Romînia Liberă, noiembrie 1958 (Anul 16, nr. 4374-4398)

1958-11-01 / nr. 4374

Direcția Generală a Hidrocentralei Director general Ing. A. GILBERT IN CINSTEA ZILEI DE 7 NOIEMBRIE T­ELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Consiliului de Miniştri al R. P. Romín, Tovarăşului CHIVU STOICA BUCUREŞTI In cinstea marii sărbători, cea de-a 41.a aniversare a Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie, constructorii Hidrocentralei V. I. Lenin Bicaz şi-au luat angajamentul de a-şi îndeplini planul anual de betoane a barajului — 254.000 mc. — pînă la data de 7 Noiembrie 1958. Rapor­tăm că la 28 octombrie 1958 angajamentul luat a fost îndeplinit cu 64 zile înainte de sarcina anuală şi cu 10 zile mai devreme faţă de angaja­­mentul luat. La 1 noiembrie se va termina şi blindajul tunelului, adică cu 61 zile înainte de planul anual. Ne angajăm ca şi de aici înainte să nu precupeţim nici un efort pentru a da patriei noastre, înainte de termen şi la un preţ cit mai re­­dus, această mare construcţie a planului de electrificare — Hidrocentrala V. I. Lenin de la Bicaz. Trăiască cea de-a 41-a aniversare a Mării Revoluţii Socialiste din Octombrie ! Trăiască P.M.R., Iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre ! Comitetul raional P.M.R. Bicaz prim-secretar GHEOR­GHE CONDREA Comitetul sindical Bicaz preşedinte TIBERHI SARKOSI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Chemare la întrecere PITEŞTI (de la corespondentul nostru). Ieri după amiază, în cadrul unui miting, colectivul de­ muncă al întreprinderii de poduri metalice şi prefabricate din beton din Piteşti a desbătut căile de reducere a preţu­lui de cost al elementelor prefabri­cate din beton. Analizînd rezultatele obţinute în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noiembrie, muncitorii şi tehni­cienii au ajuns la concluzia că sunt condiţii pentru o mai bună organi­zare a procesului de producţie şi că se pot obţine mai mari economii. Cu acest prilej s-a lansat o chemare la întrecere către atelierele mari de prefabricate din Bucureşti, Oraşul Stalin, Roman, Turda şi Giurgiu, pentru ca începînd de la 7 Noiembrie să reducă preţul de cost al betoane­­lor ieftinind prin aceasta costul construcţiilor din prefabricate. In această chemare muncitorii s-au an­gajat să reducă preţul de cost al grinzilor pentru planşee şi plăcii pla­ne 35 la sută, al betoanelor în chesoane, traverse de căi ferate, blocuri mari, panouri pentru pereţi cu 25 la sută şi al betoanelor în grinzi precomprimate cu 10 la sută. rte cunoştinţă U uzinele „T­udor Vladimirescu“ Instantanee despre prietenie Dinu Ion are 29 de ani. E fiu de acar, el însuşi ------------------------1 ajustor mecanic la Atelierul C.F.R.-Ploeşti. Ajus­tor — pînă în 1953. De atunci în­cepe — cum o declară simplu — ma­rea schimbare a profesiei lui, a vie­ţii lui. In 1957 devine inginer. Azi tînărul acesta, simpatic, brunet şi vînjos, e şeful sectorului prototip, sec­tor hotărîtor în uzină. Pasiuni ? Fi­reşte, autobuzele In primul rînd şi cu deosebire cutiile de viteze hidraulice. Proiectul lui de diplomă a tratat aceas­­tă problemă. Alte pasiuni : cărţile, a­­paratul de fotografiat, motocicleta... Studiile ŞI le-a făcut în Uniunea So­vietică. E recunoscător statului sovie­tic şi constructorilor de automobile în general şi personal lui Boris Falkie­­vici, Levin Grigorovici şi Semion Iva­­novici. Profesorului Faikievici, şeful catedrei auto de la Institutul din Mos­cova, pentru că ,,s-a ocupat de români ca de feciorii lui“, pentru că a fost cald, sever, meticulos