Romînia Liberă, iulie 1959 (Anul 17, nr. 4577-4602)

1959-07-22 / nr. 4594

Nr. 4594 In drum spre Viena De cîteva zile, na­vele noastre călă­toresc pe Dunăre spre oraşul în care va avea loc cel de al 7-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţi­lor. După ce am trecut prin R.P.F. Iugoslavia am intrat în ţara vecină şi prietenă, Republica Populară Ungară. La Mohács, prima locali­tate în care ne-am oprit, am fost salutaţi de sute de cetăţeni, tineri şi virstnici care au venit în întîm­­pinarea noastră cu flori. La monumentul ridicat în memo­ria ostaşilor sovietici, care s-au jertfit pentru eliberarea poporului maghiar de sub jugul fascist, a avut loc un miting la care au vor­bit conducători ai Uniunii Tinere­tului Comunist din localitate şi re­prezentanţi ai delegaţiei noastre. La Mohács am petrecut cîteva ore, ne-am plimbat braţ la braţ cu ce­tăţenii oraşului, am evitat şi am luat parte la un spectacol dat în comun de tinerii maghiari şi ro­mâni. Delegaţia noastră a numit a­­ceastă primire o mică repetiţie a Festivalului şi pe drept cuvînt se poate spune că la Mohács a fost un mic festival al prieteniei tinere­tului. Plecînd de la Mohács spre Buda­pesta prin toate aşezările de pe malul Dunării, tinerii maghiari ne-au primit cu flori şi urale. La Baza, în cinstea noastră, pe Du­năre au apărut şapte torţe — sim­bolul celor şapte festivaluri ale ti­neretului lumii. La Budapesta, oraşul care a găz­duit cel de-al doilea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor am fost primiţi de numeroşi tineri şi tinere, cetăţeni ai frumoasei ca­pitale de pe Dunăre. La coborârea de pe nave a avut loc un miting la care au vorbit conducători ai Or­ganizaţiei din Budapesta ai Uniu­nii Tineretului Comunist şi repre­zentanţi ai delegaţiei noastre. După miting am fost invitaţi să vizităm oraşul. S-au legat noi prie­tenii, s-au făcut schimburi de in­signe, s-au împărţit flori. Cu solii tineretului maghiar ne vom întîlnî la Festival. Din Budapesta am pornit în seara zilei de 21 iulie pe drumul nostru de apă spre noi ţărmuri, la Viena. 1V. A. IRINEI De la trimisul nostru Budapesta, 21 iulie 1959 (ooooooooaooooooooooooooooooooooooooo OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO«­ Pornind spre noi victorii (Urmare din pag. l-a­ unor economii în valoare de 800.OHO lei peste sarcina de plan“ (Garabet Kehaian, şeful secţiei ţesătorie de la uzinele textile „7 Noiembrie“ din Bucureşti). Acestora li se alătură muncitori şi ingineri, învăţători şi funcţionari, maiştri şi pensionari, preşedinţi de sfa­turi populare şi lucrători din comer­ţul socialist. Răspunsul tuturor, al sutelor de mii, milioanelor de oameni ai muncii, se manifestă prin angaja­mente ferme, concrete, toate urm­înd acelaşi scop. Şi nu încape îndoială că aşa cum au ştiut să-şi respecte an­gajamentele pînă acum, o vor face şi pe viitor. în acest scop sunt însă necesare e­­fortu­ri organizate, perseverente, pen­tru valorificarea la maximum a ini­ţiativei creatoare a oamenilor muncii, pentru mobilizarea rezervelor interne existente la fiecare loc de muncă.­­La această acţiune trebuie larg antrenate colective formate din cei mai vrednici, mai inimoşi şi mai gospodari munci­tori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, care, să elaboreze măsuri eficiente pentru punerea în valoare a tuturor posibilităţilor existente la locurile de r­uncă. Economisirea şi depăşirea su­mei de un miliard lei pînă la sfîrşi­­tul anului este pe deplin posibilă dacă fiecare om al muncii va înţelege că este şi de datoria sa să lupte pentru realizarea acestui obiectiv. O contribuţie deosebit de importan­tă o pot aduce în acest sens sfatu­rile populare. Deputaţii, salariaţii sec­ţiilor sfaturilor populare, activul de cetăţeni din jurul comisiilor perma­nente, trebuie să dea exemplu tuturor cetăţenilor în lupta pentru gospodă­rirea cit mai bună şi mai economicoasă a oraşelor şi satelor ţării. Ei au da­toria să organizeze folosirea la maxi­mum a tuturor resurselor locale, să îndrume colectivele de muncă din in­dustria locală, spre realizarea unui preţ de cost cât mai redus şi a unor sortimente variate şi de bună calitate. O