ele. Noi nu dorim războiul, dar dacă a­­gresorii americani ne obligă la război, vom fi mai puternici ca oricind şi­ vom lupta pînă la unul pentru apărarea fiecărui metru pătrat din­­ pămîntul patriei noastre, fiind siguri că vom cîştiga. Cu lupta dreapta a poporului libanez sînt solidare toate popoarele arabe. Alături de noi sînt ţările so­cialiste în frunte cu U.R.S.S. şi, toate popoarele iubitoare de pace din întrea­ga lume. Toate popoarele lumii cunosc bine scopul urmărit de imperialismul ame­rican şi englez şi anume : acapararea petrolului ţărilor arabe şi subjugarea acestor ţări. Dar aceste planuri murdare nu vor reuşi, ele se vor zdrobi de hotărîrea de luptă a popoarelor arabe, care vor să trăiască libere, fără imperialişti. Ele vor ca în viitor petrolul arab să nu mai constituie izvor de bogăţie pentru imperialişti, ci să fie folosit în scopul dezvoltării economice, cul­turale şi sociale a popoarelor arabe însăşi. Ca student libanez aduc călduroase mulţumiri poporului romîn şi condu­cătorilor lui pentru sprijinul frăţesc, dezinteresat, pe care î l acordă luptei drepte a poporului libanez pentru independenţa sa naţională, pentru a­­părarea păcii, pentru făurirea unui viitor mai bun jos miinile agresorilor americani de pe Liban !, Afară cu agresorii americani şi en­glezi din ţările arabe ! Trăiască lupta popoarelor pentru a­părarea păcii ! Ultimele cuvinte ale tînărului stu­dent libanez — rostite îh limba ro­­mână ,— au fost acoperite de o furtună de aplauze ale zecilor de mii de par­ticipanţi la miting care îşi exprimă simpatia şi solidaritatea cu lupta dreaptă ,a popoarelor arabe, hotărîrea li­ nestrămutată de a a­păra cauza păcii şi a prieteniei dintre popoare. Cuvîntul tov. Ion Grigore Stancu In numele muncitorilor din Capi­tală a vorbit tov. Ion Grigore Stancu, muncitor fierar la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, care a spus: Cu minte nestăvilită înfierează po­porul nostru agresiunea imperialişti­lor americani şi englezi împotriva po­poarelor din Liban şi Iordania A­­ceastă agresiune a imperialiştilor îm­potriva ţărilor Orientului arab consti­tuie o acţiune criminală îndreptată­­împotriva păcii, împotriva popoarelor, care luptă pentru libertate şi înde­­pendenţa lor naţională. Cunoaştem din propria noastră ex­perienţă că imperialiştii urăsc popoa­rele care luptă pentru libertate, pentru independenţă şi o viaţă mai bună. Minaţi de goana după cîştiguri cit mai mari, care sunt obţinute cu pre­ţul vieţii a milioane de oameni, im­perialiştii nesocotesc astăzi voinţa şi raţiunea tuturor popoarelor­ iubitoare de pace şi păşesc deschis pe calea unui nou război. Noi, oamenii muncii din R. P. Ro­mina, ţară ce construieşte socialismul sî­ntemi hotărâţi şi vom lupta ca mun­ca noastră să se desfăşoare în linişte şi pace. De aceea nu putem fi indife­renţi faţă de acţiunile criminale ale imperialiştilor americani şi englezi, care, folosind tunurile şi forţa arma­tă, încearcă să îngenuncheze popoa­rele arabe. Dar cu tunurile şi forţa armată nu poţi opri în loc mersul istoriei, nu poţi îngenunchia popoarele care au simţit din plin pe propria l°r piele ce înseamnă exploatarea, mizeria şi bi­ciul colonialiştilor. Să nu uite agre­sorii americani şi englezi ce soartă „a avut intervenţia împotriva Egiptului, cu ce palmji ruşinoasă s-au ales ei în faţa întregii omeniri. Astăzi există nici PIUO femei decît acum doi ani pentru a pune capăt a­­g­resiunii imperialiste, deoarece