şi necruţător, pentru că atunci cînd i-a adus o foto­grafie a primului autobuz realizat la Bucureşti la „Mao Tze-dun“ şi i-a măr­turisit pasiunea sa pentru autobuze, l-a încurajat şi i-a promis sprijin; asis­tentului Levin care i-a înţeles pasiu­nea pentru cutiile de viteze hidraulice şi care i-a venit în ajutor acordîndu-i multe ore suplimentare (din timpul său liber); lui Semion Ivanovici — Instructorul care l-a învăţat să con­ducă maşina şi pentru felul cum l-a învăţat să iubească maşinile. S-a întors din Uniunea Sovietică de aproape doi ani. Visul lui de a con­strui autobuze romîneşti se împlineşte. Cele văzute şi învăţate în Uniune nu se pot uita. La uzinele ZIM, unde a făcut practică în lanul IV, a văzut cum se probează instalaţia pneumatică. Aci, la T. Vladimirescu, care face abia pri­mii paşi în construcţia de autobuze, proba se executa într-altfel : după ce autobuzul ieşea din hală, se băga mun­citorul sub el şi-l proba în condiţii necorespunzătoare. Deficienţele se re­parau mai greu. Dinu Ion n-a uitat experienţa sovietică şi a propus intro­ducerea probei la banc, în hală, ca la ZIM. Tot astfel a propus metoda aflată la ZIM pentru probarea rezervoarelor, în­locuind munca manuală a lăcătuşului cu probarea prin introducerea de aer comprimat. Metoda e automată, ra­pidă, ieftină. E mulţumit şi el şi lăcă­tuşul. Acum cînd se preocupă de mu­tarea la spate a motorului la auto­buzul TV2, cînd îl preocupă experi­mentarea de noi variante la schimbă­torul de viteză (care le produce încă multe necazuri), cînd capul lui fierbe de formule variate pentru o aerisire mai bună sau ușurarea profilelor, — îmi mărturisește sentimentele lui pen­tru Boris Faikievici. — N-am să-l uit niciodată pe omul acesta care nu accepta calculul fără probă.. .Țin ni'hte că odată i-am pre­zentati un proiect al încălzirii și papa- V. ANGHELACHE (Continuare In pag. 3-a) ­mim hilm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ MODERNIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE Comunistul Ioan Szabó de la uzinele „Ianos Helibak" din Cluj împreună cu utemista Vera Costin lucrează la uscarea pe plăci de sticlă a pieilor pentru feţe prelu­crate din piei porcine, fapt care a dus la îmbunătăţirea calităţii şi sporirea randamentului. Fotó: AGERPRES Şi-au îndeplinit artga­jamentul Metal economisit din care se pot fabrica 276 autocamioane ORAŞUL STALIN (de la corespon­­dentul nostru)."— Constructorii de autocamioane de la uzinele „Steagul Roşu" Oraşul Stalin au obţinut un nou succes în întrecerea socialistă. Ei au reuşit să realizeze pe întreg anul angajamentul în ce privește e­­conomiile de metal. Din cele 1291 tone metal economisit pînă în pre­­zent se pot fabrica 276 de autoca­mioane. Bogăţia livezilor In aceste zile încărcate de aurul toamnei cetăţenilor Capitalei li s-a oferit o plăcută surpriză: originala expoziţie de fructe, amenajată pe Calea Victoriei, lingă Palatul Telefoanelor. Atrage îndeosebi atenţia, întruchipa­rea miniaturală a unei clădiri construită numai din... mere. „Zidurile" celor trei corpuri ale acestei interesante clădiri etalează roş-galbenul „Dom­­neştilor", „rozul „Creţeştilor", varietatea de culori a merelor din alte soiuri. Orînduirea celor peste 20.000 de mere de la această expoziţie a soli­citat un efort deosebit din partea lucrătorilor unităţii Nr. 5 a O.C.L. Apro­­zar, în frunte cu responsabilul S. Sarchizian. După o muncă plină de mi­gală, desfăşurată timp de cinci zile, ei culeg acum roadele, desfăcînd zil­­nie din stoc circa 1500 kg. de mere. O prezentare asemănătoare