Romînia Liberă, decembrie 1959 (Anul 17, nr. 4707-4733)

1959-12-01 / nr. 4707

IV: 0- 1 % AUDIENTE LA LOCUL DE MUNCA Iniţiativa sfaturilor populare din regiu­nea Hunedoara de a organiza audien­ţele la locul de muncă, este însuşi­tă şi de alte sfa­turi populare. De curînd, preşedintele comitetului execu­­tiv al sfatului popular al oraşului Craiova, Ion Aruş­­tei, a stat de vor­bă cu muncitorii u­­zinelor „Electropu­­tere“ — aşa cum se vede ei in clişe­ul nostru —, la locurile lor de muncă, interesln­­du-se de condiţiile în care aceştia lo­cuiesc. Foto : C. ARCAŞU Urnim ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNA Anul XVII nr.4707 4 pagini — 20 bani Marți 1 decembrie 1959 PE TEME CETĂŢENEŞTI Repartizarea spaţiului de locuit Ritmul susţinut al construcţiilor de locuinţe din ultimii doi ani, a creat şi­­creează posibilităţi mai largi pentru satisfacerea cerinţe­lor oamenilor muncii în ce pri­veşte spaţiul locativ. In acest an, pînă la 1 noiembrie, au fost repar­tizate oamenilor muncii din Capi­tală peste 4000 de apartamente­ Pînă la sfîrşitul anului vor mai fi repartizate încă un număr impor­tant de apartamente, urmînd ca în viitor, numărul apartamentelor construite şi repartizate să creas­că simţitor de la an la an. In felul acesta, treptat, se vor crea posi­bilităţi pentru rezolvarea pozitivă a tuturor cererilor îndreptăţite privitoare la spaţiul locativ. In majoritatea cazurilor, sfatu­rile populare din Capitală acorda atenţie justei repartizări a spaţiu­lui locativ. Cu toate acestea însă se săvîrşesc uneori nereguli ce nemulţumesc — pe bună dreptate — cetăţenii. Lucrul cu publicul Pentru a se Înlesni accesul cetăţe­nilor şi pentru a se descongestiona totodată serviciile raionale de spa­ţiu locativ, unele comitete executive — cum ar fi cele ale sfaturilor popu­lare raionale V. I. Lenin, I. V. Stalin, 23 August, 1 Mai şi Tudor Vladim­i­­rescu — au luat măsuri de a înfiinţa birouri de spaţiu locativ pe lingă sec­toarele I.A.L. La aceste birouri cetă­ţenii prezintă cereri de repartizări­ şi schimburi de locuinţe, fac sezisări, primesc răspunsuri la cererile lor şi lămuririle necesare. La cele mai multe servicii de re­glementare a spaţiului locativ, sala­riaţii cercetează cu interes şi rezolvă operativ cererile cetăţenilor. Cităm printre aceştia pe Petre Spireanu şeful secţiei gospodărie locativă a raionului N. Bălcescu, Gabriel Io­­nescu, inspector la spaţiul locativ ra­ional Gh. Gheorghiu-Dej, Enuţa Du­­mitrescu, funcţionară la spaţiul loca­tiv raional 23 August şi alţii. Ei as­cultă cu răbdare doleanţele cetăţeni­lor, le dau lămuririle necesare, cer­cetează şi rezolvă cu competenţă ce­rerile primite. Bine ar fi ca astfel să se întîmple pretutindeni. Din păcate însă lucrurile nu stau aşa. Vladimir Toma, şeful serviciului spaţiu locativ din raionul Tudor Vladimirescu, bunăoară, lu­crează cu „nervi“, nu ascultă şi nu rezolvă cu interes păsurile cetăţeni­lor, încâlcind dispoziţiile comitetului executiv raional, însuşi tov. ing. Constantin Duca, şeful secţiei gos­podărie locativă de la raionul Stalin, în loc să îndrume serviciul în subor­dine şi să primească cetăţenii, „lu­crează“ în biroul său închis cu cheia, în timpul orelor de program. O situa­ţie asemănătoare se petrece şi la raio­nul Lenin, unde şeful S.G.L. ing. Zamfir Cristescu obişnuieşte să re­peadă P£ unii cetăţeni veniţi la el, iar vicepreşedintele comitetului exe­cutiv care răspunde de problema spa­ţiului locativ, Anton Bălănescu, nu respectă adesea orele de audienţă. Cînd repartiţiile se fac fără discernămînt Emiterea unui ordin de repartiţie presupune o cercetare minuţioasă pe teren a situaţiei. Şi în această pri­vinţă sunt de semnalat unele nereguli. Aşa bunăoară, serviciul de reglemen­tare a spaţiului locativ din raionul I. V. Stalin a emis şase ordine de repartiţie pentru apartamente,în blocul din piaţa Amzei nr. 7-9, la etajul 7, unde nu