Romînia Liberă, iulie 1959 (Anul 17, nr. 4577-4602)
1959-07-22 / nr. 4594
Nr. 4594 In drum spre Viena De cîteva zile, navele noastre călătoresc pe Dunăre spre oraşul în care va avea loc cel de al 7-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. După ce am trecut prin R.P.F. Iugoslavia am intrat în ţara vecină şi prietenă, Republica Populară Ungară. La Mohács, prima localitate în care ne-am oprit, am fost salutaţi de sute de cetăţeni, tineri şi virstnici care au venit în întîmpinarea noastră cu flori. La monumentul ridicat în memoria ostaşilor sovietici, care s-au jertfit pentru eliberarea poporului maghiar de sub jugul fascist, a avut loc un miting la care au vorbit conducători ai Uniunii Tineretului Comunist din localitate şi reprezentanţi ai delegaţiei noastre. La Mohács am petrecut cîteva ore, ne-am plimbat braţ la braţ cu cetăţenii oraşului, am evitat şi am luat parte la un spectacol dat în comun de tinerii maghiari şi români. Delegaţia noastră a numit această primire o mică repetiţie a Festivalului şi pe drept cuvînt se poate spune că la Mohács a fost un mic festival al prieteniei tineretului. Plecînd de la Mohács spre Budapesta prin toate aşezările de pe malul Dunării, tinerii maghiari ne-au primit cu flori şi urale. La Baza, în cinstea noastră, pe Dunăre au apărut şapte torţe — simbolul celor şapte festivaluri ale tineretului lumii. La Budapesta, oraşul care a găzduit cel de-al doilea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor am fost primiţi de numeroşi tineri şi tinere, cetăţeni ai frumoasei capitale de pe Dunăre. La coborârea de pe nave a avut loc un miting la care au vorbit conducători ai Organizaţiei din Budapesta ai Uniunii Tineretului Comunist şi reprezentanţi ai delegaţiei noastre. După miting am fost invitaţi să vizităm oraşul. S-au legat noi prietenii, s-au făcut schimburi de insigne, s-au împărţit flori. Cu solii tineretului maghiar ne vom întîlnî la Festival. Din Budapesta am pornit în seara zilei de 21 iulie pe drumul nostru de apă spre noi ţărmuri, la Viena. 1V. A. IRINEI De la trimisul nostru Budapesta, 21 iulie 1959 (ooooooooaooooooooooooooooooooooooooo OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO« Pornind spre noi victorii (Urmare din pag. l-a unor economii în valoare de 800.OHO lei peste sarcina de plan“ (Garabet Kehaian, şeful secţiei ţesătorie de la uzinele textile „7 Noiembrie“ din Bucureşti). Acestora li se alătură muncitori şi ingineri, învăţători şi funcţionari, maiştri şi pensionari, preşedinţi de sfaturi populare şi lucrători din comerţul socialist. Răspunsul tuturor, al sutelor de mii, milioanelor de oameni ai muncii, se manifestă prin angajamente ferme, concrete, toate urmînd acelaşi scop. Şi nu încape îndoială că aşa cum au ştiut să-şi respecte angajamentele pînă acum, o vor face şi pe viitor. în acest scop sunt însă necesare eforturi organizate, perseverente, pentru valorificarea la maximum a iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, pentru mobilizarea rezervelor interne existente la fiecare loc de muncă.La această acţiune trebuie larg antrenate colective formate din cei mai vrednici, mai inimoşi şi mai gospodari muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, care, să elaboreze măsuri eficiente pentru punerea în valoare a tuturor posibilităţilor existente la locurile de runcă. Economisirea şi depăşirea sumei de un miliard lei pînă la sfîrşitul anului este pe deplin posibilă dacă fiecare om al muncii va înţelege că este şi de datoria sa să lupte pentru realizarea acestui obiectiv. O contribuţie deosebit de importantă o pot aduce în acest sens sfaturile populare. Deputaţii, salariaţii secţiilor sfaturilor populare, activul de cetăţeni din jurul comisiilor permanente, trebuie să dea exemplu tuturor cetăţenilor în lupta pentru gospodărirea cit mai bună şi mai economicoasă a oraşelor şi satelor ţării. Ei au datoria să organizeze folosirea la maximum a tuturor resurselor locale, să îndrume colectivele de muncă din industria locală, spre realizarea unui preţ de cost cât mai redus şi a unor sortimente variate şi de bună calitate. O