Romînia Liberă, august 1959 (Anul 17, nr. 4603-4628)

1959-08-01 / nr. 4603

« D­ezvoltarea industriei construcţiilor de maşini în anii puterii populare Statisticile vre­mii, diferitele studii economice ca şi diversele enciclo­pedii care se refe­reau şi la ţara noastră înfăţişează vechea Romînie ca o ţară cu o economie înapoiată în care materiile prime agricole şi mine­rale, constituiau principalul obiect al comerţului său exterior. Industria grea şi în special construcţia de maşini erau ramurile cele mai puţin­­dezvoltate. Deşi ţara noastră se număra prin­tre principalele ţări agrare şi cu o producţie petroliferă relativ ridicată totuşi la noi nu a existat o industrie de tractoare şi maşini agricole şi nici de utilaj petrolifer. Industria con­structoare de maşini pentru transpor­tul rutier ca şi cea de maşini-unelte era aproape inexistentă. Aşa se ex­plică de ce în 1938, de pildă, produc­ţia globală a construcţiilor de maşini şi de prelucrare a metalelor, în tota­lul producţiei industriale, nu repre­zenta decît 10,2 la sută. In aceste condiţii, Romînia nu numai că nu reuşea să-şi acopere necesarul de ma­şini şi utilaje din producţie proprie, dar era nevoită să importe cu pre­ţuri ridicate cea mai­ mare parte din maşinile şi utilajele de care avea ne­­voie. Este cunoscut faptul că materiile prime brute, (petrol, sare, cărbune, minereuri şi lemn) se exportau în alte ţări la preţuri derizorii şi se­ impor­tau apoi, plătindu-se preţuri înzecite, produse finite care, în cea mai mare parte erau fabricate din materiile prime pe care le exportam. Aceasta era situaţia în trecut. Astăzi, după 15 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist, poporul nostru priveşte cu deosebită mîndrie cum într-un interval de­ timp relativ scurt a reuşit să lichideze înapoierea economică şi să dezvolte rapid eco­nomia naţională, făurind în acelaşi timp şi o puternică industrie construc­toare de maşini. ■ Pornind la înfăptuirea industrializă­rii socialiste a ţării, poporul nostru muncitor, sub conducerea înţeleaptă a partidului, a trecut la reorganizarea tuturor întreprinderilor şi la înfăptui­­rea unui vast program de investiţii. Astfel, numai în anii 1951 —1958 au fost alocaţi pentru investiţii capitale in industria construcţiilor de maşini aproape 4,5 miliarde lei. In anii de democraţie populară au fost construite noi întreprinderi mo­derne iar cele existente au fost consi­derabil lărgite. Pentru a ne da mai bine seama de amploarea dezvoltării Întreprinderilor moştenite de la capi­talişti este suficient să dăm un sin­gur exemplu mai reprezentativ şi a­­n­ume acela al uzinei „Semănătoarea“­­Bucureşti. La această uzină în com­paraţie cu 1938 astăzi capacitatea de producţie este de 10 ori mai mare. De asemenea, INDUSTRIA CON­STRUCŢIILOR DE MAŞINI A FOST ÎNZESTRATA CU UN BOGAT PARC DE MAŞINI ŞI UTILAJE MODER­NE, ceea ce a dus la creşterea sim­ţitoare a nivelului de mecanizare a producţiei. IN ACEASTA PERIOADA S-AU FORMAT NUMEROASE CADRE DE MUNCITORI, INGINERI ŞI TEHNI­CIENI. Numai în anii 1948—1957 şco-­­­iile profesionale au fost absolvite de peste 107.000 elevi care au devenit muncitori calificaţi, pentru industria metalurgică şi constructoare de ma­şini. Circa 6.400 tineri au absolvit fa­cultăţile tehnice din domeniul meta­lurgiei şi construcţiilor de maşini. Pe baza acestor înfăptuiri s-a ajuns ca în 1958 volumul producţiei globale in Industria construcţiilor de maşini să crească comparativ cu 1938 de 7,5 ori. In aşa-zisa industrie a construc­ţiilor de maşini şi de prelucrarea me­talelor a Romîniei burghezo-moşie­­rească se fabrica un nomenclator re­­strîns de produse de tehnicitate re­dusă. Astăzi în industria noastră con­structoare de maşini, nomenclatorul produselor fabricate se ridică la peste 1000 maşini şi utilaje, majoritatea lor fiind de tehnicitate ridicată. Ţara noa­stră fabrică acum tractoare, autoca­mioane, autobuze, strunguri, freze, ra­­boteze, combine de cereale, maşini de recoltat porumb, instalaţii complete de foraj, turbine