Romînia Liberă, martie 1959 (Anul 17, nr. 4474-4499)
1959-03-01 / nr. 4474
ORGANUL SFATURILOR J s ST Nam t*‘* ***** Mu,,:** La fabrica de faianţă din Sighişoara pentru deservirea procesului de producţie există o secţie în care se confecţionează modelele. In clişeu, Utemistul Emil Curpen aranjează formele pe rafturile uscătoare din secţia de modele. Foto : EMIL SIRZEA A doua conferinţă pe ţară a frigotehniştilor Intre 5—7 martie 1959 va avea loc cea de-a doua conferinţă pe ţară a frigotehniştilor, organizată de Consiliul Central A.S.I.T. in colaborare cu Departamentul Industriei Cărnii şi Laptelui. La conferinţă vor participa peste 150 specialişti din toate domeniile de activitate industrială unde are aplicaţie tehnica frigului (industria alimentară, chimică, transporturi etc.). In zilele lucrărilor conferinţei se vadeschide o expoziţie a realizărilor obţinute în cei 10 ani de la înfiinţare de industria noastră frigoriferă. Cu această ocazie se vor expune utilaje de specialitate şi produse alimentare conservate prin frig realizare în ţara noastră. Pentru continua îmbunătăţire a calităţii ţigaretelor, în industria tutunului au fost luate o serie de măsuri. Astfel din R. Cehoslovacă au sosit primele 2 instalaţii de umezit în vid care sunt în curs de montare la fabrica de ţigarete „Bucureşti“ şi care asigură umezirea tutunului în baruri in mod uniform. De asemenea, a fost realizat un nou amestec de tutunuri pentru ţigaretele „Mărăşeşti" şi ,,Naţionale“. Primul lot din aceste ţigări au fost livrate spre experimentare organizaţiilor comerciale. La cumpărarea lor fumătorii vor primi şi un tichet pe care îşi vor putea însemna părerea despre noul amestec de tutunuri realizat la aceste ţigarete* -ro- Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii ţigaretelor Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Hmitu lima POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ REPANSATOARELE Consfătuirea întrunea toate condiţiile pentru a fi nereuşită. Cele 40 de femei erau obosite după o zi de muncă. In plus o ingineră tînără începuse să citească anemic şi monoton un raport de activitate. Aveam impresia că nimeni n-o ascultă. Şi raportul nu era lipsit de interes. Din contră ! Sintetiza in puţine cuvinte activitatea lor, lăuda pe cele care deţineau locul de frunte (Angela Mînăstireanu, Elena Micu ş.a.), nu le neglija pe cele care îşi îndeplinescsatisfăcător sarcinile (100 la sută — Venera Malacu, Tecla Pavlenco ş.a.) şi binenţeles nu le ierta nici pe codaşe (Elisabeta Durlicioiu, Elena Ionescu). Raportul semnala de asemenea o serie de, lipsuri din activitatea celor prezenţi combătîndu-le. Totul însă pe un ton uniform, lipsit de inflexiunile la care ar fi avut dreptul şi care se impuneau. Ceea ce răzbatea însă din raport era preocuparea pentru calitate : măsuri, abateri, propuneri. Şi raportul se încheia cu o chemare la îmbunătăţirea activităţii celor prezente şi cu o invitaţie, la cuvînt. Păcat — îmi spuneam — iată o consfătuire ratată. Şi totul porneşte de la proasta organizare și de la tonul inginerei. Falsă impresie. Căci iată că la cuvînt se înscriu una, două, cinci, zece... Mai întîi, pentru a pune obișnuitele întrebări iar apoi... s-a pornit torentul. Mi-am dat seama atunci că nici un cuvînt din raport nu se irosise. Totul fusese înregistrat, cîntărit, acceptat sau respins. Nu aşa, indiferent ci rece