Romînia Liberă, octombrie 1959 (Anul 17, nr. 4655-4681)

1959-10-01 / nr. 4655

Proletari din toate tarile, unifi-vat ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA'­ POPULARĂ^ROMÎNĂ Salut frăţesc marelui popor chinez a­ stăzi, Intr-o atmosferă de uriaş entuziasm, marele popor chinez sărbătoreşte cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii sale Populare. In urmă cu zece ani, oamenii cin­stiţi din lumea întreagă au salutat cu bucurie şi satisfacţie istorica victorie a revoluţiei populare în China. Aceas­tă victorie constituie cel mai însem­nat eveniment petrecut pe globul pă­­mîntesc după Marea Revoluţie Socia­listă din Octombrie. Incununînd lupta eroică dusă de clasa muncitoare, de masele largi ale poporului chinez sub conducerea partidului comunist, revo­luţia populară a răsturnat pentru tot­deauna jugul apăsător al imperialis­mului străin, al feudalismului şi al capitalismului birocratic şi a deschis în istoria Chinei o eră nouă — era so­cialismului. Crearea R. P. Chineze a determinat o uriaşă schimbare în ra­portul de forţe pe arena internaţio­nală în favoarea socialismului, a în­tărit şi mai mult sistemul mondial so­cialist. Exemplul Chinei Populare, ală­turi de exemplul tuturor ţărilor so­cialiste din Europa şi Asia, în frunte cu Uniunea Sovietică, exercită an de an o influenţă crescîndă asupra popoare­lor din ţările coloniale şi dependente, asupra milioanelor de oameni ai muncii din lumea capitalului care se conving tot mai mult de posibilităţile nebă­nuite şi nelimitate pe care le deschide socialismul în viaţa omenirii. Marile succese repurtate de poporul chinez în acest glorios deceniu ne oferă un bilanţ impresionant. In marea Chină, care veacuri de-a rîndul fusese asuprită şi jefuită de imperia­lismul mondial şi în care şomajul, mizeria, foametea şi bolile de tot fe­lul secerau anual zeci de milioane de oameni, a început o viaţă nouă. Re­voluţia socialistă victorioasă a descă­tuşat pe deplin forţele productive ale ţării, a trezit poporul chinez de 650 milioane de oameni la conştiinţa de stăpîn adevărat al vieţii sale. La chemarea şi îndemnul eroicului Partid Comunist, masele largi ale poporului au participat cu însufleţire la refacerea ţării, iar apoi la înfăptui­rea primului plan cincinal de dezvol­tare a economiei naţionale (1953-1957) In această perioadă, au fost statorni­cite relaţii sociale noi, socialiste pe ansamblul economiei naţionale, au fost puse bazele industrializării socia­liste a Chinei. In anul 1958, a început să fie tra­dus în fapte cel de-al doilea plan cin­cinal, bazat pe linia generală a par­tidului comunist chinez care este for­mulată în felul următor: „Incordîn­du-ne toate forţele, tinzînd mereu înainte, construim socialismul după principiul : mai mult, mai repede, mai bine, mai ieftin". Poporul chinez işi consacră toate forţele creatoare pen­tru a da viaţă acestei linii, pentru a face ca în scurt timp China să se transforme într-o mare putere cu o industrie şi o agricultură moderne, cu o ştiinţă şi cultură înaintată. Paşii fă­cuţi pînă acum sînt gigantici, con­strucţia socialistă se desfăşoară în ritm rapid. In zece ani, producţia in­dustrială a Chinei a crescut de peste 10 ori, iar cea agricolă — cu 150 la sută. Se poate spune că, într-o perioa­dă istoriceşte relativ scurtă, în noua Chină au fost desăvîrşite în linii mari transformările socialiste în toate sfe­rele economice şi sociale. înfăptuirea celui de-al doilea plan cincinal va însemna un nou pas uriaş înainte. Dăm cîteva cifre de bază. In planul cincinal se prevedea ca pînă în 1962, să se producă 10,5—12 milioane tone oţel (în decurs de 50 de ani înainte de eliberare, producţia to­tală de oţel a Chinei a fost de 7,6 milioane tone, iar în 1958 de 8 milioa­ne