se întîlneşte şi la standurile din B-dul Domniţei, B-dul 6 Martie, B.dul Republicii, ca şi din alte puncte ale Capi­­talei. Buna aprovizionare cu fructe — şi îndeosebi cu mere — a fost posi­­bilă în acest an, datorită recoltei abundente obţinute, în­deosebi în bazi­­nele pomicole din regiunile Piteşti, Ploeşti, Baia Mare, Suceava şi Cluj. Pe loturile demonstrative din comunele situate în preajma staţiunii experi­mentale hortiviticole Voineşti, raionul Tîrgovişte — în urma aplicării me­todelor ştiinţifice de lucru — producţiile de mere recoltate de ţăranii mun­citori au ajuns pînă la 20.000 kg. la hectar. O producţie asemănătoare au obţinut şi membrii cooperativei agricole de producţie cu­rentă din comuna Starchiojd, raionul Teleajen. Tot astfel, cultivind felurite soiuri de mere­u de la .Jonathan" şi „Parmen auriu" şi pînă la ..Creţeşti“ şi folosind me­­tode agrotehnice înaintate, au dobîndit însemnate producţii medii la hectar pomb­uitorii din gospodăriile de stat Seini şi Livada, regiunea Baia Mare, colectiviştii din satele Văleni şi Noaptea, regiunea Piteşti, cei din Găgeni, regiunea Ploeşti etc. Abundenţa recoltei permite efectuarea unor achiziţii însemnate de fructe. Prin unităţile O.C.L. Aprozar din întreaga ţară s-a prevăzut să se desfacă în acest an cu 18.500 tone de mere mai mult decât anul trecut. O preocupare intensă există şi pentru conservarea merelor peste iarnă, însl­­lozîndu-se pînă în prezent circa 7.000 tone de mere. Bunele rezultate obţinute constituie un îndemn pentru pomicultori de a se pregăti pentru recolta viitoare. In livezile aflate pe rod, de pe acum trebuie curăţite crengile rupte şi uscate, trebuie efectuat aratul şi în­grăşatul terenului, iar mai apoi văruitul tulpinelor. Aceeaşi atenţie este necesar a fi acordată plantărilor de toamnă, care asigură o prindere mai mare decît în primăvară. Text: MIRCEA SCRIPCA Foto : M. POPESCU Anul XVI nr. 4374 4 pagini 20 bani Sîmbătă 1 noiembrie 1958 -iOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO întreprinderea „Filatura Romînea- | scă de Bumbac“ 8 îşi profilează pro- | ducţia pe fire piep- g tunate, astfel că in- 8 cepind cu anul vii- 8 tor să producă nu- g mai acest gen de fire. La ce servesc firele pieptănate, cu ce se deosebesc ele de cele cardate obişnuite, este un lucru puţin cunoscut de cei neiniţiaţi. Fire­le pieptănate sunt mai subţiri, au fi­neţe mai mare, din ele fabricîndu-se ţesături superioare (poplin, balonzei­­ds) mult se­­citate de populaţie, in desfăşurarea acestei acţiuni aportul substanţial este chemat să-l aducă secţia pieptănat, secţia cheie, al că­rei organizator este maistrul Gheor­­ghe Ionescu. In acest sector s-au produs în cursul acestui an multe transformări. Au fost aduse o serie de­ maşini noi, iar altele reamplasate. In total au fost reamplasate 32 de maşini. Dacă ţinem seama că pentru fiecare lucrare de reamplasare­ au fost, necesare şase zile, este de la sine înţeles că planul ar fi trebuit să fie mult stingherit. Şi totuşi... El a fost realizat şi depăşit lună de lună. Cum a fost posibil oare acest lucru ? — In condiţiile deosebite în care lucrează, colectivul nostru — ne-a spus maistrul Gh. Ionescu — ne-am îndreptat atenţia spre creşterea ran­damentului la maşini şi îmbunătăţi­rea calităţii. Aşa, de pildă, pe baza unei inovaţii propuse de cîţiva teh­nicieni din fabrică, am modificat ex­centricul de la maşinile de pieptănat, astfel incit faţă de anul trecut ran­damentul acestor maşini aproape că s-a dublat. Apoi, pentru că procesul de pieptănare nu se desfăşura întot­deauna