Romînia Liberă, octombrie 1959 (Anul 17, nr. 4655-4681)

1959-10-14 / nr. 4666

1/ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Amin­im ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVII nr. 4666 4 pagini — 20 bani Miercuri 14 octombrie 1959 sarcina importantăRespectarea epocii optime la insaminț­ări Bucureşti şi Craiova, două regiuni care se­­înve­cinează, dispun de condiţii şi de posibilităţi de lucru asemănătoare. Totuşi, în actuala campanie agricolă, rezultatele dobîndite de ele sînt cît se poate de diferite. Prima e fruntaşă la însămînţări, cea de a doua a rămas mult în urmă. Decalajul mare care s-a creat între ele se datoreşte modului diferit în care au acţionat comitetele executive ale sfaturilor populare pentru a se respecta epoca optimă la însămînţări. Această problemă este hotărîtoare pentru obţi­nerea unei recolte bogate astfel că toţi factorii răspunzători trebuie să se preocupe ca peste tot, să se respecte epoca optimă la însămînţări. Dar să vedem cum stau mai în amănunt lucrurile în cele două regiuni. Cotitura... Acum cîtva timp, Bucureştiul se mai număra încă printre regiunile cu re­zultate slabe la însămînţări. Astfel, la sfîrşitul lui septembrie, în cuprinsul raioanelor sale, nu se semănase decît un sfert din suprafaţa prevăzută. De atunci a­ trecut doar o jumătate de lună din care s-a putut folosi circa 12 zile. Deşi a fost o perioadă destul de scurtă, regiunea Bucureşti a reali­zat un adevărat salt la însămînţări. Potrivit ultimelor situaţii, griul şi se­cara s-au semănat pe întinderi care reprezintă circa 70 la sută din plan. Semănatul rapiţei s-a încheiat, iar al orzului de toamnă se va termina zi­lele acestea.­­Se naşte întrebarea : cum de s-a putut realiza aici o asemenea cotitură, ce a determinat-o ? Răspunsul nu e prea greu de dat. Faptul se datoreşte îmbunătăţirii muncii organizatorice , a comitetelor executive ale sfaturilor populare. In regiunea Bucureşti, ca şi în celelalte părţi ale ţării, se află un mare număr de tractoare. Activiştii organelor locale ale puterii de stat şi-au dat seama că grăbirea însămîn­ţărilor depinde în cea mai mare mă­sură de folosirea cit mai deplină a ca­pacităţii de lucru a acestora. Şi au ac­ţionat. Mai întîi de toate au mobilizat pe oamenii muncii de la sate să strîngă de pe cîmp porumbul şi celelalte cul­turi tîrzii, pentru a le face loc liber maşinilor. In prezent, recoltarea florii­­soarelui s-a terminat, iar a porumbu­lui şi a sfeclei de zahăr se apropie de sfîrşit. Apoi, împreună cu conducerile S.M.T. s-au soluţionat asemenea pro­bleme ale brigăzilor de mecanizatori cum sunt: aprovizionarea cu carbu­ranţi şi lubrefianţi, înlăturarea rapidă a defecţiunilor tehnice ivite etc. O mare atenţie s-a dat organizării mun­cii în două schimburi. Peste 450 de tractoare sunt încadrate cu doi tracto­rişti, aşa încît, cu ele, se lucrează şi zi şi noapte. Aceste lucruri n-au rămas fără urmări. In prezent, S.M.T. din regiune se pot mîndri că şi-au realizat circa 65 la sută din planul prevăzut pentru perioada de toamnă. Concomi­tent cu folosirea maşinilor s-a depus stăruinţă şi pentru mobilizarea la cîmp a atelajelor. Aşadar, munca organizatorică a sta- 200.000 DE HA, SEMĂNATE IN REGIUNEA CONSTANTA CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Insăminţările de toamnă s-au desfăşurat anul acesta in