tone), extracţia de cărbune să se ridice la 190—210 milioane tone, pro­ducţia de cereale — la 250 milioane tone. Ultima plenară a C.C. al parti­dului comunist chinez, care a avut loc [Continuare In pag. 3-a) * TELEGRAMĂ ‘Tovarăşului MAO XIZE-DUN, Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-'Jfl Preşedintele Republicii­ Populare Chineze Tovaraşului C1U DE *V Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor. Populari din întreaga Chină * Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze ■ PEKIN Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă trimitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. Descătuşat de lanţurile robiei seculare, eliberat din mizeria şi crunta înapoiere a trecutului, harnicul şi înzestratul popor chinez a desfăşurat în cei 10 ani de la eliberare o activitate de proporţii grandioase pe drumul făuririi orînduirii socialiste. Urmînd cu încredere neabătută linia generală d­e construire a socialismului, elaborată de încercatul Partid Comunist Chi­nez, oamenii muncii din Republica Populară Chineză au obţinut succese mari în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, în dezvoltarea culturii şi învăţămintului. An de an se schimbă înfăţişarea întregii ţări. Republica Populară Chineză a deve­nit o mare putere socialistă care aduce o contribuţie însemnată la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovie­tică, la lupta pentru asigurarea unei păci trainice în lume. In lupta comună pentru construirea socialismului, pentru progres şi pace, între popoarele romín şi chinez s-au statornicit relaţii de prietenie şi întrajutorare frăţească. Poporul român se bucură din inimă de izbînzile istorice ale poporului chinez şi împărtăşeşte sentimentele de bucurie pe care le încearcă oamenii muncii chinezi de ziua marii lor sărbători naţio­nale. Urăm poporului frate chinez noi victorii în îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de Partidul Comunist Chinez şi de guvernul Republicii Populare Chineze, în lupta pentru triumful socialismului in patria sa. Trăiască şi înflorească marea Republică Populară Chineză ! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central I Trăiască Guvernul Republicii Populare Chinezei Trăiască în veci prietenia frăţească dintre poporul român şi poporul chinez I GH. GHEORGHIUDEJ ,, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc i­i­­ Romm 1 ^ CHIVU STOICA ION GH. MAURER Preşedintele Preşedintele Prezidiului Consiliului de Miniştri Marii Adunări Naționale al Republicii Populare a Republicii Populare Romíne i .w,­­ Romíne , . Se modernizează drumurile ţării Pe şoseaua regională Adjud-Tîrgu Ocna, întreprinderea nr. 4 Iaşi din cadrul Trustului de drumuri şi poduri Bucureşti execută lucrări de modernizare prin betonare. Pentru grăbirea ritmului lucrărilor şi redu­cerea preţului de cost, netezirea şi vibrarea betonului pe partea carosa­bilă a şoselei se execută cu ajutorul vibratoarelor mecanice. Balastul şi celelalte agregate sunt extrase din rîul Trotuş din imediata apropiere a staţiei de betoane. In clişeu , una din echipele de muncitori condusă­­ de maistrul Vasile Oprea lucrînd la betonarea drumului. Foto ! NICU VASILE Un nou oraş­ muncitoresc HUNEDOARA (de la corespondentul nostru).