de aburi, locomotive Diesel electrice şi altele. Pentru a acoperi nevoile economiei naţionale cu cantităţi crescînde de maşini şi utilaje şi ţinind seama in acelaşi timp de cerinţele adîncirii di­viziunii sociale internaţionale a mun­cii şi de colaborarea care există în­tre ţările lagărului socialist, în ţara noastră s-au dezvoltat anumite sub­­ramuri care au o deosebită impor­tanţă pentru economia noastră naţio­nală cum sunt : industria producătoare de mijloace de transport rutier, fero­viar şi naval, care contribuie cu circa 23 la sută în totalul producţiei indus­triei constructoare de maşini din ca­drul Ministerului Industriei Grele, in­dustria de maşini şi utilaje agricole, de utilaj şi materiale electrotehnice etc. IN PREZENT REUŞIM SA ACO­PERIM DIN PRODUCŢIA INTERNA ÎNTREG NECESARUL DE UTILAJ PETROLIFER, MAŞINI AGRICOLE, TRACTOARE, CONSTRUCŢII NA­VALE, etc. De asemenea, a fost a­­proape in întregime satisfăcut mai ales în ultimii ani necesarul de ma­şini şi utilaje miniere, utilaje pentru construcţii rutiere etc. IN ANSAMBLU, INVESTIŢIILE DE UTILAJE ŞI INSTRUMENTE EFECTUATE IN ECONOMIA NA­ŢIONALA AU FOST ACOPERITE DIN PRODUCŢIE PROPRIE, IN PROPORTIE DE 82,5 LA SUTA FATA DE 50,7 LA SUTA CIT A FOST IN 1950. In felul acesta industria con­strucţiilor de maşini din ţara noastră a contribuit din ce în ce mai mult la înzestrarea ramurilor economiei naţionale cu cantităţi sporite de ma­şini şi utilaje. Ca urmare a atenţiei acordate de partid şi guvern şi a eforturilor de­puse de constructorii de maşini din ţara noastră, are loc o continuă îm­bunătăţire a calităţii produselor şi o ridicare a indicilor tehnico-economici ai acestora- O serie de maşini au fost reproiectate, s-au asimilat şi au în­ceput să se fabrice în serie noi tipuri de maşini şi utilaje de înaltă tehni­citate cu productivitate mărită. Trebuie subliniat faptul că iniţial modernizarea produselor a cuprins industria de utilaj petrolifer şi cea a mașinilor agricole, apoi s-a extins (Continuare la pag. 3-a) Ing. Virgil Actarian adjunct al ministrului Industriei Greii r Proletari­­din toate ţările, umţi-val mim liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVII nr. 4603 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 1 august 1959 Avansează lucrările pe şantierul termocentralei de la Brazi PLOEŞTI (de la corespondentul nos­tru). — Şantierul termocentralei de la Brazi, de lingă Ploeşti s-a deschis de cîteva săptăm­îni. La acest şantier care se întinde pe o suprafaţă de circa 30 de hectare lucrează mulţi oameni. S-au construit în mare parte drumu­rile de acces. De asemenea s-au mon­at circa 2 km. de cale ferată. La clădirea termocentralei s-au escavat peste 12.000 m.c. de păm­înt. De asemenea s-au tur­nat peste 1000 m.c. de beton la stîlpii de susţinere ai clădirii termocentralei. Pe şantier s-au construit: o cantină pentru 500 de persoane, şi 11 dormi­toare pentru muncitorii familişti. Pentru cei necăsătoriţi se vor construi alte 11 asemenea dormitoare. In luna august se vor ataca lucrările pentru corpul ad­ministrativ, atelierul mecanic şi altele. -------------- O expoziţie floricolă­ În întîmpinarea celei de-a 15-a ani­versări a eliberării patriei, baza expe­rimentală Băneasa a Institutului de Cercetări hortiviticole a organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor din Capitală „Expoziţia florilor de vară“. Expoziţia cuprinde un bogat sor­timent de flori de vară, ca : gladiole, din care 18 soiuri create în ultimii ani in ţara noastră, garoafe de cimp, dalii, crini de vară, precum şi flori mai puţin­ cunoscute la noi ca: go­­deţia, albăstrele, creasta cocoşului piramidală, nemţişor cu floare bătută, cîrciumărese pitice etc. (Agerpres) — Plecarea unui nou „Tren al prieteniei“ Vineri seara a părăsit Capitala un „Tren al prieteniei" cu care călăto­resc în Uniunea Sovietică pentru a vizita expoziţia „Realizările economi­ei naţionale a U.R.S.S.