şi cald, interesant, convingător, pasionat. Se vorbea de toate , şi despre organizarea şi despre calitatea muncii şi despre întîrzieri şi întîrziaţi şi de felul cum s-au împărţit primele şi de calificare, de curăţenie şi de planificare. Dar cu cît se perindă vorbitorii devenea mai clar că disputa se ducea în jurul unui singur mare obiectiv : CALITATEA PRODUSELOR. Dispută ? Da. Pentru că deşi unii criticaţi ca tovarăşele Nedelcu, Ionescu, Udrescu şi-au făcut în mod sincer autocritica, iar marea masă a muncitoarelor venea cu propuneri constructive concrete, mai erau unele ca Roşu, Stănescu, care încercau să eludeze problema sub diferite pretexte — între care criticarea nedreaptă a controloarelor de calitate nu ocupa ultimul loc. Consfătuirile de producţie — şcoală a metodelor înaintate de lucru încercare zic, pentru că opinia publică, adică tovarăşele lor, dîndu-le răspunsul cuvenit, mergeau mai departe şi cu spirit de gospodar căutau şi găseau soluţii. O femeie energică, Mînăstireanu, a propus confecţionarea de săculeţe pentru păstrarea ciorapilor şi măsuri pentru ca marfa să nu fie adusă în secţie spre sfîrşitul zilei de muncă în aşa fel încît muncitoarele să fie nevoite să dea lucrul peste cap . Teodorescu, o fetişcană mititică cu ochi mari, a propus măsuri pentru justa încadrare în categorii a ciorapilor şi curmarea necurăţeniei şi dezordinii care domneşte pe alocuri . Vlase a criticat cum se împarte lucrul şi a cerut ca semifabricatele să vie cu semnătură. O alta critica controloarea, alta pe muncitoarea care împarte marfa ş.a.m.d. Ele nu s-au oprit însă la problemele secţiei lor, ci au mers mai departe. Şi cuvîntul lor a atins alte secţii, fabrica întreagă, treburile altor fabrici. — Să nu uităm, zicea controloarea de calitate Calafus că anul trecut fabrica noastră nu şi-a îndeplinit planul de calitate. E o cinste pentru noi ? Să nu se supere deci cei vinovaţi că s-au luat măsuri pentru a obliga să lucreze mai bine. Iar o altă muncitoare a completat-o : — Ciorapii fabricii noastre sînt din zi în zi mai buni dar mai avem multe de făcut. Ca şi copilul care învaţă din an în an, aşa sîntem şi noi. Să fim mulţumite că mergem spre progres şi să ajutăm la asta cu munca noastră. Să ne ridicăm calificarea în primul rînd. Ascultăm la difuzor în fiecare zi cum alte fabrici ridică calitatea produselor. De ce să rămînem noi în urmă? Cunoşteam de acum mai bine şi pe inginera cu tonul monoton: UrsuAna. Era de nerecunoscut: combativă, principială, se dovedea o bună cunoscătoare a organizării secţiei. Şi mai ales punea în primul rînd problema calităţii. Nu scotea trei cuvinte fără ca al patrulea să nu fie „calitatea“. Nu era rău! Şi oamenii o aprobau vizibil şi din suflet. Nu era rău nici asta! Consfătuirea schimbului I de la secţia repansat a fabricii de ciorapi „Pavel Tcacenco“ întrunea toate condiţiile pentru a fi nereuşită : cele 40 de femei erau obosite, raportul era citit monoton. Conştiinţa muncitoarelor cărora chemarea partidului le-a pătruns în suflet, a schimbat însă pînă la urmă situația. M. RADIAN In scopul cunoaşterii cerinţelor consumatorilor In luna martie se vor organiza expoziţii cu vinzare in marile oraşe din ţară Pentru a satisface în mai mare măsură cerinţele consumatorilor, Departamentul Comerţului interior şi Departamentul Industriei Uşoare au iniţiat o acţiune comună, organizarea în cursul lunii