­­ La Călan, în regiunea Hunedoara, se construieşte un oraş nou care va avea cca. 7.500 de apartamente, magazine, şcoli şi alte construcţii necesare. Pînă acum au început lucrările la 8 blocuri cu cîte 18 apartamente şi 2 blocuri cu 22 apartamente. Dintre acestea, la 3 blocuri s a terminat zidăria, la 4 blocuri s-a executat zidăria la parter și pri­mul etaj, iar la un bloc s-a terminat zidăria parterului. GALAŢI (de la co-­­­respondentul nostru). ' — întreprinderile de interes republican din regiunea Galaţi au depus la bugetul sfaturilor populare orăşeneşti ,Galaţi, Brăila, Focşani şi Te­cuci, în decurs de 8 luni de zile, suma de 10.972.000 lei. Aceas­tă sumă rezultă din beneficiile peste plan realizate, avînd des­tinaţia de construire de locuinţe. Cele mai mari sume au fost depuse de colectivele uzinei „Cristea Nico­­lae“, fabrica de piese de schimb C.F.R. şi întreprinderile comu­nale, în regiunea Galaţi Aproape 11 milioane lei pentru construcţii de locuinţe Anul XVII nr. 4655 | pagini 20 bani \ Joi ^ 19 octombrie 1959 Adunarea festivă din Capitală cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării R. P. Chineze Miercuri seara, la Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc adunarea fes­tivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi Comitetul exe­cutiv al Sfatului Popular al Capitalei cu prilejul celei de­ a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chi­neze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Apostol, Ştefan Voitec, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Birlădeanu, Gherasim Popa, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii A­­dun­ări Naţionale, reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Ex­terne, conducători ai instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor obşteşti, frun­taşi în producţie din întreprinderile Capitalei, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor oamenilor muncii. Au fost de faţă Liu Gien-guo, am­basadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şefii altor misiuni diplomatice acredi­taţi la Bucureşti, membrii Ambasadei R. P. Chineze şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Rom­âne şi Repu­blicii Populare Chineze. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Florian Dănălache, prim-se­­cretar al Comitetului orăşenesc Bucu­reşti al P.M.R. Despre cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chine­ze a vorbit tovarăşul Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al R. P. Romine. A luat apoi cuvîntul Liu Gien-guo, ambasadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Cuvintările au fost subliniate in re­petate rînduri de îndelungi aplauze. Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prietenia frăţească dintre poporul român şi marele popor chinez, pentru puternicul lagăr al ţă­rilor socialiste in frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace in întreaga lume. A fost prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) In pag. a 3-a Cuvintările Iov, Ştefan Voitec şi Liu Gien-guo Prezidiul adunării festive din Capitali organizaţi Cu­ prilejul celei de A 10-a aniversări a proclamării R. P. Chineze, foto­­ agerpres DECLARAŢIA guvernului R. P. Romine cu privire la propunerile guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării Guvernul R.P. Romine salută cu căldură propu­nerile de însemnătate istorică ale guvernului Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea gene­rală şi totală, care corespund întrutotul interese­lor vitale ale popoarelor lumii, ale tuturor state­lor, indiferent de orînduirea lor socială. In condiţiile actualei dezvoltări a ştiinţei şi tehnicii, cînd există arme de o putere distructivă fără precedent şi cînd un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe deplin eficace pentru eliberarea omenirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mijloa­celor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic pri­vind dezarmarea generală deschid calea elimi­nării oricărei posibilităţi de conflicte militare în­tre state. Realizarea lor exclude cu desăvîrşire ivirea unei situaţii care ar asigura avantaje uni­laterale unui stat sau grup de state în dauna secu­rităţii celorlalte. Înfăptuirea programului de dezarmare