Romînia Liberă, martie 1959 (Anul 17, nr. 4474-4499)

1959-03-01 / nr. 4474

ORGANUL SFATURILOR J s ST Nam t*‘* ***** Mu,­,:** La fabrica de faianţă din Sighi­şoara pentru deservirea procesului de producţie există o secţie în care se confecţionează modelele. In clişeu, Utemistul Emil Curpen aranjează formele pe rafturile us­­cătoare din secţia de modele. Foto : EMIL SIRZEA A doua conferinţă pe ţară a frigotehniştilor Intre 5—7 martie 1959 va avea loc cea de-a doua conferinţă pe ţară a frigotehniştilor, organizată de Consi­liul Central A.S.I.T. in colaborare cu Departamentul Industriei Cărnii şi Laptelui. La conferinţă vor participa peste 150 specialişti din toate domeniile de activitate industrială unde are aplica­­ţie tehnica frigului (industria ali­mentară, chimică, transporturi etc.). In zilele lucrărilor conferinţei se va­­deschide o expoziţie a realizărilor ob­ţinute în cei 10 ani de la înfiinţare de industria noastră f­rigor­if­eră. Cu această ocazie se vor expune utilaje de specialitate şi produse alimentare conservate prin frig realizare în ţara noastră. Pentru continua îm­bunătăţire a calităţii ţi­garetelor, în industria tutunului au fost luate o serie de măsuri. Ast­fel din R. Cehoslovacă au sosit primele 2 in­stalaţii de umezit în vid care sunt în curs de montare la fabrica de ţigarete „Bucureşti“ şi care asigură umezirea tutunului în baruri in mod uniform. De asemenea, a fost realizat un nou ames­tec de tutunuri pentru ţigaretele „Mărăşeşti" şi ,,Naţionale“. Primul lot din aceste ţigări au fost livrate spre experi­mentare organizaţiilor comerciale. La cumpă­rarea lor fumătorii vor primi şi un tichet pe care îşi vor putea în­semna părerea despre noul amestec de tutu­nuri realizat la aceste ţigarete* -ro- Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii ţigaretelor Proletari d­in toate ţările, uniţi-vă! Hmitu lima POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ REPANSATOARELE Consfătuirea întrunea toate condiţiile pentru a fi nereuşită. Cele 40 de femei erau obosite după o zi de muncă. In plus o ingineră tînără începuse să ci­tească anemic şi monoton un raport de activitate. Aveam impresia că nimeni n-o ascultă. Şi raportul nu era lipsit de interes. Din contră ! Sintetiza in puţine cuvinte activitatea lor, lăuda pe cele care deţi­neau locul de frunte (Angela Mînăsti­­reanu, Elena Micu ş.a.), nu le neglija pe cele care îşi îndeplinesc­­satisfăcător sarcinile (100 la sută — Venera Malacu, Tecla Pavlenco ş.a.) şi binenţeles nu le ierta nici pe codaşe (Elisabeta Durli­­cioiu, Elena Ionescu). Raportul semna­la de asemenea o serie de, lipsuri din ac­tivitatea celor prezenţi combătîndu-le. Totul însă pe un ton uniform, lipsit de inflexiunile la care ar fi avut dreptul şi care se impuneau. Ceea ce răzbatea însă din raport era preocuparea pentru calitate : măsuri, abateri, propuneri. Şi raportul se încheia cu o chemare la îmbunătăţirea activităţii celor prezen­te şi cu o invitaţie­, la cuvînt. Păcat — îmi spuneam — iată o cons­fătuire ratată. Şi totul porneşte de la proasta organizare și de la tonul ingi­nerei. Falsă impresie. Căci iată că la cuvînt se înscriu una, două, cinci, zece... Mai întîi, pentru a pune obiș­nuitele întrebări iar apoi... s-a pornit torentul. Mi-am dat seama atunci că nici un cuvînt din raport nu se irosise. Totul fusese înregistrat, cîntărit, accep­tat sau respins. Nu aşa, indiferent ci rece şi