Romînia Liberă, aprilie 1959 (Anul 17, nr. 4500-4525)

1959-04-01 / nr. 4500

Proletari din toate (Hule, unlfl-ve! Urnim liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Semănatul făcut la timp BfliiiiiiionnînminnRiiinnniiiiininiuiiînniraiiiiînnuniniRniiiiiniiiiiiiiiiiniiRtiiiniiiiiniiiiP asigură o recoltă bogată Au terminat însămînţările din epoca I-a CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Băileşti au reuşit să însămînţeze pină acum toate culturile din epoca I-a . Insâmîntările din epoca I-a au fost terminate şi la gospodăriile agricole de stat Moţăţei, Piscul Sadovei, Se­­garcea, etc. Pină acum gospodării­le agricole de stat din regiunea Cra­iova au însămîntat cea. 12.000 ha. cu diferite culturi. Lucrările în podgorii sunt în toi CONSTANŢA (de la coresponden­tul nostru). — Vremea frumoasă^ S[ călduroasă i-a ajutat pe viticultorii din regiunea Constanţa să Înceapă la timp lucrările. Dezgropatul şi tă­iatul viei e avansat mai ales in gospodăriile colective din raioanele Tulcea, Adam Clisi, Medgidia. Pa­ralel cu lucrările de dezgropat şi tăiat se execută şi noi plantări. Pină acum, în gospodăriile colective din regiune s-au plantat 74 ha. cu viţă de vie din care 45 ha. numai în ra­ionul Tulcea. OGOARELE COLECTIVIŞTILOR La gospodăria colectivă ,,Nagy Antal“ din comuna Moldoveneşti raionul Turda, însămînţările de primăvară sînt în toi. Clişeul nostru îl înfăţişează pe tractoristul Józsa Béla de la S.M.T. Cîmpia Turzii şi pe colectiviştii Farkas Béla şi Füllep Matei însămînţînd pe ogoarele gos­podăriei ultimele hectare cu sfeclă de zahăr. O dată cu sămînţa ei încorporează în pămînt şi îngrăşăminte chimice. Foto: NICU VASILE Peste 120.000 ha. insămîntate în regiunea Timișoara TIMIȘOARA (de la corespondentul nostru). — Lucrările agricole de pri­măvară se desfășoară, în regiunea Ti­mișoara, cu intensitate. Pină în pre­zent s-au însămîntat peste 120.000 ha. In unele raioane ca Jimbolia, Cea­­cova, Moldova Nouă, însămintatul plantelor din epoca I-a este pe ter­minate. Suprafeţe întinse s-au semă­nat şi in raioanele Timişoara şi Lugoj. Pentru o producţie bogată de zahăr In vederea asigurării cu materii prime a fa­bricilor de zahăr, au fost luate măsuri pen­tru contractarea cu sfeclă de zahăr a unei suprafeţe mult sporite faţă de anul trecut. In plus de aceasta, supra­faţa prevăzută a fi con­tractată In acest an a fost depăşită pină în prezent cu 8 la sută. Totodată trebuie re­marcat că dacă pină la această dată anul tre­cut erau insămîntate cu sfeclă de zahăr 6.000 ha., in acest an s-au în­­sămîntat peste 120.000 ha. Acest lucru consti­tuie o premiză că fa­bricile de zahăr vor pu­tea începe cu mult mai devreme ca de obicei campania de lucru. Fruntaşe în acţiunea de însămînţări la sfecla de zahăr sunt regiunile Constanţa, Timişoara, care şi-au realizat inte­gral planul, Oradea, Galaţi, Craiova, Bucu­reşti şi altele. Toată atenţia pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare n000090ooooooo» Condiţiile de cli­mă, de relief şi de sol, ca şi hidrogra­­fia specifică, toţi aceşti factori fac ca în ţara noastră mari întinderi de pămînt să aibă ne­voie de îmbunătă­ţiri funciare, pen­tru a da producţii agricole ridicate. Zilele trecute, re­dactorul nostru I. Pavelescu s-a adresat tovarăşului in­giner CEZAR NICOLAU, director în Direcţia generală de îmbunătăţiri fun­ciare şi construcţii din Ministerul A­­griculturii şi Silviculturii, rugîndu-l să răspundă