Romînia Liberă, aprilie 1959 (Anul 17, nr. 4500-4525)
1959-04-01 / nr. 4500
Proletari din toate (Hule, unlfl-ve! Urnim liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Semănatul făcut la timp BfliiiiiiionnînminnRiiinnniiiiininiuiiînniraiiiiînnuniniRniiiiiniiiiiiiiiiiniiRtiiiniiiiiniiiiP asigură o recoltă bogată Au terminat însămînţările din epoca I-a CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Băileşti au reuşit să însămînţeze pină acum toate culturile din epoca I-a . Insâmîntările din epoca I-a au fost terminate şi la gospodăriile agricole de stat Moţăţei, Piscul Sadovei, Segarcea, etc. Pină acum gospodăriile agricole de stat din regiunea Craiova au însămîntat cea. 12.000 ha. cu diferite culturi. Lucrările în podgorii sunt în toi CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — Vremea frumoasă^ S[ călduroasă i-a ajutat pe viticultorii din regiunea Constanţa să Înceapă la timp lucrările. Dezgropatul şi tăiatul viei e avansat mai ales in gospodăriile colective din raioanele Tulcea, Adam Clisi, Medgidia. Paralel cu lucrările de dezgropat şi tăiat se execută şi noi plantări. Pină acum, în gospodăriile colective din regiune s-au plantat 74 ha. cu viţă de vie din care 45 ha. numai în raionul Tulcea. OGOARELE COLECTIVIŞTILOR La gospodăria colectivă ,,Nagy Antal“ din comuna Moldoveneşti raionul Turda, însămînţările de primăvară sînt în toi. Clişeul nostru îl înfăţişează pe tractoristul Józsa Béla de la S.M.T. Cîmpia Turzii şi pe colectiviştii Farkas Béla şi Füllep Matei însămînţînd pe ogoarele gospodăriei ultimele hectare cu sfeclă de zahăr. O dată cu sămînţa ei încorporează în pămînt şi îngrăşăminte chimice. Foto: NICU VASILE Peste 120.000 ha. insămîntate în regiunea Timișoara TIMIȘOARA (de la corespondentul nostru). — Lucrările agricole de primăvară se desfășoară, în regiunea Timișoara, cu intensitate. Pină în prezent s-au însămîntat peste 120.000 ha. In unele raioane ca Jimbolia, Ceacova, Moldova Nouă, însămintatul plantelor din epoca I-a este pe terminate. Suprafeţe întinse s-au semănat şi in raioanele Timişoara şi Lugoj. Pentru o producţie bogată de zahăr In vederea asigurării cu materii prime a fabricilor de zahăr, au fost luate măsuri pentru contractarea cu sfeclă de zahăr a unei suprafeţe mult sporite faţă de anul trecut. In plus de aceasta, suprafaţa prevăzută a fi contractată In acest an a fost depăşită pină în prezent cu 8 la sută. Totodată trebuie remarcat că dacă pină la această dată anul trecut erau insămîntate cu sfeclă de zahăr 6.000 ha., in acest an s-au însămîntat peste 120.000 ha. Acest lucru constituie o premiză că fabricile de zahăr vor putea începe cu mult mai devreme ca de obicei campania de lucru. Fruntaşe în acţiunea de însămînţări la sfecla de zahăr sunt regiunile Constanţa, Timişoara, care şi-au realizat integral planul, Oradea, Galaţi, Craiova, Bucureşti şi altele. Toată atenţia pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare n000090ooooooo» Condiţiile de climă, de relief şi de sol, ca şi hidrografia specifică, toţi aceşti factori fac ca în ţara noastră mari întinderi de pămînt să aibă nevoie de îmbunătăţiri funciare, pentru a da producţii agricole ridicate. Zilele trecute, redactorul nostru I. Pavelescu s-a adresat tovarăşului inginer CEZAR NICOLAU, director în Direcţia generală de îmbunătăţiri funciare şi construcţii din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, rugîndu-l să răspundă la cîteva întrebări. Ce ne puteţi spune despre grija pe care o acordă statul nostru îmbunătăţirilor funciare ? Ca om care mă ocup de multă vreme de această problemă, aş vrea mai întîi să fac o comparaţie. Şi anume, aş vrea să arăt că în trecut, în două sute de ani s au salvat de la diferite calamităţi doar cîteva zeci de mii de hectare. Pe atunci şi irigaţiile se făceau pe suprafeţe mici, foarte mici chiar. Problema îmbunătăţirilor funciare şi a irigărilor s-a pus cu adevărat abia din 1948 încoace. De atunci, în numai un deceniu s-a ameliorat