Romînia Liberă, iulie 1958 (Anul 16, nr. 4268-4294)
1958-07-22 / nr. 4286
. Pag. 2-0 I nvintările rostite la marele miting al oamenilor muncii din Capitală Cuvîntul acad. Zaharia Stanca In numele Comitetului national al mişcării pentru pace din ţara noastra şi în numele oamenilor noştri de artă şi cultură a luat cuvîntul acad. Zaharia Stanca. „Unesc glasul meu plin de minte cu glasurile dumneavoastră şi cu glasurile milițoanelor de oameni din ţara noastră care, alături de toate popoarele lumii, înfierează şi condamnă agresiunea tâlhărească a imperialiştilor anglo-americani, mişelnic făptuită zilele acestea în Orientul arab, împotriva conştiinţei umanităţii, în dispreţul celor mai elementare reguli morale, călcînd în picioare măreţele principii ale Cartei O.N.U., neţinînd seama de relaţiile diplomatice şi angajamentele luate solemn, imperialiştii angio-americani au trecut de la vorbă la faptă, încercînd nebuneşte să aprindă focul în Orientul arab, cu intenţia vădită de a azvîrli întreaga omenire într-un război fără precedent în istorie. Statele Unite şi Marea Britanie facînd abuz de forţa lor, încalcă cu nelegiuire drepturile sfinte ale popoarelor arabe. Pentru ce fac ele oare aceasta? Agresiunea, are ca scop acapararea bogăţiilor statelor arabe, înrobirea popoarelor arabe, transformarea teritoriilor statelor arabe în baze angloamericane de război. Dar acestor socoteli netrebnice, acestor planuri de declanşare a unui nou război mondial li se opune voinţa dîrză a tuturor Popoarelor lumii care nu mai pot îngădui să se atenteze la pacea lor. „ Sintem alături de popoarele ţarilor arabe, a spus acad. Zaharia Stancu, pentru că dreptatea cea mai sfînta este de partea lor. Noi sintem alături de popoarele acestor ţări pentru că pînă acum 14 ani şi noi am avut nefericirea să-i cunoaştem bine la faţa pe cei care trimit astăzi soldaţi în Orientul arab. De citeva zile, de cînd anglo-americanii au trecut la agresiune, sute şi sute de milioane de oameni înfierează, unii direct, cum o facem aici noi, «'Iţii prin glasul reprezentanţilor lor trimişi la Stockholm, tîlhăreasca agresiune anglo-americană din Orientul arab, şi pun pe fruntea celor care au iniţiat-o pecetea ruşinii şi pecetea netrebniciei. Nu este pe lume pată mai greu de purtat decit aceea de a atenta la libertatea altor popoare. Şi nu este pe lume netrebnicie mai netrebnică decît aceea de a încerca să dai foc globului pămîntesc şi de a împinge omenirea in suferinţe şi nimicirile pe care 1e aduce războiul. „ . . . In mijlocul acestei veri, and întregul nostru popor munceşte creator pentru obţinerea de noi victorii în construcţia socialismului, pacea" este grav ameninţată. Este ameninţată şi pacea noastră. Este ameninţata şi munca noastră paşnică. Sunt ameninţate vieţile copiilor noştri. Nu netemem de ameninţări. Strins uniţi in jurul partidului nostru şi în jurul guvernului nostru, nu vom îngădui nimănui şi niciodată să împiedice munca noastră de făurire a societal“ cialiste. , . „ Noi facem parte din marele lagar al păcii, lagăr care are în fruntea lui invincibila Uniune Sovietica. Noi făcem parte din invincibilul front al popoarelor libere, care nu doreşte M. Iova decît să-şi construiască în linişte şi în pace, în conformitate cu concepţiile lui despre viaţă, un viitor luminos şi fericit. De aceea, în aceasta adunare, noi cerem cu hotărîre încetarea imediată şi necondiţionata a agresiunii imperialiste ît Drieptul arab. Salutăm cu căldură mesajele adresate de N. S. Hruşciov şefilor guvernelor S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei, de a se organiza o întîlnire a şefilor guvernelor pentru a opri cursa spre război. Cerem cu hotărîre retragerea imediată a trupelor anglo-americane din tării® invadate tîlhărăşte. Ni le cerem cu stăruinţă ca şefii marilor stete să se întîlnească urgent pentru reglementarea paşnică a tuturor diferendelor existente. Noi cerem cu hotărîre pace pentru noi, pace pentru întreaga omenire. Au trecut timpurile cînd imperialiştii puteau să dispună după bunul lor plac de soarta popoarelor. Milioanele de oameni din toate ţările globului vor şti să-şi impună voinţa, aparînd pacea- Cuvîntul tov. Toma Marinescu Luând cuvîntul în numele tineretului Capitalei, tov. Toma