la cîteva întrebări. Ce ne puteţi spune despre grija pe care o acordă statul nostru îmbunătăţirilor funciare ? Ca om care mă ocup de multă vre­me de această problemă, aş vrea mai întîi să fac o comparaţie. Şi anume, aş vrea să arăt că în trecut, în două sute de ani s au salvat de la diferite calamităţi doar cîteva zeci de mii de hectare. Pe atunci şi irigaţiile se fă­ceau pe suprafeţe mici, foarte mici chiar. Problema îmbunătăţirilor funciare şi a irigărilor s-a pus cu adevărat abia din 1948 încoace. De atunci, în numai un deceniu s-a ameliorat prin îndi­guiri şi desecări, o suprafaţă de circa 780.000 hectare. Totodată, cîmpurile amenajate pentru irigaţii au crescut pînă la peste 100.000 de hectare. Pentru realizarea acestor lucrări s-au învestit în fiecare an cîte 100—150 miloane de lei. Demn de remarcat este faptul că acum lucrările de ame­liorare nu se mai execută în mod ru­­d­mentar. In acest domeniu ca şi în multe altele au început să se folo­sească pe larg maşinile. Utilajul ne­cesar se fabrică pe scară largă în ţara noastră şi este de calitate din ce în ce mai bună. Lucrările de îmbunătă­ţiri funciare se desfăşoară apoi sub supravegherea unor cadre competente. In această privinţă se poate spune că s-a pornit de la zero, deoarece în trecut, în ţara noas­tră, nu funcţiona nici o facultate care să pregătească spe­cialişti în ramura îmbunătăţirilor fun­ciare. In 1948 s-a deschis la Galaţi o facultate cu aseme­nea profil şi ea este absolvită în fiecare an de zeci de tineri. •oooooooooooooooc Care a fost cel mai rodnic an In domeniul îmbunătăţirilor fun­ciare 7 Fără discuţie, cel mai bogat în re­zultate a fost anul 1958. In cursul lui au funcţionat în toată ţara 129 de şantiere. Suprafeţele pe care s au exe­cutat lucrări de îmbunătăţiri funciare în acest răstimp se ridică la 139 de mii de hectare. Explicaţia acestor suc­cese constă în participarea voluntară la respectivele lucrări a oamenilor muncii de la sate, din fabrici, din instituţii şi întreprinderi. Numărul celor ce s-au oferit să lucreze s-a ci­frat la cîteva sute de mii. Toţi au muncit cu dragoste, cu elan patr­o­­tic. Astfel numai în cîteva luni s-au executat peste 3,4 milioane metri cubi de terasamente. Cele mai mari reali­zări s-au dobîndit în regiunile Con­stanţa şi Timişoara. Aici s-au efec­tuat 715 mii şi respectiv 615 mii metri cubi de terasament. Experienţa deosebit de valoroasă şi de rodnică a anului 1958 ne însufleţeşte în mun­ca din acest an. Fiindcă aţi adus vorba, ce lucrări se vor efectua în domeniul îm­bunătăţirilor funciare în anul în curs ? Lucrările proiectate întrec prin am­ploare tot ce s-a realizat pină acum (Continuare în pag. 2-a) 8 cu tov. ing. Cezar Nicolai C. din direcţia generală de îmbunătăţir­i funciare şi construcţii din Minister­l Agriculturii şi Silviculturii -O­ Anul XVII nr.4500 4 pagini 20 bani Miercuri 1 aprilie 1959 Gospodăriile de stat In frânte ORAŞUL STALIN (de la corespon­dentul nostru).­— In regiunea Stalin s-a însămînţat pini în prezent cu cul­turi timpurii o suprafaţă de aproape 20.000 ha. In fruntea întrecerilor so­cialiste şi patriotice care se desfăşoară pentru grăbirea muncilor agricole de primăvară se află gospodăriile agri­cole de stat Sibiu, Rupea şi Agnita, precum şi ţăranii muncitori din raioa­nele Făgăraş, Sibiu şi Agnita. Intîrzieri nejustificate TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru).— Deşi vremea se menţine fa­­vorabilă însămînţărilor de primăvara de aproape o lună, pînă la 27 martie în Regiunea Autonomă Maghia­ră nu se însămînţase nici un sfert din suprafeţele planificate. Acest rezultat nesatisfăcător se datoreşte raioanelor mult rămase în urmă cum ar fi de pildă Tg. Mureş unde cu toate condi­­ţiile bune de lucru, pînă la data amin­tită mai sus se realizase doar 11 la sută din prevederile planului. Pentru a dovedi cit de nejustificată este această rămînere în urmă este deajuns să ară­tăm că în raionul Odorhei, unde s-a desprimăvărat ceva mai tîrziu decît în Tg. Mureş, suprafaţa insămînţată re­prezintă un procent de aproape 20 la sută din prevederile planului. Comite­tul executiv al sfatului popular raional Tg. Mureş — în loc să analizeze serios cauzele care au dus la situaţia existen­tă, să îndrume şi să controleze pe te­ren felul în care se desfăşoară însămîn­­ţările, ţine şedinţe interminabile la se­diul raionului. Este timpul ca membrii comitetului executiv raional şi organele agricole din Regiunea Autonomă Maghiară să mo­bilizeze toate forţele pentru intensifi­carea ritmului însămînţărilor, mai ales în raioanele Tg. Mureş, Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, unde aceste lucrări se desfăşoară neîngăduit de slab. Pentru reducerea preţului de cost al transporturilor auto Parcul de autovehicole poate fi folosit mai raţional Ca urmare a necesităţilor mereu sporite ale economiei noastre în plină dezvoltare, parcul de autove­hicole al ţării noastre a crescut de la an la an. Azi, în raport cu anul 1950, există în ţara noastră un nu­măr de autovehicole de trei ori mai mare. In lumina acestei situaţii este in­teresant de urmărit în ce măsură u­­nităţile de transport utilizează capa­citatea parcului de autovehicole pe care îl au la îndemînă. Indici de încărcare nesatisfăcători Studiind indicii economici realizaţi în ceea ce priveşte capacitatea de încărcare a autovehicolelor, în spe­cial a autocamioanelor, se observă că în loc ca aceştia să progreseze rămîn pe loc sau chiar scad de la un an la altul. Dacă de pildă in anul 1957 indicii de utilizare erau de 58,1 la sută, în 1958 au fost de numai 54 la sută ! Aşa stînd lucrurile se cuvine să vedem care sunt cauzele care ţin­ în loc folosirea întregii ca­pacităţi de încărcare a autovehico­lelor. Posibilitatea cea mai directă pen­tru realizarea unor indici corespun­zători în ceea ce priveşte capacita­tea de încărcare este organizarea transportului in aşa fel incit auto­­vehicolele să circule încărcate atît la dus cit și la întors. Este vorba aci de bine cunoscuta regulă „plin­­plin“. Or, din cauze — pe care la vom analiza mai jos — această re­gulă nu este respectată. In urma unor sondaje făcute de cîteva echipe de control ale servi­ciului Cărăuşiei Publice, a reieşit că circa 40 la sută din autovehicole circulă goale. In luna ianuarie de pildă, din 31 de autovehicole apar­­ţinînd unităţilor de transport ale Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, 16 au circulat goale şi numai 15 pline. Din 35 de au­tovehicole ale Ministerului Con­strucţiilor Industriei Materialelor de Construcţii şi Industriei Lemnului, 13 au circulat fără încărcătură, 4 cu Încărcătură parţială şi 18 cu Încăr­cătură la capacitatea corespunzătoare. Nefolosirea capacităţii de încărcare a autovehicolelor îmbracă aspecte care dovedesc lipsa de răspundere a celor care le dirijează. Un autoca­mion „Steagul Roşu" aparţinind O.R.A.C.A. Craiova, cu o capacitate