martie a unor expoziţii cu vinzare in principalele oraşe din ţară. Aceste expoziţii — cu o durată de 20 zile — vor servi la cunoaşterea părerilor consumatorilor asupra articolelor recent contractate de comerţ, ca şi a celor încă necontractate. In raport cu aceste aprecieri, se va extinde producţia diverselor articole textile, de galanterie, marochinărie etc. Expoziţiile cu ţesături de bumbac vor fi deschise în marile magazine din Bucureşti, Timişoara şi Galaţi, urmind a fi prezentate în deosebi produsele întreprinderilor din aceste oraşe. Ţesăturile de lînă vor forma obiectul expoziţiilor din Ploeşti, Bacău şi Oraşul Stalin, articolele de lenjerie şi Ciorapi din alete sintetice ai expoziţiilor din Bucureşti, Oradea, Iaşi, Constanţa, Ploeşti, Bacău, iar articolele de galanterie şi marochinărie (pălării, cravate, fulare, poşete etc) al expoziţiilor din Cluj, Oraşul Stalin, Ploeşti, Sibiu şi Iaşi. PE TEME CETĂŢENEŞTI Despre calitatea mobilei Dacă în urmă cu cîţiva ani, procurarea mobilei punea cumpărătorilor adevărate probleme, astăzi situaţia este total diferită. Magazinele de mobile sunt bine aprovizionate, iar cumpărătorii au de unde să aleagă. Această situaţie este o urmare firească a eforturilor care s-au făcut atît în industrie cît şi în comerţ, pentru asigurarea pieţii cu astfel de produse. Cumpărătorii au deci motive, să fie mulţumiţi. Şi chiar sînt. Dacă ne-am decis totuşi, să scriem cele ce urmează, este pentru a semnala existenţa încă în acest domeniu, a unor neajunsuri care sunt incompatibile cu progresele făcute în ultima vreme în industria noastră de mobilă. Preţuri în raport cu calitatea Se întîmplă uneori, de pildă, ca intrînd într-un magazin de mobile, cumpărătorul să fie pus în faţa a două studiouri de acelaşi model şi preţ. Intre acestea se remarcă totuşi o deosebire. Este vorba de faptul că unul este îmbrăcat intr-o stofă frumoasă, de calitate superioară, iar celălalt într-o stofă mai modestă. Preţul fiind acelaşi pentru ambele, este inutil să ne întrebăm pe care va alege cumpărătorul. Desigur că pe acela cu ştofă mai bună. Este uşor de imaginat iarăşi că al doilea cumpărător va refuza studioul rămas, îmbrăcat într-o ştofă mai slabă şi va aştepta să găsească unul mai bun. Această stare de lucruri provine de la faptul că fabricile de mobile şi cooperativele meşteşugăreşti — I.P.R.O.F.I.L.Bucureşti, I.P.R.O.F.I.L.Măgura Codlei „Reconstrucţia-Oraşul Stalin, cooperativa „Tapiţerul“ Bucureşti etc. — livrează studiouri şi fotolii cu un preţ mediu, indiferent de calitatea ştofei cu care este îmbrăcată mobila. Nu există însă nici un motiv plauzibil care să justifice fixarea aceluiaşi preţ pentru calităţi diferite. Şi dacă acest sistem mulţumeşte pe un cumpărător care a găsit un studio cu ştofă bună, el prejudiciază interesele altora. Departamentul Industriei Lemnului şi U.C.E.CO.M., forurile tutelare ale unităţilor producătoare de mobile, vor trebui, să analizeze această situaţie şi să facă rectificările cuvenite, în raport cu ca-, litatea produselor ce le livrează comerţului. Aspecte despre... aspect Cine n-a admirat frumoasele garnituri de bucătărie în culori pastel (bleu, vernil sau crem), expuse in magazinele de mobile? Intr-adevăr, produsele unor fabrici — I.P.R.O.F I L.-Sibiu, I.P.R.O F.I.L.