prin îndiguiri şi desecări, o suprafaţă de circa 780.000 hectare. Totodată, cîmpurile amenajate pentru irigaţii au crescut pînă la peste 100.000 de hectare. Pentru realizarea acestor lucrări s-au învestit în fiecare an cîte 100—150 miloane de lei. Demn de remarcat este faptul că acum lucrările de ameliorare nu se mai execută în mod rudmentar. In acest domeniu ca şi în multe altele au început să se folosească pe larg maşinile. Utilajul necesar se fabrică pe scară largă în ţara noastră şi este de calitate din ce în ce mai bună. Lucrările de îmbunătăţiri funciare se desfăşoară apoi sub supravegherea unor cadre competente. In această privinţă se poate spune că s-a pornit de la zero, deoarece în trecut, în ţara noastră, nu funcţiona nici o facultate care să pregătească specialişti în ramura îmbunătăţirilor funciare. In 1948 s-a deschis la Galaţi o facultate cu asemenea profil şi ea este absolvită în fiecare an de zeci de tineri. •oooooooooooooooc Care a fost cel mai rodnic an In domeniul îmbunătăţirilor funciare 7 Fără discuţie, cel mai bogat în rezultate a fost anul 1958. In cursul lui au funcţionat în toată ţara 129 de şantiere. Suprafeţele pe care s au executat lucrări de îmbunătăţiri funciare în acest răstimp se ridică la 139 de mii de hectare. Explicaţia acestor succese constă în participarea voluntară la respectivele lucrări a oamenilor muncii de la sate, din fabrici, din instituţii şi întreprinderi. Numărul celor ce s-au oferit să lucreze s-a cifrat la cîteva sute de mii. Toţi au muncit cu dragoste, cu elan patrotic. Astfel numai în cîteva luni s-au executat peste 3,4 milioane metri cubi de terasamente. Cele mai mari realizări s-au dobîndit în regiunile Constanţa şi Timişoara. Aici s-au efectuat 715 mii şi respectiv 615 mii metri cubi de terasament. Experienţa deosebit de valoroasă şi de rodnică a anului 1958 ne însufleţeşte în munca din acest an. Fiindcă aţi adus vorba, ce lucrări se vor efectua în domeniul îmbunătăţirilor funciare în anul în curs ? Lucrările proiectate întrec prin amploare tot ce s-a realizat pină acum (Continuare în pag. 2-a) 8 cu tov. ing. Cezar Nicolai C. din direcţia generală de îmbunătăţiri funciare şi construcţii din Ministerl Agriculturii şi Silviculturii -O Anul XVII nr.4500 4 pagini 20 bani Miercuri 1 aprilie 1959 Gospodăriile de stat In frânte ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru).— In regiunea Stalin s-a însămînţat pini în prezent cu culturi timpurii o suprafaţă de aproape 20.000 ha. In fruntea întrecerilor socialiste şi patriotice care se desfăşoară pentru grăbirea muncilor agricole de primăvară se află gospodăriile agricole de stat Sibiu, Rupea şi Agnita, precum şi ţăranii muncitori din raioanele Făgăraş, Sibiu şi Agnita. Intîrzieri nejustificate TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru).— Deşi vremea se menţine favorabilă însămînţărilor de primăvara de aproape o lună, pînă la 27 martie în Regiunea Autonomă Maghiară nu se însămînţase nici un sfert din suprafeţele planificate. Acest rezultat nesatisfăcător se datoreşte raioanelor mult rămase în urmă cum ar fi de pildă Tg. Mureş unde cu toate condiţiile bune de lucru, pînă la data amintită mai sus se realizase doar 11 la sută din prevederile planului. Pentru a dovedi cit de nejustificată este această rămînere în urmă este deajuns să arătăm că în raionul Odorhei, unde s-a desprimăvărat ceva mai tîrziu decît în Tg. Mureş, suprafaţa insămînţată reprezintă un procent de aproape 20 la sută din prevederile planului. Comitetul executiv al sfatului popular raional Tg. Mureş — în loc să analizeze serios cauzele care au dus la situaţia existentă, să îndrume şi să controleze pe teren felul în care se desfăşoară însămînţările, ţine şedinţe interminabile la sediul raionului. Este timpul ca membrii comitetului executiv raional şi organele agricole din Regiunea Autonomă Maghiară să mobilizeze toate forţele pentru intensificarea ritmului însămînţărilor, mai ales în raioanele