de patru tone a circulat de la Craio­va spre Baia de Aramă încărcat... cu 500 kg. de ovăz. De menţionat că de la Craiova şi pînă la Baia de Aramă sunt peste 150 de km. Peste două zile acelaşi autocamion mai face un drum tot la Baia de Aramă cu alte 500 de kg. de ovăz ! In faţa unui astfel de spirit de „organizare“ vorba aceea n-avem ce mai zice ! Din păcate nu este singurul caz cind autovehicolele sunt folosite cu ăttta lipsă de răspundere. Tot un camion „Steagul Roşu", tot de 4 tone aparţinind de data asta I.R.I.L. Căr­­buneşti (întreprinderea Raională di Industrie Locală) s-a plimbat de la Cărbuneşti pînă la Craiova pe o distanţă de 115 km.... încărcat cu 50 de kg. de păm­nt ! Pe bună dreptate cititorul se în­treabă : căror cauze se datorează ast­fel de nereguli ? Totul se datoreşte neglijenţei şi lipsei de spirit gospo­dăresc a celor care au în grija lor autovehicolele ? In parte da. In parte însă aceste nereguli se produc din cauza sistemului actual de organizare a transporturilor auto care în mo­mentul de faţă a devenit necores­punzător. Din nou despre paralelism Aminteam în nişte articole ante­rioare că în activitatea transporturi­lor noastre auto s a creat un anumit paralelism care împiedică efectuarea unor transporturi economice. Dacă autocamioanele Ministerului Indus­triei Petrolului şi Chimiei sau ale Ministerului Agriculturii şi Silvicul­turii umblă încărcate cu mult sub capacitatea lor reală, sau chiar goale, este pentru că unităţile de transport ale ministerelor respective au în grijă numai nevoile lor proprii. A­­vînd la discreţie un parc de autovehi­cole satisfăcător (în unele părţi cu mult peste nevoile proprii) unităţile respective îşi pot permite luxul de a le folosi mai mult sau mai puţin raţional. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte unităţile de transport nefiind unităţi de bază, activitatea lor economică interesează mai puţin, deoarece cheltuielile se varsă la totalul cheltuielilor generale făcute pentru producţie. De aceea se nasc astfel de situaţii despre care amin­team mai sus. Următorul exemplu explică pe deplin situaţia. Ministerul Industriei Bunurilor de Consum are în subordinea sa o întreprindere de transport dotată cu peste 300 de autovehicole, M.J.B.C.,­­ Departa­mentul industriei alimentare, după cum prea bine se ştie are la Tulcea o fabrică de conserve de pește. Pen­tru satisfacerea anumitor nevoi de transport ale fabricii, întreprinderea de transport a ministerului trimite de la București pînă la Tulcea un convoi de 20 de autocamioane — goale — care se întorc înapoi tot goale, parcurgînd astfel aproape 509 de km. Pierderile — socotind un preț de cost la tona de km. foarte mic, numai 1 leu — se ridică la aproximativ 40.000 lei. 40.000 de lei care ar fi putut foarte bine să cons­tituie venituri, dacă cele 20 de au­tocamioane n-ar fi umblat goale. Dar nu este vorba numai de atît. între­prinderea de transport a M.I.B.C. nici n-ar fi avut nevoie să și deplaseze autovehicolele atîta drum. Trans­porturile de care avea nevoie fabrica de la Tulcea puteau fi efectuate de I.R.T.A. Constanta care are unitate de transport chiar în Tulcea ! Am arătat aci numai cîteva exem­ple care explică de ce indicii de utilizare a capacităţii de încărcare a autovehicolelor sunt necorespunză­tori. Cit de valoroasă este îmbună­tăţirea indicilor de utilizare în acest domeniu, reiese dintr un mic calcul. Dacă ar creşte numai cu 1 la sută indicii