-Galați etc. — sînt bine executate și au un colorit plăcut. Dovadă concludentă este repeziciunea cu care se vînd aceste garnituri de mobilă. Cu totul altfel se prezintă garniturile de bucătărie produse de fabrica „I.C.Frimu“-Fălticeni. Calitativ, ele nu sînt inferioare, dar din cauza unui colorit necorespunzător — verde închis, bej spre mare etc. — stau săptămîni și luni, nevîndute, ocupînd depozitele şi blocînd magazinele. Cumpărătorii le refuză. Magazinele le refuză. Ministerul Comerţului le refuză şi reclamă cerînd culori potrivite. Dar gusturile sînt diferite la Fălticeni, iar garniturile de bucătărie cu toate protestele beneficiarilor şi ale cumpărătorilor îşi menţin de şase luni aceleaşi culori urîte. Tot din acest capitol, al aspectului, face parte şi lustruitul mobilei, finisajul. Cele mai multe fabrici ţin seama de acest „amănunt“. Altele fac excepţie Dintre acestea fac parte cooperativele „Lemn Mobilă“ din Bucureşti şi „Oltul“ din Tr. Măgurele, sau I.P.R.O.F.I.L.-Bucureşti. Mobilele livrate de aceste unităţi îşi pierd după cîteva săptămîni — prin uscare — lucrul iniţial. Faptul a determinat deseori refuzul mobilei de către LC.R.M. (Întreprinderea comerţului cu ridicata mobilă-menaj) pînă la 50 la sută din cantitatea trimisă. Nu mai vorbim de reclamaţiile cumpărătorilor. Şi doar un finisaj atent nu este un lucru pe care fabricile respective să nu-l poată obţine dacă şi-ar da silinţa. Sortimentele In planul lor de producţie cooperativele meşteşugăreşti care produc mobilă n-au introdus de aproximativ doi ani nici un sortiment nou. In domeniul camerelor de dormit, de pildă, acestea produc trei sortimente : „Dunărea“, „Sibiu“ și „Bega”. Produc, este un fel de a vorbi. De fapt nu fabrică decît unul singur: „Dunărea“. Pentru „rezolvarea“ cît mai simplă a acestei probleme U C. E. C O. M. nici nu acceptă repartiţii pentru alt sortiment. S-ar putea presupune că modelul „Dunărea“ satisface orice exigenţă şi orice gust. Cererile repetate ale cumpărătorilor contrazic însă această concepţie greşită: îndreptarea deficienţelor semnalate — fără pretenţia de a le epuiza — merită să stea în atâţia forurilor respective care au dovedit şi pînă acum posibilitatea de îmbunătăţire a calităţii mobilei. ALICE MIHALCEA Anul XVII nr.4474 4 pagini 20 bani Duminică 1 martie 1959 Punctul pe i Se găsesc de vinzare aragazuri fără ceasuri de reglare. — Cînd credeţi că o să aveţi şi ceasuri ? — Cînd le-o veni ceasul!... Desen de GH. CHIRIAC Ovidiu şi Cristina privesc cu Jind la bicicleta Marianei. Săniuţa nu le mai este de folos, întrucît primăvara bate la uşă. înţelegătoare Mariana le promite ,,solemn" că-i va lăsa pe fiecare să facă cite o cursă cu bicicleta... Foto mihai popescu Azi va informăm despre „ Pregătiri pe litoral pentru buna deservire a vizitatorilor Nenumărate sunt surprizele ce îi aşteaptă în acest an pe vizitatorii staţiunilor de odihnă de pe litoral. Multe din ele au şi început să prindă viaţă, iar altele sunt în curs de pregătire. Surprizele nu fac parte însă numai din domeniul construcţiilor şi lucrărilor edilitare. Noutăţi şi îmbunătăţiri vor întîlni vizitatorii localităţilor Constanţa, Vasile Roaită, Eforie sau Techirghiol şi în ceea ce priveşte aprovizionarea şi buna deservire, care se vor face anul acesta în condiţii mai bune. Iată cîteva date anticipate din aceste sectoare. La Vasile Roaită, de pildă, vor fi deschise în vara aceasta încă un magazin cu articole de drogherie şi un altul cu mărunţişuri, iar