Tg. Mureş, Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, unde aceste lucrări se desfăşoară neîngăduit de slab. Pentru reducerea preţului de cost al transporturilor auto Parcul de autovehicole poate fi folosit mai raţional Ca urmare a necesităţilor mereu sporite ale economiei noastre în plină dezvoltare, parcul de autovehicole al ţării noastre a crescut de la an la an. Azi, în raport cu anul 1950, există în ţara noastră un număr de autovehicole de trei ori mai mare. In lumina acestei situaţii este interesant de urmărit în ce măsură unităţile de transport utilizează capacitatea parcului de autovehicole pe care îl au la îndemînă. Indici de încărcare nesatisfăcători Studiind indicii economici realizaţi în ceea ce priveşte capacitatea de încărcare a autovehicolelor, în special a autocamioanelor, se observă că în loc ca aceştia să progreseze rămîn pe loc sau chiar scad de la un an la altul. Dacă de pildă in anul 1957 indicii de utilizare erau de 58,1 la sută, în 1958 au fost de numai 54 la sută ! Aşa stînd lucrurile se cuvine să vedem care sunt cauzele care ţin în loc folosirea întregii capacităţi de încărcare a autovehicolelor. Posibilitatea cea mai directă pentru realizarea unor indici corespunzători în ceea ce priveşte capacitatea de încărcare este organizarea transportului in aşa fel incit autovehicolele să circule încărcate atît la dus cit și la întors. Este vorba aci de bine cunoscuta regulă „plinplin“. Or, din cauze — pe care la vom analiza mai jos — această regulă nu este respectată. In urma unor sondaje făcute de cîteva echipe de control ale serviciului Cărăuşiei Publice, a reieşit că circa 40 la sută din autovehicole circulă goale. In luna ianuarie de pildă, din 31 de autovehicole aparţinînd unităţilor de transport ale Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, 16 au circulat goale şi numai 15 pline. Din 35 de autovehicole ale Ministerului Construcţiilor Industriei Materialelor de Construcţii şi Industriei Lemnului, 13 au circulat fără încărcătură, 4 cu Încărcătură parţială şi 18 cu Încărcătură la capacitatea corespunzătoare. Nefolosirea capacităţii de încărcare a autovehicolelor îmbracă aspecte care dovedesc lipsa de răspundere a celor care le dirijează. Un autocamion „Steagul Roşu" aparţinind O.R.A.C.A. Craiova, cu o capacitate de patru tone a circulat de la Craiova spre Baia de Aramă încărcat... cu 500 kg. de ovăz. De menţionat că de la Craiova şi pînă la Baia de Aramă sunt peste 150 de km. Peste două zile acelaşi autocamion mai face un drum tot la Baia de Aramă cu alte 500 de kg. de ovăz ! In faţa unui astfel de spirit de „organizare“ vorba aceea n-avem ce mai zice ! Din păcate nu este singurul caz cind autovehicolele sunt folosite cu ăttta lipsă de răspundere. Tot un camion „Steagul Roşu", tot de 4 tone aparţinind de data asta I.R.I.L. Cărbuneşti (întreprinderea Raională di Industrie Locală) s-a plimbat de la Cărbuneşti pînă la Craiova pe o distanţă de 115 km.... încărcat cu 50 de kg. de pămnt ! Pe bună dreptate cititorul se întreabă : căror cauze se datorează astfel de nereguli ? Totul se datoreşte neglijenţei şi lipsei de spirit gospodăresc a celor care au în grija lor autovehicolele ? In parte da. In parte însă aceste nereguli se produc din cauza sistemului actual de organizare a transporturilor auto care în momentul de faţă a devenit necorespunzător. Din nou despre paralelism Aminteam în nişte articole anterioare că în activitatea transporturilor noastre auto s a creat un anumit paralelism care împiedică efectuarea unor transporturi economice. Dacă autocamioanele Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei sau ale Ministerului Agriculturii şi Silviculturii umblă încărcate cu mult sub capacitatea lor reală, sau chiar goale, este pentru că unităţile de transport ale ministerelor respective au în grijă numai nevoile lor proprii. Avînd la discreţie un parc de autovehicole satisfăcător (în unele părţi cu mult peste nevoile proprii) unităţile respective îşi pot permite luxul de a le folosi mai mult sau mai puţin raţional. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte unităţile de transport nefiind unităţi de bază, activitatea lor economică interesează mai puţin, deoarece cheltuielile se varsă la totalul cheltuielilor generale făcute pentru producţie. De aceea se nasc astfel de situaţii despre care aminteam mai sus. Următorul exemplu explică pe deplin situaţia. Ministerul Industriei Bunurilor de Consum are în subordinea sa o întreprindere de transport dotată cu peste 300 de autovehicole, M.J.B.C., Departamentul industriei alimentare, după cum prea bine se ştie are la Tulcea o fabrică de conserve de pește. Pentru satisfacerea anumitor nevoi de transport ale fabricii, întreprinderea de transport a ministerului trimite de la București pînă la Tulcea un convoi de 20 de autocamioane — goale — care se întorc înapoi tot goale, parcurgînd astfel aproape 509 de km. Pierderile — socotind un preț de cost la tona de km. foarte mic, numai 1 leu — se ridică la aproximativ 40.000 lei. 40.000 de lei care ar fi putut foarte bine să constituie venituri, dacă cele 20 de autocamioane n-ar fi umblat goale. Dar nu este vorba numai de atît. întreprinderea de transport a M.I.B.C. nici n-ar fi avut nevoie să și deplaseze autovehicolele atîta drum. Transporturile de care avea nevoie fabrica de la Tulcea puteau fi efectuate de I.R.T.A. Constanta care are unitate de transport chiar în Tulcea ! Am arătat aci numai cîteva exemple care explică de ce indicii de utilizare a capacităţii de încărcare a autovehicolelor sunt necorespunzători. Cit de valoroasă este îmbunătăţirea indicilor de utilizare în acest domeniu, reiese dintr un mic calcul. Dacă ar creşte numai cu 1 la sută indicii de utilizare — la încărcare — atunci fiecare autocamion ar realiza anual numai pe baza acestui 1 la sută, un venit de 1.600 de lei, ceea ce raportat la întregul parc existent în ţară în momentul de faţă, înseamnă un venit de circa 52 milioane de lei. Dar indicii de utilizare a capacităţii de încărcare a autovehicolelor nu pot fi îmbunătăţiţi decît prin reorganizarea sistemului actual al unităţilor de transport, prin redistribuirea parcului, prin lichidarea paralelismului ce s-a creat. ELISABETA PETREANU Punctul pe i In ciuda afişului, in unele „Alimentare" nu se găsesc permanent sortimentele minimale prescrise (de ex. Alimentara din Şoseaua Giuleşti nr. 40). RESPONSABILUL: Tot e bun şi afişul ăsta la ceva !... • Desen de GH. CHIRIAC 11 mai... şi mai departe fali mai 1959 se va întruni __ la Geneva conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe. Această dată ar putea intra in istorie ca un moment important pe calea instaurării unei păci trainice in Europa. Dar pentru ca o astfel de apreciere să poată fi consemnată in hrisoavele moderne cu aceeaşi certitudine şi sentiment de uşurare cu care a fost consemnată in aceste rinduri data de mai sus, este absolut necesar ca toţi participanţii să aducă o contribuţie pozitivă la lucrările conferinţei. O asemenea contribuţie ar trebui să se manifeste, prin dorinţa de a face din conferinţa miniştrilor de Extecţie doar o etapă scurtă pregătitoare a intilnirii principale — cea a şefilor de guverne şi prin prezentarea unui program de măsuri constructive care să ţină seamă de interesele tuturor participanţilor la conferinţă. In această privinţă Uniunea Sovietică şi-a spus cuvintul foarte limpede. Uniunea Sovietică este gata să participe la o coniferinţă a miniştrilor de Externe care să aibă rolul de a pregăti o intilnire la nivel înalt iar programul de măsuri propus de ea pentru rezolvarea paşnică a problemei germane este cunoscut in întreaga lume. Nu se ştie încă in ce măsură sunt hotărite puterile occidentale să asigure un progres corespunzător la conferinţa miniştrilor de Externe. Se ştie in schimb că la ora actuală nu există în formă definitivă nici o propunere occidentală concretă care să aducă elemente noi fata de vechea politică falimentară