şi mai mare amploare trebuie să o capete acţiunea de antrenare a maselor largi de cetăţeni în munca patriotică pentru înfrumuseţarea oraşelor şi satelor, pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc. Apărută în preajma celei de-a 15-a aniversări a marii sărbători, Hotărîrea Plenarei C.C. al P.M.R. constituie pentru poporul nostru un puternic imbold în muncă pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru terminarea în linii generale a construcţiei socialiste şi trecerea la desăvîrşirea construirii socialismului. Premieră de gală Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Poloniei, marţi seara a avut loca la cinematograful Patria din Capitală premiera de gală a filmului „Atentatul“, recentă producţie a studiourilor poloneze. La premiera de gală au participat Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Mihai Alexamdru, secretar general al Ministerului Invâţămîntului şi Culturii, regizori şi adori de film precum şi numeroşi alţi oameni de artă şi cultură. Au fost de faţă Janusz Zambrowicz, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti şi alţi membri ai ambasadei. Tov, Ion Lascu, director adjunct al Direcţiei reţelei cinematografice şi difuzării filmelor, a prezentat publicului pe Bozena Kurowska, interpreta principală a filmului, şi pe Zajiek Edward, director de producţie care ne vizitează ţara. Filmul „Atentatul“ realizat de regizorul Jerzy Passendorfer după un scenariu de Jerzy Stefan Stawinski redă momente dramatice din lupta eroică a tineretului polonez în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva ocupanţilor hitlerişti. * Cineaştii polonezi Zajiek Edward, director de producţie, şi actriţa Ryzeria Kurowska, care ne vizitează ţara cu prilejul premierei de gală a filmului „Atentatul“, s-au întîlnit marţi dimineaţa, la Athenee Palace, cu reprezentanţi ai presei din Capitală. (Agerpres) ■------------------ca TEATRE : Teatrul ,,N. Bălcescu" 20 : Teatrul Comerţ-Cooperaţie prezintă : La telefon Taimirul Armatei (Grădina ,,9 Mai") 20,15 : Musafiri nepoftiţi Circul de Stat 20,30 : Noutăţi la circ. CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, 13 Septembrie (grădină), înfrăţirea între popoare, Moşilor (grădină), MioriţaNevăzut... Necunoscut : I. C. Frimu (sală şi grădină), Magheru : Atentatul , Republica, Central, Gh. Doja, Al. Sahia (sală şi grădină) , Fatima ■, V. Alecsandri : Simfonia dragostei Flacăra (sală şi grădină), Ilie Pintîlie (sală şi grădină) , Escadrila Liliacul , Elena Pavel (sală şi grădină), 8 Martie (sală şi grădină), 1 Mai (sală şi grădină), Libertăţii (sală şi grădină) , Ani înflăcăraţi ; Lumina, M. Eminescu, V. Roabă : Fete de aceeaşi vîrstă ! 13 Septembrie : D-ale carnavalului ; Timpuri Noi : Fum deasupra insulelor, Tîrgul din Osaka, Vreau să ştiu tot, Petra şi Scufiţa Roşie, Aventurile Prichinduţei ! Maxim Gorki : Sufletul mării ! Al. Popov : Facerea lumii Griviţa : Umbrela sfîntului Petru Cultural : Romeo şi Julieta I 8 Mai : Intîlnire la bal C. David : Fata din Kiev (seriile I »I II) T. Vladimirescu (sală şi grădini), G. Bacovias Săgeata albastră s Arta (sală şi grădină) ; Cîntăreţul mexican i Munca : Oleko Dundici » Olga Banei« (săli şi grădină) | Balada voinicului 23 August (sală şi gradină), Aurel Vlaicu : Porte des Lilas ; Popular : Giuseppe Verdi Donca Simo : Fata în negru ; Victoria : Ivan Brovkin se însoară ; Tineretului : Simfonia dragostei ; Grădina pinanxo : Nevasta mea cîntă ; N. Bălcescu (sală şi grădină) : Trapez ; G. Coşbuc, B. Delavrancea : Casa liniştită ; 16 Februarie: Drumul Serii : Taina lui Zemskov ; 30 Decembrie : Frunze roşii ; Volga : Alarmă la graniţă ; Unirea : Zile de dragoste. PJOBABIKi Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 23, 24 şi 25 iulie următorul timp probabil : In Bucureşti : Vreme favorabilă ploilor sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice. Cer schimbător. Vînt potrivit. Temperatura în scădere mai întîi, apoi staţionară. In ţară . Vremea se menţine favorabilă ploilor sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice. Cer schimbător, temporar acoperit. Vînt