la Eforie două noi magazine, din care unul — conform dorinţei multora din vizitatorii anului trecut , pentru desfacerea încălţămintei cu feţe de pînză. Articole de plaje şi tot ceea ce este necesar fotografilor amatori se vor găsi la încă două magazine specializate ce se vor deschide în oraşul Constanţa. Gospodinele, care nu vor să renunţe nici la odihnă la ocupaţiile casnice, pot fi fără nici o grijă. Piaţetele Aprozar — trei la Vasile Roaită şi cite una la Eforie, Mamaia şi Techirghiolle vor aproviziona cu tot ceea ce vor avea nevoie. Cantitatea de legume şi zarzavaturi asigurată pentru localităţile de pe litoral va fi cu peste 6.000 tone mai mare ca anul trecut. Şi restaurantele vor fi greu de recunoscut , unele cu totul noi şi moderne, altele renovate şi reamenajate, toate bine aprovizionate. Celor grăbiţi le indicăm bufetul Expres sau localul cu autodeservire, ce se vor deschide în oraşul Constanţa. Pe cei obligaţi să respecte un anumit regim alimentar, li informăm că în oraşul Constanţa se va mai deschide încă un restaurant lactovegetarian. Restaurante asemănătoare se vor deschide şi în localităţile Vasile Roaită şi Techirghiol. Amatorii de răcoritoare pot fi liniştiţi : peste 60 de unităţi cu răcoritoare îi vor aştepta în vara aceasta în localităţile de pe litoral. Nu vor lipsi nici sticlele de sirop şi suc de cite ■/1 litru, atît de mult cerute în sezonul trecut Trustul Alimentaţiei Publice locale a şi încheiat contracte pentru 50.000 sticle de sirop, 800.000 sticle de apă minerală. In acelaşi timp, se vor prepara 2.000 kg. pulpe de lămîi şi portocale pentru stironadă şi oranjadă. Nu trebuie să se uite nici cele 2.000.000 bucăţi de îngheţată populară şi 150.000 bucăţi de casată şi pariâit, ce se vor fabrica în viitorul sezon. Ca să nu mai vorbim de produsele alimentare şi de cofetărie ce se vor desface prin toate unităţile de deservire ale T.A.P.L. Celor ce suferă din pricina căldurii, o asigurare , răcoritoarele vor fi reci. 320 vagoane de ghiaţă naturală pe cale de însilozare şi alte aproape 400 de vagoane de ghiaţă artificială ce se vor fabrica, sînt o dovadă puternică. Fireşte, aceste prevederi sînt bine venite. Rămîne ca organele comerciale locale — cu sprijinul comitetelor executive ale sfaturilor populare — să asigure traducerea integrală în viaţă a măsurilor prevăzute, contribuind astfel — prin îmbunătăţirea condiţiilor de aprovizionare — la o odihnă cit mai plăcută pe litoral. Ing. S. MARCARIAN Corespondentul „Romîniei libere" în regiunea Constanţa Cooperativizarea agriculturii in raionul Cărei BAIA MARE. — In preajma împlinirii unui deceniu de la Plenara C.C. al P.M R. care a adoptat rezoluţia cu privire la sarcinile partidului în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi pentru transformarea socialistă a agriculturii, la numeroasele raioane cu agricultura cooperativizată din ţară se adaugă şi raionul Cărei. Cooperativizarea raionului Cărei, primul raion din regiunea Baia Mare cu agricultura cooperativizată, se datoreşte rezultatelor obţinute în dezvoltarea economică de gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole şi muncii politice de masă desfăşurate in rîndurile ţăranilor muncitori. Acum, în cele 133 de gospodării colective şi întovărăşiri agricole din raionul Cărei, peste 14 000 familii de ţărani muncitori — romîni, maghiari şi germani — lucrează în