cald, interesant, convingător, pa­sionat. Se vorbea de toate , şi despre organizarea şi despre calitatea muncii şi despre întîrzieri şi întîrziaţi şi de fe­lul cum s-au împărţit primele şi de ca­lificare, de curăţenie şi de planificare. Dar cu cît se perindă vorbitorii devenea mai clar că disputa se ducea în jurul un­ui singur mare obiectiv : CALITA­TEA PRODUSELOR. Dispută ? Da. Pen­tru că deşi unii criticaţi ca tovarăşele Nedelcu, Ionescu, Udrescu şi-au făcut în mod sincer autocritica, iar marea masă a muncitoarelor venea cu propu­neri constructive concrete, mai erau unele ca Roşu, Stănescu, care încercau să eludeze problema sub diferite pre­texte — între care criticarea nedreaptă a controloarelor de calitate nu ocupa ultimul loc. Consfătuirile de producţie — şcoală a metodelor înaintate de lucru încercare zic, pentru că opinia publică, adică tovarăşele lor, dîndu-le răspunsul cuvenit, mergeau mai departe şi cu spi­rit de gospodar căutau şi găseau so­luţii. O femeie energică, Mînăstireanu, a propus confecţionarea de săculeţe pen­tru păstrarea ciorapilor şi măsuri pen­tru ca marfa să nu fie adusă în secţie spre sfîrşitul zilei de muncă în aşa fel încît muncitoarele să fie nevoite să dea lucrul peste cap . Teodorescu, o fetiş­cană mititică cu ochi mari, a propus mă­suri pentru justa încadrare în categorii a ciorapilor şi curmarea necurăţeniei şi dezordinii care domneşte pe alocuri . Vlase a criticat cum se împarte lucrul şi a cerut ca semifabricatele să vie cu sem­nătură. O alta critica controloarea, alta pe muncitoarea care împarte marfa ş.a.m.d. Ele nu s-au oprit însă la pro­blemele secţiei lor, ci au mers mai de­parte. Şi cuvîntul lor a atins alte sec­ţii, fabrica întreagă, treburile altor fa­brici. — Să nu uităm, zicea controloarea de calitate Calafus că anul trecut fa­brica noastră nu şi-a îndeplinit planul de calitate. E o cinste pentru noi ? Să nu se supere deci cei vinovaţi că s-au luat măsuri pentru a­­ obliga să lucreze mai bine. Iar o altă muncitoare a com­pletat-o : — Ciorapii fabricii noastre sînt din zi în zi mai buni dar mai avem multe de făcut. Ca şi copilul care în­vaţă din an în an, aşa sîntem şi noi. Să fim mulţumite că mergem spre pro­gres şi să ajutăm la asta cu munca noa­stră. Să ne ridicăm calificarea în pri­mul rînd. Ascultăm la difuzor în fiecare zi cum alte fabrici ridică calitatea pro­duselor. De ce să rămînem noi în urmă? Cunoşteam de acum mai bine şi pe inginera cu tonul monoton: UrsuA­­na. Era de nerecunoscut: combativă, principială, se dovedea o bună cunos­cătoare a organizării secţiei. Şi mai a­­les punea în primul rînd problema ca­lităţii. Nu scotea trei cuvinte fără ca al patrulea să nu fie „calitatea“. Nu era rău! Şi oamenii o aprobau vizibil şi din suflet. Nu era rău nici asta! Consfătuirea schimbului I de la sec­ţia repansat a fabricii de ciorapi „Pavel Tcacenco“ întrunea toate condiţiile pen­tru a fi nereuşită : cele 40 de femei erau obosite, raportul era citit mono­ton. Conştiinţa muncitoarelor cărora chemarea partidului le-a pătruns în su­flet, a schimbat însă pînă la urmă situația. M. RADIAN In scopul cunoaşterii cerinţelor consumatorilor In luna martie se vor organiza expoziţii cu vinzare in marile oraşe din ţară Pentru a satisface în mai mare mă­sură cerinţele consumatorilor, De­partamentul Comerţului interior şi Departamentul Industriei Uşoare au iniţiat o acţiune comună, organizarea în cursul lunii martie a unor