potrivit, cu intensificări din sectorul estic. Temperatura în scădere mai Întîi, apoi staţionară. Minimele vor oscila Intre 8 şl 18 grade, iar maximele Intre 22 şl 32 de grade. In cadrul acordului de colaborare dintre Academia R. P. Romíné şi Academia de Ştiinţe a R. Cehoslovace, a sosit in Capitală acad. Dimitri Androsov, membru al Academiei de Ştiinţe a R. Cehoslovace, în vederea unor studii de geologie. De asemenea a sosit în Capitală la invitaţia Academiei R. P. Române, prof. Echim Boncev, geolog, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a R. P. Bulgaria. * In oraşul Bucureşti difuzarea cârtii la locul de muncă cunoaşte o deosebită amploare. In fruntea acţiunii de difuzare se situează standurile din raionul Tudor Vladimirescu cu un număr de 7.708 cumpărători, cele din raionul I. V. Stalin cu 6.567 cumpărători şi raionul 23 August cu 3.870 cumpărători permanenţi de carte. Cu prilejul zilei de luptă pentru reunificarea paşnică a Vietnamului, Uniunea Scriitorilor din R. P. Romînă a trimis o telegramă Uniunii Scriitorilor din R. D. Vietnam prin care scriitorii romîni îşi exprimă solidaritatea lor cu colegii scriitori şi cu toţi intelectualii vietnamezi şi le urează succes deplin în marea şi înalta acţiune patriotică a poporului vietnamez de reunificare paşnică a patriei sale, pentru o orânduire întemeiată pe dreptate socială şi pe prietenia sinceră şi colaborare cu toate popoarele lumii. * In cadrul expoziţiei bienale de artă populară, sfatul popular regional prin Casa de Creaţie a deschis la Palatul Culturii din Ploeşti o expoziţie regională de artă populară. — *— Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, a dat recent îri folosinţă încă 4 avioane sanitare construite, la noi in tară. Moderne, confortabile, avioanele sînt special construite pentru a transporta bolnavii în cele mai bune condiţiuni. Avioanele au fost repartizate îr regiunile Cluj, Hunedoara, Iaşi şi Suceava. ★ La incitaţia Ligii naţionale a cooperaţiei din Italia, Marţi a plecat spre Roma o delegaţie a cooperaţiei de consum din R. P. Romină condusă de tov. Constantin Mateescu, preşedinte al Centrocoop. ■k Intre 22 şi 31 iulie 1959, va avea loc în ţara noastră, prima „Olimpiadă internaţională de matematică“, la care vor participa reprezentanţi ai : R.P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, R.P. Română, R.P. Ungară şi U.R.S.S. ★ In gama vastă a produselor chimicofarmaceutice există o serie — destul de numeroasă — care, din necesitatea de a proteja mucoasa stomacală, sunt acoperite cu o peliculă de protecție. Această peliculă are calitatea de a se dizolva in duoden, nefiind atacată de sucul gastric. Pînă in prezent se folosea cheratina din import, pentru acoperirea acestor drajele. In cadrul laboratorului de cercetări al fabricii de medicamente ,,Galenica“ s-a realizat un nou produs solubil in intestin — o soluţie de substanţe proteice — zeina, mai rezistentă decit cheratina. * Colectivul întreprinderii „Antrefrig“ din Capitală a conservat prin frig un nou sortiment: cremă de fructe (căpşuni, vişine, smeură şi în amestec), în ambalaj comestibil. ★ 6 SPORT După meciul de attletism U. R. S. S. - S. U. A. Victoria repurtată de echipele de atletism ale U.R.S.S. în faţa reprezentativelor S.U.A., în meciul de la Fuadeiba, a produs o mare impresie în cercurile sportive din S.U.A. şi din alte ţări ale lumii. Ziarele americane publică ample comentarii după terminarea meciului. In corespondențele primite din Fuadeiba se subliniază atmosfera prietenească care a domnit în timpul desfășurării întrecerilor. înainte de întîlnire cronicarii de specialitate ai ziarelor americane prevedeau o victorie ușoară a echipelor S.U.A. Revista „Sport Ilustrated” scria că atleţii americani vor învinge echipele sovietice şi îşi vor lua astfel revanşa pentru înfringerea suferită anul trecut la Moscova. Nici reprezentanţii oficiali ai atletismului american nu intrevedeau o victorie a sportivilor sovietici. Dar toate calculele lor au fost răsturnate de desfăşurarea întrecerilor. Intr-o declaraţie făcută corespondentului agenţiei TASS