Romînia Liberă, decembrie 1959 (Anul 17, nr. 4707-4733)
1959-12-01 / nr. 4707
IV: 0- 1 % AUDIENTE LA LOCUL DE MUNCA Iniţiativa sfaturilor populare din regiunea Hunedoara de a organiza audienţele la locul de muncă, este însuşită şi de alte sfaturi populare. De curînd, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Craiova, Ion Aruştei, a stat de vorbă cu muncitorii uzinelor „Electroputere“ — aşa cum se vede ei in clişeul nostru —, la locurile lor de muncă, intereslndu-se de condiţiile în care aceştia locuiesc. Foto : C. ARCAŞU Urnim ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNA Anul XVII nr.4707 4 pagini — 20 bani Marți 1 decembrie 1959 PE TEME CETĂŢENEŞTI Repartizarea spaţiului de locuit Ritmul susţinut al construcţiilor de locuinţe din ultimii doi ani, a creat şicreează posibilităţi mai largi pentru satisfacerea cerinţelor oamenilor muncii în ce priveşte spaţiul locativ. In acest an, pînă la 1 noiembrie, au fost repartizate oamenilor muncii din Capitală peste 4000 de apartamente Pînă la sfîrşitul anului vor mai fi repartizate încă un număr important de apartamente, urmînd ca în viitor, numărul apartamentelor construite şi repartizate să crească simţitor de la an la an. In felul acesta, treptat, se vor crea posibilităţi pentru rezolvarea pozitivă a tuturor cererilor îndreptăţite privitoare la spaţiul locativ. In majoritatea cazurilor, sfaturile populare din Capitală acorda atenţie justei repartizări a spaţiului locativ. Cu toate acestea însă se săvîrşesc uneori nereguli ce nemulţumesc — pe bună dreptate — cetăţenii. Lucrul cu publicul Pentru a se Înlesni accesul cetăţenilor şi pentru a se descongestiona totodată serviciile raionale de spaţiu locativ, unele comitete executive — cum ar fi cele ale sfaturilor populare raionale V. I. Lenin, I. V. Stalin, 23 August, 1 Mai şi Tudor Vladimirescu — au luat măsuri de a înfiinţa birouri de spaţiu locativ pe lingă sectoarele I.A.L. La aceste birouri cetăţenii prezintă cereri de repartizări şi schimburi de locuinţe, fac sezisări, primesc răspunsuri la cererile lor şi lămuririle necesare. La cele mai multe servicii de reglementare a spaţiului locativ, salariaţii cercetează cu interes şi rezolvă operativ cererile cetăţenilor. Cităm printre aceştia pe Petre Spireanu şeful secţiei gospodărie locativă a raionului N. Bălcescu, Gabriel Ionescu, inspector la spaţiul locativ raional Gh. Gheorghiu-Dej, Enuţa Dumitrescu, funcţionară la spaţiul locativ raional 23 August şi alţii. Ei ascultă cu răbdare doleanţele cetăţenilor, le dau lămuririle necesare, cercetează şi rezolvă cu competenţă cererile primite. Bine ar fi ca astfel să se întîmple pretutindeni. Din păcate însă lucrurile nu stau aşa. Vladimir Toma, şeful serviciului spaţiu locativ din raionul Tudor Vladimirescu, bunăoară, lucrează cu „nervi“, nu ascultă şi nu rezolvă cu interes păsurile cetăţenilor, încâlcind dispoziţiile comitetului executiv raional, însuşi tov. ing. Constantin Duca, şeful secţiei gospodărie locativă de la raionul Stalin, în loc să îndrume serviciul în subordine şi să primească cetăţenii, „lucrează“ în biroul său închis cu cheia, în timpul orelor de program. O situaţie asemănătoare se petrece şi la raionul Lenin, unde şeful S.G.L. ing. Zamfir Cristescu obişnuieşte să repeadă P£ unii cetăţeni veniţi la el, iar vicepreşedintele comitetului executiv care răspunde de problema spaţiului locativ, Anton Bălănescu, nu respectă adesea orele de audienţă. Cînd repartiţiile se fac fără discernămînt Emiterea unui ordin de repartiţie presupune o cercetare minuţioasă pe teren a situaţiei. Şi în această privinţă sunt de semnalat unele nereguli. Aşa bunăoară, serviciul de reglementare a spaţiului locativ din raionul I. V. Stalin a emis şase ordine de repartiţie pentru apartamente,în blocul din piaţa Amzei nr. 7-9, la etajul 