expozi­ţii cu vinzare in principalele oraşe din ţară. Aceste expoziţii — cu o durată de 20 zile — vor servi la cu­noaşterea părerilor consumatorilor a­­supra articolelor recent contractate de comerţ, ca şi a celor încă necon­tractate. In raport cu aceste apreci­eri, se va extinde producţia diverse­lor articole textile, de galanterie, marochinărie etc. Expoziţiile cu ţesături de bumbac vor fi deschise în marile magazine din Bucureşti, Timişoara şi Galaţi, urmind a fi prezentate în deosebi produsele întreprinderilor din aceste oraşe. Ţesăturile de lînă vor forma obiectul expoziţiilor din Ploeşti, Ba­cău şi Oraşul Stalin, articolele de lenjerie şi Ciorapi din alete sintetice ai expoziţiilor din Bucureşti, Oradea, Iaşi, Constanţa, Ploeşti, Bacău, iar articolele de galanterie şi marochi­nărie (pălării, cravate, fulare, poşete etc) al expoziţiilor din Cluj, Oraşul Stalin, Ploeşti, Sibiu şi Iaşi. PE TEME CETĂŢENEŞTI Despre calitatea mobilei Dacă în urmă cu cîţiva ani, procu­rarea mobilei punea cumpărătorilor adevărate probleme, astăzi situaţia este total diferită. Magazinele de mo­bile sunt bine aprovizionate, iar cum­părătorii au de unde să aleagă. A­­ceastă situaţie este o urmare firească a eforturilor care s-au făcut atît în in­dustrie cît şi în comerţ, pentru asi­gurarea pieţii cu astfel de produse. Cumpărătorii au deci motive, să fie mulţumiţi. Şi chiar sînt. Dacă ne-am decis totuşi, să scriem cele ce urmea­ză, este pentru a semnala existenţa încă în acest domeniu, a unor nea­junsuri care sunt incompatibile cu pro­gresele făcute în ultima vreme în in­dustria noastră de mobilă. Preţuri în raport cu calitatea Se întîmplă uneori, de pildă, ca in­­trînd într-un magazin de mobile, cum­părătorul să fie pus în faţa a două studiouri de acelaşi model şi preţ. Intre acestea se remarcă totuşi o deo­sebire. Este vorba de faptul că unul este îmbrăcat intr-o stofă frumoasă, de calitate superioară, iar celălalt în­­tr-o stofă mai modestă. Preţul fiind acelaşi pentru ambele, este inutil să ne întrebăm pe care­­ va alege cum­părătorul. Desigur că pe acela cu şto­fă mai bună. Este uşor de imaginat iarăşi că al doilea cumpărător va re­fuza studioul rămas, îmbrăcat într-o ştofă mai slabă şi va aştepta să gă­sească unul mai bun. Această stare de lucruri provine de la faptul că fabricile de mobile şi cooperativele meşteşugăreşti — I.P.R.O.F.I.L.­Bucureşti, I.P.R.O.F.I.L.­­Măgura Codlei „Reconstrucţia-Ora­­şul Stalin, cooperativa „Tapiţerul“ Bucureşti etc. — livrează studiouri şi fotolii cu un preţ mediu, indiferent de calitatea ştofei cu care este îmbră­cată mobila. Nu există însă nici un motiv plauzibil care să justifice fixa­rea aceluiaşi preţ pentru calităţi di­ferite. Şi dacă acest sistem mulţumeş­te pe un cumpărător care a găsit un studio cu ştofă bună, el prejudiciază interesele altora. Departam­entul In­dustriei Lemnului şi U.C.E.CO.M., forurile tutelare ale unităţilor produ­cătoare de mobile, vor trebui­, să ana­­lizeze această situaţie şi să facă rectificările cuvenite, în raport cu ca-, litatea produselor ce le livrează co­merţului. Aspecte despre... aspect Cine n-a admirat frumoasele garni­turi de bucătărie în culori pastel (bleu, vernil sau crem), expuse in magazine­le de mobile? Intr-adevăr, produsele unor fabrici — I.P.R.O.F­ I­ L.-Sibiu, I.P.R.O F.I.L.-Galați etc. — sînt bine executate și au un colorit plăcut. Do­vadă concludentă este repeziciunea cu care se vînd aceste garnituri de mobilă. Cu totul altfel se prezintă gar­niturile de bucătărie produse de fa­­brica „I.C.Frimu“-Fălticeni. Calitativ, ele nu sînt inferioare, dar din cauza unui colorit necorespunzător — verde închis, bej spre mare etc. — stau săp­­tămîni și luni, nevîndute, ocupînd depozitele şi blocînd magazinele. Cum­părătorii le refuză. Magazinele le refuză. Ministerul Comerţului le re­fuză şi reclamă cerînd culori potrivi­te. Dar gusturile sînt diferite la Făl­ticeni, iar garniturile de bucătărie cu toate protestele beneficiarilor şi ale cumpărătorilor îşi menţin de şase luni aceleaşi culori urîte. Tot din acest capitol, al aspectului, face parte şi lustruitul mobilei, fini­sajul. Cele mai multe fabrici ţin sea­ma de acest „amănunt“. Altele fac excepţie­ Dintre acestea fac parte cooperativele „Lemn Mobilă“ din Bucureşti şi „Oltul“ din Tr. Măgure­le, sau I.P.R.O.F.I.L.-Bucureşti. Mobi­lele livrate de aceste unităţi îşi pierd după cîteva săptămîni — prin uscare — lucrul iniţial. Faptul a determinat deseori refuzul mobilei de către LC.R.M. (Întreprinderea comerţului cu ridi­cata mobilă-menaj) pînă la 50 la sută din cantitatea trimisă. Nu mai vorbim de reclamaţiile cumpărători­lor. Şi doar un finisaj atent nu este un lucru pe care fabricile respective să nu-l poată obţine dacă şi-ar da silinţa. Sortimentele In planul lor de producţie coopera­tivele meşteşugăreşti care produc mo­bilă n-au introdus de aproximativ doi ani nici un sortiment nou. In dome­niul camerelor de dormit, de pildă, acestea produc trei sortimente : „Du­nărea“, „Sibiu“ și „Bega”. Produc, este un fel de a vorbi. De fapt nu fa­brică decît unul singur: „Dunărea“. Pentru „rezolvarea“ cît mai simplă a acestei probleme U­ C. E. C­ O. M. nici nu acceptă repartiţii pentru alt sortiment. S-ar putea presupune că modelul „Dunărea“ satisface orice exi­genţă şi orice gust. Cererile repetate ale cumpărătorilor contrazic însă a­­ceastă concepţie greşită: îndreptarea deficienţelor semnalate — fără pretenţia de a le epuiza — merită să stea în atâţia forurilor respective care au dovedit şi pînă a­­cum posibilitatea de îmbunătăţire a calităţii mobilei. ALICE MIHALCEA Anul XVII nr.4474 4 pagini 20 bani Duminică 1 martie 1959 Punctul pe i Se găsesc de vinzare araga­zuri fără ceasuri de reglare. — Cînd credeţi că o să aveţi şi ceasuri ? — Cînd le-o veni ceasul!... Desen de GH. CHIRIAC Ovidiu şi Cristina privesc cu Jind la bicicleta Marianei. Săniuţa nu le mai este de folos, întrucît primăvara bate la uşă. înţelegă­toare Mariana le promite ,,solemn" că-i va lăsa pe fiecare să facă cite o cursă cu bicicleta... Foto­­ mihai popescu Azi va informăm despre „ Pregătiri pe litoral pentru buna deservire a vizitatorilor Nenumărate sunt surprizele ce îi aşteaptă în acest an pe vizitatorii sta­ţiunilor de odihnă de pe litoral. Multe din ele au şi început să prindă viaţă, iar altele sunt în curs de pregătire. Surprizele nu fac parte însă numai din domeniul construcţiilor şi lucrări­lor edilitare. Noutăţi şi îmbunătăţiri vor întîlni vizitatorii localităţilor Con­stanţa, Vasile Roaită, Eforie sau Techirghiol şi în ceea ce priveşte apro­­vizionarea şi buna deservire, care se vor face anul acesta în condiţii mai bune. Iată cîteva date anticipate din aceste sectoare. La Vasile Roaită, de pildă, vor fi deschise în vara aceasta încă un magazin cu articole de drogherie şi un altul cu mărunţişuri, iar la Eforie