promovată de aceste puteri prin intermediul blocului Atlantic. Nu se ştie cit de serios işi privesc misiunea ce şi-au asumat-o acei care in presa occidentală sunt prezentaţi drept autorii unor noi măsuri menite să contribuie la ieşirea din impasul actual. Se ştie în schimb că aceştia sunt supuşi unui puternic curent de opinie publică, pentru găsirea unei soluţii constructive care să ducă la oprirea cursei înarmărilor nucleare şi la încetarea războiului rece. Nu se poate găsi altă explicaţie declaraţiei făcute de domnul Macmillan la o intîlnire secretă cu o serie de membri ai Congresului S. U.A , care este considerată de comentatorul american, Arthur Krock „drept unul din cele mai importante evenimente ale vizitei in America a lui Macmillan". In declaraţia care a devenit ulterior cunoscută, premierul englez a reamintit interlocutorilor săi că Anglia a avut de suportat greul a două războaie mondiale înainte caStatele Unite să-i sară in ajutor, intr-o etapă mai avansată a războiului. Macmillan a arătat că in Anglia se consideră că în condiţiile războiului nuclear, primejdiile care ameninţă Anglia şi Întreaga lume fac necesară explorarea oricărei posibilităţi de negociere. „Eu nu mă pot duce şi cere — a spus Macmillan — aprobarea evacuării a milioane de oameni, mulţi dintre ei copii, nn locuri îndepărtate din Commonwealth, pină nu a fost epuizată orice posibilitate." Găsim In această declaraţie, cu toate rezervele pe care le cuprinde (vezi posibilitatea „epuizării“ negocierilor) o expresie a sentimentului de îngrijorare de care este animată opinia publică engleză in faţa politicii aventuriere a blocului Atlantic. Ea arată eşecul încercărilor de a convinge popoarele din ţările blocului Atlantic că actuala politică a ţărilor membre este destinată să apere pacea şi securitatea occidentului. Elementele de mai sus se oglindesc şi intr-un editorial al ziarului „New York Times" care se declara de acord cu declaraţia senatorului Fulbright cu privire la necesitatea „unei dezangajări“ care să nu schimbe „echilibrul militar", dar care să includă „o abordare mai flexibilă a soluţiilor politice". „New York Times" consideră că occidentul „poate accepta un modus vivendi care să prevină un conflict militar". „A pregăti un astfel de program, aceasta este principala sarcină a oamenilor de stat occidentali" se spune în încheierea editorialului ziarului „New York Times". Lumea este sătulă de vorbe, vrea fapte. Din ce in ce mai multe elemente demonstrează că viitoarea conferinţă a miniştrilor Afacerilor Externe se va întruni in condiţii noi, necunoscute pînă acum de vreo altă conferinţă, in ce priveşte starea de spirit a opiniei publice. In măsura in care conducătorii, occidentali vor fi siliţi să ţină seama de această stare de spirit, in aceeaşi măsură progresul conferinţei de la 11 mai ...şi mai departe, a conferinţei şefilor de guverne, va fi asigurat. N. LUNGU Şedinţa grupului de deputaţi în Marea Adunare Naţională din regiunea Oradea La Oradea a avut loc şedinţa de lucru a grupului de deputaţi în Marea Adunare Naţională din regiune. Deputaţii au dezbătut o serie de probleme în legătură cu traducerea în viaţă a sarcinilor decurgînd din Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. Participanţii la discuţii printre care deputaţii Szabó Emeric, Maghiar Teodor, Roman Barna, Ana Dukasz, Ladislau Banyei şi alţii, au subliniat elanul cu care ţăranii muncitori romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi din cuprinsul regiunii participă la înfăptuirea lucrărilor de interes obştesc. Ei s-au ocupat, de asemenea, de munca politică şi culturalăSnyff masă ce se desfăşoară în circunstripţiile lor electorale pentru cooperativizarea agriculturii şi înfăptuirea de murţeroase acţiuni obşteşti. Referindu-se la transformarea socialistă a agriculturii, deputaţii au scos în evidenţă faptul că un mare număr de ţărani muncitori trec în forme cooperatiste de muncă. Ca urmare a convingerii lor de avantajele