regiunea Constanţa in condiţii superioare, res­­pectindu-se regulile agrotehnice atit in ceea ce priveşte calitatea lucrărilor, cit şi epoca cea mai potrivită, in funcţie de condiţiile locale. Ca urmare, pină la 12 octombrie, s-au Insăminţat in gospodăriile colective din regiune peste 200.000 ha. cu culturi de toamnă, adică aproape 97 la sută din plan. In gospodăriile colective din raioanele Adam Clisi, Hirşova şi Tul­cea planul insămintarilor de toamnă a fost realizat şi chiar depăşit. iuuuuajls Ce se va produce în 1960 ? slslslsuulsl^ Ţesături noi de in şi cînepă Răcoroase, trainice, rezistente şi mătăsoase... Adjectivele s-ar putea continua ca şi numeroasele calităţi pe care le au ţesăturile de in şi cînepă. Mulţi dintre noi şi-au dat seama de ele purtîndu-le în special pe vremea zilelor călduroase de vară. Datorită acestor calităţi, ţe­săturile de in şi cînepă au devenit din ce în ce mai apreciate. Ca ur­mare,, Direcţia Generală Industria­lă a Inului şi Cînepei din cadrul Ministerului Bunurilor de Consum a produs prima oară în acest an ţe­sături subţiri de in şi cînepă pen­tru îmbrăcăminte, lenjerie şi deco­­raţiuni interioare (huse, stofă pen­tru tapiserie, etc.). Fireşte că în cursul anului viitor industria ţesăturilor de in şi cî­nepă îşi va îmbogăţi şi mai mult sortimentele. Pentru a cunoaşte cî­­teva amănunte despre activitatea viitoare ne-am­ adresat directorului general Constanţa Şoană din Di­recţia Generală Industrială In şi Cînepă cu întrebarea : •— Ce se va produce în 1960 ? — Pentru satisfacerea cerinţelor crescînde ale cumpărătorilor, în cursul anului viitor se vor produce şi pune in vînzare noi sortimente de ţesături de in şi cînepă. In primul rînd putem aminti de imprimeurile „Ileana" şi „Steluţa“ pentru fuste şi rochii. Paralel, la o serie de ţe­sături se va îmbogăţi gama de culori. In primele luni ale anului viitor se vor produce, de asemenea, pîn­­zeturi din fire cardate, răcoroase, trainice şi mătăsoase. De asemenea în anul 1960 fa­bricile noastre textile de in şi cî­nepă vor produce ţesături din fire mult mai fine, mai subţiri, decît pînă acum. In curs de studiu avem problema neşifonabilităţii ţe­săturilor de in şi cînepă. Intrarea în funcţiune a ţesăto­­riei de la Păuleşti în cea de-a doua jumătate a anului 1960, va aduce o creştere considerabilă a producţiei de ţesături de in şi cîne­­pă. Intr-o secţie a fabricii se va face imprimarea cu clişee a ţesă­turilor sau fotoimprimarea. Este un nou procedeu care va îmbună­tăţi simţitor calitatea ţesăturilor de in şi cînepă, care în anul vii­tor vor număra peste 70 sorti­mente. VICTOR TEODORUI r (TiTsTTSYmnnnnnmf Tîmnmmrînînmnmnnr^^ Os Maşini pentru industria textilă Colectivul uzinelor metalurgice „Unirea" din Cluj este bine cunoscut pentru calitatea maşinilor destinate industriei textile pe care le fa­brică. In anul viitor va începe în uzină producţia în se­rie a maşinilor de filat cu tren cu laminat de mare întin­dere, carde pentru bumbac etc. In clişeu : Echipa condusă de Nicolae Dee de la secţia montaj lucrează la asamblarea cardelor duble pentru lînă, necesare industriei textile. Foto ■ agerpres . m­­i JSal­i turilor populare, amplu­ desfăşurată şi bine orientată, a fost aceea care a de­terminat cotitura înregistrată de că­tre regiunea Bucureşti la însămînţări. ION PAVELESCU Posibilităţi nefolosite