şi mai mare amploare trebuie să o capete acţiunea de antrenare a ma­selor largi de cetăţeni în munca pa­triotică pentru înfrumuseţarea oraşe­lor şi satelor, pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc. Apărută în preajma celei de-a 15-a aniversări a marii sărbători, Hotă­­rîrea Plenarei C.C. al P.M.R. consti­tuie pentru poporul nostru un puternic imbold în muncă pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru terminarea în linii generale a construcţiei socia­liste şi trecerea la desăvîrşirea cons­truirii socialismului. Premieră de gală Cu prilejul celei de-a 15-a aniver­sări a eliberării Poloniei, marţi seara a avut loca la cinematograful Patria din Capitală premiera de gală a fil­mului „Atentatul“, recentă producţie a studiourilor poloneze. La premiera de gală au participat Aurel Mălnăşan, adjunct al ministru­lui Afacerilor Externe, Mihai Alexam­­dru, secretar general al Ministerului Invâţămîntului şi Culturii, regizori şi adori de film precum şi numeroşi alţi oameni de artă şi cultură. Au fost de faţă Janusz Zambro­wicz, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti şi alţi membri ai ambasadei. Tov, Ion Lascu, director adjunct al Direcţiei reţelei cinematografice şi di­fuzării filmelor, a prezentat publicu­lui pe Bozena Kurowska, interpreta principală a filmului, şi pe Zaji­ek Ed­ward, director de producţie care ne vizitează ţara. Filmul „Atentatul“ realizat de re­gizorul Jerzy Passendorfer după un scenariu de Jerzy Stefan Stawinski redă momente dramatice din lupta eroică a tineretului polonez în timpul celui de-al doilea război mondial îm­potriva ocupanţilor hitlerişti. * Cineaştii polonezi Zaji­ek Edward, director de producţie, şi actriţa Ryze­­ria Kurowska, care ne vizitează ţara cu prilejul premierei de gală a filmului „Atentatul“, s-au întîlnit marţi dimi­neaţa, la Athenee Palace, cu reprezen­tanţi ai presei din Capitală. (Agerpres) ■------------------ca­ TEATRE : Teatrul ,,N. Bălcescu­" 20 : Tea­trul Comerţ-Cooperaţie prezintă : La telefon Taimirul­­ Armatei (Grădina ,,9 Mai") 20,15 : Musafiri nepoftiţi­­ Circul de Stat 20,30 : Noutăţi la circ. CINEMATOGRAFE : Patria, Bucu­reşti, 13 Septembrie (grădină), înfrăţirea între popoare, Moşilor (grădină), MioriţaNevă­zut... Necunoscut : I. C. Frimu (sală şi gră­dină), Magheru : Atentatul , Republica, Cen­tral, Gh. Doja, Al. Sahia (sală şi grădină) , Fatima ■, V. Alecsandri : Simfonia dragos­tei­­ Flacăra (sală şi grădină), Ilie Pintîlie (sală şi grădină) , Escadrila Liliacul , Elena Pavel (sală şi grădină), 8 Martie (sală şi grădină), 1 Mai (sală şi grădină), Liber­tăţii (sală şi grădină) , Ani înflăcăraţi ; Lumina, M. Eminescu, V. Roab­ă : Fete de aceeaşi vîrstă ! 13 Septembrie : D-ale car­navalului ; Timpuri Noi : Fum deasupra in­sulelor, Tîrgul din Osaka, Vreau să ştiu tot, Petra şi Scufiţa Roşie, Aventurile Pri­­chinduţei ! Maxim Gorki : Sufletul mării ! Al. Popov : Facerea lumii­­ Griviţa : Um­brela sfîntului Petru­­ Cultural : Romeo şi Julieta I 8 Mai : Intîlnire la bal­­ C. David : Fata din Kiev (seriile I »I II)­­ T. Vladimi­­rescu (sală şi grădini), G. Bacovia­s Să­geata albastră s Arta (sală şi grădină) ; Cîn­­tăreţul mexican i Munca : Oleko Dundici » Olga Banei« (săli şi grădină) | Balada voi­nicului­­ 23 August (sală şi gradină), Aurel Vlaicu : Porte des Lilas ; Popular : Giuseppe Verdi­­ Donca Simo : Fata în negru ; Victo­ria : Ivan Brovkin se însoară ; Tineretului : Simfonia dragostei ; Grădina pinanxo : Ne­vasta mea cîntă ; N. Bălcescu (sală şi gră­dină) : Trapez ; G. Coşbuc, B. Delavrancea : Casa liniştită ; 16 Februarie: Drumul Serii : Taina lui Zemskov ; 30 Decembrie : Frunze roşii ; Volga : Alarmă la graniţă ; Unirea : Zile de dragoste. PJ­OBABIKi Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 23, 24 şi 25 iulie următo­rul timp probabil : In Bucureşti : Vreme favorabilă ploilor sub formă de averse, însoţite de descăr­cări electrice. Cer schimbător. Vînt potri­vit. Temperatura în scădere mai întîi, apoi staţionară. In ţară . Vremea se menţine favorabilă ploilor sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice. Cer schimbător, tem­porar acoperit. Vînt