de utilizare — la încărcare — atunci fiecare autocamion ar realiza anual numai pe baza acestui 1 la sută, un venit de 1.600 de lei, ceea ce raportat la întregul parc existent în ţară în momentul de faţă, în­seamnă un venit de circa 52 milioane de lei. Dar indicii de utilizare a ca­pacităţii de încărcare a autovehico­lelor nu pot fi îmbunătăţiţi decît prin reorganizarea sistemului actual al unităţilor de transport, prin re­distribuirea parcului, prin lichidarea paralelismului ce s-a creat. ELISABETA PETREANU Punctul pe i In ciuda afişului, in unele „Ali­mentare" nu se găsesc per­manent sortimentele minimale prescrise (de ex. Alimentara din Şoseaua Giuleşti nr. 40). RESPONSABILUL:­­ Tot e bun şi afişul ăsta la ceva !... • Desen de GH. CHIRIAC 11 mai... şi mai departe fali mai 1959 se va întruni __ la Geneva conferinţa miniş­trilor Afacerilor Externe. A­­ceastă dată ar putea intra in isto­rie ca un moment important pe ca­lea instaurării unei păci trainice in Europa. Dar pentru ca o astfel de apreciere să poată fi consemnată in hrisoavele moderne cu aceeaşi cer­titudine şi sentiment de uşurare cu care a fost consemnată in aceste rinduri data de mai sus, este abso­lut necesar ca toţi participanţii să aducă o contribuţie pozitivă la lu­crările conferinţei. O asemenea con­tribuţie ar trebui să se manifeste, prin dorinţa de a face din confe­rinţa miniştrilor de Extecţie doar o etapă scurtă pregătitoare a intilnirii principale — cea a şefilor de guver­ne şi prin prezentarea unui program de măsuri constructive care să ţină seamă de interesele tuturor parti­cipanţilor la conferinţă. In această privinţă Uniunea Sovietică şi-a spus cuvintul foarte limpede. Uniunea Sovietică este gata să participe la o coniferinţă a miniş­trilor de Externe care să aibă ro­lul de a pregăti o intilnire la ni­vel înalt iar programul de măsuri propus de ea pentru rezolvarea paşnică a problemei germane este cunoscut in întreaga lume. Nu se ştie încă in ce măsură sunt hotărite puterile occidentale să asigure un progres corespunzător la conferinţa miniştrilor de Exter­ne. Se ştie in schimb că la ora ac­tuală nu există în formă definitivă nici o propunere occidentală con­cretă care să aducă elemente noi fata de vechea politică falimentară promovată de aceste puteri prin in­termediul blocului Atlantic. Nu se ştie cit de serios işi privesc misiu­nea ce şi-au asumat-o acei care in presa occidentală sunt prezentaţi drept autorii unor noi măsuri me­nite să contribuie la ieşirea din im­pasul actual. Se ştie în schimb că aceştia sunt supuşi unui puternic curent de opinie publică, pentru gă­sirea unei soluţii constructive care să ducă la oprirea cursei înarmă­rilor nucleare şi la încetarea răz­boiului rece. Nu se poate găsi altă explicaţie declaraţiei făcute de dom­nul Macmillan la o intîlnire se­cretă cu o serie de membri ai Con­gresului S. U.A , care este conside­rată de comentatorul american, Arthur Krock „drept unul din cele mai importante evenimente ale vi­zitei in America a lui Macmillan". In declaraţia care a devenit ulte­rior cunoscută, premierul englez a reamintit interlocutorilor săi că An­glia a avut de suportat greul a două războaie mondiale înainte ca­­Statele Unite să-i sară in ajutor, intr-o etapă mai avansată a răz­boiului. Macmillan a arătat că in Anglia se consideră că în condiţiile răz­boiului nuclear, primejdiile care ameninţă Anglia şi Întreaga lume fac necesară explorarea oricărei