7, unde nu se află nici un apartament ci cîteva garsoniere şi anexe (spălătorii, uscătorii). Fără îndoială că aci o mare vină are tehnicianul de teren care a recenzat blocul, dar vina cea mai mare o poartă tov. Alexandru Enache, şeful serviciului şi Ana Popescu, inspectoare, în răspunderea căreia se afla repartizarea locuinţelor din blocurile noi. Tov. Ana Popescu a verificat însă cu foarte multă grijă numai apartamentul ce urma să-l primească ea în acest bloc... Răspunzător de cele petrecute este, în ultimainstanţă,p tov. Anton Stamate, vicepreşedinte al comitetului executiv. De altfel, din cauza lipsei sale de control, la spaţiul locativ ajunsese să hotărască asupra a tot felul de probleme inspectoarea Ana Popescu. Ea şi-a îngăduit printre altele să emită un ordin de repartizare pentru un apartament cu trei camere şi dependinţe în blocul din piaţa Amzei nr. 7-9 profesoarei Elena Mirună, care avea aprobare pentru un apartament cu două camere în blocul 9/3 Floreasca. De acest lucru n-a ştiut nici şeful serviciului şi nici comitetul executiv raional. Unele comitete executive raionale şi chiar cel al Capitalei dovedesc uşurinţă în aprobarea de locuinţe noi. Este supărător faptul că un număr prea mare de funcţionari ai sfaturilor populare au primit locuinţe în blocuri moi, fără a fi întotdeauna îndreptăţiţi. Unii salariaţi ai comitetelor executive îşi permit luxul să schimbe mai multe locuinţe, (ing. Constantin Duca, şeful S.G.L. raion I. V. Stalin şi Ion Orlovschi, fost şef al serviciului de spaţiu locativ). Aceasta în timp ce oameni ai muncii îndreptăţiţi să primească locuinţe corespunzătoare, sunt purtaţi pe drumuri şi uneori nu li se rezolvă problemele. însuşi comitetul executiv al Capitalei procedează greşit atunci cînd dă aprobări peste capul raioanelor. Este încă mare numărul repartiţiilor aprobate sau date la indicaţia comitetului executiv al sfatului popular al Capitalei. Oameni cu două locuinţe Şi cetăţenii au partea lor de vină. Unii din ei, deşi ocupă locuinţe satisfăcătoare, continuă să răpească timp salariaţilor de la spaţiile locative cu insistenţele lor nejustificate de a li se schimba locuinţele. Alţii merg mai departe, deţin cite două locuinţe. Croitoreasa Eugenia Vasilescu, deşi locuieşte împreună cu soţul ei intr-o garsonieră din strada Dr. Vicol nr. 7, raionul Lenin, con(Continuare in pag. 2 a) MIRCEA SCRIPCA şi MIHAI ALEXANDRU I. •" § I Vcocoooooooooooceooooooooc ooooeoooooaoocoooooocS JJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOqc In întreaga ţară Azi se deschide Luna cadourilor“ . - -...î £ ® Numeroase surprize pentru 8 8 cumpărători ® Mărfuri din R.P.18 Chineză, R. Cehoslovacă, R. D. g g Germană etc. ® Expoziţii, ba-8 8 zare, „orăşele ale copiilor" • jj 8 Demonstraţii practice de iucă- 8 g rii mecanice. 8 O . * g In întreaga (ară se deschide as- 8 8 tăzi „Luna cadourilor", organizată S g din initiative Ministerului Corner- g 8 fulul in scopul unei mai bune si 8 8 mai variate aprovizionări a popu- jj 8 laţiei cu mărfuri de sezon, precum g 8 şi cu diferite cadouri şi articole tra- 8 g diţionale in vederea sărbătorilor de jj 8 iarnă. 8 8 Pentru ,,Luna cadourilor" au fost 8 jj pregătite numeroase surprize. In jj 8 cursul acestei luni, prin reţeaua co- 8omerţului de stat din Capitală şi din 8 gară se vor pune in vinzare mărfuri jj 8 din import, printre care: catifea de 8 ? mătase, flanele şi pantaloni plus 8 g cord, căciuliţe de lină, mănuşi din jj 8 piele şi prosoape importate din 8 R. P. Chineză, ţesături pentru per- 8 dele din R. Cehoslovacă, cizme de jj cauciuc din R. P. Polonă şi R. P. g Bulgaria, nasturi fantezii de sidef 8 din R. D. Germană şi R. Ceho- 8 slovacă etc. între 1—31 decembrie cumpără- 8 tor ii vor găsi în magazine şi o se- jj rie de articole livrate de industrie g in cantităţi suplimentare pentru 8 „Luna cadourilor". Este vorba de jj stofe de confecţii, urson in diferite 8 culori, paltoane din stofă pentru 8 bărbaţi, femei şi copii, costume, jj pantaloni de ski pentru copii, părâ- 8 8 rii din păr de iepure, mănuşi de 8 8 piele, căciuliţe, fulare, cizmuliţe g g pentru femei, şoşoni pentru ca- 8 8 pii etc 8 8 Pentru desfacerea acestor măr- 8 8 furi, ca şi a pachetelor de cadouri. i g in principalele oraşe din ţară si g g vor organiza expoziţii cu vinzare. 