propus de U.R.S.S. ar face ca ,,războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni consi­derabil apropierea şi colaborarea între toate sta­tele în spiritul coexistenţei paşnice. Totodată ea ar da posibilitatea ca imensele resurse materiale şi energii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distrugere, să fie folosite în mod constructiv, pentru îmbunătăţirea vieţii popoarelor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cuvintarea rostită în faţa Adunării Generale a O.N.U., de preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi Declaraţia guvernului sovietic au trezit un interes atît de profund în lumea întreagă. In marea majoritate a ţărilor se manifestă din partea guvernelor înţelegerea necesităţii de a acorda deplina atenţie propunerilor guvernului sovietic, menite să soluţioneze problema centrală a vieţii internaţionale contemporane. Ele se bu­cură de sprijinul şi aprobarea popoarelor, a unor largi cercuri guvernamentale, personalităţi influ­ente în viaţa politică şi economică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în prezent există condiţii favorabile pentru ca propunerile guver­nului sovietic să fie traduse în viaţă, în ultima vreme se constată semne certe ale unei îmbună­tăţiri a situaţiei internaţionale, ale unei slăbiri a tensiunii în relaţiile dintre state, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea problemelor nereglementate. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite a adus o contribuţie însemnată la crearea unui climat favorabil destinderii în situaţia internaţională. Guvernul şi poporul român împreună cu întreaga opinie publică internaţională salută cu satisfacţie acest fapt. In mod deosebit, trebuie relevat că şefii gu-­ vernelor U.R.S.S. şi S.U.A. — aşa cum se arată în comunicatul comun — au căzut de acord cu pri­vire la necesitatea rezolvării prin mijloace paş­nice a tuturor problemelor nereglementate în re­laţiile dintre state şi au declarat că cele două gu­verne vor depune toate eforturile pentru soluţio­narea constructivă a celei mai importante pro­bleme care se pune în faţa lumii îi problema dezarmării generale. Aceasta îndreptăţeşte speranţa că problema dezarmării îşi va găsi soluţia, spre binele întregii omeniri. Fireşte, traducerea în viaţă a propune­rilor sovietice depinde de voinţa tuturor guver­nelor şi în primul rînd a guvernelor marilor­­pu­teri. Guvernul român îşi exprimă convingerea că nu pot exista piedici de neînlăturat în calea reali­zării unui acord internaţional privitor la dezar­marea generală şi consideră că programul de dezarmare atotcuprinzătoare şi totală, însoţit de un control general şi total efectuat cu participa­rea tuturor statelor, elucidează odată pentru tot­deauna chestiunea controlului, invocată de anu­mite cercuri drept pretext pentru frînarea oricărui progres în problema dezarmării. In acelaşi timp, guvernul romîn împărtăşeşte punctul de vedere expus în Declaraţia guvernu­lui U.R.S.S. că dacă în momentul de faţă, dintro cauză sau alta, puterile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o dezarmare generală­ şi totală, s-ar putea trece la discutarea şi adop­tarea unor măsuri parţiale corespunzătoare în do­meniul dezarmării şi consolidării securităţii. Desigur, evoluţia favorabilă a situaţiei interna­ţionale nu este pe placul acelor cercuri care do­resc menţinerea războiului rece şi care vor în­cerca şi pe viitor să stăvilească procesul de dest­­indere, să pună piedici în calea înţelegerii între state. De aceea, trebuie unite eforturile tuturor popoarelor şi guvernelor ataşate cauzei păcii, pen­tru a nu permite acestor cercuri să împiedice rea­lizarea scopurilor dorite cu ardoare de întreagă omenire, de a-şi asigura o viaţă paşnică şi