for­ţele socialismului şi ale păcii au de­venit mult mai puternice, iar lupta de eliberare naţională a popoarelor din colonii cunoaşte succese ca niciodată în istoria lor. In aceste clipe grele pentru cauza păcii, Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale lagărului socialist, s-au do­vedit din nou a fi reazimul de nădej­de al păcii Şi libertăţii popoarelor. Sa­lutăm cu adîncă recunoştinţă propu­nerea Uniunii Sovietice ca şefii gu­vernelor U.R.S.S., S.U.A. Angliei, Franţei Şi Indiei, să se întrunească ■în cel mai scurt timp şi să ia măsu­rile necesare pentru a curma agresiu-­ nea şi a preîntmpina izbucnirea unui nou război mondial, împreună cu întregul nostru popor, noi, muncitorii din Bucureşti, cerem imperialiştilor să nu se joace cu lo­cul, să nu uite că cine seamănă vini cu­lege furtună. D in acelaşi timp, împreună cu în­treaga omenire progresista, sîntem a­­lături de popoarele arabe. Asigurăm popoarele arabe de solidaritatea de­plină cu lupta lor dreaptă pentru li­bertate şi independenţă naţională-Să se pună capăt agresiunii ame­ricane şi engleze în Liban şi Iorda­nia ! * Zecile de mii de oameni îi întrerup în repetate tindm­i pe vorbitori cu lozinci rostite într-un singur glas: „Afară cu agresorii !“, „Jos colonia­liştii americani şi englezi!“, „Jos miinile de pe Liban şi Iordania !“. Oamenii muncii întruniţi la miting, au adnotat in unanimitate o moţiune către Organizaţia Naţiunilor Unite, prin care protestează împotriva a­­gresiunii criminale a imperialiştilor americani şi englezi îndreptată im­po­­triva popoarelor din Liban­­şi Iordania, împotriva tuturor popoarelor iubitoare de pace şi libertate. Prin moţiunea a­­doptată, zecile de mii de oameni de­clară că sprijină cu căldură şi recu­noştinţă eforturile neobosite ale gu­vernului sovietic pentru apărarea poli­te­rii şi securităţii popoarelor, şi cer Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia toate măsurile necesare pentru înceta­rea agresiunii militare din Liban şi Iordania, pentru respectarea dreptu­lui popoarelor arabe la libertate și independență națională. Romi­ni a libera Şedinţa plenară a Consiliului National al Femeilor din R P.R. In zilele de 17 şi 18 iulie a.c. a avut loc şedinţa plenară a Consiliului Na­tional al Femeilor din R.P. Romînă. Preşedinta Consiliului, Maria Ro­­setti, a prezentat darea de seamă a delegaţiei femeilor din ţara noastră care a participat la cel de-al IV-lea Congres al F.D.l.F. ţinut la Viena între­ 1—5 iunie a.c. A fost aprobat planul de populari­zare a lucrărilor Congresului F.D.l.F. Consiliul Naţional al Femeilor dez­­bătînd sarcinile ce reies din hotărîrea partidului şi guvernului privind apă­rarea avutului obştesc, a adoptat un plan de măsuri în vederea mobiliză­rii femeilor din ţara noastră la apă­rarea şi întărirea proprietăţii socia­liste. Consiliul Naţional al Femeilor a exprimat hotărîrea femeilor de a par­ticipa mai activ la aplicarea în viaţă a politicii partidului şi guvernului nostru, politică care corespunde năzu­inţelor celor mai fierbinţi ale poporu­lui, pe calea construirii socialismu­lui. Plenara Consiliului Naţional al Fe­meilor a înfierat şi, condamnat agre­siunea militară americano-engleză în Liban şi Iordania care constituie un amestec direct în treburile interne ale acestor țări, un atentat la pacea lumii. Semnarea unui protocol între R.P.R. şi R.P.F. Iugoslavia Intre 12—21 iulie a avut loc la Bucu­reşti cea de-a patra sesiune