In părţile Craiovei timpul s-a men­ţinut în general bun. Totuşi, aici în­­sămînţările sînt întîrziate. Pînă în prezent nu s-a semănat cu grîu şi secară nici un sfert din suprafaţa pla­nificată. Vina pentru întîrzierea aces­tei importante lucrări o poartă în cea mai mare măsură comitetele executive ale sfaturilor populare. Deși S.M.T., ca și gospodăriile de stat din regiune, dispun de un parc tehnic destul de dezvoltat, nu s-au luat însă măsuri pentru a se folosi capacitatea de lu­cru a utilajului existent. Aproviziona­rea brigăzilor de mecanizatori cu car­buranţi şi lubrefianţi se face în mod defectuos. Din această cauză, multe tractoare stau nefolosite zile întregi. Nu s-a depus stăruinţă pentru a se asigura schimbul al doilea pe trac­toare. In cadrul unităţilor care apar­ţin trustului regional Gostat, de pildă, nici jumătate din tractoarele exis­tente nu au tractorişti de schimb, deşi posibilităţi pentru angajarea lor există. Datorită faptului că nu folo­sesc tractoarele de care dispun aşa cum se cuvine, gospodăriile de stat s-au văzut nevoite să ceară ajutorul S.M.T. Dar nu numai tractoarele nu sunt folosite. In regiune s-a dus o foarte slabă acţiune pentru a se mobiliza la lucru atelajele de care dispun atît gos­podăriile colective şi întovărăşirile, cît şi ţăranii muncitori cu gospodării in­dividuale. In raioanele Filiaşi, Cala­fat, Corabia, Strehaia şi Segarcea lu­crează doar o treime din atelajele pla­nificate la însămînţări. Nu e de mi­rare, de aceea, că în raioanele amin­tite viteza zilnică de lucru n-a fost atinsă niciodată în actualul sezon de la începutul lucrărilor agricole. Timpul este destul de înaintat. Co­mitetele executive ale sfaturilor popu­lare din regiunea Craiova, începînd cu cel regional şi terminînd cu cele de la comune trebuie să înţeleagă că nu se mai poate tolera ca însămînţările să decurgă aici în ritmul actual. Tre­buie luate măsuri eficiente pentru ca fiecare zi, fiecare ceas să se folo­sească pentru grăbirea și terminarea semănatului. I. BECHERU corespondentul „României libere* în regiunea Credova în regiunea Craiova Alte linii electrice de înaltă tensiune CRAIOVA (de la corespondentul nos­tru). Odată cu terminarea construcţiei şi montajului liniei de 110 kilovolţi Băr­băteşti — Craiova şi a staţiei de trans­formare, prin intermediul cărora oraşul Craiova a fost racordat la sistemul ener­getic naţional, în regiunea Craiova se construiesc în prezent noi linii electrice de înaltă tensiune. Linia Livezi-Segarcea, de pildă, a fost construită în proporţie de aproxi­mativ 70 la sută. Tot în curs de con­strucţie se află linia electrică Cărbu­­neşti-Poiana Seciuri și stația de trans­formare de la Poiana Seciuri. O secţie de medicină nucleară la Cluj In cadrul Institutului Medico-Far­­maceutic din Cluj a luat fiinţă de cu­­rînd o secţie de medicină nucleară. Noua secţie a fost dotată cu insta­laţii şi aparate de specialitate fabri­cate în U.R.S.S., R. D. Germană, R. P. Ungară sau fabricate în ţara noastră. Activitatea acestei secţii se va axa îndeosebi pe studierea proprie­tăţilor radioactive ale mediului încon­jurător şi influenţa radioactivităţii a­­supra organismului uman. In cadrul secţiei se vor face tratamente în Ba­­zedov, leucemii, tumori ale pielii, de­pistarea de boli canceroase, etc. Tot aici se vor face experienţe cu izotopi radioactivi