liniştită. In cadrul politicii sale consecvente de pace« guvernul romîn a sprijinit şi pînă acum toate propunerile constructive menite să ducă la reali­zarea unei înţelegeri în problema dezarmării şi ai făcut aceasta nu numai cu vorba, dar şi cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri succesive ale efectivelor armate ale ţării noastre, pe teritoriul R.P. Române nu se găsesc nici un fel de trupe său baze militare străine. In aceeaşi direcţie se­ situează şi propunerile guvernului romîn cu pri­vire la dezvoltarea unei largi colaborări Inter­­balcanice şi la încheierea unui tratat balcanic de înţelegere şi securitate colectivă care are în ve­dere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nucleare şi rachete. Alăturîndu se chemării lansate de guvernul so­vietic de a se înfăptui propunerile privitoare la­ dezarmarea generală şi totală, guvernul romîn îşi exprimă speranţa că această chemare va găsi un ecou pozitiv în rîndul guvernelor tuturor ţărilor. R.P. Romînă speră de asemenea că Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comitetul pentru dezarmare le vor analiza cu toată răspunderea şi vor lua hotă­­rîri adecvate în vederea traducerii lor în viaţă. In ce-l priveşte, guvernul Republicii Populare Romíne este hotărît să-și aducă întreaga contri­buție la înfăptuirea acestui țel măreț. t Azi se deschid cursurile universitare De vorbă cu conf. univ. Elena Jeanrenaud, prorector al Universităţii din Iaşi şi conf. univ. Tiberiu Golfoiu, prorector al Institutului Politehnic din Iaşi !Astăzi încep în întreaga ţară cursu­rile noului an universitar. Convorbirea avută cu tov. conf. univ. ELENA JEANRENAUD, prorector al Universităţii din Iaşi a constituit un bun prilej de a afla cite ceva din preo­cupările conducerii acestui aşezămint in momentul deschiderii noului an. Cum s-a pregătit universitatea pen­tru începerea cursurilor ? Instituţia noastră este gata să pri­mească pe cei 3.100 studenţi ai săi, număr care reprezintă o creştere de aproximativ 650 faţă de anul univer­sitar precedent, în afară de cei aproa­pe 1.700 studenţi înscrişi la cursurile fără frecvenţă. Aş vrea să adaug că aproximativ 75% din studenţii înscrişi anul acesta sunt fii de muncitori şi de ţărani muncitori. Pregătirile pentru deschiderea nou­lui an au coincis cu cele consacrate sărbătoririi unui veac de existenţă a Universităţii noastre,­ ce va avea loc în cursul anului viitor. In primul rînd, Universitatea s-a îmbogăţit cu o nouă şi importantă secţie — geo­chimia — destinată să înarmeze studenţii cu cercetarea temeinică a chimismului diferitelor straturi geologice din ţara noastră, cu descoperirea şi punerea în valoare a zăcămintelor de minereuri. In ceea ce priveşte lucrările de a­­menajare întreprinse, o seamă de la­boratoare au fost complet renovate şi reutilate cu aparatură nouă. Ce ne puteţi spune în legătură cu îmbinarea cunoştinţelor teoretice ale studenţilor cu activitatea lor practică ? Acestei importante probleme ne-am străduit de asemenea să-i acordăm im­portanţa cuvenită. Astfel, staţiunea noastră de cercetări ştiinţifice de la Stejaru-Pîngăraţi a fost reamenajata pentru ca în timpul practicii de pro­ducţie studenţii să aibă asigurate con­diţii optime de a-şi insusi temeinic cunoştinţe din variate domenii de ac­tivitate ca: geografie, climatologie, hidrologie, chimie, etc. Ce s-a făcut în direcţia continuei îmbunătăţiri a condiţiilor mate­riale ale studenţilor ? In acest an şcolar, concomitent cu creşterea numărului studenţilor în­scrişi va creşte şi numărul celor ce vor beneficia de cazare şi hrană gra­tuită. Iată de ce atenţia noastră a fost îndreptată şi în direcţia amenajării celor 6 cămine , din care 2 sunt con­struite recent. Aşi vrea să pomenesc aci faptul că o