comun mai mult de 41.000 de hectare teren agricol. (Agerpres) CONTROLUL CALITĂŢII SEMINŢELOR O vorba din popor spune: „Ce semeni, aceea culegi". Pentru a culege şi în acest an roade bogate, colectiviştii din Cenad au dus probe de seminţe din toate culturile la laboratorul regional de controlul seminţelor din Timişoara. In clişeu, Ion Rusu, preşedintele gospodăriei colective din Cenad împreună cu ing. Nicolae Bucurencu, şeful Laboratorului şi laboranta Margareta Heim analizînd o probă de seminţe. . Botor MIHAI POPESCU ! In ultimele peste hotare CONSTANŢA (de la corespondantul nostru). Ieri au Început In portul Constanţa lucrările de Incărcare ale unui nou transport de utilaj petrolifer fabricat în R.P.R. şi destinat Argentinei. • îmbunătăţirea alimentării oraşului Craiova cu enerţie electrică CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Pentru a se îmbunătăţi aliimentarea oraşului Craiova cu energie electrică, anul acesta el va fi racordat la linia de înaltă tensiune ce vine de la Paroşeni. In acest scop au început lucrările pregătitoare dintre care o mare parte se efectuează prin munca voluntară a cetăţenilor, • insămlnţează floarea soa- relui GALAŢI (de la corespondentul noestru). Membrii gospodăriei colective din comuna Gemenele, raionul Brăila, după ce au semănat 20 ha. cu orz, au trecut ieri la însămînţarea primelor hectare pe suprafaţa de 200 ha. destinate culturii floarei soarelui. Consfătuirea mecanizatorilor fruntaşi din regiunea Ploeşti PLOEŞTI (da la corespondardul nostru). Ieri s-au desfăşurat la sfatul popular regional Ploeşti lucrare consfătuirii mecanizatorilor fruntaşi din gospodăriile de stat şi S.M.T. din regiunea Ploeşti în cadrul căreia, i-au prezentat patru referate. Au fost premiaţi apoi cei mai mici mecanizatori din regiune. • Expoziţii de arte plastice la sate CLUJ — (de la corespondentul nostru). Din iniţiativa Muzeului de Artă din Cluj, la căminul cultural din Someşeni a avut loc ieri inaugurarea expoziţiei „Din arta plastică contemporană“. Zeci de exponate — reproduceri după o seamă de lucrări valoroase — înfăţişează multiplele preocupări ale ţărănimii noastre muncitoare, precum şi o serie de aspecte din munca de transformare socialistă a agriculturii. Asemenea expoziţii vor mai fi deschise şi în alte comune şi sate ale regiunii Cluj. • Un nou succes la Calan HUNEDOARA — Constructorii de pe şantierul uzinei de Semicocs de la Galan au înregistrat un nou succes: darea în exploatare a celui de-al treilea cuptor de fabricare a semicocsului prin fluidizare. Odată cu intrarea în funcţiune a acestui cuptor a fost terminată bateria de producere a semicocsului prin fluidizare de la Calan. (Agerpres) • S-a redeschis Teatrul Mun citoresc C. F. R. Cu prilejul reluării spectacolelor în sala complet renovată. Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti a prezentat sîmbătă seara piesa „Răzeşii lui Bogdan“ de Ernest Maltei. Sala Teatrului Muncitoresc C.F.R. Giuleşti, pe lingă un aspect nou, dispune astăzi de o acustică perfectă şi un sistem îmbunătăţit de iluminare, precum şi de o scenă mult mai spaţioasă. (Agerpres) • Utilaj petrolifer româneau UN FAPT PE SĂPTĂMÎNĂ Se caută o mireasă Un cap încoronat are, înainte de toate, grija tronului. E şi explicabil. Scaunul cu pricina fiind fragil, iar era noastră plină de furtuni. Aceasta o ştie şi şahul din Iran. El procedează în