a Comi­siei mixte româno-iugoslave pentru conducerea şi coordonarea lucrărilor ■de amenajare a Dunării în sectorul Porţilor de Fier. In timpul sesiunii s-au examinat sta­diul lucrărilor de studii de teren, care sunt aproape terminate, al lucrărilor de proiectare care se efectuează de grupa comună de lucru româno-iugo­­slavă de la Institutul de studii şi pro­iectări energetice (I.S.P.E.) Bucureşti şi „Energoproiect“-Belgrad, precum şi unele probleme economico-financiare. ★ Luni la amiază la Ministerul Indus­triei Grele conducătorii celor două părţi, ing. Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele şi ing. Cedomir Midicevici, director general al Comunităţii iugoslave de energie elec­trică, au semnat protocolul încheiat la această sesiune. (Agerpres) Tovarăşii Ion Gheora­he Mawer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Ro­mâne, Chivu Stoica, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Popu­lare Române, Gheorgh­e Gheorghiu.Dej, prim secretar al Comitetului Central al Par­tdului Muncitoresc Romin au primit din partea preşedintelui Prezi­diului Marelui Harpl Popular al Re­publicii Populare Mongole, J. Sambu, Preşedintelui Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Mongole, I. Te­­denbal şi prim secretarului Comitetu­lui Central al Partidului Popular Re­­voluţionar Mongol, D. Cambd, urmă­toarea telegrama de mulţumire şi fe­licitările trimise la prilejul celei de a ;i'­-a aniversări a Revoluţiei Populare Mongole: „l’t­rmiteli-ne, dragi tovarăşi, ca tn numele' poporului mongol să vă ţi.»n«­­milem dv.. şi prin dv. Prezidiului Marii Adunări Natbmilip. Mjivprijinul Republicii Rpmiliare Routine, Comitetu­lui Central al Ityrlidiindl Muncitoresc Romîn şi poporului frate romîn adinei muiiiinilij pentru sincerele dv. felici­tări cu ocazia celei de-a 37-a aniver­sări a Revoluţiei populare vio igola. Vă urăm din suf­et dv. şi poporu­lui frate român noi succese în con­struirea socialismului, lu întărirea uni­tăţii puternicului lagăr socialist în frunte ‘in Marea Uniripe .Sovietică, în menţinere’» şi întărirea păcii şi secu­rităţii în întreaga lume. Nu încape îndoială că prietenia şi colaborarea frăţească dintre ţările noastre vor deveni tot mai strîm­e şi mai rodnice“.­ ­ Tovarăşul Avram Bunuţiu, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Popu­lare Române a primit din partea to­varăşului Vachim David, Ministrul A­­facerilor E­xterne al Republicii Ceho­slovace, u­rmuloarea telegramă­­„In legătură cu cea de-a Io-a ani­versar® a semnării Tratatului de prie­­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală ceh­oslovaco-romîn, vă rog să primiţi din partea mea, tovarăşe ministru, salului cel mai cordial şi urări sincere de succese de mai departe în punica dv. de răspundere spre binele şi în­florirea ţării dv. în interesul priete­niei dintre popoarele m­a­si­ve şi al consolidării păcii generate“. ♦ Cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei, Consiliul Central al Sindicatelor din R.P. Română a trimis o telegramă de salut Consiliu­lui Central al Sindicatelor din R.P. Polonă. „Urăm sindicatelor şi tuturor oame­nilor muncii din R.P. Polonă — se spune printre altele în telegramă — noi succese în construirea socialismu­lui şi ridicarea nivelului de trai ma­terial şi cultural al poporului munci­tor, în lupt­a împotriva ameninţării unui nou război, pentru prietenie, co­laborare şi pace intre toate popoare­le“. ★ Luni seara ambasadorul