se află nici un apartament ci cîteva garsoniere şi anexe (spălă­torii, uscătorii). Fără îndoială că aci o mare vină are tehnicianul de teren care a recenzat blocul, dar vina cea mai mare o poartă tov. Alexandru Enache, şeful serviciului şi Ana Po­­pescu, inspectoare, în răspunderea căreia se afla repartizarea locuinţe­lor din blocurile noi. Tov. Ana Po­­pescu a verificat însă cu foarte multă grijă numai apartamentul ce urma să-l primească ea în acest bloc... Răspunzător de cele petrecute este, în ultima­­instanţă,p tov. Anton Stamate, vicepreşedinte al comitetu­lui executiv. De altfel, din cauza lip­sei sale de control, la spaţiul locativ ajunsese să hotărască asupra a tot felul de probleme inspectoarea Ana Popescu. Ea şi-a îngăduit printre al­tele să emită un ordin de repartizare pentru un apartament cu trei camere şi dependinţe în blocul din piaţa Am­zei nr. 7-9 profesoarei Elena Mirună, care avea aprobare pentru un apar­tament cu două camere în blocul 9/3 Floreasca. De acest lucru n-a ştiut nici şeful serviciului şi nici comitetul executiv raional. Unele comitete executive raionale şi chiar cel al Capitalei dovedesc uşurinţă în aprobarea de locuinţe no­i. Este supărător faptul că un nu­măr prea mare de funcţionari ai sfa­turilor populare au primit locuinţe în blocuri m­oi, fără a fi întotdeauna îndreptăţiţi. Unii salariaţi ai comi­tetelor executive îşi permit luxul să schimbe mai multe locuinţe, (ing. Constantin Duca, şeful S.G.L. raion I. V. Stalin şi Ion Orlovschi, fost şef al serviciului de spaţiu locativ). Aceasta în timp ce oameni ai muncii îndreptăţiţi să primească locuinţe corespunzătoare, sunt purtaţi pe dru­muri şi uneori nu li se rezolvă pro­blemele. însuşi comitetul executiv al Capitalei procedează greşit atunci cînd dă aprobări peste capul raioa­nelor. Este încă mare numărul re­partiţiilor aprobate sau date la in­dicaţia comitetului executiv al sfa­tului popular al Capitalei. Oameni cu două locuinţe Şi cetăţenii au partea lor de vină. Unii din ei, deşi ocupă locuinţe sa­tisfăcătoare, continuă să răpească timp salariaţilor de la spaţiile loca­tive cu insistenţele lor nejustificate de a li se schimba locuinţele. Alţii merg mai departe, deţin cite două locuinţe. Croitoreasa Eugenia Vasi­­lescu, deşi locuieşte împreună cu so­ţul ei intr-o garsonieră din strada Dr. Vicol nr. 7, raionul Lenin, con­(Continuare in pag. 2­ a) MIRCEA SCRIPCA şi MIHAI ALEXANDRU I­.­ •" § I Vcocoooooooooooceooooooooc ooooeoooooaoocoooooocS JJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOqc In întreaga ţară Azi se deschide Luna cadourilor“ . - -...î £ ® Numeroase surprize pentru 8 8 cumpărători ® Mărfuri din R.P.1­8 Chineză, R. Cehoslovacă, R. D. g g Germană etc. ® Expoziţii, ba-8 8 zare, „orăşele ale copiilor" • jj 8 Demonstraţii practice de iucă- 8 g rii mecanice. 8 O . * g In întreaga (ară se deschide as- 8 8 tăzi „Luna cadourilor", organizată S g din initiative Ministerului Corner- g 8 fulul in scopul unei mai bune si 8 8 mai variate aprovizionări a popu- jj 8 laţiei cu mărfuri de sezon, precum g 8 şi cu diferite cadouri şi articole tra- 8 g diţionale in vederea sărbătorilor de jj 8 iarnă. 8 8 Pentru ,,Luna cadourilor" au fost 8 jj pregătite numeroase surprize. In jj 8 cursul acestei luni, prin reţeaua co- 8­o­merţului de stat din Capitală şi din 8 g­­ară se vor pune in vinzare mărfuri jj 8 din import, printre care: catifea de 8 ? mătase, flanele şi pantaloni plus­ 8 g cord, căciuliţe de lină, mănuşi din jj 8 piele şi prosoape importate din 8 R. P. Chineză, ţesături pentru per- 8 dele din R. Cehoslovacă, cizme de jj cauciuc din R. P. Polonă şi R. P. g Bulgaria, nasturi fantezii de sidef 8 din R. D. Germană şi R. Ceho- 8 slovacă etc. între 1—31 decembrie cumpără- 8 tor ii vor găsi în magazine şi o se- jj rie de articole livrate de industrie g in cantităţi suplimentare pentru 8 „Luna cadourilor". Este vorba de jj stofe de confecţii, urson in diferite 8 culori, paltoane din stofă pentru 8 bărbaţi, femei şi copii, costume, jj pantaloni de ski pentru copii, părâ- 8 8 rii din păr de iepure, mănuşi de 8 8 piele, căciuliţe, fulare, cizmuliţe g g pentru femei, şoşoni pentru ca- 8 8 pii etc 8 8 Pentru desfacerea acestor măr- 8 8 furi, ca şi a pachetelor de cadouri. i g in principalele oraşe din ţară si g g vor organiza expoziţii cu vinzare. 