Marinescu, prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al U.T.M., a spus . Imperialiştii americani şi englezi s-au demascat din nou ca principalii duşmani ai păcii şi libertăţii popoarelor. Faptele dovedesc că agresiunea americano-engleză este îndreptată nu numai împotriva popoarelor libanez şi iordanian, ci şi împotriva tinerei Republici Irak şi a tuturor popoarelor arabe care luptă pentru libertate şi independenţă naţională. Ea pune în pericol pacea şi securitatea nu nu amai din aceasta parte a globului, ci în întreaga lume. Tineretul din oraşul Bucureşti, alături de întregul popor muncitor din ţara noastră şi de celelalte popoare ale ţărilor lagărului socialist în ii Uliţe cu U.R.S.s., alături de toate popoarele iubitoare d® pace din întreaga lume, îşi exprimă trinia şi indignarea faţă de acţiunile rţmişave ale imperialismului american şi englez, cortdamnînd cu hotărîre agresiunea lor. Cerem guvernelor S.U.A şi Angliei să înceteze amestecul neruşinat ,în treburile interne »i« popoarelor arabe şi să-şi retragă fără întîrziere forţele armate din Liban şi Iordania. Cuvîntul tov. Elena Uvezeanu In numele Consiliului Naţional al Femeilor — a sgus tov. Elena Livereanu — în numele milioanelor de femei din ţara noastră — luptătoare hotărîte pentru cauza păcii — exprim la acest miting al oamenilor muncii din Capitală profunda noastră indignare şi protestul hotărît faţă de agresiunea imperialismului american şi englez împotriva Iordaniei şi Libanului, împotriva popoarelor arabe care luptă pentru libertate şi independenţă naţională. Acum cînd în întreaga omenire se ridică şi mai tumultuos valul de minte al popoarelor faţă de evenimentele din Orientul Mijlociu, femeile de pretutindeni — în numele celui mai sfmt sentiment al dragostei materne — îşi string şi mai mult rindurile şi luptă mai dîrz pentru apărarea păcii. Alături de întregul nostru popor, femeile susţin cu fermitate declaraţiile făcute de guvernul ţării noastre în legătură cu acţiunile agresive ale S.U.A. şi Angliei în Orientul Mit-Ociu şi Apropiat, ele se alătură din toată inima luptei drepte a popoarelor arabe pentru libertatea şi independenţa naţională. Opinia publică mondială a primit cu mare interes şi încredere mesajul tov. N. Hruşciov adresatpreşedintelui S.U.A., mesaj care aduce o nouă propunere menită să înlăture primejdia unui război. Noi femeile, pui P166 din R.P.R. ne exprimăm profunda recunoştinţă faţă de guvernul Uniunii Sovietice pentru fermitatea cu care apără pacea, pentru eforturile, pe care le depune pentru a asigura liniştea şi pacea nu numai în Orientul Arab ci in întreaga lume. Noi cerem ca guvernele S.U.A. şi Angliei să dea curs propunerilor făcute de tov. N. Hruşciov, de a se convoca de urgenţă conferinţa şefilor marilor puteri. In numele Consiliului Naţional al Femeilor exprim încă odată protestul hotărît al milioanelor de femei din ţara noastră împotriva agresiunii tîhireşti a imperialismului american şi englez, împotriva popoarelor arabe. Să fie retrase imediat trupele ocupanţilor americani şi englezi din Iordania şi Liban şi să se dea posibilitate popoarelor acestor ţări să-şi hotărască singure soarta. Jos miinile de pe Orientul Arab ! Cuvîntul tov. Stanciu Stoian Cauza popoarelor arabe este o cauză dreaptă, o cauză sfintă, a spus tov. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române pentru prietenie cu popoarele din Asia şi Africa. De aceea, oamenii cinstiţi din întreaga lume îşi exprimă simpatia şi solidaritatea cu lupta acestor popoare. Monopolurilor şi trusturilor imperialiste, care vor să jefuiască în continuare bogăţiile şi popoarele din ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu, nu le este însă pe plac lupta pentru libertate a popoarelor arabe. Din porunca lor a fost pornită agresiunea americano-engleză din Liban şi Iordania, acţiune care vizează totodată Irakul şi celelalte ţări arabe şi pune în pericol pacea întregii lumi. Intervenţia militară a imperialismului american şi englez constituie o adevărată crimă împotriva umanităţii. Acţiunile agresive americano-engleze în Liban şi Iordania demască încă odată caracterul prădalnic al imperialiştilor, care nu se dau în lături de la nici o mîrşăvie pentru a-şi înfăptui politica de înrobire a popoarelor. Aceste acţiuni