“ din Moscova aproape 400 de ţărani colectivişti din toate regiunile ţării. Călătoria este organizată de Con­siliul General A.R.L.U.S. în colabora­re cu Ministerul Agriculturii şi Silvi­culturii şi cu Oficiul Naţional de Tu­rism — Carpaţi. In drum spre Moscova colectiviştii romîni se vor întîlni cu colhoznicii din Viniţa, şi vor vizita în oraşul Kiev Universitatea „Taras Șevcenko“, Palatul Sovietului R.S.S. Ucrainene, numeroase monumente istorice etc. Călătoria colectiviștilor români în Uniunea Sovietică va dura" opt zile, p— -------­ Au absolvit cursurile universităţilor populare CRAIOVA (de la corespondentul nostru).­­ La uzina „Electroputere'' din Craiova, Atelierele C.F.R., Şan­tierul Naval-Turnu Severin, au avut loc zilele trecute şedinţe de închidere a cursurilor universităţilor populare■ Peste 160 de participanți la aceste cursuri au primit diplome de absol­vire.­ ­ Majorarea salariilor muncitorilor, maiştrilor şi ale personalului tehnic-administrativ din întreprinderi şi instituţii Pe baza măsurilor elaborate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Con­siliul de Miniştri al Republicii Populare Romine au adoptat la 30 iulie 1959 hotarîrea cu privire la majorarea salariilor tarifare ale muncitorilor, maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor din întreprinderile şi instituţiile de stat, precum şi cu privire la îmbunătăţirea principiilor de premiere şi de acordare a diferitelor sporuri la salariile muncitorilor. A. Cu privire la majorarea salariilor muncitorilor Potrivit Hotârîrii Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, salariile tarifare ale muncitorilor se majorează in­ me­die cu 10 la sută, diferenţiat în raport cu importanţa economică, cu condiţiile de muncă şi nivelul de tehnicitate al ramurilor şi unită­ţilor de producţie. Potrivit Hotărîrii, salariile tarifare ale muncitorilor din diferi­tele ramuri de producţie se majorează după cum urmează : In industria minieră salariile tarifare ale muncitorilor de bază — cu 5 pînă la 11,1 la sută. In industria siderurgică — cu 8,4 pînă la 11,4 la sută. In industria constructoare de maşini — cu 8,7 pînă la 20,1 la sută. In industria construcţii montaj — cu 5,7 pînă la 14,1 la sută. * In industria petrol-chimie — cu 8 pînă la 11,1 la sută. In industria petroliferă ramura foraj — cu 6 pîna la 9,6 la sută. In industria lemnului — cu 8,1 pînă la 14 la sută. In exploatările forestiere — cu 6,1 pînă la 17,3 la sută. In industria materialelor de construcții — cu 7,7 pînă la 11,4 la sută. In industria cimentului — cu 8,6 pînă la 11,3 la sută. In industria textilă — cu 8,2 pînă la 12,9 la sută­ In industria confecţiilor piele-cauciuc — cu 7,2 pînă la 16,6 la sută. In industria alimentară — cu 6,6 pînă la 10,3 la sută. In sectorul exploatării căilor ferate — cu 5,6 pînă la 23,8 la sută. In sectorul transporturilor rutiere, navale şi aeriene — cu 7,9 pînă la 17 la sută. In industria locală şi panificaţie — cu 4,5 pînă la 17,2 la sută. In gospodăria comunală — prestări servicii şi transport orăşenesc — cu 6,8 pînă la 11,7 la sută. Salariile tarifare ale mecanizatorilor din agricultură cu 10 pînă la 16,6 la sută. In unele ramuri unde pînă în prezent sporurile pentru condi­ţiile grele de munca erau incluse în salariile tarifare, s-a prevăzut — pe lingă majorarea salariilor tarifare —• şi acordarea de spo­ruri la salarii de la 25—100 lei lunar. ia uzina de produit aodîce Govora Bătălia pentru primele produse Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis la 30 iulie 1959 privind acordarea unor scutiri şi reduceri la impozitul t­otal privim ilarii. Doar pe cîştigurile lunare pina la 500 lei se scutesc complect de impozit pe salarii. Impozitul pe salarii asupra cîștigurilor­­lunare între : 500— 600 lei se reduce în medie cu 85% ii ii a a 601 700 ,, 1 ,, ,, 66% Astfel, majorarea salariilor tarifare plus sporurile la salarii se ridică :In industria metalurgiei neferoase de la 8,5 pînă la 17,2 la sută. In industria poligrafică de la 5,8 pînă la 15,2 la sută. In industria sticlei de la 6,5 pînă la 14,2 la sută.