şi studii radiobiologice. In cursul anului viitor va fi termi­nată şi dată în folosinţă noua clădire destinată acestei secţii, clădire care va dispune de opt laboratoare. Noi amenajări pe litoral In prezent, la Direcţia Navigaţiei Civile din cadrul Ministerului Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor se în­tocmesc proiectele în vederea amena­jării în continuare a litoralului Mării Negre. Mărirea prăjilor din staţiuni va continua să fie în centrul lucrărilor ce se vor efectua în anul viitor. In acest sens va începe construirea altor cîte­­va diguri transversale. Potrivit proiectelor, în cursul anului viitor­ se vor executa lucrări pentru amenajarea altor debarcadere necesare curselor de agrement pe mare. Punctul pe i — Aşteptăm să ne trimită car­tofi din altă regiune... — Dar cartofii din regiunea voastră de ce i-aţi expediat în altă parte ? — N-am vrut să dăm dovadă de patriotism local... Desen ! GH. CHIRIAC In noul oraş muncitoresc Oneşti, încălzirea locuinţelor este asigu­rată prin mijloace moderne şi, tot­odată, economice. In cvartalul nr. 1, de pildă, majoritatea blocurilor sunt încălzite cu ajutorul unei cen­trale termice proprii. începînd din anul acesta, încăl­zirea locuinţelor construite în cvar­talul nr. 3, iar în viitor şi a celor ce se ridică în cvartalul nr. 2, va fi asigurată prin termoficare cu aburi produşi de termocentrala Borzeşti , aburi care nu aveau nici o între­buinţare. Transportul aburilor de la termocentrală pînă la oraş se va face printr-o conductă magistrală aeriană, iar distribuţia la blocuri prin puncte termice şi canale ter­mice subterane. Datorită eforturilor depuse de constructori, pînă acum au fost tur­nate estacadele din beton armat, care vor susţine conducta aeriană, aceasta din urmă fiind deja mon­tată pe o lungime de peste 4 km. Intr-un ritm viu se desfăşoară lu­crările la instalaţiile ce se fac în acest scop la termocentrala Bor­zeşti şi la punctul termic principal din cvartalul nr. 3, astfel că în cu­­rînd vor putea începe probele la rece şi la cald ale instalaţiei de termoficare. (Agerpres) Locuinţele din Oneşti vor fi încălzite cu aburi produşi de termocentrala Borzeşti . PE TEME CETĂŢENEŞTI Oamenii nu traiesc numai in centrul oraşului! Cine a cunoscut Iaşul înainte cu ani şi are acum prilejul să-i fie din nou oaspete, nu poate să nu re­marce, printre al­tele, şi transfor­mările înoitoare care s-au petrecut în viaţa comercială a acestui oraş. Despre acest lucru îţi spune însuşi faptul că numai în cursul ultimelor 9 luni care au trecut, reţeaua comer­ţului de stat a crescut cu 50 unităţi de desfacere. Totuşi, activitatea comercială din Iaşi nu se desfăşoară la nivelul ma­rilor posibilităţi create în acest im­portant oraş al ţării noastre, lucru care are o influenţă dăunătoare asu­pra bunei aprovizionări a populaţiei. Iată numai un singur aspect: In timp ce peste 50 din cele 70 de uni­tăţi cîte numără reţeaua de desface­re a O.C.L- Produse Industriale, sunt amplasate exclusiv pe 5-6 străzi cen­trale, locuitorii de pe alte 4-500 străzi, care doresc să-şi cumpere chiar şi numai o pereche de ciorapi, un mosor cu aţă, sau un alt obiect mărunt, trebuie să se deplaseze pînă în centru unde vor întîlni, grupate, unul lingă altul, numeroase magazi­ne ce vînd asemenea articole. Ace­laşi lucru se întîmplă într-o oarecare