constituie acte disperate ale colonialiştilor în faţa creşterii mişcării de eliberare a popoarelor din Orientul Arab, precum şi a falimentului faimoasei „doctrine Eisenhower“ şi a „pactului de la Bagdad“. Agresorii ar trebui să ştie că mijloace pentru a potoli setea de libertate a popoarelor arabe nu există. La conferinţa de la Cairo a popoarelor din Asia şi Africa, ce a avut loc la începutul acestui an şi la care au luat parte reprezentanţi din peste 40 de ţări, toţi cei care au fost acolo au văzut şi au simţit ce forţă vulcanică reprezintă mişcarea de eliberare a popoarelor afro-asiatice. Faptele arată că au apus pentru totdeauna timpurile cînd imperialiştii puteau sugruma nestingheriţi lupta pentru libertate a popoarelor asuprite. Să ia aminte imperialiştii că orice încercări de a împiedica aceste popoare să-şi dobîndească independenţa sunt în zilele noastre sortite eşecului. Salutăm cu căldură mesajul adresat de tov. N.S. Hruşciov guvernelor american, englez, francez şi indian care arată calea spre Înlăturarea primejdiei de război, prin respectarea dreptului popoarelor din Orientul arab de a-şi hotărî singure soarta. Acest mesaj, inspirat din năzuinţa sinceră de pace a ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, ne arată un lucru: că în aceste momente grele nici un om cinstit şi conştient nu poate rămîne indiferent faţă de actul banditesc al agresorilor. Alături de popoarele frăţeşti din tarile lagărului socialist şi de toate forţele progresiste din lume, poporul român va apăra pină la Capăt cauza dreaptă a păcii şi libertăţii popoarelor. Cuvîntul studentului Salim Maruf A vorbit apoi studentul libanez Salim Maruf care învaţă la institutul de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti. Dragi prieteni, în aceste zile patria mea trece prin momente grele, create de invazia trupelor americane care s-au năpustit ca tîularii asupra poporului ţării unde, c® luptă pentru libertate şi independenţă naţională. Imperialiştii nu vor să înţeleagă că popoarele mici trebuie să trăiască aşa după cum doresc ele. Noi nu dorim războiul, dar dacă agresorii americani ne obligă la război, vom fi mai puternici ca oricind şi vom lupta pînă la unul pentru apărarea fiecărui metru pătrat din pămîntul patriei noastre, fiind siguri că vom cîştiga. Cu lupta dreapta a poporului libanez sînt solidare toate popoarele arabe. Alături de noi sînt ţările socialiste în frunte cu U.R.S.S. şi, toate popoarele iubitoare de pace din întreaga lume. Toate popoarele lumii cunosc bine scopul urmărit de imperialismul american şi englez şi anume : acapararea petrolului ţărilor arabe şi subjugarea acestor ţări. Dar aceste planuri murdare nu vor reuşi, ele se vor zdrobi de hotărîrea de luptă a popoarelor arabe, care vor să trăiască libere, fără imperialişti. Ele vor ca în viitor petrolul arab să nu mai constituie izvor de bogăţie pentru imperialişti, ci să fie folosit în scopul dezvoltării economice, culturale şi sociale a popoarelor arabe însăşi. Ca student libanez aduc călduroase mulţumiri poporului romîn şi conducătorilor lui pentru sprijinul frăţesc, dezinteresat, pe care î l acordă luptei drepte a poporului libanez pentru independenţa sa naţională, pentru apărarea păcii, pentru făurirea unui viitor mai bun jos miinile agresorilor americani de pe Liban !, Afară cu agresorii americani şi englezi din ţările arabe ! Trăiască lupta popoarelor pentru apărarea păcii ! Ultimele cuvinte ale tînărului student libanez — rostite îh limba română ,— au fost acoperite de o furtună de aplauze ale zecilor de mii de participanţi la miting care îşi exprimă simpatia şi solidaritatea cu lupta dreaptă ,a popoarelor arabe, hotărîrea li nestrămutată de a apăra cauza păcii şi a prieteniei dintre popoare. Cuvîntul tov. Ion Grigore Stancu In numele muncitorilor din Capitală a vorbit tov. Ion Grigore Stancu, muncitor fierar la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, care a spus: Cu minte nestăvilită înfierează poporul nostru agresiunea imperialiştilor americani şi englezi împotriva popoarelor din Liban şi Iordania Această agresiune a imperialiştilor împotriva ţărilor Orientului arab constituie o acţiune criminală îndreptatăîmpotriva păcii, împotriva popoarelor, care luptă pentru libertate şi