R. p. Po­lone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz a rostit o cuvîntare la posturile noa­stre de radio, cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei. Şi însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Cehoslovace la Bucureşti, Vladimir Ludvik, ia oferit duminică spare un cocktail cu prilejul celei de-a 10-­a aniversări a Tratatului de priete­nie, colaborare şi asistenţă mutuală gh­.br. R.P. Romînă şi R. Cehoslovacă. * Cu prilejul împlinirii a 10 ani de la semnarea Tratatului de prietenie, cola­­borare şi asistenţa mutuală dintre R.p. Romînă şi R. Cehoslovacă, Vla­dimir Ludvik, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. Cehoslovace la Bucu­reşti a ţinut la seara zilei de 19 iulie o cuvîntare la posturile noastre de radio­ ★ însărcinatul cu afaceri al Belgiei la Bucureşti, Jean Leroy, a oferit luni seara o recepţie cu ocazia zilei de 21 iulie — sărbătoarea naţională a Bel­­gieii ★ Şcoala Tehl­ică de Maiştri a Ministe­­rului Industriei Bunurilor de Consum. Bucureşti, Str. Poetul Cerna nr. 1, primeşte înscrieri pentru examenul de admitere in anul I, la următoarele specialităţi : Ţesătorie, filatură de bust, tricotaje, con­fecţ­ii ţestuturi, confecţii încălţăminte, finisare textila, mecanica, înscrierile se fac între 1—29 august a. c. prin întreprinderi, la acest exa­men se pot înscrie absolvenţii şcolilor profesionale sau ai altor şcoli echiva­lente, care lucrează în întreprinderi ca muncitori calificaţi sau ajutori de maiştri şi care au o practică în me­serie de 3—5 ani şi stagiul militar sa­­tisfăcut, Ex­amenul va începe în ziua de 1 septembrie a.c. şi constă din : matem­a­­tică — lucrare scrisă şi oral, tehnolo­gia meseriei — oral, desen tehnic — lucrare grafică. Informaţii suplimentare se pot cere de la secretariatul şcolii, telefon: 9.25.80. ★ Membrele „Caravanei mamelor P®n.­tru pace“ care se află în ţara noastră au făcut luni o serie de vizite în Ca­pitală. Oaspetele au vizit­at printre al­tele fabrica de confecţii „Gh. Gheor­­gh­iu.Deja şi grupul social ,a­l acestei mari întreprinderi, institutul de pedia­trie, spitalul Por­zu şi muzeul „Mina Minovici"­. Observatorul Bucureşti al Academiei R.P.R. comunică: La 24 iulie, cel de-al lll-lea satelit trece de două ori peste ţara noastră. Prima oară va fi vizibil la ora 2:13, la înălţimea de 29 grade, a doua nară va trece la 4,02 din nord vest, la înălţimea de 50 grade­ l­a aceeaşi trecere, poate fi văzut la orele 4,03 în direcţia ipd la înălţimea de 1s grade. Racheta va putea fi văzută la 24 iulie la ora 2,41i în direcţia nord la înăl­ţimea de 4(­ grade deasupra orizontu­lui. La orele 2,47 poate fi văzută, în aceeaşi trecere, din nord-est la înăl­ţimea de 62 grade. Astăzi , orele 20 yi» avea loc în grădina de vară S.R.S.C. din Capi­ta­­ă (Str. Iulius Fuch­ nr. 31) confe­rinţa,,Aspecte diferite ale timpului" (precipitaţii, grindină, fulgere, curcu, henri). Vorbeşte Andrei Doneaud, şef de laborator la Institutul Meteorolo­gic Central.