uniform, în secţii au fost lua­­te o seamă de măsuri astfel că acum fiecare capăt de maşină piaptănă la fel. Discuţia avută cu Gh. Ionescu mi s-a părut deosebit de semnificativă, sub raportul efortului pe care colec­tivul „Filaturii Romîneşti de Bumbac“ îl face pentru îndeplinirea şi depă­şirea tuturor sarcinilor de plan. Căci este un lucru ştiut şi bine înţeles in fabrica aceasta ! Cu cît sarcinile de plan mereu crescute sunt îndeplinite prin forţele proprii, prin strădania şi munca creatoare a fiecărui lucrător şi tehnician, cu atît mai mari sunt posibilităţile­ pentru realizarea de­­ be­neficii şi deci pentru crearea fondului Întreprinderii, mijloc de seamă pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor de­ via­ţa ale întregului colectiv. La bilanţul activităţii încheiate pe primele nouă luni ala acestui an, s-au putut constata rezultatele acestor strădanii. Valoarea producţiei globale a reprezentat în acest interval de timp o depăşire de 3,60 la sută, în timp ce planul fondului de salarii a crescut cu 2,25 la sută. Sarcina pro­ductivităţii muncii a fost depăşită cu 2,68 la sută în raport cu o creştere a salariului mediu de 1,21 la sută. In spatele acestor cifre în aparenţă seci, care oglindesc o bună­ corelaţie a indicatorilor principali ai planului, se întrevede de fapt efortul întregului colectiv al întreprinderii. Folosirea din plin a capacităţii utilajului, intro­ducerea ■ şi urmărirea aplicării regu­lilor de exploatare tehnică, executa­rea în termen şi de bună calitate a reparaţiilor, au dus la o creştere a indicelui de utilizare în trimestrul III, de pildă, cu 0,59 la sută. Aplicarea metodelor înaintate de muncă, instru­irea muncitorilor mai noi de către cei buni şi cu mai mare experienţă în vederea adaptării mînuirilor co­recte, pregătirea cadrelor prin şcoli de calificare (în trimestrul I au absol­vit cursurile de calificare 61 de aju­tori de maiştri şi fi- I latoare) şi pe locul­­ de muncă, iată mij- 8 loacele cele mai m­­­jj­dicate care au cre­­g­at baza materială 8 pentru realizarea I sarcinii de creştere OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC.8 O depăşire a pro­ductivităţii muncii. Lupta pentru creşterea productivităţii muncii s-a împletit cu cea privind rea­lizarea de economii. Lucrul acesta se re­flectă cel mai bine în nivelul preţului de cost. Faţă de sarcina de plan de plus 5,43 la sută, muncitorii şi tennis­cienii de la F.R.B. au realizat în tri­mestrul III al acestui an, prin eco­nomisirea materiilor prime, scăderea cheltuielilor generale ale întreprin­­derii, un preţ de cost redus cu 2,11 la sută. Aceste succese merituoase au făcut ca muncitorii şi tehnicienii uzinei, pe lingă creşterea ciştigului, rezultată din depăşirea normelor, să poată dis­pune şi de un fond a! întreprinderii important. Tovarăşul M. Liber, conta­­bilul şef al fabricii, ne-a spus în le­gătură cu această problemă : —­ Vedeţi cifrele din formularul ce-dăm în faţă. In primele nouă luni, fabrica a realizat beneficii peste plan in valoare de 253.000 de lei din care prin efort propriu 229.000 de lei. Pe această cale, adică a realizării de beneficii peste plan fabrica a putut preleva 91.489 lei pentru fondul în­treprinderii. La aceștia se adaugă 118.000 Iei din beneficiul planificat. Un calcul sumar arată că pînă în prezent colectivul fabricii dispune de un fond al întreprinderii de 200.000 lei și avem certitudinea că ptnă la sfârșitul anului această sumă va crește. CL­ RADULESCU • Prin eforturi proprii••• In legătură cu constituirea fondului întreprinderii la „Filatura Romîneasca de Bumbac“ tpo OO OO <50 oo oo oo oo oo oo oooo eooooooooooooooooooooo©' TRIUMFUL TEATRULUI SOVIETIC Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie 1917, care a răsturnat pentru totdeauna ordinea burgheză într-una din cele mai de seamă ţări ale lumii, a înscris pe toate planurile vieţii materiale şi spiri­­tuale, deci şi în teatru, o revoluţie. Un teatru nou, — tînăr, ce e drept, dar clădit pe experienţa de valoare universală a vechiului tea­tru realist rus, — s-a născut şi a crescut sub Puterea Sovietică. Pri­­vit astăzi, în perspectiva anilor, teatrul sovietic ne apare ca singura salvare posibilă a teatrului din ma­­rasmul decadenţei burgheze. Naşterea primelor spectacole de care masele aveau nevoie, care să constituie o pildă prin însuşi nive­lul lor artistic şi să atragă toate forţele într-un singur front de crea­ţie, avea să fie opera unui întreg deceniu. Mai întîi teatrul îşi căuta noii spectatori care nu mai puteau fi unii şi aceiaşi cu cei din Rusia prerevoluţionară, cînd la teatru ve­neau de obicei reprezentanţii pătu­rii „celor zece mii“. Astfel au apă­rut estradele în pieţe, pe fronturi, la mitinguri, la serbări de masă. Artiştii profesionişti sau amatori în­truchipau pe scene publice eroi ai realităţii imediate. Marile piese des­­pre revoluţia şi războiul civil încă nu fuseseră scrise. Dar viaţa le ce­rea, se aşeza la ordinea zilei. Cu a­­ceeaşi ardoare, făuritorii revoluţiei care cu braţele lor porniseră, du­­pă expresia lui Marx, la „asaltul cerului" revendicau acum satire us­turătoare la adresa lumii vechi, prăbuşite. Gorki și Maiakovski au sprijinit cu pana lor tînărul teatru sovietic. Astfel, încetul cu încetul teatrul nou și-a clădit temeliile. Dintre oamenii de teatru pe care Rusia îl avea în acea vreme, Kon­stantin Sergheevici Stanislavski şi-a asumat sarcina epo­cală — şi a dus-o la bun sfîrşit — de a crea o nouă teor­o­rie scenică. Aceasta însă nu înseamnă că opera de renaştere a teatru­lui în anii revoluţiei a fost creaţia unui singur om. Partidul Comunist şi Lenin personal au în­drumat arta sovietică pe căile pro­gresului, cu răbdare şi înţelegere faţă de complexitatea fenomenului. Lenin a fost acela care, indicând perspectiva, a atras atenţia nu o­­dată că în artă „esenţialul constă în situaţia individuală, în analiza­rea caracterelor şi a psihicului ti­­purilor date“ (opere vol. 35 pag. 141 ed. rusă). Şi nu e cîtuşi de pu­ţin înti­mplător că Stanislavski reia această idee în 1928 : „E puţin să redai revoluţia printr-o mulţime ce merge cu steaguri. Revoluţia tre­­buie redată prin sufletul omului“. Bătălia pentru crearea eroului re­voluţionar începuse. Teatrul sovie­tic avea un sprijin de seamă în ac­tivitatea lui K. S. Stanislavski, a lui V. I. Nerak­ovici-Dancenko, F. B. Vahtangov şi alţii. Acum trebuiau piese care să fie jucate. In 1927, la aniversarea unui de­­ceniu de la Revoluţie, Teatrul de Artă căuta o piesă bună cu care să întâmpine măreaţa sărbătoare. Vse­­volod Ivanov, care scrisese nişte „Povestiri despre partizani“, a fost remarcat şi, în colaborare cu el, re­gizorii K. S. Stanislavski şi I. I. Su­­dakov, au extras drama devenită a­­poi un excepţional eveniment în is­toria teatrului sovietic: „Trenul blindat 14—69". Tot astfel, la Tea­­trul Consiliului Central al Sindica­telor a fost atras V. Bill.Bolotcr­­kovski care scrisese „Uraganul". Conducătorul teatrului, F. Liubi­­mov-Lanskoi, a aflat in manuscrisul în care alții nu reuşiseră să vadă (Continuare in pag. 3-a) »••••»••at.