^ In industria viscozei de la 7,2 pînă la 29 la­­ sută. In industria pielăriei-tăbăcării de la 9,2 pînă la 15,5 la sută. Hotărirea mai prevede că se vor acorda sporuri la salarii de 50—150 lei, şi în unele cazuri pînă la 290 lei lunar, muncitorilor care lucrează în condiţii grele (mediu vătămător, temperatură ridi­cată etc.). De asemenea, Hotarîrea prevede că se vor acorda sporuri la salarii pentru muncitorii care conduc o formaţie de lucru, (echipă, brigadă) şi pentru exercitarea unei funcţii suplimentare. De aseme­nea, se reglementează în mod unitar sporurile acordate pentru vechime în producţie în unele ramuri ale economiei. Odată cu majorarea salariilor tarifare, Hotarîrea C.C­ al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri prevede îmbunătăţirea princi­piilor de premiere a muncitorilor Astfel, în vederea creșterii ca­racterului stimulativ al premiilor, legării mai strînse de rezultatele tehnico-economice ale activității întreprinderilor, Hotarîrea pre­vede extinderea sistemului de premiere pentru realizarea de eco­nomii, îmbunătăţirea calităţii produselor etc. Majorările salariilor tarifare prevăzute de Hotărirea C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri vor duce la creşterea în aceeaşi măsură a cîştigurilor totale ale muncitorilor, deoarece celelalte elemente ale sistemului de salarizare, — adică normele de munca și cotele de premiere — rămîn la nivelul existent în prezent. B. Cu privire la majorarea salariilor maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor și specialiştilor Prin Hotărirea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri sala­riile maiştrilor se majorează în medie cu 20%,­­diferenţiat pe ra­muri de producţie. De asemenea au fost majorate în medie cu 8% salariile tari­fare ale personalului tehnic ingineresc, administrativ şi de spe­cialitate din întreprinderile industriale, de construcţii, de transpor­turi şi din celelalte unităţi economice, precum şi din institutele de proiectări şi cercetări, din ministere, sfaturi populare şi din alte unităţi bugetare. Potrivit Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri ma­jorarea salariilor muncitorilor şi celorlalte categorii de salariaţi nu afectează drepturile acestora la alocaţia de stat pentru copii, chirii, abonamente de transport, taxe şcolare, burse pentru elevii şi studen­ţii merituoşi, costul uniformelor de serviciu. Majorările salariilor se aplică începînd cu data de 1 august 1959. Veşti de pe şantierul de la Palatul R. P. Române LA HUNEDOARA A 40,oua-a tona de metal peste plan Impozitul asupra cîştigurilor de peste 1.500 lei rămîne neschim- Scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii Astfel, cîştig PITEŞTI (de la corespondentul nostru). — Cu fiecare zi construcţia marii uzine de produse sodice de la Govora se apropie de sfîrşit. Halele îşi conturează siluetele masive în totala lor complexitate. In numeroa­­se secţii au început probele mecanice. Utilajele se comportă bine. Altele vor prinde viaţă în zilele următoare. In limbajul curent al şantierului acţiunea ce se desfăşoară în aceste zile se numeşte „Lupta pentru primul kilogram de sodă". Sub îndrumarea organelor de partid constructorii şi-au propus să economisească 767.000 lei, prin reducerea consumurilor specifice la probele tehnologice, să pregătească uzina pentru ca în cel mai scurt timp să producă primele cantităţi de sodă calcinată. La staţia de amplificare a uzinei glasul crainicului anunţa în fiecare zi noi nume de fruntaşi, noi fapte de laudă, semn că bătălia capătă inten­sitate, că angajamentul va fi realizat, că ziua de 23 August va fi întim­pi­­nată de constructorii de pe marele şan­tier cu noi succese în muncă. REŞIŢA (de la corespondentul no­stru): — La Combinatul metalurgic din Reşiţa, unul din cele mai mari centre siderurgice din tară, sunt în Pe cel mai mare şantier de con­structi din Capitală, — şantierul din spatele Palatului R.P. Romine, unde se construieşte noua sală a palatu­lui şi blocuri de locuinţe însumînd circa 900 de apartamente. — lucrări­le înaintează