conducătorul delegaţiei sportivilor sovietici D. Postnikov a spus printre altele: „Victoria echipelor noastre nu este întîmplătoare. Succesul sportivilor noştri este rezultatul unei pregătiri foarte serioase pe care am făcut-o în vederea acestei întîlniri prieteneşti. In condiţiile climaterice neobişnuite în care s-au desfăşurat probele, sportivii sovietici au dovedit înalte calităţi de rezistenţă şi o uriaşă voinţă de a se prezenta ca un colectiv bine sudat”. D. Postnikov a arătat în încheiere că meciul dintre echipele de atletism ale U.R.S.S. şi S.U.A., care a devenit acum tradiţional, va aduce şi pe viitor o contribuţie însemnată la strîngerea relaţiilor de prietenie dintre sportivii americani şi sovietici. (Agerpres) Ştiri • Marţi dimineaţa a părăsit Capitala, plecând spre Zagreb echipa selecţionată de tineret a R.P. Român, care va participa între 25 iulie şi 2 august la Turul ciclist al R.P.F. Iugoslavia. Lotul cicliştilor români cuprinde pe Aurel Şelaru, Ştefan Poreceanu, Constantin Moiceatu, Eugen Mihăilă şi Ion Cosma. Antrenorul echipei este Marin Niculescu. • Pe stadionul Kirov din Leningrad, în faţa a peste 80.000 de spectatori, s-a desfăşurat meciul amical de fotbal dintre reprezentativa R.P. Chineze şi selecţionata R.S.F.S. Ruse. Fotbaliştii chinezi au prestat un joc remarcabil, obţinînd victoria cu scorul de 1—0 (1-0). • Invingînd cu scorul de 4—1 echipa Mexicului, reprezentativa de tenis a Australiei s-a calificat pentru finala zonei americane a Cupei Davis. • Echipa reprezentativă de fotbal a Etiopiei, care se află în turneu în U.R.S.S. a jucat la Chişinău cu formația locală Moldova. Fotbaliștii din Chişinău au obținut victoria cu scorul de 4—1. LOTO CENTRAL Pentru bagereta Loto Central din 17 iunile, iau fost stabilite următoarele premii : La premiul special B: 1 sfert de 12.345 Iei ; la premiul special C: 3 premii de ette 10.014 lei, plus 1 sfert; la categoria I : 4 premii de ette 23.912 lei, plus 5 sferturi; la categoria a II-a: 12 premii de cîte 9130 lei, plus 7 sferturi; la categoria a III-a, 38 premii de cîte 2916 lei, plus 20 sferturi; la categoria a IV-a, 78 premii de cîte 1378 lei, plus 51 sferturi ; la categoria a V-a, 140 premii de cîte 756 lei, plus 100 sferturi ; la categoria a VIIa, 160 premii de cîte 600 lei, plus 195 sferturi; la categoria a VII-a, 215 premii de cîte 455 lei, plus 239 sferturi. Se reportează pentru tragerea specială de vineri 24 iulie : 32.547 lei la premiul special A. 34.567 lei la premiul special B. Tragerea specială Loto Central cu premii suplimentare în bani de vineri 24 iulie va avea loc în București, în sala din str. Doamnei nr. 2. Romínia libera A 15-a aniversare a Adunarea festivă de la uzinele „Boleslaw Bierut" Cu prilejul aniversării a 15 ani de la eliberarea Poloniei, muncitorii Uzinelor „Boleslaw Bierut“ din Capitală etau întrunit marţi după-amiază într-o adunare festivă consacrată sărbătorii naţionale a poporului polonez. Participanţii la adunare au salutat cu căldură pe membrii ambasadei R.P Polone la Bucureşti în frunte cu ambasadorul Janusz Zambrowicz, care au luat parte la adunare. A luat parte de asemenea tov. N. Guină, director în Ministerul Afacerilor Externe. In numele colectivului de muncă al uzinei, directorul general Ion Perianu a rugat pe oaspeţi să transmită un salut călduros poporului frate polon şi urări de noi succese în lupta comună pentru construirea socialismului. Ambasadorul Janusz Zambrowicz a vorbit apoi despre sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări a eliberării Poloniei şi despre realizările poporului polon pentru construirea vieţii noi. Muncitorii Uzinelor „Boleslaw Bierut“ au manifestat îndelung pentru prietenia frăţească dintre popoarele român şi polon, strîns unite în marea familie a ţărilor lagărului socialismului, pentru victoria păcii în lume. Formaţiile artistice ale uzinelor au prezentat apoi un program de cîntece şi dansuri romîneşti şi polone. (Agerpres) Cuvîntarea rostită de Janusz Zambrowicz, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, la posturile noastre de radio şi televiziune Marţi