­ ­­ Incepînd de azi dimineaţă, linia de troleibuz nr. 14 îşi prelungeşte traseul pînă în piaţa Kogălniceanu. ★ De cîteva zile a apărut în farmacii un nou medicament românesc „Stomo­­den“, folosit în tratamentul ulcerului gastro-duodenal. Expoziţia filatelică „Bucureşti 1958", din Palatul Poştelor, continuă să ră­­mînă deschisă şi după data de 22 iulie. Comisia de organizare a hotărît prelungirea ei. Pe de altă parte Juriul expoziţiei şi-a început lucrările pentru desemna­rea cîştigătorilor medaliilor şi a cupei expoziţiei1. Mărfi 22 iulie 1958 — nr. 4286 Toate forţele pentru terminarea secerişului şi grăbirea treierişului Adevărata cauză a unei rămîneri In raionul Tg. Mureş organizarea treierişului este neglijată Raionul Tg. Mureş este fruntaş pe întreaga Regiune Autonomă Maghia­ră, în ceea ce priveşte recoltarea ce­realelor păioase. La sfîrşitul săptămî­­nii trecute, grîul şi orzul se secerase de pe o suprafaţă de peste 7000 ha. Gospodării colective ca cele din Curteni, Foi, Ciba-Nicoleşti şi altele au terminat secerişul orzului şi a unei mari părţi din lanurile cu grîu. De treierat însă, în întregul raion s-a treierat abia recolta de pe câteva zeci de hectare. La Ungheni, deşi sunt recoltate circa 70 la sută din ce­realele păioase, nu s-a treierat nici măcar din spic. Preşedintele comitetu­lui executiv al sfatului popular comu­nal afirmă că cetăţenii n-au cărat snopii pe arie, fiindcă vor să treiere în duţit. — Dar aici aveţi ? — încă nu ! — răspunse preşedin­tele. (De rem­arcat că în comună este repartizată o batoză mare a S.M.T. Tg. Mureş). La Acăţări, gospodarii se apropie de sfârşit cu recoltările. De trei ori? însă, nici vorbă. Batoza S.M.T. încă nu a sosit şi chiar dacă ar fi, sosit, în comună mai amenajată nici o arie. In jurul oraşului Tg- Mureş vor funcţiona 7 batoze mari ale S.M.T. Si aici, nici o arie nu este încă ame­najată La Tirimia, Sîntioana, deşi re­coltatul este pe terminate, nimeni nu se îngrijeşte de organizarea lucrărilor de treieriş. Pretutindeni, membrii comitetelor executive comunale, agenţii şi tehni­cienii agricoli susţin că producătorii doresc să treiere în curţile lor. Sigur că dacă comitetele executive nu iau nici o măsură pentru amenajarea arii­lor, oamenii vor treiera în curţi. A­­ceeaşi atitudine faţă de treieriş o au şi tovarăşii de la raion. Dovadă e faptul că secţia agricolă raională a planificat ca numai 30 la sută din recolta de păioase a raionului să fie treierată pe aici, iar restul urmînd să se treiere în curţi­ Nu ţăranii sînt cei care cer să treiere în curţi, ci lipsa de preocupare a celor de la sfaturile populare faţă de această problemă, care no Ună săă-şi bată capul cu amenajarea ariilor. E mai comod pentru ei să se treiere în curţi. Şi-apoi pe căldura asta e şi greu să te mai deplasezi pe la arii. Toate a­­cestea sunt aprobate şi susţinute chiar de inginerul Hosu, şeful secţiei agri­cole raionale deşi de ani de zile, la Te­­remia, Ungheni, Acăţări, Sîntioana, oamenii treieră pe aici, fiind foarte mulţumiţi de treaba asta­ Comitetul executiv al sfatului popu­lar al raionului Tg. Mureş are dato­ria să ia de îndată măsuri ca în co­munele unde sunt repartizate batoze mari, mai ales cele ale S.M.T., să se organizeze şi amenajeze arii de treier reglementare, pe care să se poată treiera fără întrerupere. Prin curţi, să nu treiere decît batoze mici, uşor de transportat. Faţă de capacitatea tota­lă a batozelor existente în raion, treieri nu­ se poate termina mai de­vreme decît anii trecuţi. în nici un caz organele locale ale puterii de stat din raionul Tg. Mureş nu trebui® să tărăgăneze această lucrare. V. KONYA Corespondentul ,,Rominiei libere d­in Regiunea Autonomă Maghiară lor Antonin Novotny, preşedintele Re­­publicii Cehoslovace şi prim secretar al C.C. al P­ C. din Cehoslovacia Ş’­­Viliam Siroky, preşedintele guvernului Republicii Ceh°siovace următoarea te­legramă : TELEGRAMĂ Tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar cl C.C. al P.M.R., Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Mi­niştri şi Ion Gheorghe Maurer, preşe­dintele Prezidiului Marii Adunări Adiţ­­ionale au primit din partea tovarăşi- Stimaţi tovarăşi, De ziua celei de-a 10-a aniversări a încheierii Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală intre ţările noastre frăţeşti, vă transmitem dv. şi prin dv. întregului popor român un salut tovărăşesc şi sincere feli­citări. Acest Tratat reprezintă o adevărată expresie a relaţiilor noi statornicite între ţările noastre ca urmare a eliberării lor de către Armata Sovietică, ca urmare a faptului că poporul a obţinut victoria şi a păşit pe drumul construirii socialismului în ţările noastre sub conducerea partidelor revolu­­ţionare marxist,leniniste. O bază trainică a prieteniei şi colaborării noastre reciproce o constituie principiile încercate ale internaţionalismului proletar, interesele şi ţelurile comune ale popoarelor cehoslovac şi romîn care luptă pentru triumful so­cialismului şi al păcii. In cei 10 ani care au trecut, Tratatul de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mirtuală a­u dus roade bogate în dezvoltarea multilaterală a relaţii­­lor dintre ţările noastre. Sîntem ferm convinşi că mersul victorios înainte pe drumul construirii socialismului în ţările noastre şi al întăririi unităţii ţărilor lagărului so­­cialist, va duce la adîncirea pe mai departe a colaborării frăţeşti dintre popoarele noastre. In strinsă unire şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist în frunte cu invincibila Uniune Sovietică, vom păşi cu încredere înainte spre victoria so­cialismului, spre victoria nobilei cauze a luptei pentru pace în întreaga lume. O­O gOOOOQCOOOOOOOOO OOOOOOOOCOOOCOj 8 l ? e Pînă in prezent in regiunea 8 București s-a treierat recolta de g 8 grîu de pe 185.220 ha., adică 75 8 8 la sută din cit a fost planificat. |­a 70 de gospodării colectiva, 400 de g 8 întovărășiri agricole și ţăranii 8 8 muncitori cu gospodării indivi- 8 g duale din 10 comune, au terminat g 8 treieratul recoltei de orz şi grîu 8­­ întovărăşiţii din Chitid au 1x0 .... A fost printre primii din raionul Hu-­­­nedoara care au început secerişul 8 8 griului. Deoarece şi-au îngrijit in­­ g bune condiţiuni lanurile, ei au reu- g­ă­şit să obţină peste 2.200 kg. grîu 8 § la ha. Acum zoresc treierişul şi 1 g vor să termine tot primii această g 8 lucrare. 8 8 8 1 o In urma măsurilor luate de| 8 organele agricole pentru dezvolta-g 8 rea sectorului zootehnic, în regiu- 8 I nea Galaţi s-a însilozat pînă acum­­ g o cantitate de 28.700 tone de m­­­g Strețuri (lucerna, borceag, pană de 8 , stuf etc.). Din această cantitate, | g 22.000 tope au fost însilozate la g 8 gospodăriile colective, de 4 ori mai­­ mult decît­­în anul trecut. 8 . a g In toate gospodăriile agricole | 8 de stat și colective se fac în Pre-| I zent intense pregătiri pentru insi­­g­nozarea porumbului. § 8 8 8 9 La gospodăria colectivă din 8 g satul Silistraru, raionul Brăila, 1­8 s-a terminat recoltatul celor 865 g 8 ha. insmîntate cu griu şi a ’dec- 8 g pul treierişul. De Pe cele 150 *?­?