«». VI. Maximilian artist al poporului din R.P.R. t —T» Israelul face din nou jocul colonialiştilor d­ După cum au anunţat ziarele şi l­a agenţiile de presă, Israelul încearcă să pună la cale une­­le provocări agresive împotriva Ior­­daniei. In Israel a început mobili­zarea generală şi concentrarea for­­ţelor sale armate în regiunea de frontieră cu Iordania. Aceasta, sub motivul că odată cu retragerea tru­­pelor britanice din Iordania, acolo ar putea izbucni tulburări, ca urma­re a puternicei opoziţii populare împotriva regimului corupt şi pro­­occidental al regelui Hussein, ceea ce ar constitui, chipurile, o primej­­die pentru Israelul învecinat. Aceste planuri agresive ale Israe­lului împotriva Iordaniei nu sint noi. De pildă, in iulie, cind în Ior­­dania se înteţea mişcarea populară, purtătorii de cuvint ai Israelului au declarat că in caz că regele Hus­­sein ar fi răsturnat de popor, Is­raelul va intra cu forţele sale ar­­mate in Iordania, avind ca prim obiectiv ocuparea malului vestic al fluviului Iordan. Reamintind aceste declaraţii israeliene, agenţia amer­i­­cană „ASSOCIATED PRESS", ară­ta incă acum citeva zile că „retra­gerea trupelor britanice ar putea constitui semnalul pentru o nouă­ serie de tulburări în Iordania şi astfel să mărească posibilitatea li­nei acţiuni din partea Israelului“. Dedesubturile acţiunilor Israelului sunt evidente. Urzelile sale agresive împotriva Iordaniei sunt menite să ofere imperialiştilor colonialişti din occident, noi pretexte de intervenţie armată şi Orientul Apropiat şi Mij­lociu, cu scopul de a reprima miş­­carea popoarelor arabe pentru eli­­berare naţională şi întărirea inde­pendenţei lor. Astfel, Israelul de­­monstrează din nou că a luat asu­­pra sa rolul de unealtă a colonia­liştilor, rolul de jandarm al intereselor colonialiste in această regiune a lumii. (Drept care, impe­­rialiştii îi şi livrează încontinuu, şi din belşug, armament). Nu este, de altfel, pentru prima oară, că Israelul acţionează făţiş in interesul occidentului. Aşa a pro­­cedat şi acum doi ani, in cazul a­­gresiunii împotriva Egiptului. E un fapt bine cunoscut că această agresiune a fost dezlănţuită in urma naţionalizării de către guver­­nul egiptean a Companiei Canalu­­lui de Suez, ale cărei acţiuni deo­sebit de profitabile erau deţinute, in cea mai mare parte, de mono­­poliştii englezi şi francezi. Nein,­drăznind însă să atace direct Egip­tul, de teama reacţiei opiniei publi­­ce mondiale, cercurile conducătoare din Marea Britanie şi Franţa au recurs la serviciile Israelului. E ştiut că atunci cind au pornit ata­­cul armat asupra Egiptului, Anglia şi Franţa au invocat drept motiv al intervenţiei lor militare, interne­ţia de a împiedica, chipurile, ex­­tinderea conflictului dintre Israel şi Egipt. E evident insă, că era vorba doar de un pretext. Şi nici măcar unul „găsit“, ci unul minu­ţios pregătit dinainte. In această privinţă o carte nu de mult apărută la Paris, intitulată „Secretele expediţiei din Egipt", dă o serie de amănunte interesan­­tei Autorii cărţii sunt fraţii Brom­­berg, ale căror legături cu cercu­rile oficiale şi militare franceze suspuse, sunt notorii. (De la ele au şi obţinut amănuntele, pînă atunci secrete, in legătură cu pregătirea agresiunii de la Suez). Ei arată intre altele că după ce Londra şi Parisul au căzut de acord asupra planului de a folosi atacul Israelu­­lui drept pretext intervenţiei pregăt­ite (plan despre care Eden a ex­clamat entuziasmat: ,,Straşnică idee!" şi întrebat fiind care va fi atitudinea Statelor Unite, a răspuns categoric „nu ne vor opri") intre 17 și 21 octombrie 