două noi magazine, din care unul — con­form dorinţei multora din vizitatorii anului trecut , pentru desfacerea în­călţămintei cu feţe de pînză. Articole de plaje şi tot ceea ce este necesar fotografilor amatori se vor găsi la încă două magazine specializate ce se vor deschide în oraşul Constanţa. Gospodinele, care nu vor să renunţe nici la odihnă la ocupaţiile casnice, pot fi fără nici o grijă. Piaţetele Aprozar — trei la Vasile Roaită şi cite una la Eforie, Mamaia şi Techirghiol­­le vor aproviziona cu tot ceea ce vor avea nevoie. Cantitatea de legume şi zarzavaturi asigurată pentru localităţile de pe litoral va fi cu peste 6.000 tone mai mare ca anul trecut. Şi restaurantele vor fi greu de recu­noscut , unele cu totul noi şi moderne, altele renovate şi reamenajate, toate bine aprovizionate. Celor grăbiţi le indicăm bufetul Expres sau localul cu autodeservire, ce se vor deschide în oraşul Constanţa. Pe cei obligaţi să respecte un anumit regim alimentar, li informăm că în oraşul Constanţa se va mai deschide încă un restaurant lacto­­vegetarian. Restaurante asemănătoare se vor deschide şi în localităţile Vasile Roaită şi Techirghiol. Amatorii de răcoritoare pot fi liniş­tiţi : peste 60 de unităţi cu răcoritoare îi vor aştepta în vara aceasta în locali­tăţile de pe litoral. Nu vor lipsi nici sticlele de sirop şi suc de cite ■/1 litru, atît de mult cerute în sezonul trecut Trustul Alimentaţiei Publice locale a şi încheiat contracte pentru 50.000 sticle de sirop, 800.000 sticle de apă minerală. In acelaşi timp, se vor pre­para 2.000 kg. pulpe de lămîi şi porto­cale pentru stironadă şi oranjadă. Nu trebuie să se uite nici cele 2.000.000 bucăţi de îngheţată populară şi 150.000 bucăţi de casată şi pariâit, ce se vor fabrica în viitorul sezon. Ca să nu mai vorbim de produsele alimen­tare şi de cofetărie ce se vor desface prin toate unităţile de deservire ale T.A.P.L. Celor ce suferă din pricina căldurii, o asigurare , răcoritoarele vor fi reci. 320 vagoane de ghiaţă natu­rală pe cale de însilozare şi alte aproape 400 de vagoane de ghiaţă arti­ficială ce se vor fabrica, sînt o dovadă puternică. Fireşte, aceste prevederi sînt bine venite. Rămîne ca organele comerciale locale — cu sprijinul comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare — să asigure traducerea integrală în viaţă a măsurilor prevăzute, contribuind astfel — prin îmbunătăţirea condiţiilor de aprovizionare — la o odihnă cit mai plăcută pe litoral. Ing. S. MARCARIAN Corespondentul „Romîniei libere" în regiunea Constanţa Cooperativizarea agriculturii in raionul Cărei BAIA MARE. — In preajma îm­plinirii unui deceniu de la Plenara C.C. al P.M R. care a adoptat rezolu­ţia cu privire la sarcinile partidului în lupta pentru întărirea alianţei cla­sei muncitoare cu ţărănimea munci­toare şi pentru transformarea socia­listă a agriculturii, la numeroasele ra­ioane cu agricultura cooperativizată din ţară se adaugă şi raionul Cărei. Cooperativizarea raionului Cărei, primul raion din regiunea Baia Mare cu agricultura cooperativizată, se da­­toreşte rezultatelor obţinute în dezvol­tarea economică de gospodăriile co­lective şi întovărăşirile agricole şi muncii politice de masă desfăşurate in rîndurile ţăranilor muncitori. Acum, în cele 133 de gospodării co­lective şi întovărăşiri agricole din ra­ionul Cărei, peste 14 000 familii de ţărani muncitori — romîni, maghiari şi germani — lucrează în comun