măsură şi cu magazinele alimentare, a căror lipsă în unele cartiere se re­simte mult. Aşa stînd lucrurile, se naşte întrebarea: pentru ce, cu în­semnatele fonduri care au fost aloca­te in ultimii ani, s-au amenajat ma­gazine noi doar în centru, neglijîn­­du-sa lărgirea reţelei comerciale în alte artere populate, să zicem. In cartierul Gării, Tătăraşi sau Abator? In schimb, au fost cheltuite multe sute de mii pentru deschiderea unui magazin, aşa zis „general“, într-o clădire cu totul necorespunzătoare a­­cestui scop, situată în Piaţa Cuza Vodă. Doar firma de pe faţadă te în­deamnă să ghiceşti că în interiorul acestei clădiri — lipsită complet de vitrine şi ale căror ferestre sunt aco­perite cu perdele — se expun spre vînzare articole de confecţii, brînze­­turi, băuturi alcoolice, etc. Pe de altă parte, trebuie spus că vechea şi cunoscuta stradă Lăpuş­­neanu, din plin centrul Iaşului, pare să fi devenit în ultima vreme reprezentanta cooperaţiei meşteşu­găreşti, deoarece aci întîlneşti la tot pasul ateliere de confecţii, de reparat încălţăminte, ceasuri, stilouri, maşini de cusut etc. Fireşte că printr-o justă amplasare a lor în întregul oraş ar avea de câştigat atît atelierele res­pective, dar mai ales cetăţenii, care n-ar mai fi nevoiţi să străbată dis­tanţe lungi- Salutară ar fi de aseme­nea, măsura de a se renova unele magazine din străzile Ştefan cel Mare, Cuza Vodă, Gh. Dimitrov, Anastasie Panu, care acum par mai mult nişte magherniţe, cu acoperişurile lăsate, zidurile deteriorate, vitrinele murda­re, etc. O seamă de neajunsuri se referă la modul de apro­vizionare a maga­zinelor comerciale cu mărfurile soli­citate de cumpă­rători. Zadarnic vei căuta în tot oraşul sacouri băr­băteşti de altă cu­loare de­cît gri, ori sacouri cu vestă, deoarece se pare că la Iaşi nu s-a auzit despre existenţa lor, deşi acest articol abundă în vitrinele ma­gazinelor multor oraşe ale ţării. Este, de asemenea, cu neputinţă să-ţi poţi alege o pălărie bărbătească de cali­tate superioară pentru simplul motiv că rafturile magazinelor nu-ţi oferă decît 2-3 sortimente. Acelaşi lucru se poate spune şi despre încălţămin­tea pentru copii, încălţămintea băr­bătească „Romarta“, articolele din materiale plastice de damă, etc. Şi pentru că am ajuns la acest capitol, merită relevat faptul că deşi sosirea iernii se face tot mai simţită, încă nu întîlneşti nici un indiciu care să dovedească aprovizionarea magazine­lor cu galoşi, şoşoni, mănuşi din pie­le îmblănite şi alte articole solicita­te în acest sezon. Unde duce slaba preocupare pen­tru o bună aprovizionare a popu­laţiei o arată şi faptul că în u­­nităţile alimentare nu se găsesc în cantităţi suficiente conserve de peşte. M. BERAM Corespondentul „României Obere d in regiunea Iaşi (Continuare In pag. i-a) • Neajunsuri în activitatea comercială din Iaşi • Unele mărfuri au sortimente insu­ficiente • Comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc şi organizaţiile comerciale trebuie să acorde mai multă atenţie acestor probleme IERI S-A PAVILIONUL DESCHIS DE MOSTRE Vedere generală a Pavilionului de mostre din Capitala (In pag. 3-a: Amănunte în legătură cu deschiderea pavilionului) Foto­­ NICU VASILI Importante lucrări de mecanizare în porturi Porturile Constanţa, Cernavodă şi Galaţi urmează să fie înzestrate cu noi utilaje şi instalaţii în