consecinţă. Mă rog, treaba majestăţii sale. De la o vreme insă, de cînd a divorţat şi a trimis-o pe şahinşaha Soraya să-şi expună profilul melodramatic în ziarele de scandal ale Occidentului, şahul din Iran are o grijă în plus. Vrea, ca bărbat — o nouă nevastă. Cine s-ar gîndi insă la ceva dragoste, s-ar înşela. Mobilul e mult mai serios. Omul care încheie alianţe militare cu imperialismul pentru a-şi apăra tronul primejduit de popor, îşi alege şi consoarta cu acelaşi scop sentimental. Aşadar, in mica publicitate mondială la rubrica „oferte de căsătorie“, figurează de cîtva timp anunţul cuvenit al şahului. N-avem decit să-i urăm succes. Pasiunea va veni ulterior. întrebarea e însă cine va fi aleasă. Din ce ţară ? Şi cum va arăta ? Dacă la primele două întrebări mi-ar fi greu să formulez un răspuns sigur, la cea de a treia pot răspunde profetic. Cum va arăta ? Ei bine, fericita fiinţă va să apară unsă de sus pînă jos cu o substanţă inestetică, dar miraculoasă. Pentru că drumul miresei către înaltul mire trece, in mod obligatoriu, prin conductele de petrol. După ceva petrol, adică după o căsnicie ideală, tînjesc in Apus nu puţine principese. Mai oacheşe, mai bălaie, mai deşirate sau mai boante. Şi încă ele ca ele. Poate că s-ar mulţumi cu niscai şambelani bine făcuţi. Părinţii insă şi rudele apropiate — societăţile pe acţiuni — cercetează cu nesaţ prin ochiane, depărtările persane şi prevăd, la centimă, beneficiile. In orice caz, oferta nu pare de lepădat. Iar obligaţiile sunt suportabile. Să fie proptit, colea, un scaun şubred şi, fireşte, să se asigure necesarul de cisterne. In momentul de faţă cazul e în atenţia ziarelor. Presupunerile converg către trustul italian care, de curind, a obţinut binecuvintarea şahului, odată cu dreptul de a fora petrol iranian. Iar frumoasa cică ar răspunde la numele graţios de Maria Gabriella de Savoya, vorbind italiana şi fiind odrasla lui Humberto, fost rege la Roma. Nu ştiu dacă şahul a văzut-o cindva pe preopinentă. Adevăr zic insă: se poate şi fără această formalitate. Important e să simţi la spatele tău — pe lingă cei anglo- americani — şi alţi protectori. Cu cit mai mulţi cu atît mai bine! Poţi trage mai in voie, cu automatul, in poporul flămind. Probabil că nici Maria Gabriella nu a privit încă in ochii şahului. Dar repet : se poate şi fără. Important e ca familia să prospere, prin petrol şi derivatele sale. Presa din Apus bănuieşte că ar fi în curs ,şnegocieri“. (Termenul e foarte adecvat!) Enrico Maltei, magnat italian al petrolului, face pe peţitorul, întrebat de jurnalişti asupra problemei, dumnealui n-a spus nici da, nici ba, insă i-a sfătuit preventiv să nu transforme eventuala căsătorie într-un roman cu petrol. De unde se vede că d. Maltei ştie ce ştie, fiind un peţitor discret... Ziarul „Combat “ insă a ţinut să adauge: „Aceasta ar putea fi o bună afacere, mai ales pentru Italia şi pentru casa de Savoya“. Nu mă îndoiesc. O bună afacere. Adică — staţi puţin ! Cum rămine cu tradiţionalul şi fanaticul catolicism al casei de Savoya ? Ziarul „Combat“ răspunde franc: „Nu esteimposibil ca un asemenea obstacol să fie depăşit“. De acord! Cruciuliţa de la pieptul intitulat poate fi schimbată cu o semiluniță. Pentru că, orice s-ar zice, spiritul fără petrol nu valorează două parale. Facă-se deci voia domnului. Eunu mă mai amestec. Prefer o partidă de șah. Eugen Frunză !