seara, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio şi * * televiziune cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Poloniei. Vorbitorul a subliniat că cei 15 ani care au trecut de la eliberarea Poloniei, deşi o perioadă scurtă ca noţiune istorică, constituie o adevărată epocă in istoria poporului polonez. Pe pămîntul eliberat de armata sovietică şi de armata polonă, care a luptat alături de ea, a avut loc un act de însemnătate seculară. A fost înfăptuit visul clasei muncitoare, al ţărănimii şi intelectualităţii progresiste din Polonia. Poporul polonez sub conducerea clasei muncitoare şi a partidului ei a păşit la realizarea reformelor sociale şi apoi pe temeiul lor, la construirea socialismului. Amintind condiţiile grele de acum 15 ani din Polonia ruinată de război, vorbitorul a înfăţişat apoi succesele deosebite obţinute de poporul polonez în anii puterii populare, sarcinile importante care stau în faţa sa pentru construirea socialismului în Polonia. Succesul poporului polonez, a arătat în continuare tov. Janusz Zambrowicz, au fost posibile datorită efortului patriotic al poporului întreg care a muncit cu abnegaţie la ridicarea patriei sale socialiste. Lucrul acesta a fost de asemenea posibil deoarece Polonia face parte din marele şi puternicul lagăr socialist. Perioada celor 15 ani încheiaţi este perioada alianţei, prieteniei şi colaborării strînse cu primul stat al socialismului, cu Uniunea Sovietică, care garantează dezvoltarea noastră paşnică şi inviolabilitatea graniţelor noastre pe Oder-Neise. Vizita pe care o face în prezent în R. P. Polonă, delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice în frunte cu tovarăşul Hruşciov este o expresie a prieteniei şi colaborării tot mai strînse polono-sovietice, este expresia consolidării continue a unităţii şi solidarităţii ţărilor socialiste. Vorbitorul a subliniat în continuare relaţiile de colaborare frăţeşti în continuă dezvoltare care leagă poporul polonez de poporul român. Urmărim cu interes toate transformările care au loc în R. P. Romînă. Ne sînt scumpe şi apropiate realizările dv. în domeniul industrializării ţării, socializării agriculturii, înfloririi ştiinţei şi artei. Vedem în ele o mărturie a capacităţii şi hărniciei poporului român. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, R. P. Romînă păşeşte consecvent spre îmbunătăţirea vieţii poporului, fapt care rezultă cit se poate de clar şi din hotăririle recentei plenare a C.C. al P.M.R. împreună cu dv. dragi prieteni care peste o lună veţi sărbători a 15-a aniversare a eliberării patriei vom împărtăşi bucuria şi mîndria dv. pentru realizările maselor muncitoare române conduse de partid în construcţia socialismului. Cea de-a 15-a aniversare a Poloniei populare, a spus în încheiere ambasadorul Janusz Zambrowicz, poporul polonez o sărbătoreşte ca aniversarea victoriei forţelor progresului şi socialismului, ca sărbătoarea bucuriei şi mîndriei pentru realizările obţinute, pentru munca plină de sacrificiu a clasei muncitoare şi a poporului întreg, ca sărbătoarea solidarităţii şi unităţii poporului polonez cu întregul lagăr al socialismului şi cu toate forţele progresului din lumea întreagă. (Agerpres) — In august 1950, pe aceste locuri foşneau grinele coapte, răsuna zgomotul coaselor şi al maşinilor de secerat... Ascult vorbele inginerului cu care urcasem pînă la etajul doi al furnalului, privesc jur împrejur la coloşii metalici care astupă peste tot orizontul şi nu-mi pot stăpini admirația. — Vă mirați că toate acestea s-au înfăptuit intr-un timp atlt de scurt , mă întreabă călăuza mea. La noi In Polonia, circulă o zicală despre constructorii de la Nowa Hutta , cică amestecă cimentul cu drojdie; de aceea cresc construcțiile atlt de repede... Pînă la urmă, vizitând uriaşul combinat, stind de vorbă cu oamenii, am înţeles în ce constă acel minunat ferment care face să se ridice clădiri şi instalaţii într-un ritm greu de imaginat : puterea de muncă, patriotismul oamenilor muncii polonezi, dorinţa lor fierbinte de a grăbi construirea socialismului. Combinatul siderurgic de la Nowa