îndependenţa lor naţională. Cunoaştem din propria noastră experienţă că imperialiştii urăsc popoarele care luptă pentru libertate, pentru independenţă şi o viaţă mai bună. Minaţi de goana după cîştiguri cit mai mari, care sunt obţinute cu preţul vieţii a milioane de oameni, imperialiştii nesocotesc astăzi voinţa şi raţiunea tuturor popoarelor iubitoare de pace şi păşesc deschis pe calea unui nou război. Noi, oamenii muncii din R. P. Romina, ţară ce construieşte socialismul sîntemi hotărâţi şi vom lupta ca munca noastră să se desfăşoare în linişte şi pace. De aceea nu putem fi indiferenţi faţă de acţiunile criminale ale imperialiştilor americani şi englezi, care, folosind tunurile şi forţa armată, încearcă să îngenuncheze popoarele arabe. Dar cu tunurile şi forţa armată nu poţi opri în loc mersul istoriei, nu poţi îngenunchia popoarele care au simţit din plin pe propria l°r piele ce înseamnă exploatarea, mizeria şi biciul colonialiştilor. Să nu uite agresorii americani şi englezi ce soartă „a avut intervenţia împotriva Egiptului, cu ce palmji ruşinoasă s-au ales ei în faţa întregii omeniri. Astăzi există nici PIUO femei decît acum doi ani pentru a pune capăt agresiunii imperialiste, deoarece forţele socialismului şi ale păcii au devenit mult mai puternice, iar lupta de eliberare naţională a popoarelor din colonii cunoaşte succese ca niciodată în istoria lor. In aceste clipe grele pentru cauza păcii, Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale lagărului socialist, s-au dovedit din nou a fi reazimul de nădejde al păcii Şi libertăţii popoarelor. Salutăm cu adîncă recunoştinţă propunerea Uniunii Sovietice ca şefii guvernelor U.R.S.S., S.U.A. Angliei, Franţei Şi Indiei, să se întrunească ■în cel mai scurt timp şi să ia măsurile necesare pentru a curma agresiu- nea şi a preîntmpina izbucnirea unui nou război mondial, împreună cu întregul nostru popor, noi, muncitorii din Bucureşti, cerem imperialiştilor să nu se joace cu locul, să nu uite că cine seamănă vini culege furtună. D in acelaşi timp, împreună cu întreaga omenire progresista, sîntem alături de popoarele arabe. Asigurăm popoarele arabe de solidaritatea deplină cu lupta lor dreaptă pentru libertate şi independenţă naţională-Să se pună capăt agresiunii americane şi engleze în Liban şi Iordania ! * Zecile de mii de oameni îi întrerup în repetate tindmi pe vorbitori cu lozinci rostite într-un singur glas: „Afară cu agresorii !“, „Jos colonialiştii americani şi englezi!“, „Jos miinile de pe Liban şi Iordania !“. Oamenii muncii întruniţi la miting, au adnotat in unanimitate o moţiune către Organizaţia Naţiunilor Unite, prin care protestează împotriva agresiunii criminale a imperialiştilor americani şi englezi îndreptată impotriva popoarelor din Libanşi Iordania, împotriva tuturor popoarelor iubitoare de pace şi libertate. Prin moţiunea adoptată, zecile de mii de oameni declară că sprijină cu căldură şi recunoştinţă eforturile neobosite ale guvernului sovietic pentru apărarea politerii şi securităţii popoarelor, şi cer Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia toate măsurile necesare pentru încetarea agresiunii militare din Liban şi Iordania, pentru respectarea dreptului popoarelor arabe la libertate și independență națională. Romini a libera Şedinţa plenară a Consiliului National al Femeilor din R P.R. In zilele de 17 şi 18 iulie a.c. a avut loc şedinţa plenară a Consiliului National al Femeilor din R.P. Romînă. Preşedinta Consiliului, Maria Rosetti, a prezentat darea de seamă a delegaţiei femeilor din ţara noastră care a participat la cel de-al IV-lea Congres al F.D.l.F. ţinut la Viena între 1—5 iunie a.c. A fost aprobat planul de popularizare a lucrărilor Congresului F.D.l.F. Consiliul Naţional al Femeilor dezbătînd sarcinile ce reies din hotărîrea partidului şi guvernului privind apărarea avutului obştesc, a adoptat un plan de măsuri în vederea mobilizării femeilor din ţara noastră la apărarea şi întărirea proprietăţii socialiste. Consiliul Naţional al Femeilor a exprimat hotărîrea femeilor de a participa mai activ la aplicarea în viaţă a politicii partidului şi guvernului nostru, politică care corespunde năzuinţelor celor mai fierbinţi ale poporului, pe calea construirii socialismului. Plenara