potrivit, cu intensifi­cări din sectorul estic. Temperatura în scă­dere mai Întîi, apoi staţionară. Minimele vor oscila Intre 8 şl 18 grade, iar maxi­mele Intre 22 şl 32 de grade. In cadrul acordului de colaborare dintre Academia R. P. Romíné şi Aca­demia de Ştiinţe a R. Cehoslovace, a sosit in Capitală acad. Dimitri Andro­sov, membru al Academiei de Ştiinţe a R. Cehoslovace, în vederea unor studii de geologie. De asemenea a sosit în Capitală la invitaţia Academiei R. P. Române, prof. Echim Boncev, geolog, membru cores­pondent al Academiei de Ştiinţe a R. P. Bulgaria. * In oraşul Bucureşti difuzarea cârtii la locul de muncă cunoaşte o deose­bită amploare. In fruntea acţiunii de difuzare se situează standurile din ra­ionul Tudor Vladimirescu cu un număr de 7.708 cumpărători­, cele din raionul I. V. Stalin cu 6.567 cumpărători şi raionul 23 August cu 3.870 cumpărători permanenţi de carte. Cu prilejul zilei de luptă pentru reu­­nificarea paşnică a Vietnamului, Uniu­nea Scriitorilor din R. P. Romînă a trimis o telegramă Uniunii Scriitorilor din R. D. Vietnam prin care scriitorii romîni îşi exprimă solidaritatea lor cu colegii scriitori şi cu toţi intelectualii vietnamezi şi le urează succes deplin în marea şi înalta acţiune patriotică a poporului vietnamez de reunificare paşnică a patriei sale, pentru o orân­duire întemeiată pe dreptate socială şi pe prietenia sinceră şi colaborare cu toate popoarele lumii. * In cadrul expoziţiei bienale de artă populară, sfatul popular regional prin Casa de Creaţie a deschis la Palatul Culturii din Ploeşti o expoziţie regio­nală de a­rtă populară. — *— Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, a dat recent îri folosinţă încă 4 avioane sanitare construite, la noi in tară. Moderne, confortabile, avioanele sînt special construite pentru a trans­porta bolnavii în cele mai bune con­­diţiuni. Avioanele au fost repartizate îr­­ regiunile Cluj, Hunedoara, Iaşi şi Suceava. ★ La incitaţia Ligii naţionale a coope­raţiei din Italia, Marţi a plecat spre Roma o delegaţie a cooperaţiei de con­sum din R. P. Romină condusă de tov. Constantin Mateescu, preşedinte al Centrocoop. ■k Intre 22 şi 31 iulie 1959, va avea loc în ţara noastră, prima „Olimpiadă in­ternaţională de matematică“, la care vor participa reprezentanţi ai : R.P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R.D. Ger­­mană, R.P. Polonă, R.P. Română, R.P. Ungară şi U.R.S.S. ★ In gama vastă a produselor chimico­­farmaceutice există o serie — destul de numeroasă — care, din necesitatea de a proteja mucoasa stomacală, sunt acoperite cu o peliculă de protecție. Această peliculă are calitatea de a se dizolva in duoden, nefiind atacată de sucul gastric. Pînă in prezent se fo­losea cheratina din import, pentru aco­perirea acestor drajele. In cadrul la­boratorului de cercetări al fabricii de medicamente ,,Galenica“ s-a realizat un nou­ produs solubil in intestin — o so­luţie de substanţe proteice — zeina, mai rezistentă decit cheratina. * Colectivul întreprinderii „Antrefrig“ din Capitală a conservat prin frig un nou sortiment: cremă de fructe (căp­şuni, vişine, smeură şi în amestec), în ambalaj comestibil. ★ 6 SPOR­T După meciul de attletism U. R. S. S. - S. U. A. Victoria repurtată de echipele de at­letism ale U.R.S.S. în faţa reprezenta­tivelor S.U.A., în meciul de la Fu­a­deiba, a produs o mare impresie în cercurile sportive din S.U.A. şi din alte ţări ale lumii. Ziarele americane publică ample comentarii după termi­narea meciului. In corespondențele pri­mite din Fu­adeiba se subliniază at­mosfera prietenească care a domnit în timpul desfășurării întrecerilor. înainte de întîlnire cronicarii de spe­cialitate ai ziarelor americane pre­vedeau o victorie ușoară a echipelor S.U.A. Revista „Sport Ilustrated” scria că atleţii americani vor învinge echi­pele sovietice şi îşi vor lua astfel re­vanşa pentru înfringerea suferită anul trecut la Moscova. Nici reprezentanţii oficiali ai atletismului american nu in­­trevedeau o victorie a sportivilor so­vietici. Dar toate calculele lor au fost răsturnate de desfăşurarea întrecerilor. Intr-o declaraţie făcută coresponden­tului agenţiei TASS