Hutta poartă numele marelui Lenin. Și nu întîmplător poartă acest nume. In imediata vecinătate a actualului gigant al industriei siderurgice, la Cracovia, a trăit un timp în 1912 Vladimir Ilici, cel care a învățat pe oamenii muncii că drumul spre socialism este condiţionat de construirea unei puternice industrii grele. Această învăţătură este urmată de poporul Poloniei democrat-populare. O dovadă printre multe altele este însăşi existenţa puternicei unităţi unde se făureşte fontă, oţel şi laminate pentru industria poloneză. Pînă nu de mult Cracovia, atrăgea pe vizitatori prin frumuseţea monumentelor arhitectonice ale trecutului. Astăzi, vizitatorii sînt nu mai puţin atraşi de farmecul altui monument, un monument al tehnicii noi : combinatul de la Nowa Hutta. Pe 10 kilometri patraţi, peste 500 edificii productive, purtînd o greutate de 128 mii tone de maşini şi instalaţii, te fac să simţi în faţa lor mîndria pentru această uriaşă înfăptuire a omului nou. Picioarele ţi se înpiedică în nenumărate şine, iar deasupra capului îţi atîrnă înfricoşători coloşi cenuşii. Senzaţia aceasta este doar a primului venit. In realitate, la Nowa Hutta este o ordine şi o armonie desăvîrşită. Cînd construieşti o uzină într-o cîmpie îţi poţi permite să nu fii zgîrcit cu spaţiul. De aceea, la Nowa Hutta clădirile se află la distanţe mari una de alta, despărţite de zone verzi, unite prin şosele largi. Senzaţia de lărgime, de spaţiu, o ai de altfel şi vizitînd oraşul Nowa Hutta, din preajma combinatului. Bulevarde largi şi drepte, plantaţii bogate, dau oraşului un aspect într-adevăr plăcut şi modern. Linii de tramvai transportă pe muncitori în cîteva minute din oraş in diversele sectoare ale combinatului. Fără a intra în detalii tehnice, să dăm totuşi cîteva amănunte despre combinat. Cele două furnale pe care le-am vizitat, cele mai mari din Polonia, au o capacitate de peste 1000 metri cubi fiecare. Cel de al treilea furnal, care a fost dat în funcţiune în august 1958, are o capacitate de 1300 metri cubi, producînd zilnic 1500 tone de fontă. Datorită, gradului înalt de mecanizare şi automatizare, pe lingă fiecare furnal lucra doar 10—15 persoane. De altfel întregul combinat îţi pare la prima vedere pustiu fiind deservit de un număr relativ mic de muncitori. Cele şapte cuptoare Martin, dintre care ultimul a fost dat în producţie în vara anului trecut, sînt şi ele dintre cele mai moderne producînd în cursul anului 1958 peste un milion tone oţel. Una dintre mîndriile combinatului este laminorul său de tablă. Metoda modernă de laminare a tablei în mod continuu permite ca în 24 ore să se producă atîta tablă cit producea înainte o instalaţie obişnuită de laminoare de tip vechi în decurs de două săptămîni. Avînd în vedere larga utilizare a tablei în tehnica modernă — de la răcitoare la construcţiile navale, — este uşor de înţeles cit de important este aportul acestei întreprinderi la dezvoltarea economiei poloneze. De altfel, aproape 70 la sută din producţia de tablă este disponibilă pentru export, în afara ţărilor din lagărul socialist ea fiind exportată în Japonia, India, R.A.U., Franţa, Anglia, Suedia, etc. Ca şi Hunedoara noastră, combinatul „V. I. Lenine“ din Nowa Hutta dispune de o mare uzină cocso-chimică, anexă, de fapt ea însăşi un combinat. Cele cinci baterii de cocs ale uzinei au contribuit pînă acum cu peste 5 milioane tone cocs la dezvoltarea siderurgiei poloneze. De la o producţie de 3 milioane tone cocs anual în 1946, în R. P. Polonă s-au produs în 1958 peste 10 milioane tone, datorită construirii de 30 noi baterii. Aceasta nu este decât o etapă căci pentru 1975 se prevede o producţie de 21 milioane tone. Pentru aceasta, la Nowa Hutta a început anul trecut construcţia celei de a şasea baterii de cocs, cea mai mare. O secţie cocso-chimică se construieşte şi la combinatul metalurgic „Boleslaw Bierut“ din Czestochowa. N-am avut prilejul să vizitez această a doua mare întreprindere siderurgică poloneză, dar am aflat că ea nu rămîne în urma Nowa Huttei. Cele două furnale înalte, cuptoarele Martin în număr de 6, laminorul, fac ca încă