Consiliului Naţional al Femeilor a înfierat şi, condamnat agresiunea militară americano-engleză în Liban şi Iordania care constituie un amestec direct în treburile interne ale acestor țări, un atentat la pacea lumii. Semnarea unui protocol între R.P.R. şi R.P.F. Iugoslavia Intre 12—21 iulie a avut loc la Bucureşti cea de-a patra sesiune a Comisiei mixte româno-iugoslave pentru conducerea şi coordonarea lucrărilor ■de amenajare a Dunării în sectorul Porţilor de Fier. In timpul sesiunii s-au examinat stadiul lucrărilor de studii de teren, care sunt aproape terminate, al lucrărilor de proiectare care se efectuează de grupa comună de lucru româno-iugoslavă de la Institutul de studii şi proiectări energetice (I.S.P.E.) Bucureşti şi „Energoproiect“-Belgrad, precum şi unele probleme economico-financiare. ★ Luni la amiază la Ministerul Industriei Grele conducătorii celor două părţi, ing. Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele şi ing. Cedomir Midicevici, director general al Comunităţii iugoslave de energie electrică, au semnat protocolul încheiat la această sesiune. (Agerpres) Tovarăşii Ion Gheorahe Mawer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu.Dej, prim secretar al Comitetului Central al Partdului Muncitoresc Romin au primit din partea preşedintelui Prezidiului Marelui Harpl Popular al Republicii Populare Mongole, J. Sambu, Preşedintelui Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Mongole, I. Tedenbal şi prim secretarului Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, D. Cambd, următoarea telegrama de mulţumire şi felicitările trimise la prilejul celei de a ;i'-a aniversări a Revoluţiei Populare Mongole: „l’trmiteli-ne, dragi tovarăşi, ca tn numele' poporului mongol să vă ţi.»n«milem dv.. şi prin dv. Prezidiului Marii Adunări Natbmilip. Mjivprijinul Republicii Rpmiliare Routine, Comitetului Central al Ityrlidiindl Muncitoresc Romîn şi poporului frate romîn adinei muiiiinilij pentru sincerele dv. felicitări cu ocazia celei de-a 37-a aniversări a Revoluţiei populare vio igola. Vă urăm din sufet dv. şi poporului frate român noi succese în construirea socialismului, lu întărirea unităţii puternicului lagăr socialist în frunte ‘in Marea Uniripe .Sovietică, în menţinere’» şi întărirea păcii şi securităţii în întreaga lume. Nu încape îndoială că prietenia şi colaborarea frăţească dintre ţările noastre vor deveni tot mai strîme şi mai rodnice“. Tovarăşul Avram Bunuţiu, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române a primit din partea tovarăşului Vachim David, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Cehoslovace, urmuloarea telegramă„In legătură cu cea de-a Io-a aniversar® a semnării Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală cehoslovaco-romîn, vă rog să primiţi din partea mea, tovarăşe ministru, salului cel mai cordial şi urări sincere de succese de mai departe în punica dv. de răspundere spre binele şi înflorirea ţării dv. în interesul prieteniei dintre popoarele masive şi al consolidării păcii generate“. ♦ Cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei, Consiliul Central al Sindicatelor din R.P. Română a trimis o telegramă de salut Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Polonă. „Urăm sindicatelor şi tuturor oamenilor muncii din R.P. Polonă — se spune printre altele în telegramă — noi succese în construirea socialismului şi ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului muncitor, în lupta împotriva ameninţării unui nou război, pentru prietenie, colaborare şi pace intre toate popoarele“. ★ Luni seara ambasadorul R. p. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio, cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei. Şi însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Cehoslovace la Bucureşti, Vladimir Ludvik, ia oferit duminică spare un cocktail cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală gh.br. R.P. Romînă şi R. Cehoslovacă. * Cu prilejul împlinirii a 10 ani de la semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţa mutuală dintre R.p. Romînă şi R. Cehoslovacă, Vladimir Ludvik, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. Cehoslovace la Bucureşti a ţinut la seara zilei de 19 iulie o cuvîntare la posturile noastre