conducătorul dele­gaţiei sportivilor sovietici D. Postni­­kov a spus printre altele: „Victoria echipelor noastre nu este întîmplă­­toare. Succesul sportivilor noştri este rezultatul unei pregătiri foarte serioase pe care am făcut-o în vederea acestei întîlniri prieteneşti. In condiţiile cli­materice neobişnuite în care s-au des­făşurat probele, sportivii sovietici au dovedit înalte calităţi de rezistenţă şi o uriaşă voinţă de a se prezenta ca un colectiv bine sudat”. D. Postnikov a arătat în încheiere că meciul dintre echipele de atletism ale U.R.S.S. şi S.U.A., care a devenit acum tradiţional, va aduce şi pe viitor o con­tribuţie însemnată la strîngerea rela­ţiilor de prietenie dintre sportivii ame­ricani şi sovietici. (Agerpres) Ştiri • Marţi dimineaţa a părăsit Capi­tala, plecând spre Zagreb echipa selec­ţionată de tineret a R.P. Român, care va participa între 25 iulie şi 2 august la Turul ciclist al R.P.F. Iugoslavia. Lotul cicliştilor români cuprinde pe Au­rel Şelaru, Ştefan Poreceanu, Cons­tantin Moiceat­u, Eugen Mihăilă şi Ion Cosma. Antrenorul echipei este Marin Niculescu. • Pe stadionul Kirov din Leningrad, în faţa a peste 80.000 de spectatori, s-a desfăşurat meciul amical de fotbal dintre reprezentativa R.P. Chineze şi selecţionata R.S.F.S.­­ Ruse. Fotbaliştii chinezi au prestat un joc remarcabil, obţinînd victoria cu scorul de 1—0 (1-0). • Invingînd cu scorul de 4—1 echipa Mexicului, reprezentativa de tenis a Australiei s-a calificat pentru finala zonei americane a Cupei Davis. • Echipa reprezentativă de fotbal a Etiopiei, care se află în turneu în U.R.S.S. a jucat la Chişinău cu for­mația locală Moldova. Fotbaliștii din Chişinău au obținut victoria cu scorul de 4—1. LOTO CENTRAL Pentru b­agereta Loto Central din 17 iunile, iau fost stabilite următoarele premii : La premiul special B: 1 sfert de 12.345 Iei ; la premiul special C: 3 pre­mii de ette 10.014 lei, plus 1 sfert; la categoria I : 4 premii de ette 23.912 lei, plus 5 sferturi; la c­ate­goria a II-a: 12 premii de cîte 9130 lei, plu­s 7 sferturi; l­a categoria a III-a, 38 pre­mii de cîte 2916 lei, plus 20 sferturi; la categoria a IV-­a, 78 premii de cîte 1378 lei, plus 51 sferturi ; la categoria a V-a, 140 premii de cîte 756 lei, plus 100 sferturi ; la categoria a VIIa, 160 premii de cîte 600 lei, plus 195 sferturi; la categoria a VII-a, 215 premii de cîte 455 lei, plus 239 sferturi. Se reportează pentru tragerea spe­cială de vineri 24 iulie : 32.547 lei la premiul special A. 34.567 lei la premiul special B. Tragerea specia­lă Loto Central cu premii suplimentare în bani de vineri 24 iulie v­a avea loc în București, în sala din str. Doamnei nr. 2. Romínia libera A 15-a aniversare a Adunarea festivă de la uzinele „Boleslaw Bierut" Cu prilejul aniversării a 15 ani de la eliberarea Poloniei, muncitorii Uzi­­nelor „Boleslaw Bierut“ din Capitală etau întrunit marţi după-amiază într-o adunare festivă consacrată sărbătorii naţionale a poporului polonez. Participanţii la adunare au salutat cu căldură pe membrii ambasadei R.P Polone la Bucureşti în frunte cu am­basadorul Janusz Zambrowicz, care au luat parte la adunare. A luat parte de asemenea tov. N. Guină, director în Ministerul Afaceri­lor Externe. In numele colectivului de muncă al uzinei, directorul general Ion Perianu a rugat pe oaspeţi să transmită un salut călduros poporului frate polon şi urări de noi succese în lupta comună pentru construirea socialismului. Ambasadorul Janusz Zambrowicz a vorbit apoi despre sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări a eliberării Polo­niei şi despre realizările poporului polon pentru construirea vieţii noi. Muncitorii Uzinelor „Boleslaw Bie­rut“ au manifestat îndelung pentru prietenia frăţească dintre popoarele român şi polon, strîns unite în marea familie a ţărilor lagărului socialismu­lui, pentru victoria păcii în lume. Formaţiile artistice ale uzinelor au prezentat apoi un program de cîntece şi dansuri romîneşti şi polone. (Agerpres) Cuvîntarea rostită de Janusz Zambrowicz, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, la posturile noastre de radio şi televiziune Marţi seara, ambasadorul extraordi­nar­ şi plenipotenţiar al R. P. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio şi * * televiziune cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Po­loniei. Vorbitorul a subliniat că cei 15 ani care au trecut de la eliberarea Polo­niei, deşi o perioadă scurtă ca noţiune istorică, constituie o adevărată epocă in istoria poporului polonez. Pe pă­­mîntul eliberat de armata sovietică şi de armata polonă, care a luptat ală­turi de ea, a avut loc un act de în­semnătate seculară. A fost înfăptuit visul clasei muncitoare, al ţărănimii şi intelectualităţii progresiste din Po­lonia. Poporul polonez sub conducerea clasei muncitoare şi a partidului ei a păşit la realizarea reformelor sociale şi apoi pe temeiul lor, la construirea socialismului. Amintind condiţiile grele de acum 15 ani din Polonia ruinată de război, vorbitorul a înfăţişat apoi succesele deosebite obţinute de poporul polonez în anii puterii populare, sarcinile im­portante care stau în faţa sa pentru construirea socialismului în Polonia. Succesul poporului polonez, a arătat în continuare tov. Janusz Zambro­wicz, au fost posibile datorită efortu­lui patriotic al poporului întreg care a muncit cu abnegaţie la ridicarea pa­triei sale socialiste. Lucrul acesta a fost de asemenea posibil deoarece Po­lonia face parte din marele şi puter­nicul lagăr socialist. Perioada celor 15 ani încheiaţi este perioada alianţei, prieteniei şi colabo­rării strînse cu primul stat al socialis­mului, cu Uniunea Sovietică, care ga­rantează dezvoltarea noastră paşnică şi inviolabilitatea graniţelor noastre pe Oder-Neise. Vizita pe care o face în prezent în R. P. Polonă, delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice în frunte cu tovarăşul Hruş­­ciov este o expresie a prieteniei şi co­laborării tot mai strînse polono-so­­vietice, este expresia consolidării con­tinue a unităţii şi solidarităţii ţărilor socialiste. Vorbitorul a subliniat în continuare relaţiile de colaborare frăţeşti în con­tinuă dezvoltare care leagă poporul polonez de poporul român. Urmărim cu interes toate transfor­mările care au loc în R. P. Romînă. Ne sînt scumpe şi apropiate realiză­rile dv. în domeniul industrializării ţării, socializării agriculturii, înfloririi ştiinţei şi artei. Vedem în ele o măr­turie a capacităţii şi hărniciei poporu­lui român. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, R. P. Romînă pă­şeşte consecvent spre îmbunătăţirea vieţii poporului, fapt care rezultă cit se poate de clar şi din hotăririle re­centei plenare a C.C. al P.M.R. îm­preună cu dv. dragi prieteni care peste o lună veţi sărbători a 15-a aniver­sare a eliberării patriei vom împăr­tăşi bucuria şi mîndria dv. pentru rea­lizările maselor muncitoare române conduse de partid în construcţia so­cialismului. Cea de-a 15-a aniversare a Poloniei populare, a spus în încheiere ambasa­dorul Janusz Zambrowicz, poporul po­lonez o sărbătoreşte ca aniversarea victoriei forţelor progresului şi socia­lismului, ca sărbătoarea bucuriei şi mîndriei pentru realizările obţinute, pentru munca plină de sacrificiu a cla­sei muncitoare şi a poporului întreg, ca sărbătoarea solidarităţii şi unităţii poporului polonez cu întregul lagăr al socialismului şi cu toate forţele pro­gresului din lumea întreagă. (Agerpres) — In august 1950, pe aceste locuri foşneau grinele coapte, răsuna zgomo­tul coaselor şi al maşinilor de secerat... Ascult vorbele inginerului cu care urcasem pînă la etajul doi al furnalu­lui, privesc jur împrejur la coloşii me­talici care astupă peste tot orizontul şi nu-mi pot stăpini admirația. — Vă mirați că toate acestea s-au în­făptuit intr-un timp atlt de scurt , mă întreabă călăuza mea. La noi In Polo­nia, circulă o zicală despre construc­torii de la Nowa Hutta , cică amestecă cimentul cu drojdie; de aceea cresc construcțiile atlt de repede... Pînă la urmă, vizitând uriaşul com­binat, stind de vorbă cu oamenii, am înţeles în ce constă acel minunat fer­ment care face să se ridice clădiri şi instalaţii într-un ritm greu de imagi­nat : puterea de muncă, patriotismul oamenilor muncii polonezi, dorinţa lor fierbinte de a grăbi construirea socia­lismului. Combinatul