mai mult de 41.000 de hectare teren agri­col. (Agerpres) CONTROLUL CALITĂŢII SEMINŢELOR O vorba din popor spune: „Ce semeni, aceea culegi". Pentru a culege şi în acest an roade bogate, colectiviştii din Cenad au dus probe de seminţe din toate culturile la laboratorul regional de controlul seminţelor din Ti­mişoara. In clişeu, Ion Rusu, preşedintele gospodăriei colective din Cenad împreună cu ing. Nicolae Bucu­­rencu, şeful Laboratorului şi laboranta Margareta Heim analizînd o probă de seminţe. . Botor MIHAI POPESCU ! In ultimele peste hotare CONSTANŢA (de la corespondan­tul nostru).­­ Ieri au Început In portul Constanţa lucrările de Incăr­­care ale unui nou transport de utilaj petrolifer fabricat în R.P.R. şi desti­nat Argentinei. • îmbunătăţirea alimentării oraşului Craiova cu ener­ţ­­ie electrică CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Pentru a se îmbunătăţi alii­­mentarea oraşului Craiova cu ener­gie electrică, anul acesta el va fi racordat la linia de înaltă tensiune ce vine de la Paroşeni. In acest scop au început lucrările pregătitoare din­tre care o mare parte se efectuează prin munca voluntară a cetăţenilor, • insămlnţează floarea soa-­ re­lui GALAŢI (de la corespondentul noes­tru). Membrii gospodăriei colective din comuna Gemenele, raionul Brăila, după ce au semănat 20 ha. cu orz, au trecut ieri la însămînţarea primelor hectare pe suprafaţa de 200 ha. des­­tinate culturii floarei soarelui. Consfătuirea mecanizato­rilor fruntaşi din regiunea Ploeşti PLOEŞTI (da la corespondardul nostru).­­ Ieri s-au desfăşurat la sfa­­tul popular regional Ploeşti lucrar­e consfătuirii mecanizatorilor fruntaşi din gospodăriile de stat şi S.M.T. din re­giunea Ploeşti în cadrul căreia, i-au prezentat patru referate. Au fost premiaţi apoi cei mai m­ici mecanizatori din regiune. • Expoziţii de arte plastice la sate CLUJ — (de la corespondentul nos­tru). Din iniţiativa Muzeului de Artă din Cluj, la căminul cultural din So­­meşeni a avut loc ieri inaugurarea ex­poziţiei „Din arta plastică contempo­rană“. Zeci de exponate — reprodu­­ceri după o seamă de lucrări valoroase — înfăţişează multiplele preocupări ale ţărănimii noastre muncitoare, precum şi o serie de aspecte din munca de transformare socialistă a agriculturii. Asemenea expoziţii vor mai fi deschi­se şi în alte comune şi sate ale regiu­nii Cluj. • Un nou succes la Calan HUNEDOARA — Constructorii de pe şantierul uzinei de Semicocs de la Galan au înregistrat un nou succes: darea în exploatare a celui de-al treilea cuptor de fabricare a semicocsului prin fluidizare. Odată cu intrarea în func­ţiune a acestui cuptor a fost terminată bateria de producere a semicocsului prin fluidizare de la Calan. (Agerpres) • S-a redeschis Teatrul Mun­­ citoresc C. F. R. Cu prilejul reluării spectacolelor în sala complet renovată. Teatrul Munci­toresc C.F.R. Giuleşti a prezentat sîm­­bătă seara piesa „Răzeşii lui Bogdan­“ de Ernest Maltei. Sala Teatrului Mun­citoresc C.F.R. Giuleşti, pe lingă un aspect nou, dispune astăzi de o acusti­că perfectă şi un sistem îmbunătăţit de iluminare, precum şi de o scenă mult mai spaţioasă. (Agerpres) • Utilaj petrolifer româneau UN FAPT PE SĂPTĂMÎNĂ Se caută o mireasă Un cap încoronat are, înainte de toa­te, grija tronului. E şi explicabil. Sca­unul cu pricina fiind fragil, iar era noastră plină de furtuni. Acea­sta o ştie şi şahul din Iran. El procedează în consecinţă. Mă