de radio ★ însărcinatul cu afaceri al Belgiei la Bucureşti, Jean Leroy, a oferit luni seara o recepţie cu ocazia zilei de 21 iulie — sărbătoarea naţională a Belgieii ★ Şcoala Tehlică de Maiştri a Ministerului Industriei Bunurilor de Consum. Bucureşti, Str. Poetul Cerna nr. 1, primeşte înscrieri pentru examenul de admitere in anul I, la următoarele specialităţi : Ţesătorie, filatură de bust, tricotaje, confecţii ţestuturi, confecţii încălţăminte, finisare textila, mecanica, înscrierile se fac între 1—29 august a. c. prin întreprinderi, la acest examen se pot înscrie absolvenţii şcolilor profesionale sau ai altor şcoli echivalente, care lucrează în întreprinderi ca muncitori calificaţi sau ajutori de maiştri şi care au o practică în meserie de 3—5 ani şi stagiul militar satisfăcut, Examenul va începe în ziua de 1 septembrie a.c. şi constă din : matematică — lucrare scrisă şi oral, tehnologia meseriei — oral, desen tehnic — lucrare grafică. Informaţii suplimentare se pot cere de la secretariatul şcolii, telefon: 9.25.80. ★ Membrele „Caravanei mamelor P®n.tru pace“ care se află în ţara noastră au făcut luni o serie de vizite în Capitală. Oaspetele au vizitat printre altele fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu.Deja şi grupul social ,al acestei mari întreprinderi, institutul de pediatrie, spitalul Porzu şi muzeul „Mina Minovici". Observatorul Bucureşti al Academiei R.P.R. comunică: La 24 iulie, cel de-al lll-lea satelit trece de două ori peste ţara noastră. Prima oară va fi vizibil la ora 2:13, la înălţimea de 29 grade, a doua nară va trece la 4,02 din nord vest, la înălţimea de 50 grade la aceeaşi trecere, poate fi văzut la orele 4,03 în direcţia ipd la înălţimea de 1s grade. Racheta va putea fi văzută la 24 iulie la ora 2,41i în direcţia nord la înălţimea de 4( grade deasupra orizontului. La orele 2,47 poate fi văzută, în aceeaşi trecere, din nord-est la înălţimea de 62 grade. Astăzi , orele 20 yi» avea loc în grădina de vară S.R.S.C. din Capitaă (Str. Iulius Fuch nr. 31) conferinţa,,Aspecte diferite ale timpului" (precipitaţii, grindină, fulgere, curcu, henri). Vorbeşte Andrei Doneaud, şef de laborator la Institutul Meteorologic Central. Incepînd de azi dimineaţă, linia de troleibuz nr. 14 îşi prelungeşte traseul pînă în piaţa Kogălniceanu. ★ De cîteva zile a apărut în farmacii un nou medicament românesc „Stomoden“, folosit în tratamentul ulcerului gastro-duodenal. Expoziţia filatelică „Bucureşti 1958", din Palatul Poştelor, continuă să rămînă deschisă şi după data de 22 iulie. Comisia de organizare a hotărît prelungirea ei. Pe de altă parte Juriul expoziţiei şi-a început lucrările pentru desemnarea cîştigătorilor medaliilor şi a cupei expoziţiei1. Mărfi 22 iulie 1958 — nr. 4286 Toate forţele pentru terminarea secerişului şi grăbirea treierişului Adevărata cauză a unei rămîneri In raionul Tg. Mureş organizarea treierişului este neglijată Raionul Tg. Mureş este fruntaş pe întreaga Regiune Autonomă Maghiară, în ceea ce priveşte recoltarea cerealelor păioase. La sfîrşitul săptămînii trecute, grîul şi orzul se secerase de pe o suprafaţă de peste 7000 ha. Gospodării colective ca cele din Curteni, Foi, Ciba-Nicoleşti şi altele au terminat secerişul orzului şi a unei mari părţi din lanurile cu grîu. De treierat însă, în întregul raion s-a treierat abia recolta de pe câteva zeci de hectare. La Ungheni, deşi sunt recoltate circa 70 la sută din cerealele păioase, nu s-a treierat nici măcar din spic. Preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal afirmă că cetăţenii n-au cărat snopii pe arie, fiindcă vor să treiere în duţit. — Dar aici aveţi ? — încă nu ! — răspunse preşedintele. (De remarcat că în comună este repartizată o batoză mare a S.M.T. Tg. Mureş). La Acăţări, gospodarii se apropie de sfârşit cu recoltările. De trei ori? însă, nici vorbă. Batoza S.M.T. încă nu a sosit şi chiar dacă ar fi, sosit, în comună mai amenajată nici o arie. In jurul oraşului Tg- Mureş vor funcţiona 7 batoze mari ale S.M.T. Si aici, nici o arie nu este încă amenajată La Tirimia, Sîntioana, deşi recoltatul este pe terminate, nimeni nu se îngrijeşte de organizarea lucrărilor de treieriş. Pretutindeni, membrii comitetelor executive comunale, agenţii şi tehnicienii agricoli