8 3 bazare, „orăşele ale copiilor". ij jj La magazinul ,,Victoria" din Ca- g 8 pitală se vor pune in vinzare 5.000 8 l ---------------------- 1 (Continuare In pag. 3-a) 8 JOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOOOO 3000000000000000OCX Troletari din toate ţările, uniţi-val neşti de pe şantierele industriei chimice ONEŞTI—Avansează lucrările de montaj Pe şantierul Combinatului de cauciuc sintetic şi produse petrochimice de la Oneşti au sosit anul acesta din U.R.S.S. circa 11.000 tone utilaje şi materiale. Totodată au fost atacate 45 de obiective industriale printre care secţii de fabricaţie, ateliere, depozite, căi de comunicaţie şi altele, la care lucrările de construcţii sunt terminate în proporţie de 80-90 la sută. La majoriatea din aceste obiective a fost organizată pe scară largă începerea montajului. Recent, cu sprijinul pecialiştilor sovietici, au fost incepute lucrările de montaj ale rezervoarelor sferice. SĂVINEŞTI—Au sosit primele utilaje pentru fabrica de rolan Pe şantierul fabricii de rolan de a Săvineşti lucrările de construcţii se execută pe un front larg. Cele mai avansate lucrări sunt la magazia centrală, la laboratoare și la grupul social. Pe șantiere au sosit primele utilaje tehnologice. Este vorba de circa 150 tone agregate primite din U.R.S.S. ..«..•..•.•••••••»••.•••a Rezultatele concursului „Figuri de femei din patria noastră In lupta pentru construirea socialismului" In urma concursului literar cu tema „Figuri de femei din patria noastră în lupta pentru construirea socialismului“, organizat de Consiliul naţional al femeilor şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Romînă, au fost acordate mai multe premii şi menţiuni. Premiul I nu a fost decernat. IN DOMENIUL PROZEI premiul II l-au obţinut lucrările „Bătaia" de Petru Vintilă şi „O povestire cu sfîrşit nefiresc" de Haralamb Zincă, iar premiul III povestirile „Vlad" de Radu Cosaşu şi „Noapte de priveghi" de Gh. Florescu, nuvela „Un sat in Bărăgan" de Fănuş Neagu. Dintre piesele intr-un act prezentate la concurs premiul 11 s-a atribuit lucrării „Soarele a răsărit la miezul nopţii“ de Victor Bîrlădeanu, iar premiul III lucrărilor „Viaţa cea de toate zilele" de Lola Petreanu şi „Viţă nearăcită“ de Viorela Arghirescu. IN DOMENIUL POEZIEI, premiul II s-a acordat poemului „La masa noastră“ de Tania Lovinescu, iar premiul III ciclurilor de poezii „Trenul alerga mai departe" de Mihail Negulescu şi „Mit dem jüngsten Schicht“ de Ilse Körnitz şi poeziei „Primul sărut“ de Angela Chiuaru. De asemenea au mai fost atribuite menţiuni unui număr de 12 lucrări de proză, teatru şi poezie. (Agerpres) Punctul pe Cooperaţia meşteşugărească nu a deschis in ţară suficiente unităţi de deservire a populaţiei pentru prestaţiuni mărunte (de exemplu in Oraşul Stalin nu situ lustragerii). — Cum ? Unităţi pentru prestaţii mărunte ? Noi nu ne ocupăm cu mărunţişuri !... Desen de GH. CHIRIAC Cu prilejul celei de a 15-a aniversari a eliberării Albaniei Recepţia oferită de ambasadorul R. R Albania la Bucureşti Duminică seara ambasadorul Republicii Populare Albania la Bucureşti, Hasan Alimerko, a oferit in saloanele Casei Centrale a Armatei o recepţie cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălajan, Ştefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Popa Gherasim, Gheorghe Stoica, Avram Bunaciu, membri ai C.C. al P.M.R. ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adu nări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, muncitori fruntaşi în producţie, oameni de arta şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplo-* matic, în timpul recepţiei, ambasadorul Hasan Alimerko şi preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române, tovarăşul Chivu Stoica, au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. In toastul său, ambasadorul R.P. Albania a salutat pe oaspeţi şi Ie-a mulţumit pentru participarea la recepţie. In continuare el a arătat că istoria Albaniei este istoria luptei dusă de poporul albanez împotriva cotropitorilor străini şi asupritorilor interni pentru libertate şi independenţă naţională. Aceste năzuinţe nu au putut fi înfăptuite decât prin lupta eroică de eliberare naţională dusă de poporul albanez, sub conducerea partidului său comunist, şi datorită rolului hotăritor eliberator pe care l-a jucat armata sovietică în războiul împotriva fascismului. La 29 noiembrie 1944, a spus vorbitorul, poporul albanez a cucerit libertatea şi adevărata independenţă naţională, a instaurat regimul de democraţie populară, s-a desprins din sistemul imperialist şi a păşit pe calea dezvoltării democratice, pe calea socialismului. In continuare, ambasadorul a arătat că în cei 15 ani de la această dată istorică, în Albania au fost înfăptuite mari transformări. Albania, în trecut ţara cea mai înapoiată din Europa, fără o industrie proprie, cu o agricultură primitivă, a devenit, datorită ajutorului multilateral al Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară, o ţară înaintată agrar-industrială. Aceste realizări — a subliniat vorbitorul — arată încă odată superioritatea incontestabilă a orînduirii socialiste asupra celei capitaliste, linia justă a Partidului Muncii din Albania, forţa dătătoare de viaţă a marxism-feninismului şi a internaţionalismului proletar. Partidul şi guvernul nostru—a spus în continuare ambasadorul Hasan Alimerko — educă în mod continuu poporul în spiritul prieteniei şi înţelegerii între popoare. Guvernul nostru a dus consecvent o politică de pace, de destindere în relaţiile internaţionale, sprijinind propunerile făcute în scopul asigurării unei păci trainice. Guvernul albanez a dus întotdeauna o politică paşnică şi de bună vecinătate. El a făcut propuneri continute pentru normalizarea şi întărirea relaţiilor cu ţările vecine, a aprobat şi a sprijinit propunerile tovarăşului Chivu Stoica, propunerile făcute de tovarăşul N. S. Hruşciov in cursul vizitei sale în Albania, îndreptate spre crearea unei atmosfere de bună înţelegere şi colaborare între ţările balcanice şi transformarea Balcanilor şi Adriaticei într-o zonă a păcii, fără arme atomice. In încheiere, ambasadorul R.P. Albania a toastat pentru înflorirea R.P. Romíne, pentru harnicul şi talentatul popor romín, pentru prietenia romînoalbaneză, pentru Partidul Muncitoresc Romín şi Comitetul său Central în frunte cu primul secretar — tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru guvernul Republicii Populare Române şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Chivu Stoica, pentru Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P. Romíne şi preşedintele Prezidiului, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, pentru unitatea şi forţa invincibilă a marelui lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi prietenie între popoare. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, care a transmis în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Miniştri şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române un fierbinte salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări Comitetului Central al Partidului Muncii, Consiliului de Miniştri, Prezidiului Adunării Populare şi tuturor oamenilor muncii din R.P. Albania cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist. Doborîrea jugului fascist — prin lupta eroică dusă de poporul albanez — a spus tovarășul Chivu Stoica — a înscris o pagină glorioasă în istoria Albaniei. In decursul unui deceniu și jumătate de muncă liberă și creatoare, harnicul şi talentatul popor albanez, condus de Partidul Muncii, într-ajutorîndu-se frăţeşte cu popoarele celorlalte ţări socialiste, avînd sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice, a obţinut succese însemnate în construirea socialismului în patria sa. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări obţinute de oamenii muncii albanezi în dezvoltarea economiei şi culturii lor. In anii puterii populare, între popoarele romín şi albanez s-au statornicit relaţii trainice de prietenie şi colaborare frăţească care se dezvoltă continuu, spre binele ambelor popoare. In continuare tovarăşul Chivu Stoica a spus : In ultima vreme, în viaţa internaţională are loc un proces de destindere în relaţiile dintre state, rezultat al vizitei tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A., al noilor iniţiative ale guvernului sovietic, al deplasărilor în favoarea păcii, în opinia publică mondială. Am considerat şi considerăm drept o îndatorire de căpetenie a noastră, ca şi a tuturor guvernelor şi statelor din diferitele părţi ale lumii, fie ele mari sau mici, de a-şi da o contribuţie activă la consolidarea destinderii, la înlăturarea a tot ce poate duce la înveninarea relaţiilor dintre state, la rezolvarea tuturor problemelor litigioase pe cale de tratative, la dezvoltarea relaţiilor de pace şi colaborare între toate statele, fără deosebire de sistem social, pe baza respectării intereselor reciproce şi a neamestecului în treburile interne. Guvernul român a depus şi depune eforturi susţinute pentru transformarea spaţiului balcanic într-o zonă a păcii şi a bunei vecinătăţi, în care să nu existe arme nucleare şi baze pentru rachete. Suntem convinşi că o înţelegere în acest sens ar corespunde pe deplin intereselor tuturor statelor balcanice şi ar contribui la întărirea păcii şi colaborării între popoare. Cu ocazia marii sale sărbători naţionale — a spus tovarăşul Chivu Stoica — urăm poporului frate albanez noi şi noi succese in munca sa plină de avînt pentru înflorirea continuă a Albaniei socialiste, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului. In încheiere tovarăşul Chivu Stoica a toastat pentru poporul frate albanez, pentru Partidul Muncii din Albania şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Enver Hodja, pentru guvernul R.P. Albania şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Mehmet Shehu, pentru Prezidiul Adunării Populare a R.P. Albania şi preşedintele Prezidiului, tovarăşul Hadji Lieshi, pentru prietenia de nezdruncinat dintre popoarele român și albanez, pentru puternicul și invincibilul lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace și colaborare în lumea întreagă. CONSTRUCTORII BARAJULUI DE LA BICAZ ȘI-AU ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTUL ANUAL BACAU (de la corespondentul nostru). — De la Bicaz ne-a sosit vestea că vrednicii constructori ai barajului hidrocentralei V. I. Lenin, au obținut o nouă victorie: îndeplinirea cu 32 zile înainte de termen a angajamentului anual. Pînă ieri ei au turnat în corpul uriaşului baraj 600 000 metri cubi beton, cu 100.000 metri cubi mai mult decit prevăd sarcinile iniţiale ale planului anual. SCHIMB DE EXPERIENŢĂ PE TEMA REDUCERII PREŢULUI DE COST IN CONSTRUCŢII CLUJ (de la corespondentul nostru). Simbătă şi duminică s-au desfăşurat la Cluj lucrările consfătuirii interregionale a oamenilor de specialitate din domeniul construcţiilor. Numeroşi specialişti din R.A.M., re