po­sibilităţi de negociere. „Eu nu mă pot duce şi cere — a spus Mac­­millan — aprobarea evacuării a mi­lioane de oameni, mulţi dintre ei copii, nn locuri îndepărtate din Commonwealth, pină nu a fost epuizată orice posibilitate." Găsim In această declaraţie, cu toate re­zervele pe care le cuprinde (vezi posibilitatea „epuizării“ negocieri­lor) o expresie a sentimentului de îngrijorare de care este animată opinia publică engleză in faţa po­liticii aventuriere a blocului Atlan­tic. Ea arată eşecul încercărilor de a convinge popoarele din ţările blocului Atlantic că actuala­­ poli­tică a ţărilor membre este desti­nată să apere pacea şi securitatea occidentului. Elementele de mai sus se oglindesc şi intr-un edito­rial al ziarului „New York Times" care se declara de acord cu decla­raţia senatorului Fulbright cu pri­vire la necesitatea „unei dezanga­jări“ care să nu schimbe „echili­brul militar", dar care să includă „o abordare mai flexibilă a solu­ţiilor politice". „New York Times" consideră că occidentul „poate ac­cepta un modus vivendi care să prevină un conflict militar". „A pregăti un astfel de program, a­­ceasta este principala sarcină a oa­menilor de stat occidentali" se spune în încheierea editorialului ziarului „New York Times". Lumea este sătulă de vorbe, vrea fapte. Din ce in ce mai multe ele­mente demonstrează că viitoarea conferinţă a miniştrilor Afacerilor Externe se va întruni in condiţii noi, necunoscute pînă acum de vreo altă conferinţă, in ce priveşte starea de spirit a opiniei publice. In mă­sura in care conducătorii, occiden­tali vor fi siliţi să ţină seama de această stare de spirit, in aceeaşi măsură progresul conferinţei de la 11 mai ...şi mai departe, a confe­rinţei şefilor de guverne, va fi asi­gurat. N. LUNGU Şedinţa grupului de deputaţi în Marea Adunare Naţională din regiunea Oradea La Oradea a avut loc şedinţa de lucru a grupului de deputaţi în Ma­rea Adunare Naţională din regiune. Deputaţii au dezbătut o serie de probleme în legătură cu traducerea în viaţă a sarcinilor decurgînd din Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. Participanţii la discuţii printre care deputaţii Szabó Emeric, Maghiar Teo­dor, Roman Barna, Ana Dukasz, La­­dislau Banyei şi alţii, au subliniat e­­lanul cu care ţăranii muncitori romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi din cuprinsul regiunii­ participă la înfăp­tuirea lucrărilor de interes obştesc. Ei s-au ocupat, de asemenea, de munca politică şi culturalăSnyff masă ce se des­făşoară în circunstripţiile lor electora­le pentru cooperativizarea agriculturii şi înfăptuirea de­ murţeroase acţiuni obşteşti. Referindu-se la transformarea so­cialistă a agriculturii, deputaţii au scos în evidenţă faptul că un mare număr de ţărani muncitori trec în forme cooperatiste de muncă. Ca ur­mare a convingerii lor de avantajele muncii în comun, numai de la înce­putul anului şi pînă acum în satele regiunii au fost create peste 60 de noi gospodării colective şi întovărăşiri a­­gricole. In acest timp sectorul agri­col cooperatist a crescut cu 23 000 fa­milii şi aproape 76.000 ha. Raionul Criş — unul din cele mai mari raioa­ne agricole — a fost cooperativizat, iar în raioanele Ineu şi Săcueni, coo­perativizarea agriculturii înregistrează importante succese. In încheierea şedinţei, deputatul Victor Bolojan, pri­m­-secretar al comi­tetului regional P.M.R. Oradea, a subliniat sarcinile ce revin deputaţi­lor şi sfaturilor populare în mobili­zarea oamenilor muncii din regiune pentru înfăptuirea hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, și a celorlalte hotărîri elaborate recent de partid și guvern. (Agerpres). ro= A intrat in producţie o fabrică nouă de fenol FAGARAŞ (de la corespondentul nostru).