rog, treaba majestăţii sale. De la o vreme insă, de cînd a divorţat şi a trimis-o pe şahinşaha Soraya să-şi expună profilul melo­dramatic în ziarele de scandal ale Occidentului, şahul din Iran are o grijă în plus. Vrea, ca bărbat — o nouă nevastă. Cine s-ar gîndi insă la ceva dragoste, s-ar înşela. Mobi­lul e mult mai serios. Omul care încheie alianţe militare cu imperia­lismul pentru a-şi apăra tronul pri­mejduit de popor, îşi alege şi con­soarta cu acelaşi scop sentimental. Aşa­dar, in mica publicitate mondi­ală la rubrica „oferte de căsătorie“, figurează de cîtva tim­p anunţul cu­venit al şahului. N-avem decit să-i urăm succes. Pasiunea va veni ul­terior. întrebarea e însă cine va fi a­­leasă. Din ce ţară ? Şi cum va ară­ta ? Dacă la primele două între­bări mi-ar fi greu să formulez un răspuns sigur, la cea de a treia pot răspunde profetic. Cum va arăta ? Ei bine, fericita fiinţă va să apară unsă de sus pînă jos cu o substanţă inestetică, dar miraculoasă. Pentru că drumul miresei către înaltul mire trece, in mod obligatoriu, prin conductele de petrol. După ceva petrol, adică după o căsnicie ideală, tînjesc in Apus nu puţine principese. Mai oacheşe, mai bălaie, mai deşirate sau mai boan­­te. Şi încă ele ca ele. Poate că s-ar mulţumi cu niscai şambelani bine făcuţi. Părinţii insă şi rudele apro­piate — societăţile pe acţiuni — cer­cetează cu nesaţ prin ochiane, de­părtările persane şi prevăd, la cen­timă, beneficiile. In orice caz, o­­ferta nu pare de lepădat. Iar obli­gaţiile sunt suportabile. Să fie prop­tit, colea, un scaun şubred şi, fi­reşte, să se asigure necesarul de cisterne. In momentul de faţă cazul e în a­­tenţia ziarelor. Pre­supunerile converg către trustul italian care, de curind, a obţinut binecuvintarea şahului, o­­dată cu dreptul de a fora petrol iranian. Iar frumoasa ci­că ar răs­punde la numele graţios de Maria Gabriella de Savoya, vorbind itali­ana şi fiind odrasla lui Humberto, fost rege la Roma. Nu ştiu dacă şahul a văzut-o cind­­va pe preopinentă. Adevăr zic insă: se poate şi fără această formalitate. Important e să simţi la spatele tău — pe lingă cei anglo- americani — şi alţi protectori. Cu cit mai mulţi cu atît mai bine! Poţi trage mai in voie, cu automatul, in poporul flămind. Probabil că nici Maria Gabriella nu a privit încă in ochii şahului. Dar repet : se poate şi fără. Impor­tant e ca familia să prospere, prin petrol şi derivatele sale. Presa din Apus bănuieşte că ar fi în curs ,şnegocieri“. (Termenul e foarte adecvat!) Enrico Maltei, mag­nat italian al petrolului, face pe peţitorul, întrebat de jurnalişti a­­supra problemei, dumnealui n-a spus nici da, nici ba, insă i-a sfătuit preventiv să nu transforme eventua­la căsătorie într-un roman cu pe­trol. De unde se vede că d. Maltei ştie ce ştie, fiind un peţitor discret... Ziarul „Combat “ insă a ţinut să adauge: „Aceasta ar putea fi o bună afacere, mai ales pentru Italia şi pentru casa de Savoya“. Nu mă în­doiesc. O bună afacere. Adică — staţi puţin ! Cum ră­­mine cu tradiţionalul şi fanaticul catolicism al casei de Savoya ? Ziarul „Combat“ răspunde franc: „Nu este­­imposibil ca un aseme­nea obstacol să fie depăşit“. De acord! Cruciuliţa de la piep­tul intitulat poate fi schimbată cu o semiluniță. Pentru că, orice s-ar zice, spiritul fără petrol nu valo­rează două parale. Facă-se deci voia domnului. Eu­­nu mă mai a­­mestec. Prefer o partidă de șah. Eugen Frunză !

Next