vederea me­canizării operaţiilor de manipulare a mărfurilor. In cursul acestei săptămini se perfectează contractele de colabo­rare cu un grup de specialişti veniţi din Republica Cehoslovacă ce vor lua parte la montarea unor macarale por­tal de mare capacitate. Noile maca­rale vor fi date în exploatare în cursul anului viitor. Datorită lor, cît şi altor utilaje şi mecanisme cum sunt : macarale pluti­toare, autostivuitoare, tractoare, gra­dul de mecanizare al acestor porturi în special al celor două porturi dună­rene - Galaţi şi Cernavoda - va creş­te simţitor. Numai pe baza acestor lucrări de mecanizare s-a calculat că durata de staţionare a navelor aflate sub operaţiile de încărcare se va re­­duce cu cel puțin 30 la sută. Măsuri pentru îmbunătăţirea călătoriilor pe Dunăre în timpul iernii Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de deservire a călătorilor pe Dunăre în timpul iernii, au fost întreprinse o se­rie de măsuri. Astfel parcul navelor de pasageri ce efectuează curse pentru transportul călătorilor va fi înzestrat cu şase nave special amenajate în vederea iernii. Fiecare din cele şase nave va avea cabine demon­­tabile, instalaţii de calorifere etc. Va­sele astfel amenajate sunt destinate în special curselor pe Dunăre între ora­şele Galaţi şi Brăila. Creşte reţeaua comercială din Capitali Pentru satisfacerea cerinţelor mereu sporite ale consumatorilor, în Capitali au luat fiinţă anul acesta, prin grija sfaturilor populare, noi unităţi comer­ciale. Reţeaua de desfacere a produ­selor industriale s-a extins cu încă 50 de magazine specializate, au fost în­fiinţate 52 noi centre de desfacere a laptelui, 46 de depozite pentru desfa­cerea vinului şi rachiurilor naturale, bufete lacte şi bufete cu autodeser­­vire. Totodată, au luat fiinţă cinci restaurante-cantină, care au fost am­plasate în localuri spaţioase şi do­tate cu mobilier şi utilaj modern. Ele pun la dispoziţia oamenilor muncii meniuri variate şi în condiţii rapide de deservire. Numărul magazinelor alimentare care funcţionează în două schimburi s-a dublat şi a fost introdus sistemul de vînzare fără bonuri în peste 100 de unităţi alimentare, încadrate cu un singur vînzător, precum şi într-un nu­măr sporit de magazine industriale în special de parfumerie, jucării, arti­cole de uz casnic etc. (Agerpres) Succesele petroliştilor din Oltenia Luptind pentru a da patriei cît mai mult ţiţei, petroliştii din cadrul Trus­tului de extracţie Tg. Jiu au obţinut în primele trei trimestre ale anului succese remarcabile. Pînă la sfîrşitul lunii septembrie ei au extras peste sarcina de plan mii de tone ţiţei. In acest interval de timp ei au sporit simţitor productivitatea muncii realizind peste 1.600.000 lei economii din cei 1.842.000 lei cît pre­vede angajamentul pe întregul an. In fruntea întrecerii se află echipele de sondori conduse de maiştrii Gheorghe Iordache şi Constantin Banu, sondorii Matei Mărgăritescu, Nicolae Feţeanu, Gheorghe Cursaru şi mulţi alţii. în spiritul „războiului rece“ .de la O.N.U. se relatează că ș­i după al 25-lea scrutin pentru alegerea unuia din noii mem­bri nepermanenţi in Consiliul de Securitate, neputînd fi întrunite cele două treimi prevăzute de regula­ment, adică 54 de voturi, alegerile au fost deocamdată suspendate. La acest ultim scrutin, R. P. Polonă, candidata ţărilor din Europa