­­ La combinatul chimic nr. 1 din Făgăraş a intrat ieri după­­amiază in producţie noua fabrică de fenol. Ea a fost construită după proiectele realizate de IPROCHIM şi documentaţia sovietică pusă la dis­poziţie. Utilajul de înaltă tehnicitate cu care este dotată fabrica a fost construit in întregime în ţară, la în­treprinderea de utilaje chimice din Făgăraş şi uzinele ,,23 August" Bucu­reşti. Un colectiv de ingineri şi tehnicieni din cadrul combinatului a adus o serie de modificări procesului tehno­logic, ceea ce are ca urmare spor­rea capacităţii fabricii de la 3.000 tone fenol anual la 5.000 tone. Noua fabrică produce materia pri­mă necesară combinatului de mase plastice de la Săvineşti. Cuptor tunel pentru plăci de faianţă TIRNAVENI (de la corespondentul nostru).­­ La combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni a fost construit un cuptor tunel pentru pro­ducerea plăcilor de faianţă, care are o lungime de 84 m. Ieri a început aici încalz­rea cuptorului urmînd ca după obţinerea temperaturii necesare să se elaboreze prima şarjă de plăci de faianţă. Prin darea în funcţiune a noului ■agregat, unde procesul de producţie se desfăşoară aproape în întregime mecanizat, capacitatea fabricii de fa­ianţe din cadrul combinatului se du­blează. Spectacole festive cu pri­­lejul aniversării naşterii lui Gogol Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea scriitorului N. V. Gogol, Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale“ din Bucureşti, a prezentat marţi seara in sala Comedia, piesa „Revizorul“ marelui clasic al lite­raturii ruse. Distribuţia spectacolului a fost aceeaşi in care comedia „Revizorul“ s-a bucurat de un deosebit succes la Moscova, cu prilejul turneului între­prins anul trecut de Teatrul Naţional „I. L. Caragiale d in­­Uniunea Sovie­tică. ★ Cu acelaşi prilej, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, a pre­zentat marţi seara un spectacol festiv cu comedia „Căsătoria”, înainte de începerea spectacolului, tov. Traian Ghiţescu, directorul Tea­trului Naţional din Iaşi, a vorbit des­pre viaţa şi opera lui Gogol. (Agerpres) Laborator pentru radio­grafierea sudurilor GALAŢI (de la corespondentul nos-s tru).— La şantierul naval Galaţi se extinde pe scară largă sudura vaselor, înlocuindu-se aproape cu totul niturile. Construirea vaselor prin sudură a ri­­dicat însă problema unei verificări mi­nuţioase a calităţii lucrărilor. Pentru o cercetare sigură a calităţii sudurii în cadrul sectorului de construcţii a fost instalat un laborator pentru rad­­diografierea ansamblului sudat, in cursul zilei de ieri, laboratorul a in­trat efectiv în funcţiune. S-au efectuat cercetări cu rezultate pozitive la lucră­rile de sudură executate la cel de al doilea cargou de 4500 tone. Concert simfonic la Casa universitarilor CLUJ (de la corespondentul nos­tru) Filarmonica de Stat din Cluj a prezentat ieri seară la Casa universi­tarilor un concert simfonic dirijat de Carlo Felice Cillario. Dirijorul italian a inclus in program Suita l­a de George Enescu, Varia (fiind pe­ o temă de Purceli de compozitorul englez Benjamin Britten, Simfonia a V-a di Beethoven.

Next