siderurgic de la Nowa Hutta poartă numele marelui Lenin. Și nu întîmplător poartă acest nume. In imediata vecinătate a actualului gi­gant al industriei siderurgice, la Craco­via, a trăit un timp în 1912 Vladimir Ilici, cel care a învățat pe oamenii muncii că drumul spre socialism este condiţionat de construirea unei puter­nice industrii grele. Această învăţătură este urmată de poporul Poloniei demo­crat-popular­e. O dovadă printre multe altele este însăşi existenţa puternicei unităţi unde se făureşte fontă, oţel şi la­minate pentru industria poloneză. Pînă nu de mult Cracovia, atră­gea pe vizitatori prin frumuseţea monumentelor arhitectonice ale tre­cutului. Astăzi, vizitatorii sînt nu mai puţin atraşi de farmecul altui monu­ment, un monument al tehnicii noi : combinatul de la Nowa Hutta. Pe 10 kilometri patraţi, peste 500 edificii pro­ductive, purtînd o greutate de 128 mii tone de maşini şi instalaţii, te fac să simţi în faţa lor mîndria pentru această uriaşă înfăptuire a omului nou. Picioa­rele ţi se în­piedică în nenumărate şine, iar deasupra capului îţi atîrnă înfrico­şători coloşi cenuşii. Senzaţia aceasta este doar a primului venit. In realitate, la Nowa Hutta este o ordine şi o armo­nie desăvîrşită. Cînd construieşti o uzină într-o cîm­­pie îţi poţi permite să nu fii zgîrcit cu spaţiul. De aceea, la Nowa Hutta clă­dirile se află la distanţe mari una de alta, despărţite de zone verzi, unite prin şosele largi. Senzaţia de lărgime, de spaţiu, o ai de altfel şi vizitînd ora­şul Nowa Hutta, din preajma combina­tului. Bulevarde largi şi drepte, plan­taţii bogate, dau oraşului un aspect în­tr-adevăr plăcut şi modern. Linii de tramvai transportă pe muncitori în cîteva minute din oraş in diversele sec­toare ale combinatului. Fără a intra în detalii tehnice, să dăm totuşi cîteva amănunte despre combinat. Cele două furnale pe care le-am vi­zitat, cele mai mari din Polonia, au o capacitate de peste 1000 metri cubi fie­care. Cel de al treilea furnal, care a fost dat în funcţiune în august 1958, are o capacitate de 1300 metri cubi, producînd zilnic 1500 tone de fontă. Datorită, gradului înalt de mecanizare şi automatizare, pe lingă fiecare furnal lucra doar 10—15 persoane. De altfel întregul combinat îţi pare la prima vedere pustiu fiind deservit de un nu­măr relativ mic de muncitori. Cele şapte cuptoare Martin, dintre care ultimul a fost dat în producţie în vara anului trecut, sînt şi ele dintre cele mai mo­derne producînd în cursul anului 1958 peste un milion tone oţel. Una dintre mîndriile combinatului este laminorul său de tablă. Metoda mo­dernă de laminare a tablei în mod continuu permite ca în 24 ore să se producă atîta tablă cit producea înainte o instalaţie obişnuită de laminoare de tip vechi în decurs de două săptămîni. Avînd în vedere larga utilizare a tablei în tehnica modernă — de la răcitoare la construcţiile navale, — este uşor de în­ţeles cit de important este aportul a­­cestei întreprinderi la dezvoltarea eco­nomiei poloneze. De altfel, aproape 70 la sută din producţia de tablă este dis­ponibilă pentru export, în afara ţărilor din lagărul socialist ea fiind exportată în Japonia, India, R.A.U., Franţa, An­glia, Suedia, etc. Ca şi Hunedoara noastră, combinatul „V. I. Lenine“ din Nowa Hutta dispune de o mare uzină cocs­o-chimică, anexă, de fapt ea însăşi un combinat. Cele cinci baterii de cocs ale uzinei au con­tribuit pînă acum cu peste 5 milioane tone cocs la dezvoltarea siderurgiei po­loneze. De la o producţie de 3 milioa­ne tone cocs anual în 1946, în R. P. Polonă s-au produs în 1958 peste 10 milioane tone, datorită construirii de 30 noi baterii. Aceasta nu este decât o etapă căci pentru 1975 se prevede o producţie de 21 milioane tone. Pentru aceasta, la Nowa Hutta a început anul trecut construcţia celei de a şasea baterii de cocs, cea mai mare. O secţie cocso-chimică se construieşte şi la combinatul metalurgic „Boleslaw Bierut“ din Czestochowa. N-am avut prilejul să vizitez această a doua mare întreprindere siderurgică poloneză, dar am aflat că ea nu rămîne în urma Nowa Huttei. Cele două furnale înalte, cuptoarele Martin în număr de 6, la­minorul, fac ca