seamă de cadre didactice se vor ocupa de pregătirea profesională a studenţilor în afara orelor de pro­gram prin organizarea în cadrul cămi­nelor a unor ore de consultaţii, mani­festaţii cultural-artistice,­­ audiţii mu­zicale, recenzii literare, etc. urmate de discuţii. In ceea ce priveşte cantinele, ele au fost de asemenea supuse renovărilor luîndu-se totodată din timp măsuri pentru o suficientă aprovizionare cu alimente. Preocuparea noastră este îndreptată acum în direcţia terminării cit mai grabnice a noii cantine stu­denţeşti — cu o capacitate de 1.200 locuri. Tov. TIBERIU GOLŢOIU, prorector al Institutului Politehnic ne-a spus printre altele: *— Printre măsurile care au fost luate aci se numără terminarea şi darea în folosinţă a frumoasei aule centrale a Institutului, cu o capacitate de 300 locuri, mărirea ca spaţiu şi ca utilaj a unor laboratoare In special al acelor de rezistenta materialelor, în­zestrarea Institutului cu o presă un­i­versală de 50 tone şi a altor utilaje, etc. Concomitent cu aceasta, vom întări şi mai mult activitatea teoretică cu practica de producţie, cu ajutorul unor colective din Institut care vor menţine o permanentă legătură cu întreprinde­­rile industriale din regiune... După ce a trecut în revistă şi mă­surile luate pentru asigurarea unor bune condiţii de viaţă a studenţilor, în încheiere, tov. prorector Goiţo­u, şi-a exprimat convingerea că studenţii se vor strădui să răspundă acestei griji, căutînd să-şi însuşească cit mai temeinic cunoștințele predate la cursuri. M BERAM Corespondentul „Rominiei Ebere*" in regiunea lași O -------------------------------------­ Preocupări actuale Respectarea graficului de însăm­întări I In toate regiunile din ţară s-au ♦ întocmit grafice de insămînţare a t griului fi a secarei, cu scopul ca He- I care soi din aceste culturi să fie in­♦ săminţat in epoca optimă. In unele­­ regiuni, ca Suceava, Galaţi şi Con­♦ stanţa, însămînţările se desfăşoară I conform graficului. In restul regiuni­♦ lor însă fi mai ales în Craiova, Ti­­­­mişoara, Cluj, Piteşti, ritmul însă­­­­mînţărilor nu se desfăşoară conform I graficului, fiind rămas in urmă. In ♦ aceste regiuni, ca şi în Oradea, Hu- I­nedoara şi Bacău, este rămas în I urmă şi semănatul orzului de­­ toamnă. î INSAMINTAREA DUPĂ GRAFI­ş CUL STABILIT — condiţie hotărî­♦ toare pentru obţinerea unei recolte ♦ bogate de grîne în anul viitor — ♦ DEPINDE IN MARE MĂSURA DE­­ FELUL CUM SE DESFASOARA ♦ LUCRĂRILE PREGĂTITOARE . ♦ recoltarea culturilor tîrzii, executa­­t­rea arăturilor pentru însămînţări, ♦ pregătirea seminţelor, etc. Ori, toate ♦ aceste munci sunt tărăgănate în re­­­­giunile respective (pînă acum cîteva ♦ zile nu se arase nici 30 la sută din­­ suprafeţele prevăzute pentru însă­mînţările de toamnă). În următoa­rele zile trebuie eliberate toate tere­nurile ocupate încă cu porumb sau alte culturi tîrzii, pentru a se putea trece imediat la pr­egătirea lor in ve­derea insăminţărilor de toamnă. De asemenea, schimbul de seminţe la griu şi secară se desfăşoară nesatis­făcător în regiunile Cluj, Oradea, Stalin, Galaţi şi Regiunea Autonomă Maghiară. Inginerii şi tehnicienii a­­gronomi sunt chemaţi să popularizeze în rîndul ţăranilor avantajul folosi­rii seminţelor selecţionate, capabile să dea producţii sporite la hectar. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele agricole au da­toria să pună în centrul preocupării lor sarcinile campaniei agricole de toamnă. EXISTA CONDITII PEN­TRU CA IN FIECARE REGIUNE SA FIE RESPECTAT GRAFICUL DE INSAMINTARE . PENTRU A­­CEASTA INSA TREBUIE MOBILI­ZATE TOATE FORTELE DE LU­CRU EXISTENTE IN FIECARE COMUNA SAU UNITATE AGRI­COLA. SA FIE FOLOSIT DIN PLIN TIMPUL PRIELNIC PENTRU IN­­SĂMINTARI. • • •• • • • • • ••♦♦♦♦♦♦♦«♦».

Next