intr un ritm viu. La construct'a noii săli a Palatu­lui, lucrările sunt avansate cu circa HUNEDOARA — (de la cores­pondentul nostru). — Furnaliştii şi oţelarii Combinatului siderur­­gic de la Hunedoara, care desfă­şoară de la începutul anului în­trecerea cu metalurgiştii resiteni, au înregistrat în cinstea marii sărbători de la 23 August un nou şi important succes: elaborarea celei de a 49.000-a tonă de fontă şi oţel peste plan de la incorni­­tul anului $1 pînă acum. Prin re­ducerea preţului de cost planifi­cat, jurnaliştii şi oţelarii combi­natului din Hunedoara au reali­ 20 la sută faţă da plan. In răstimp de numai 4 luni şi jumătate, con­structorii întreprinderii-şantier au executat un mare volum de săpături, turnări de betoane, zidărie şi tencu­­ieli. In prezent, structura de beton şi construcţia de roşu ale clădirii sunt realizate in proporţie de 98 la sută, iar construcţia cupolei în pro­­porţie de 85 la sută. Grăbind ritmul de execuţie, con­structorii se îngrijesc totodată de folosirea cu chibzuinţă a materiale­lor şi înlăturarea risipei, de buna gospodărire a sumelor ce se cheltu­iesc. Ca formare, la lucrările execu­tate în primul semestru, constructo­rii noii săli a palatului au economi­sit 1.060 000 lei. Un puternic stimulent in activita­tea constructorilor lau constituit documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. Analizind posibilităţile e­­xistente, ei au găsit noi că­ pentru grăbirea ritmului lucrărilor şi redu­cerea preţului de cost. Graficele pe sectoare de lucrări, întocmite pe baza propunerilor făcute de nu­meroşi muncitori, exprimă angaja­mentul constructorilor întreprinderii şantier de a termina construcţia noii săli cu mult înainte de data stabilită, cu economii totale care se cifrează la aproape 6 milioane lei. Intrecerea constructor­lor celor 9 blocuri de locuinţe ce se ridică in viitoarea piaţă din spatele Palatului R.P- Romíne are ca prim obiectiv construirea la majoritatea blocurilor, pînă la 23 August, a etajului IV. Constructorii de Pe şantier , beto­­nişti, fierari, dulgheri, desfăşoară o vie, întrecere pentru realizarea an­gajamentelor luate. (Agerpres)­zat economii în valoare de peste 12.500.000 lei. In primele rînduri ale întrece­rii se află muncitorii, inginerii si tehnicienii din secţia Furnale noi, care au dat peste plan între 1 ianuarie—29 iulie, 13.260 tone de fontă şi au realizat economii la preţul de cost în valoare de peste 8.500.000 lei. Colectivul oţelăriei Siemens Martin nr. 1 a dat peste plan în aceeaşi perioadă 14.958 tone de oţel, iar la preţul de cost a în­registrat o economie de pe-'^ 2.300.000 lei. bat. In cinstea marii sărbători Noi lucrări de dezvoltare la Combinatul metalurgic din Reșiţa curs noi lucrări. Astfel, în cadrul sectorului industrial de la Mociur, a început de curînd construirea unei turnătorii moderne de metale neferoase. La hala principală a ace­stei turnătorii, hală lungă de 60 de m., au fost turnate deja funda­ţiile şi se lucrează in prezent la ri­­dicarea stilpilor. De asemenea au început lucrările de la anexa socială a noii turnătorii. In sectorul Mociur, mai sunt in curs de construcţie o curăţătorie de fontă, precum şi o staţie de com­­­presare. La curăţătoria de fontă, s-au ridicat primele trei şiruri de stîlpi, iar la construcţia clădirii sta­ţiei de compresare, lucrul a ajuns la acoperiş. De asemenea, se apropie da sfîrşit şi lucrările etapei a doua la construcţia turnătoriei de fontă care va cuprinde trei hale spaţioase- Ele vor fi gata pînă la 23 August, urmînd ca apoi să fie instalat şi montat utilajul. SSVV«LSSN. Impozitul pe salarii asupra cîştigurilor lunare între : 701— 800 lei se reduce în medie cu 57%' 801— 900 „ „ „ 37,5% 901—1.000 „ „ „ 25% 1.001—1.100 1.101—1.300 1.301—1.500 „ 19% „ „ 13% „ „ 5,7% CONSTRUITĂ IN ANII PUTERII POPULARE­ ­­ ­CITIŢI PAGINA A II-A : „MELEAG­URI IEŞENE" Fabrica de antibiotice din Iaşi PAGINA ÎNTOCMITĂ DE FILIALA DIN IAŞIA UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R.) toto.­ M. popescu

Next