în etapa actuală, marele combinat (care are în imediata apropiere o sursă bogată de minereu, recent descoperită) să aducă un aport substanţial la sporirea producţiei de fontă, oţel şi laminate. Şi Varşovia devine un centru, siderurgic. De cîţiva ani în capitala R. P. Polone se construieşte marea oţelărie „Warzawa“ care în 1960, în prima etapă de dezvoltare va produce 300.000 tone oţel special. Este interesant că, la fel ca la Nowa Hutta, noile centre siderurgice se dezvoltă concomitent cu noile oraşe ce le deservesc. Oraşul înfiripat lingă combinatul „Boleslaw Bierut“ se numeşte Racow iar lingă oţelăria varşoviană se construieşte un nou cartier al capitalei Poloniei. Eforturile depuse de poporul polonez în vederea dezvoltării industriei sale siderurgice au dat roade strălucite. In 1958 producţia de oţel a ţării, a fost cu 300.000 tone mai mare decit în 1957. Pentru ca tot mai multe maşini să părăsească porţile fabricilor poloneze, pentru ca din Gdansk, Gdynia sau Szczecin să pornească spre mări şi oceane cu mai multe nave, pentru ca poporul polonez să trăiască mai bine, mai confortabil, este însă nevoie de şi mai mult, de tot mai mult oţel. De aceea, în viitorii şapte ani se prevede sporirea producţiei pînă la 8,8 milioane tone. Oţel înseamnă progres. Şi poporul polonez este ferm hotărît să asigure progresul continuu al patriei sale. PAUL MARIAN însemnări din R. P. Polonă OŢEL ÎNSEAMNĂ PROGRES Vedere generală a Uzinelor cocsochimice ale Combinatului ,,V. 1. Lenin din Nowa Hutta TELEGRAMĂ Tovarăşului ADAM RAPACKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul sărbătorii naţionale a poporului polonez, cea de-a 15-a aniversare a eliberării Poloniei, vă rog să primiţi, tovarăşe ministru, cele mai sincere felicitări. Vă urez noi succese în activitatea dv. rodnică îndreptată spre dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare frăţească dintre ţările noastre, spre întărirea păcii şi a colaborării internaţionale. AVRAM BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Pag. 3-a eliberării Poloniei Sărbătoarea naţională a Poloniei Poporul polonez sărbătoreşte la 22 iulie unul dintre cele mai importante evenimente pe care le consemnează istoria sa : ziuarenaşterii sale. Acum cincisprezece ani, în condiţiile victoriilor obţinute de Uniunea Sovietică împotriva fascismului, poporul polonez a început o viaţă nouă. In cei 15 ani care s-au scurs de la eliberarea Poloniei, harnicul şi talentatul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, cu ajutorul material al Uniunii Sovietice şi cu ajutorul celorlalte ţări din lagărul socialist, a făcut un uriaş pas înainte în dezvoltarea forţelor de producţie, în ridicarea economiei şi culturii sale. Acest lucru a creat posibilitatea transformării Poloniei dintr-o ţară agrară înapoiată, care depindea în trecut de marile state din Apus, într-o ţară cu o industrie dezvoltată, depăşind în ceea ce priveşte volumul producţiei industriale o serie de ţări capitaliste din Europa. Spre deosebire de trecut, cînd Polonia, deşi dispunea de mari bogăţii naturale şi totuşi nu era în stare să asigure munca şi pîrtica otamenton muncii, care adesea erau nevoiţi să plece dincolo de graniţele ţării, astăzi situaţia s-a schimbat. Au luat naştere numeroase ramuri noi ale industriei, necunoscute în Polonia capitalistă. Cel mai puternic exemplu al dezvoltării economiei în Polonia populară ni-l oferă indicii creşterii venitului naţional. Astfel, dacă în 1953 venitul naţional al Poloniei a fost de 1,8 ori mai mare decit înainte de război, la sfîrşitul lui 1958 el a depăşit nivelul anului 1938 de aproximativ 8,2 ori. Un rol important în creşterea rapidă a venitului naţional l-a jucat industria socialistă și îndeosebi industria grea. In cursul anului 1958, în Polonia populară au fost extrase 95 milioane tone huilă, ceea ce constituie de 2,6 ori mai mult decit în anul 1937 ; s-au produs de asemenea 23,9 miliarde Kwh energie electrică, adică de 6,6 ori mai mult decit în anul 1937, 5,6 milioane tone oţel, adică de 3,9 ori mai mult, peste 5.000.000 tone ciment, de 3,9 ori mai mult, 21.000 