muncii în comun, numai de la începutul anului şi pînă acum în satele regiunii au fost create peste 60 de noi gospodării colective şi întovărăşiri agricole. In acest timp sectorul agricol cooperatist a crescut cu 23 000 familii şi aproape 76.000 ha. Raionul Criş — unul din cele mai mari raioane agricole — a fost cooperativizat, iar în raioanele Ineu şi Săcueni, cooperativizarea agriculturii înregistrează importante succese. In încheierea şedinţei, deputatul Victor Bolojan, prim-secretar al comitetului regional P.M.R. Oradea, a subliniat sarcinile ce revin deputaţilor şi sfaturilor populare în mobilizarea oamenilor muncii din regiune pentru înfăptuirea hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, și a celorlalte hotărîri elaborate recent de partid și guvern. (Agerpres). ro= A intrat in producţie o fabrică nouă de fenol FAGARAŞ (de la corespondentul nostru). La combinatul chimic nr. 1 din Făgăraş a intrat ieri dupăamiază in producţie noua fabrică de fenol. Ea a fost construită după proiectele realizate de IPROCHIM şi documentaţia sovietică pusă la dispoziţie. Utilajul de înaltă tehnicitate cu care este dotată fabrica a fost construit in întregime în ţară, la întreprinderea de utilaje chimice din Făgăraş şi uzinele ,,23 August" Bucureşti. Un colectiv de ingineri şi tehnicieni din cadrul combinatului a adus o serie de modificări procesului tehnologic, ceea ce are ca urmare sporrea capacităţii fabricii de la 3.000 tone fenol anual la 5.000 tone. Noua fabrică produce materia primă necesară combinatului de mase plastice de la Săvineşti. Cuptor tunel pentru plăci de faianţă TIRNAVENI (de la corespondentul nostru). La combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni a fost construit un cuptor tunel pentru producerea plăcilor de faianţă, care are o lungime de 84 m. Ieri a început aici încalzrea cuptorului urmînd ca după obţinerea temperaturii necesare să se elaboreze prima şarjă de plăci de faianţă. Prin darea în funcţiune a noului ■agregat, unde procesul de producţie se desfăşoară aproape în întregime mecanizat, capacitatea fabricii de faianţe din cadrul combinatului se dublează. Spectacole festive cu prilejul aniversării naşterii lui Gogol Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea scriitorului N. V. Gogol, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucureşti, a prezentat marţi seara in sala Comedia, piesa „Revizorul“ marelui clasic al literaturii ruse. Distribuţia spectacolului a fost aceeaşi in care comedia „Revizorul“ s-a bucurat de un deosebit succes la Moscova, cu prilejul turneului întreprins anul trecut de Teatrul Naţional „I. L. Caragiale d inUniunea Sovietică. ★ Cu acelaşi prilej, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, a prezentat marţi seara un spectacol festiv cu comedia „Căsătoria”, înainte de începerea spectacolului, tov. Traian Ghiţescu, directorul Teatrului Naţional din Iaşi, a vorbit despre viaţa şi opera lui Gogol. (Agerpres) Laborator pentru radiografierea sudurilor GALAŢI (de la corespondentul nos-s tru).— La şantierul naval Galaţi se extinde pe scară largă sudura vaselor, înlocuindu-se aproape cu totul niturile. Construirea vaselor prin sudură a ridicat însă problema unei verificări minuţioase a calităţii lucrărilor. Pentru o cercetare sigură a calităţii sudurii în cadrul sectorului de construcţii a fost instalat un laborator pentru raddiografierea ansamblului sudat, in cursul zilei de ieri, laboratorul a intrat efectiv în funcţiune. S-au efectuat cercetări cu rezultate pozitive la lucrările de sudură executate la cel de al doilea cargou de 4500 tone. Concert simfonic la Casa universitarilor CLUJ (de la corespondentul nostru) Filarmonica de Stat din Cluj a prezentat ieri seară la Casa universitarilor un concert simfonic dirijat de Carlo Felice Cillario. Dirijorul italian a inclus in program Suita la de George Enescu, Varia (fiind pe o temă de Purceli de compozitorul englez Benjamin Britten, Simfonia a V-a di Beethoven.