■ g 8 treierate pină acum S-a obţinut o 8 8 producţie medie de griu de 1325 8 g kg. la ha. Producții mari intre 1­8 1500—1800 kg. la ha. au obţinut g 8 si gospodăriile colective din co- 8 g numele Traian Sat. Movila Mire-1 8 str. Vădeni, etc. § 8 8 8oOQOOOOp©C'QOC>9C!GOOCC)0©©pC«BC©OCOOOO<30COQOOOOCOOi S R OT Un succes de prestigiu al tenisului romînesc în „Cupa Calea“ Cînd joi dep­t-amiază, pe terenurile clubului „Progresul", s-au schimbat primele mingi în cadrul întrecerilor de tenis ale zonei a IV-a a „Cupei Galea", puţini erau cei care scontau că la capătul celor 4 zile de concurs juniorii români vor ocupa primul loc. Spunem acest lucru pentru că la Bu­cureşti în aceste zile au venit să-şi măsoare foorţele, să-şi câştige dreptul la calificarea în turneul final de la Vichy (Franţa), reprezentanţii unor ţări cu tradiţie în sportul alb. Şi to­tuşi primul loc a revenit echipei noa­stre, jucătorilor noştri Ion Ţiriac, Du­mitru Viziru, şi V­asile Serester, care au înscris astfel în palmaresul teni­sului romînesc cea mai frumoasă şi preţioasă performanţă din ultimul de­ceniu. Şi este intr-adevăr reconfortant că acest succes a fost obţinut de trei reprezentanţi ai tinerei generaţii de jucători romîni, care prin însufleţirea cu care au luptat pînă la ultima pică­tură de energie, prin pregătirea ară­tată ca şi prin concepţia de joc (ac­tivă, plină de iniţiativă şi ofensivă) au demonstrat că sînt cadre de nă­dejde pentru tenisul nostru. Echipa R.P.R . a învins în ultima zi echipa Franţei cu 3—2. „Cursa Scinteii“ a luat spir­it Ziarul „Scînteia“ s-a străduit şi a reuşit şi de astă dată să asigure o bună desfăşurare competiţiei cicliste ce-i poartă numele, întrecere de fond care se bucură de la an la an de o mai valoroasă şi mai largă partici­pare. Ediţia a XI-a, a cărei ultimă eta­pă — cîştigată de Şt. Poreceanu — s-a consumat duminică, s-a încheiat cu victoria alergătorului Constantin Dumitrescu (C.C.A.). Ediţia din acest an a „Cursei Scin­­teii“ ca şi ediţiile precedente de alt­fel a prilejuit o puternică afirmare a tinerilor alergători care de fapt au fost principalii animatori ai competi­ţiei. Edificator in această privinţă sînt victoriile realizate în două din cele mai dificile etape ale traseului (Sibiu-Cluj şi Cluj-Sibiu) de tinerii Ion Stoic­a şi Simion Ariton, ambii de la clubul „Voinţa". Dintre tinerii alergători care s-au piat afirmat in această cursă, notăm pe M. Scherg, V. Siegler, Al. Zim, A Mitroi, Gh Crăciun, D. Dulu, Sil­viu Duţă, N. Muşa etc. Ştiri : Triunghiularul de atletism R.P.R., R.p. Ungară şi R.P. Bulgaria (juniori şi junioare) desfăşurat simbătă şi du­minică la Cluj, s-a încheiat cu urmă­­toarele rezultate: MASCULIN: R.P.R.­­R.P. Ungara 110—110; R.P.R.—R.P. Bulgaria 145—65; R.P. Ungară—R.P. Bulgaria 119—88; FEMININ: R.P. Un­gară— R.P.R. 78,5—45,5; R.P. Ungară- R.P. Bulgaria 76-30; R.P.R.—R.P. Bulgaria 76—33. © La Budapesta întîlnirea de ta­lere dintre R.P.R. și R. p. Ungară s-a soldat cu o dublă victorie romî­­nească, ce se cuvine elogios subli­niată, pe echipe și la individual (Gh. Enache). Acesta din urmă a egalat și recordul R.P.R. la 300 talere (290). ©‘ Canotorii romîni au cîştigat du­minică toate probele „Regatei Sna­­gov“, în întrecerile susţinute cu e­­chipele R­­D. Germane, R. P. Unga­re, R. P. Bulgaria şi Republicii A­­rabe Unite. © In concursul internaţional de canotaj academic de la Bled, cano­toarele noastre au obţinut şi ele o excelentă performanţă învingînd, de asemenea, la toate probele in care au concurat.­­ Prima ediţie a „Cupei campioni­lor europeni“ la baschet a fost cîşti­­gată de echipa sovietică Casa Ofiţe­rilor din Riga, care a învins in am­bele ediţii ale finalei disputată cu­ Akademie Sofia* -O­

Next