8 3 bazare, „orăşele ale copiilor". ij jj La magazinul ,,Victoria" din Ca- g 8 pitală se vor pune in vinzare 5.000 8 l ---------------------- 1 (Continuare In pag. 3-a) 8 JOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOOOO 3000000000000000OCX Troletari din toate ţările, uniţi-val neşti de pe şantierele industriei chimice ONEŞTI—Avansează lucrările de montaj Pe şantierul Combinatului de cau­ciuc sintetic şi produse petrochi­mice de la Oneşti au sosit anul a­­cesta din U.R.S.S. circa 11.000 tone utilaje şi materiale. Totodată au fost atacate 45 de obiective indus­triale printre care secţii de fabri­caţie, ateliere, depozite, căi de co­municaţie şi altele, la care lucrările de construcţii sunt terminate în pro­porţie de 80-90 la sută. La majori­­atea din aceste obiective a fost organizată pe scară largă începe­rea montajului. Recent, cu sprijinul pecialiştilor sovietici, au fost ince­­pute lucrările de montaj ale rezer­voarelor sferice. SĂVINEŞTI—Au sosit primele utilaje pentru fabrica de rolan Pe şantierul fabricii de rolan de a Săvineşti lucrările de construcţii se execută pe un front larg. Cele mai avansate lucrări sunt la maga­zia centrală, la laboratoare și la grupul social. Pe șantiere au sosit primele utilaje tehnologice. Este vorba de circa 150 tone agregate primite din U.R.S.S. ..«..•..•.••­•••••»••.•••a Rezultatele concursului „Figuri de femei din patria noastră In lupta pentru construirea socialismului" In urma concursului literar cu tema „Figuri de femei din patria noastră în lupta pentru construirea socialismu­lui“, organizat de Consiliul naţional al femeilor şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Romînă, au fost acordate mai multe premii şi menţiuni. Premiul I nu a fost decernat. IN DOMENIUL PROZEI premiul II l-au obţinut lucrările „Bătaia" de Petru Vintilă şi „O povestire cu sfîrşit nefiresc" de Haralamb Zincă, iar pre­miul III povestirile „Vlad" de Radu Cosaşu şi „Noapte de priveghi" de Gh. Florescu, nuvela „Un sat in Bără­­gan" de Fănuş Neagu. Dintre piesele intr-un act prezentate la concurs premiul 11 s-a atribuit lucrării „Soarele a răsărit la miezul nopţii“ de Victor Bîrlădeanu, iar pre­miul III lucrărilor „Viaţa cea de toate zilele" de Lola Petreanu şi „Viţă nearăcită“ de Viorela Arghirescu. IN DOMENIUL POEZIEI, pre­miul II s-a acordat poemului „La masa noastră“ de Tania Lovinescu, iar premiul III ciclurilor de poezii „Trenul alerga mai departe" de Mihail Negu­­lescu şi „Mit dem jüngsten Schicht“ de Ilse Körnitz şi poeziei „Primul sărut“ de Angela Chiuaru. De asemenea au mai fost atribuite menţiuni unui nu­m­ăr de 12 lucrări de proză, teatru şi poezie. (Agerpres) Punctul pe­­ Cooperaţia meşteşugărească nu a deschis in ţară suficiente uni­tăţi de deservire a populaţiei pentru prestaţiuni mărunte (de exemplu in Oraşul Stalin nu situ­ lustragerii). — Cum ? Unităţi pentru prestaţii mărunte ? Noi nu ne ocupăm cu mărunţişuri !... Desen de GH. CHIRIAC Cu prilejul celei de a 15-a aniversari a eliberării Albaniei Recepţia oferită de ambasadorul R. R Albania la Bucureşti Duminică seara ambasadorul Republicii Populare Albania la Bucureşti, Hasan Alimerko, a oferit in saloanele Casei Centrale a Armatei o recepţie cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Al­baniei. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceau­­şescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălaj­an, Ştefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Popa Gherasim, Gheorghe Stoica, Avram Bunaciu, membri ai C.C. al P.M­.R. ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adu­­ nări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, muncitori fruntaşi în pro­ducţie, oameni de arta şi cultură, generali şi ofi­ţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acre­ditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplo-* matic, în timpul recepţiei, ambasadorul Hasan Alimer­ko şi preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române, tovarăşul Chivu Stoica, au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. In toastul său, ambasadorul R.P. Albania a salutat pe oaspeţi şi Ie-a mulţumit pentru participarea la recep­ţie. In continuare el a arătat că is­toria Albaniei este istoria luptei dusă de poporul albanez împotriva cotropi­torilor străini şi asupritorilor interni pentru libertate şi independenţă na­ţională. Aceste năzuinţe nu au putut fi înfăptuite decât prin lupta eroică de eliberare naţională dusă de poporul albanez, sub conducerea partidului său comunist, şi datorită rolului hotăritor eliberator pe care l-a jucat armata sovietică în războiul împotriva fascis­mului. La 29 noiembrie 1944, a spus vorbi­torul, poporul albanez a cucerit liber­tatea şi adevărata independenţă naţio­nală, a instaurat regimul de democra­ţie populară, s-a desprins din sistemul imperialist şi a păşit pe calea dezvol­tării democratice, pe calea socialismu­lui. In continuare, ambasadorul a ară­tat că în cei 15 ani de la această dată istorică, în Albania au fost înfăptuite mari transformări. Albania, în trecut ţara cea mai înapoiată din Europa, fără o industrie proprie, cu o agricul­tură primitivă, a devenit, datorită a­­jutorului multilateral al Uniunii So­vietice şi al ţărilor de democraţie populară, o ţară înaintată agrar-indus­­trială. Aceste realizări — a subliniat vorbitorul — arată încă odată supe­rioritatea incontestabilă a orînduirii socialiste asupra celei capitaliste, li­nia justă a Partidului Muncii din Al­bania, forţa dătătoare de viaţă a mar­­xism-feninismului şi a internaţionalis­mului proletar. Partidul şi guvernul nostru—a spus în continuare ambasadorul Hasan Ali­merko — educă în mod continuu po­porul în spiritul prieteniei şi înţelegerii între popoare. Guvernul nostru a dus consecvent o politică de pace, de des­tindere în relaţiile internaţionale, spri­jinind propunerile făcute în scopul asi­gurării unei păci trainice. Guvernul albanez a dus întotdeauna o politică paşnică şi de bună vecinătate. El a făcut propuneri continute pentru nor­malizarea şi întărirea relaţiilor cu ţă­rile vecine, a aprobat şi a sprijinit pro­punerile tovarăşului Chivu Stoica, pro­punerile făcute de tovarăşul N. S. Hruşciov in cursul vizitei sale în Al­bania, îndreptate spre crearea unei at­mosfere de bună înţelegere şi colabo­rare între ţările balcanice şi transfor­marea Balcanilor şi Adriaticei într-o zonă a păcii, fără arme atomice. In încheiere, ambasadorul R.P. Al­bania a toastat pentru înflorirea R.P. Romíne, pentru harnicul şi talentatul popor romín, pentru prietenia romîno­­albaneză, pentru Partidul Muncitoresc Romín şi Comitetul său Central în frunte cu primul secretar — tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru gu­vernul Republicii Populare Române şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Chivu Stoica, pentru Prezi­diul Marii Adunări Naţionale a R.P. Romíne şi preşedintele Prezidiu­lui, tovarăşul Ion Gheorghe Mau­rer, pentru unitatea şi forţa invincibilă a marelui lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi prietenie între popoare. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, care a transmis în numele Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, al Consiliului de Mi­niştri şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Româ­ne un fierbinte salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări Comitetului Cen­tral al Partidului Muncii, Consiliului de Miniştri, Prezidiului Adunării Populare şi tuturor oamenilor muncii din R.P. Albania cu prilejul celei de-a 15-a a­­niversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist. Doborîrea jugului fascist — prin lupta eroică dusă de poporul albanez — a spus tovarășul Chivu Stoica — a înscris o pagină glorioasă în istoria Albaniei. In decursul unui deceniu și jumătate de muncă liberă și creatoare, harnicul şi talentatul popor albanez, condus de Partidul Muncii, într-ajuto­­rîndu-se frăţeşte cu popoarele celor­lalte ţări socialiste, avînd sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice, a ob­ţinut succese însemnate în construirea socialismului în patria sa. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări obţinute de oamenii muncii albanezi în dezvolta­rea economiei şi culturii lor. In anii puterii populare, între po­poarele romín şi albanez s-au stator­nicit relaţii trainice de prietenie şi co­laborare frăţească care se dezvoltă continuu, spre binele ambelor popoare. In continuare tovarăşul Chivu Stoi­ca a spus : In ultima vreme, în viaţa internaţională are loc un proces de destindere în relaţiile dintre state, re­zultat al vizitei tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A., al noilor iniţiative ale guvernului sovietic, al deplasărilor în favoarea păcii, în opinia publică mondială. Am considerat şi conside­răm drept o îndatorire de căpetenie a noastră, ca şi a tuturor guvernelor şi statelor din diferitele părţi ale lu­mii, fie ele mari sau mici, de a-şi da o contribuţie activă la consolidarea destinderii, la înlăturarea a tot ce poate duce la înveninarea relaţiilor dintre state, la rezolvarea tuturor pro­blemelor litigioase pe cale de tratative, la dezvoltarea relaţiilor de pace şi co­laborare între toate statele, fără deo­sebire de sistem social, pe baza res­pectării intereselor reciproce şi a ne­amestecului în treburile interne. Guvernul român a depus şi depune eforturi susţinute pentru transformarea spaţiului balcanic într-o zonă a păcii şi a bunei vecinătăţi, în care să nu e­­xiste arme nucleare şi baze pentru ra­­chete. Suntem­ convinşi că o înţelegere în acest sens ar corespunde pe deplin intereselor tuturor statelor balcanice şi ar contribui la întărirea păcii şi colaborării între popoare. Cu ocazia marii sale sărbători naţio­nale — a spus tovarăşul Chivu Stoica — urăm poporului frate albanez noi şi noi succese in munca sa plină de avînt pentru înflorirea continuă a Alba­niei socialiste, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului. In încheiere tovarăşul Chivu Stoica a toastat pentru poporul frate alba­nez, pentru Partidul Muncii din Alba­nia şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Enver Hodja, pentru gu­vernul R.P. Albania şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Meh­met Shehu, pentru Prezidiul Adunării Populare a R.P. Albania şi preşedinte­le Prezidiului, tovarăşul Hadji Lieshi, pentru prietenia de nezdruncinat din­tre popoarele român și albanez, pentru puternicul și invincibilul lagăr al so­cialismului în frunte cu Uniunea So­vietică, pentru pace și colaborare în lumea întreagă. CONSTRUCTORII BARAJULUI DE LA BICAZ ȘI-AU ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTUL ANUAL BACAU (de la corespondentul nos­tru). — De la Bicaz ne-a sosit ves­tea că vrednicii constructori ai ba­rajului hidrocentralei V. I. Lenin, au obținut o nouă victorie: îndeplinirea cu 32 zile înainte de termen a an­gajamentului anual. Pînă ieri ei au turnat în corpul uriaşului baraj 600 000 metri cubi beton, cu 100.000 metri cubi mai mult decit prevăd sarcinile iniţiale ale planului anual. SCHIMB DE EXPERIENŢĂ PE TEMA REDUCERII PREŢULUI DE COST IN CONSTRUCŢII CLUJ (de la corespondentul nos­tru).