încă în etapa actuală, marele combinat (care are în imediata apropiere o sursă bogată de minereu, recent descoperită) să aducă un aport substanţial la sporirea producţiei de fontă, oţel şi laminate. Şi Varşovia devine un centru, side­rurgic. De cîţiva ani în capitala R. P. Polone se construieşte marea oţelărie „Warzawa“ care în 1960, în prima eta­pă de dezvoltare va produce 300.000 tone oţel special. Este interesant că, la fel ca la Nowa Hutta, noile centre siderurgice se dez­voltă concomitent cu noile oraşe ce le deservesc. Oraşul înfiripat lingă combi­natul „Boleslaw Bierut“ se numeşte Racow iar lingă oţelăria varşoviană se construieşte un nou cartier al capitalei Poloniei. Eforturile depuse de poporul polonez în vederea dezvoltării industriei sale si­derurgice au dat roade strălucite. In 1958 producţia de oţel a ţării, a fost cu 300.000 tone mai mare decit în 1957. Pentru ca tot mai multe maşini să pă­răsească porţile fabricilor poloneze, pen­tru ca din Gdansk, Gdynia sau Szczecin să pornească spre mări şi oceane cu­ mai multe nave, pentru ca poporul po­lonez să trăiască mai bine, mai confor­tabil, este însă nevoie de şi mai mult, de tot mai mult oţel. De aceea, în vii­torii şapte ani se prevede sporirea pro­ducţiei pînă la 8,8 milioane tone. Oţel înseamnă progres. Şi poporul po­lonez este ferm hotărît să asigure pro­gresul continuu al patriei sale. PAUL MARIAN însemnări din R. P. Polonă OŢEL ÎNSEAMNĂ PROGRES Vedere generală a Uzinelor cocsochimice ale Combinatului ,,V. 1. Lenin din Nowa Hutta TELEGRAMĂ Tovarăşului ADAM RAPACKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul sărbătorii naţionale a poporului polonez, cea de-a 15-a ani­versare a eliberării Poloniei, vă rog să primiţi, tovarăşe ministru, cele mai sincere felicitări. Vă urez noi succese în activitatea dv. rodnică îndreptată spre dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare fră­ţească dintre ţările noastre, spre întă­rirea păcii şi a colaborării internaţio­nale. AVRAM BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Pag. 3-a eliberării Poloniei Sărbătoarea naţională a Poloniei P­oporul polonez sărbătoreşte la 22 iulie unul dintre cele mai importante evenimente pe care le consemnează istoria sa : ziua­­re­­naşterii sale. Acum cincisprezece ani, în condiţiile victoriilor obţinute de U­­niunea Sovietică împotriva fascismu­lui, poporul polonez a început o via­ţă nouă.­­ In cei 15 ani care s-au scurs de la eli­berarea Poloniei, harnicul şi talentatul popor polonez, sub conducerea Partidu­lui Muncitoresc Unit Polonez, cu aju­torul material al Uniunii Sovietice şi cu ajutorul celorlalte ţări din lagărul socialist, a făcut un uriaş pas înainte în dezvoltarea forţelor de producţie, în ridicarea economiei şi culturii sale. A­­cest lucru a creat posibilitatea trans­formării Poloniei dintr-o ţară agrară înapoiată, care depindea în trecut de marile state din Apus, într-o ţară cu o industrie dezvoltată, depăşind în ceea ce priveşte volumul producţiei industriale o serie de ţări capitaliste din Europa. Spre deosebire de trecut, cînd Polonia, deşi dispunea de mari bogăţii naturale şi totuşi nu era în stare să asigure munca şi pîrtica ota­­men­ton muncii, care adesea erau ne­voiţi să plece dincolo de graniţele ţă­rii, astăzi situaţia s-a schimbat. Au luat naştere numeroase ramuri noi ale industriei, necunoscute în Polonia ca­­pitalistă. Cel mai puternic exemplu al dezvol­tării economiei în Polonia populară ni-l oferă indicii creşterii venitului naţional. Astfel, dacă în 1953 venitul naţional al Poloniei a fost de 1,8 ori mai mare decit înainte de război, la sfîrşitul lui 1958 el a depăşit nivelul anului 1938 de aproximativ 8,2 ori. Un rol important în creşterea ra­pidă a venitului naţional l-a jucat in­dustria socialistă și îndeosebi indus­tria grea. In cursul anului 1958, în Polonia populară au fost extrase 95 milioane tone huilă, ceea ce consti­tuie de 2,6 ori mai mult decit în anul 1937 ; s-au produs de asemenea 23,9 miliarde Kwh energie electrică, adică de 6,6 ori mai mult decit în anul 1937, 5,6 milioane tone oţel, adică de 3,9 ori mai mult, peste 5.000.000 tone ci­ment, de 3,9 ori mai mult, 