1956 au avut loc consultări telefonice neintrerup­­te între Paris și Tel Aviv. Iar cu o săptămină înainte de dezlănţuirea atacului, la 22 octombrie, Bené Gu­­rion, preşedintele Israelului, a sosit in secret cu avionul la Paris, unde, pe aerodromul militar Villacoublay, a dus in mare taină tratative cu premierul francez de atunci, Guy Moliet, după care a şi plecat îndată. Apoi pregătirea agresiunii s-a înte­ţit, iar la 29 octombrie armata Israe­­lului a invadat Egiptul, oferind pre­textul mult dorit cercurilor conducă­toare engleze şi franceze.­­ Acum Israelul se pretează din nou la acţiuni similare. El face aşa­dar din nou jocul colonialiştilor, oferindu-le astfel prilejul să inter­vină în Orientul Apropiat şi să aprindă un nou focar de război in această parte a lumii. Poporul nostru, care din punct de vedere geografic se află în apro­pierea acestei regiuni a globului, e profund interesat ca acolo să dom­­nească liniştea. De aceea, el nu poate privi cu nepăsare acţiunile agresive prin care Israelul (execu­tant fidel al directivelor puterilor occidentale) ameninţă iarăşi pacea lumii. A. STANCIU RAZE INFRAROŞII UTILIZATE IN PROCESUL DE PRODUCŢIE In cadrul serviciului metalurgului şef al uzinelor „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin se întreprind interesante încercări in legătură cu experimenta­rea utilizării razelor infraroşii în pro­cesul de producţie. Este vorba de radianţi care să funcţioneze pe bază de becuri electrice şi de radianţi ba­­zaţi pe arderea gazului metan intr-un amestec de aer, din arderea căruia rezultă raze calorice de tip infraroşii. Folosite în procesul de producţie, razele infraroşii vor contribui prin ra­­piditatea uscării pieselor şi prin ca­litatea executării operaţiilor la o sim­ţitoare creştere a productivităţii muncii. Construcţia cuptorului Siemens Martin nr. 3 de la Hunedoara se apropie de sfirşit HUNEDOARA (de la corespon-­­dentul nostru).­­ Constructorii de pe şantierul noii oţelării de la Hune­­doara obţin importante succese, fi­­forturile lor se îndreaptă acum să realizeze cel de al treilea cuptor de 185 tone. În ziua de 29 octombrie ei au terminat zidirea bolţii suspen­date a noului cuptor, realizînd a­­ceastă lucrare cu mult înainte de termen. Acum ei munceşte la zidul refractar din părţile laterale şi spa­tele cuptorului. După calculele fă­­cute, săptămîna viitoare va fi termi­nată construcția celui de al treilea cuptor al noii oțelării. In preajma deschiderii Expoziţiei Anuale de Grafica Uniunea Artiştilor Plastici pre­găteşte Expoziţia Anuală de Gra­­fică. Artiştii graficieni îşi defini­tivează cele mai bune lucrări în vederea participării la expoziţie. In­ clişeu : Graficiană Cornelia Dăneţ pregăteşte pentru expoziţie lucrarea intitulată „Rînd­­it la moară“. Foto: AGERPRES Pregătiri pentru apropiata campanie de recoltare a stufului în curind, în întreaga Deltă a Du­nării începe campania de recoltare a stufului, campanie care va duce la o creştere de 80 la sută a canti­tăţilor recoltate. De data aceasta şi procentul de recoltare mecanizată se va ridica datorită noilor maşini, la 47 la sută. Pentru buna funcţionare a maşinilor s-au mai înfiinţat încă 3 ateliere fixe şi 8 mobile. In cadrul pregătirilor fă­cute s-au extins şi amenajările stuficole, exe­­cutîndu-se cca. 38 km canale dra­­gate, 14 km diguri şi 300.000 m­p. platforme pentru depozitat stuful. Pentru a se îmbunătăţi legătura între diferite sectoare de lucru ale Deltei, recent s-au dat in funcţiune 6 instalaţii de radiocomunicaţie so­­site din R. D. Germană.

Next