­­ Simbătă şi duminică s-au desfăşurat la Cluj lucrările consfă­tuirii interregionale a oamenilor de specialitate din domeniul construcţii­lor. Numeroşi specialişti din R.A.M., re­ Munca plină de însufleţire a în­tregului colectiv al şantierului a fă­cut ca volumul de beton turnat pină la această dată să fie cu 272.000 me­tri cubi mai mare decit cel realizat anul trecut. La acest succes au con­tribuit atît muncitorii de la sectorul baraj, cit şi cei de la fabrica de be­toane şi şantierul de hidromecanizare. Ei s-au angajat ca pînă la sfîrşitu­l anului să toarne în corp­ul barajului încă 50.000 metri cubi de beton. Liunile Stalin şi Cluj, care au parti­cipat la această consfătuire, au sus­ţinut mai multe referate privind ex­perienţa dobîndită în privinţa reducerii preţului de cost al construcţiilor. SERATA LITERARA LA TG. MUREŞ. TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru).­­ Ieri seara, în sala mare de festivităţi a Palatului Cultural din Tg. Mureş a avut loc o reuşită serata literară organizată de revista literară „Igaz Szo“ din localitate. La serată au participat scriitorii Radu Boureanu, Sütő Andraş, Nina Cassian, Kiss Jenő, Dan Deşliu, Szé­kely Janos, Veronica Porumbacu, Szemier Ferenc şi Franyo Zoltán, care au citit din operele lor. Şi-au dat concursul de asemenea, artistul po­porului Kovács György, actriţa Erdős Irma, de la Teatrul Secuesc, precum şi corul Ansamblului Secuesc de Stat de Cîntece şi Dansuri condus de diri­jorul Szalman Lorand. COMISIILE PERMANENTE CHEMATE SĂ SPRIJINE ACTIVITATEA SFATULUI POPULAR TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — Ieri dimineaţă, la sfatul popular regional Timişoara a avut loc o consfătuire a preşedinţilor, vicepre­şedinţilor şi secretarilor comisiilor permanente regionale. Cu acest prilej deputaţii Petru Caba, Irimie Şiman­­dan, Mihai Glăja şi alţii au vorbit despre activitatea comisiilor perma­nente din care fac parte, făcînd şi însemnate propuneri pentru activitatea de viitor. La sfîrşitul consfătuirii, tov. Ioan Beldean, preşedintele comitetului exe­cutiv al sfatului popular regional, a expus unele probleme actuale ale apa­ratului de stat, la a căror rezolvare comisiile permanente pot da un spri­jin real şi eficace. DARURI DIN INTERSE PENTRU MUNCITORII ROMINI Ieri după-amiază a avut loc la fabrica „Tinara Gardă“ din Capitală o manifestare a prieteniei romîno-sovie­­tice. Cu acest prilej, tov. Ion Moraru, secretar al A.R.L.U.S., a înminat colec­tivului de muncă al acestei fabrici unele daruri trimise de colectivul fabricii de tricotaje „KIM" din Vitebsk — R.S.S. Bielorusă. (Agerpres) ULTIMA LECŢIE LA CICLUL „A.B.C.-CINEMATOGRAFIC“ ORAŞUL STALIN (de la corespon­dentul nostru). — Ieri, la clubul uzi­­nelor de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin a avut loc ultima conferinţă din ciclul intitulat „A. B. C. cinematografic", privind dezvoltarea filmului în lume de la începuturile sale şi pînă azi. A.B.C.-ul a fost organizat de cine­­clubul uzinei în colaborare cu Arhi­vele Naţionale de Filme şi întreprin­derea Regională Cinematografică. Ex­punerile au fost însoţite de proiecţii de filme româneşti şi străine. In cadrul expunerii de ieri s-au prezentat trei filme artistice de scurt metraj realizate de către muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor de tractoare. SE INOIEŞTE CENTRUL CAPITALEI In cadrul lucrărilor de sistematizare a pieţii Palatu­­lui Republicii Populare Române, se ridică un ansamblu de construcţii care vor da un aspect plăcut centrului Capitalei noastre. Aci s-a construit monumentala Sală a Palatului Republicii şi nouă blocuri a cite opt etaje plus mansarde şi un bloc turn cu 15 etaje, mezanin şi mansardă. La nouă din aceste blocuri se lucrează în prezent la finisajele interioare şi exterioare iar la al zecelea s-a ajuns cu construcţia pînă la acoperiş­ In total blocurile vor avea circa 1000 de apartamente iar la parter se vor deschide diverse magazine. In clişeu, un aspect al acestor construcţii. Foto : AGERPRES

Next