Munca plină de însufleţire a întregului colectiv al şantierului a făcut ca volumul de beton turnat pină la această dată să fie cu 272.000 metri cubi mai mare decit cel realizat anul trecut. La acest succes au contribuit atît muncitorii de la sectorul baraj, cit şi cei de la fabrica de betoane şi şantierul de hidromecanizare. Ei s-au angajat ca pînă la sfîrşitul anului să toarne în corpul barajului încă 50.000 metri cubi de beton. Liunile Stalin şi Cluj, care au participat la această consfătuire, au susţinut mai multe referate privind experienţa dobîndită în privinţa reducerii preţului de cost al construcţiilor. SERATA LITERARA LA TG. MUREŞ. TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). Ieri seara, în sala mare de festivităţi a Palatului Cultural din Tg. Mureş a avut loc o reuşită serata literară organizată de revista literară „Igaz Szo“ din localitate. La serată au participat scriitorii Radu Boureanu, Sütő Andraş, Nina Cassian, Kiss Jenő, Dan Deşliu, Székely Janos, Veronica Porumbacu, Szemier Ferenc şi Franyo Zoltán, care au citit din operele lor. Şi-au dat concursul de asemenea, artistul poporului Kovács György, actriţa Erdős Irma, de la Teatrul Secuesc, precum şi corul Ansamblului Secuesc de Stat de Cîntece şi Dansuri condus de dirijorul Szalman Lorand. COMISIILE PERMANENTE CHEMATE SĂ SPRIJINE ACTIVITATEA SFATULUI POPULAR TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — Ieri dimineaţă, la sfatul popular regional Timişoara a avut loc o consfătuire a preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi secretarilor comisiilor permanente regionale. Cu acest prilej deputaţii Petru Caba, Irimie Şimandan, Mihai Glăja şi alţii au vorbit despre activitatea comisiilor permanente din care fac parte, făcînd şi însemnate propuneri pentru activitatea de viitor. La sfîrşitul consfătuirii, tov. Ioan Beldean, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional, a expus unele probleme actuale ale aparatului de stat, la a căror rezolvare comisiile permanente pot da un sprijin real şi eficace. DARURI DIN INTERSE PENTRU MUNCITORII ROMINI Ieri după-amiază a avut loc la fabrica „Tinara Gardă“ din Capitală o manifestare a prieteniei romîno-sovietice. Cu acest prilej, tov. Ion Moraru, secretar al A.R.L.U.S., a înminat colectivului de muncă al acestei fabrici unele daruri trimise de colectivul fabricii de tricotaje „KIM" din Vitebsk — R.S.S. Bielorusă. (Agerpres) ULTIMA LECŢIE LA CICLUL „A.B.C.-CINEMATOGRAFIC“ ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). — Ieri, la clubul uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin a avut loc ultima conferinţă din ciclul intitulat „A. B. C. cinematografic", privind dezvoltarea filmului în lume de la începuturile sale şi pînă azi. A.B.C.-ul a fost organizat de cineclubul uzinei în colaborare cu Arhivele Naţionale de Filme şi întreprinderea Regională Cinematografică. Expunerile au fost însoţite de proiecţii de filme româneşti şi străine. In cadrul expunerii de ieri s-au prezentat trei filme artistice de scurt metraj realizate de către muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor de tractoare. SE INOIEŞTE CENTRUL CAPITALEI In cadrul lucrărilor de sistematizare a pieţii Palatului Republicii Populare Române, se ridică un ansamblu de construcţii care vor da un aspect plăcut centrului Capitalei noastre. Aci s-a construit monumentala Sală a Palatului Republicii şi nouă blocuri a cite opt etaje plus mansarde şi un bloc turn cu 15 etaje, mezanin şi mansardă. La nouă din aceste blocuri se lucrează în prezent la finisajele interioare şi exterioare iar la al zecelea s-a ajuns cu construcţia pînă la acoperiş In total blocurile vor avea circa 1000 de apartamente iar la parter se vor deschide diverse magazine. In clişeu, un aspect al acestor construcţii. Foto : AGERPRES