Răsă­riteană a obţinut 45 de voturi, faţă de numai 36 întrunite de­­Turcia, pe care­­Statele Unite încearcă s-o stre­coare în mod ilegal în Consiliul de­­Securitate. Carta Naţiunilor Unite prevede că la alegerea ce­lor 6 membri ne­permanenţi ai Con­siliului de Secu­ritate, alegere care se face pe o pe­rioadă de doi ani, trebuie să se ţină seama de „o echitabilă repar­tiţie geografică". In acest scop, încă în ianuarie 1946 s-a realizat la Lon­dra un acord intre marile puteri, cunoscut sub numele de „Gentle­man’s Agreement“ (acord pe cu­­vint de onoare) prin care se stabi­lea repartizarea locurilor membrilor nepermanenţi ai Consiliului de Securitate. Un timp, acest acord a fost res­pectat. Dar de aproape 10 ani, sub influenţa adepţilor „războiului rece" prevederile „Gentleman's Agreement“-ului in ce priveşte re­giunea Europei răsăritene sunt în­călcate în mod sistematic, în 1953, de pildă, locul de drept în Consi­liul de Securitate al Europei Răsă­ritene, care include ţările de demo­craţie populară a fost ocupat de Turcia, care in trecut mai fusese aleasă cu ajutorul maşinii de vot ca reprezentantă a unei cu totul alte zone geografice. In 1957, locul ţă­rilor Europei Răsăritene in Consi­liul de Securitate a fost ocupat de Japonia, şi nu de Cehoslovacia care era îndreptăţită să ocupe acest loc. Cum a fost „aleasă" Japonia a­­tunci, reiese din faptul că deşi în cadrul şedinţei Adunării Generale candidaturile nu se desemnează şi nu se discută iar votul este secret, pe culoarele O.N.U. acestea au fost cunoscute cu mult înainte de votare. Delegaţia japoneză îşi pregătise încă înainte de a se cunoaşte re­zultatul votului un text tipărit in care se afirma că pe baza unei „co­­vîrşitoare majorităţi" ar fi obţinut alegerea în Consiliul de Securitate (deşi a întrunit numai 3 voturi peste minimul necesar). La actuala sesiune a Adunării Generale--GtN-1U.,-puterile-eveiden-^ tale in frunte cu S.U.A. reiau ve­chea practică a discriminărilor faţă de ţările Europei răsăritene. Este mai mult decit curios faptul că ——5-----------------*——.Statele Unite, deşi —/Jt /AA in vorbe se erijea­ză în apărătoare a IHTERKATSOMAIArrsS °A destindere in rela­ţiile internaţionale, recurg, in fap­te, la tot felul de manevre şi presiuni asupra altor delegaţii pen­tru ca locul Europei răsăritene în Consiliul de Securitate, ce se cuvine pe drept Poloniei, să fie din nou ocupat de Turcia, ţară din altă regiune a lumii. Astfel de fapte nu pot fi calificate decit drept practici ale războiului rece, care vin în contradicţie cu declaraţiile de bunăvoinţă şi înţelegere între po­poare ale reprezentanţilor oficiali americani. Ele sunt considerate ac­ţiuni în spiritul „războiului rece" nu numai de opinia publică din ţă­rile Europei răsăritene, ci şi din a­­celea ale căror guverne sprijină, de obicei, astfel de acţiuni ale S.U.A. Ziarul britanic „Times" recunoaşte în această privinţă că „în prezent, cînd încordarea s-a redus, există mai multe argumente în favoarea includerii în Consiliul de Securitate a Poloniei, ţară din răsăritul Eu­ropei“. Opinia publică din Romînia, ţară membră a O.N.U., consideră că a sosit timpul să se pună capăt discri­minărilor faţă de statele Europei ră­săritene, a sosit timpul ca Statele Unite să dovedească în fapte că sunt adepte sincere ale colaborării inter­naţionale. VASILE V­OAN

Next