susţin că producătorii doresc să treiere în curţile lor. Sigur că dacă comitetele executive nu iau nici o măsură pentru amenajarea ariilor, oamenii vor treiera în curţi. Aceeaşi atitudine faţă de treieriş o au şi tovarăşii de la raion. Dovadă e faptul că secţia agricolă raională a planificat ca numai 30 la sută din recolta de păioase a raionului să fie treierată pe aici, iar restul urmînd să se treiere în curţi Nu ţăranii sînt cei care cer să treiere în curţi, ci lipsa de preocupare a celor de la sfaturile populare faţă de această problemă, care no Ună săă-şi bată capul cu amenajarea ariilor. E mai comod pentru ei să se treiere în curţi. Şi-apoi pe căldura asta e şi greu să te mai deplasezi pe la arii. Toate acestea sunt aprobate şi susţinute chiar de inginerul Hosu, şeful secţiei agricole raionale deşi de ani de zile, la Teremia, Ungheni, Acăţări, Sîntioana, oamenii treieră pe aici, fiind foarte mulţumiţi de treaba asta Comitetul executiv al sfatului popular al raionului Tg. Mureş are datoria să ia de îndată măsuri ca în comunele unde sunt repartizate batoze mari, mai ales cele ale S.M.T., să se organizeze şi amenajeze arii de treier reglementare, pe care să se poată treiera fără întrerupere. Prin curţi, să nu treiere decît batoze mici, uşor de transportat. Faţă de capacitatea totală a batozelor existente în raion, treieri nu se poate termina mai devreme decît anii trecuţi. în nici un caz organele locale ale puterii de stat din raionul Tg. Mureş nu trebui® să tărăgăneze această lucrare. V. KONYA Corespondentul ,,Rominiei libere din Regiunea Autonomă Maghiară lor Antonin Novotny, preşedintele Republicii Cehoslovace şi prim secretar al C.C. al P C. din Cehoslovacia Ş’Viliam Siroky, preşedintele guvernului Republicii Ceh°siovace următoarea telegramă : TELEGRAMĂ Tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar cl C.C. al P.M.R., Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Adiţionale au primit din partea tovarăşi- Stimaţi tovarăşi, De ziua celei de-a 10-a aniversări a încheierii Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală intre ţările noastre frăţeşti, vă transmitem dv. şi prin dv. întregului popor român un salut tovărăşesc şi sincere felicitări. Acest Tratat reprezintă o adevărată expresie a relaţiilor noi statornicite între ţările noastre ca urmare a eliberării lor de către Armata Sovietică, ca urmare a faptului că poporul a obţinut victoria şi a păşit pe drumul construirii socialismului în ţările noastre sub conducerea partidelor revoluţionare marxist,leniniste. O bază trainică a prieteniei şi colaborării noastre reciproce o constituie principiile încercate ale internaţionalismului proletar, interesele şi ţelurile comune ale popoarelor cehoslovac şi romîn care luptă pentru triumful socialismului şi al păcii. In cei 10 ani care au trecut, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mirtuală au dus roade bogate în dezvoltarea multilaterală a relaţiilor dintre ţările noastre. Sîntem ferm convinşi că mersul victorios înainte pe drumul construirii socialismului în ţările noastre şi al întăririi unităţii ţărilor lagărului socialist, va duce la adîncirea pe mai departe a colaborării frăţeşti dintre popoarele noastre. In strinsă unire şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist în frunte cu invincibila Uniune Sovietică, vom păşi cu încredere înainte spre victoria socialismului, spre victoria nobilei cauze a luptei pentru pace în întreaga lume. OO gOOOOQCOOOOOOOOO OOOOOOOOCOOOCOj 8 l ? e Pînă in prezent in regiunea 8 București s-a treierat recolta de g 8 grîu de pe 185.220 ha., adică 75 8 8 la sută din cit a fost planificat. |a 70 de gospodării colectiva, 400 de g 8 întovărășiri agricole și ţăranii 8 8 muncitori cu gospodării indivi- 8 g duale din 10 comune, au terminat g 8 treieratul recoltei de orz şi grîu 8 întovărăşiţii din Chitid au 1x0 .... A fost printre primii din raionul Hu-nedoara care au început secerişul 8 8 griului. Deoarece şi-au îngrijit in g bune condiţiuni lanurile, ei au reu- găşit să obţină peste 2.200 kg. grîu 8 § la ha. Acum zoresc treierişul şi 1 g vor să termine tot primii această g 8 lucrare. 