de strunguri ceea ce constituie de 19 ori mai mult decit în perioada antebelică. Dezvoltarea puternică a industriei grele din anii puterii populare a fost însoţită de creşterea producţiei celor mai importante produse ale industriei uşoare şi alimentare. Succese importante au fost obţinute de industria poloneză şi în cursul primului semestru al anului curent. De pildă, în industria cărbunelui au fost extrase peste plan 1.450.000 tone de cărbune. In Industria chimică a fost obţinută peste plan o producţie în valoare de 300.000.000 zloţi, iar întreprinderile industriale siderurgice au produs peste prevederile planului 30.000 tone oţel şi aproape 36.000 tone laminate. In perioada celor cincisprezece ani de existenţă a Poloniei populare au avut loc importante transformări şi în agricultură. In anul 1958 producţia globală a agriculturii a fost cu 30,5 la sută mai mare decit în anul 1949 şi cu 50 la sută faţă de producţia medie a anilor 1934—38. Uriaşe succese au fost dobîndite în Polonia şi in domeniul ştiinţei şi culturii, al lupteipentru crearea omului nou, cu conştiinţa lui nouă. In prezent învăţămîntul elementar a devenit aproape general. De asemenea a fost ridicat nivelul de organizare a şcolilor. Astăzi 9 la sută dintre copii învaţă în şcolile de şapte ani. In ceea ce priveşte învăţămîntul profesional, el a fost dezvoltat de aproape 2,5 ori faţă de situaţia dinainte de război. In momentul de faţă tirajul cărţilor a crescut de la 29 milioane exemplare în 1938 la 92 milioane în 1957. A crescut numărul abonaţilor la radio de la 922.000 înainte de război la peste 4.000.000 în 1957. Televiziunea devine din ce în ce mai răspîndită. Baza tuturor succeselor obţinute de poporul polonez în toate domeniile sate de activitate se datoresc conducerii de către Partidul Muncitoresc Unit Polonez — precum şi faptului că poporul polonez face plante din marea şi puternica familie a ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. Bucurîndu-se de ajutorul prietenilor săi de nădejde, poporul polonez a reuşit ca într-un termen relativ scurt să înlăture urmele războiului şi ale moştenirii din trecut, să păşească înainte spre un viitor luminos, să devină un stat prezent şi activ pe arena vieţii internaţionale. Prin politica sa externă iubitoare de pace, bazată pe principiile leniniste ale coexistenţei paşnice, prin valoroasele iniţiative pe care le-a luat guvernul polonez intr-o serie de probleme internaţionale, a sporit şi mai mult prestigiul Poloniei. Guvernul polonez a făcut, printre altele, extrem de importanta propunere cu privire la crearea unei zone denuclearizate in Europa centrală, care să cuprindă ambele state germane, Polonia și Cehoslovacia. Această propunere a fost sprijinită pe de-a-ntregul de guvernul R. P. Románe, precum și de guvernele Cehoslovaciei şi R. D. G. Republica Populară Polonă a propus totodată ca Marea Baltică să fie transformată intr-o mare a păcii. Această propunere se bucură de o popularitate tot mai mare în ţările scandinave. La rîndul ei, R. P. Polonă, alături de celelalte ţări ale lagărului socialist, sprijină propunerile guvernului român cu privire la Balcani. Polonia, ca şi celelalte state socialiste, acţionează cu fermitate în vederea destinderii încordării internaţionale, a reglementării problemelor litigioase pe cale paşnică. Atît R. P. Polonă cit şi R. P. Romînă sprijină întru totul propunerile U.R.S.S. privind încheierea Tratatului de pace cu Germania şi soluţionarea problemei Berlinului occidental. Ambele ţări sînt ferm hotărite să facă totul pentru a contribui la lichidarea focarului primejdios al unui nou război în centrul Europei, focar pe care încearcă să-l creeze cercurile revanşarde de la Bonn. Poporul român a urmărit întotdeauna cu sinceră admiraţie succesele Poloniei, lupta plină de avînt desfăşurată de harnicul său popor pentru făurirea unei patrii prospere. De ziua marei sărbători a poporului frate polonez oamenii muncii din patria noastră îi trimit un frăţesc şi călduros salut, urîndu-i noi şi importante succese în lupta nobilă pentru construirea socialismului și apărarea păcii.