21.000 de strunguri ceea ce constituie de 19 ori mai mult decit în perioada antebelică. Dezvoltarea puternică a industriei grele din anii puterii populare a fost însoţită de creşterea producţiei celor mai importante produse ale industriei uşoare şi alimentare. Succese importante au fost obţinute de industria poloneză şi în cursul pri­mului semestru al anului curent. De pildă, în industria cărbunelui au fost extrase peste plan 1.450.000 tone de cărbune. In Industria chimică a fost obţinută peste plan o producţie în va­loare de 300.000.000 zloţi, iar întreprin­derile industriale siderurgice au pro­dus peste prevederile planului 30.000 tone oţel şi aproape 36.000 tone la­minate. In perioada celor cincisprezece ani de existenţă a Poloniei populare au avut loc importante transformări şi în agricultură. In anul 1958 producţia globală a agriculturii a fost cu 30,5 la sută mai mare decit în anul 1949 şi cu 50 la sută faţă de producţia me­die a anilor 1934—38. Uriaşe succese au fost dobîndite în Polonia şi in domeniul ştiinţei şi cul­turii, al luptei­­pentru crearea omu­lui nou, cu conştiinţa lui nouă. In prezent învăţămîntul elementar a de­venit aproape general. De asemenea a fost ridicat nivelul de organizare a şcolilor. Astăzi 9­ la sută dintre copii învaţă în şcolile de şapte ani. In ceea ce priveşte învăţămîntul profesional, el a fost dezvoltat de aproape 2,5 ori faţă de situaţia dinainte de război. In momentul de faţă tirajul cărţilor a crescut de la 29 milioane exemplare în 1938 la 92­ milioane în 1957. A crescut numărul abonaţilor la radio de la 922.000 înainte de război la peste 4.000.000 în 1957. Televiziunea devine din ce în ce mai răspîndită. Baza tuturor succeselor obţinute de poporul polonez în toate domeniile sate de activitate se datoresc condu­cerii de către Partidul Muncitoresc U­­nit Polonez — precum şi faptului că poporul polonez face plante din marea şi puternica familie a ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. Bucu­­rîndu-se de ajutorul prietenilor săi de nădejde, poporul polonez a reuşit ca într-un termen relativ scurt să înlă­­ture urmele războiului şi ale moşte­nirii din trecut, să păşească înainte spre un viitor luminos, să devină un stat prezent şi activ pe arena vieţii internaţionale. Prin politica sa externă iubitoare de pace, bazată pe principiile leninis­te ale coexistenţei paşnice, prin valo­roasele iniţiative pe care le-a luat guvernul polonez intr-o serie de probleme internaţionale, a sporit şi mai mult prestigiul Poloniei. Guvernul polonez a făcut, printre altele, extrem de importanta propunere cu privire la crearea unei zone denuclearizate in Europa centrală, care să cuprindă am­bele state germane, Polonia și Ceho­slovacia. Această propunere a fost sprijinită pe de-a-ntregul de guvernul R. P. Románe, precum și de guvernele Cehoslovaciei şi R. D. G. Republica Populară Polonă a propus totodată ca Marea Baltică să fie transformată in­tr-o mare a păcii. Această propunere se bucură de o popularitate tot mai mare în ţările scandinave. La rîndul ei, R. P. Polonă, alături de celelalte ţări ale lagărului socia­list, sprijină propunerile guvernului român cu privire la Balcani. Polonia, ca şi celelalte state socia­liste, acţionează cu fermitate în vede­rea destinderii încordării internaţio­nale, a reglementării problemelor li­tigioase pe cale paşnică. Atît R. P. Polonă cit şi R. P. Romînă sprijină întru totul propune­rile U.R.S.S. privind încheierea Tra­tatului de pace cu Germania şi solu­ţionarea problemei Berlinului occiden­tal. Ambele ţări sînt ferm hotărite să facă totul pentru a contribui la lichi­darea focarului primejdios al unui nou război în centrul Europei, focar pe care încearcă să-l creeze cercurile revanşarde de la Bonn. Poporul român a urmărit întotdeau­na cu sinceră admiraţie succesele Po­loniei, lupta plină de avînt desfăşu­rată de harnicul său popor pentru făurirea unei patrii prospere. De ziua marei sărbători a poporului frate po­lonez oamenii muncii din patria noas­tră îi trimit un frăţesc şi călduros sa­lut, urîndu-i noi şi importante succese în lupta nobilă pentru construirea so­cialismului și apărarea păcii.

Next