8 8 8 1 o In urma măsurilor luate de| 8 organele agricole pentru dezvolta-g 8 rea sectorului zootehnic, în regiu- 8 I nea Galaţi s-a însilozat pînă acum g o cantitate de 28.700 tone de mg Strețuri (lucerna, borceag, pană de 8 , stuf etc.). Din această cantitate, | g 22.000 tope au fost însilozate la g 8 gospodăriile colective, de 4 ori mai mult decîtîn anul trecut. 8 . a g In toate gospodăriile agricole | 8 de stat și colective se fac în Pre-| I zent intense pregătiri pentru insignozarea porumbului. § 8 8 8 9 La gospodăria colectivă din 8 g satul Silistraru, raionul Brăila, 18 s-a terminat recoltatul celor 865 g 8 ha. insmîntate cu griu şi a ’dec- 8 g pul treierişul. De Pe cele 150 *??■ g 8 treierate pină acum S-a obţinut o 8 8 producţie medie de griu de 1325 8 g kg. la ha. Producții mari intre 18 1500—1800 kg. la ha. au obţinut g 8 si gospodăriile colective din co- 8 g numele Traian Sat. Movila Mire-1 8 str. Vădeni, etc. § 8 8 8oOQOOOOp©C'QOC>9C!GOOCC)0©©pC«BC©OCOOOO<30COQOOOOCOOi S R OT Un succes de prestigiu al tenisului romînesc în „Cupa Calea“ Cînd joi dept-amiază, pe terenurile clubului „Progresul", s-au schimbat primele mingi în cadrul întrecerilor de tenis ale zonei a IV-a a „Cupei Galea", puţini erau cei care scontau că la capătul celor 4 zile de concurs juniorii români vor ocupa primul loc. Spunem acest lucru pentru că la Bucureşti în aceste zile au venit să-şi măsoare foorţele, să-şi câştige dreptul la calificarea în turneul final de la Vichy (Franţa), reprezentanţii unor ţări cu tradiţie în sportul alb. Şi totuşi primul loc a revenit echipei noastre, jucătorilor noştri Ion Ţiriac, Dumitru Viziru, şi Vasile Serester, care au înscris astfel în palmaresul tenisului romînesc cea mai frumoasă şi preţioasă performanţă din ultimul deceniu. Şi este intr-adevăr reconfortant că acest succes a fost obţinut de trei reprezentanţi ai tinerei generaţii de jucători romîni, care prin însufleţirea cu care au luptat pînă la ultima picătură de energie, prin pregătirea arătată ca şi prin concepţia de joc (activă, plină de iniţiativă şi ofensivă) au demonstrat că sînt cadre de nădejde pentru tenisul nostru. Echipa R.P.R . a învins în ultima zi echipa Franţei cu 3—2. „Cursa Scinteii“ a luat spirit Ziarul „Scînteia“ s-a străduit şi a reuşit şi de astă dată să asigure o bună desfăşurare competiţiei cicliste ce-i poartă numele, întrecere de fond care se bucură de la an la an de o mai valoroasă şi mai largă participare. Ediţia a XI-a, a cărei ultimă etapă — cîştigată de Şt. Poreceanu — s-a consumat duminică, s-a încheiat cu victoria alergătorului Constantin Dumitrescu (C.C.A.). Ediţia din acest an a „Cursei Scinteii“ ca şi ediţiile precedente de altfel a prilejuit o puternică afirmare a tinerilor alergători care de fapt au fost principalii animatori ai competiţiei. Edificator in această privinţă sînt victoriile realizate în două din cele mai dificile etape ale traseului (Sibiu-Cluj şi Cluj-Sibiu) de tinerii Ion Stoica şi Simion Ariton, ambii de la clubul „Voinţa". Dintre tinerii alergători care s-au piat afirmat in această cursă, notăm pe M. Scherg, V. Siegler, Al. Zim, A Mitroi, Gh Crăciun, D. Dulu, Silviu Duţă, N. Muşa etc. Ştiri : Triunghiularul de atletism R.P.R., R.p. Ungară şi R.P. Bulgaria (juniori şi junioare) desfăşurat simbătă şi duminică la Cluj, s-a încheiat cu următoarele rezultate: MASCULIN: R.P.R.R.P. Ungara 110—110; R.P.R.—R.P. Bulgaria 145—65; R.P. Ungară—R.P. Bulgaria 119—88; FEMININ: R.P. Ungară— R.P.R. 78,5—45,5; R.P. Ungară- R.P. Bulgaria 76-30; R.P.R.—R.P. Bulgaria 76—33. © La Budapesta întîlnirea de talere dintre R.P.R. și R. p. Ungară s-a soldat cu o dublă victorie romînească, ce se cuvine elogios subliniată, pe echipe și la individual (Gh. Enache). Acesta din urmă a egalat și recordul R.P.R. la 300 talere (290). ©‘ Canotorii romîni au cîştigat duminică toate probele „Regatei Snagov“, în întrecerile susţinute cu echipele RD. Germane, R. P. Ungare, R. P. Bulgaria şi Republicii Arabe Unite. © In concursul internaţional de canotaj academic de la Bled, canotoarele noastre au obţinut şi ele o excelentă performanţă învingînd, de asemenea, la toate probele in care au concurat. Prima ediţie a „Cupei campionilor europeni“ la baschet a fost cîştigată de echipa sovietică Casa Ofiţerilor din Riga, care a învins in ambele ediţii ale finalei disputată cu Akademie Sofia* -O