Romînia Liberă, februarie 1960 (Anul 18, nr. 4759-4782)

1960-02-02 / nr. 4759

Marți 2 februarie 1960 — nr. 4759 Lucrările intilnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice Duminică dimineaţa, la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preo­teasa" din Bucureşti au continuat lu­crările Intilnirii tineretului şi studen­ţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. Alexandris Kalidopoulos, deputat al Partidului Uniunea Democratică din Grecia, care a prezidat şedinţa a dat citire telegramei adresate de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., participanţilor la Intîlnirea de la Bucureşti. Telegra­ma a fost salutată cu îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuţiile pe mar­ginea raportului general. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul: Miha­­­­is Olimbios, secretar al Uniunii Ti­neretului Democrat­­Unit (EDON) din Cipru, Todi Lubonja, prim-secre­­tar al C.C. al Uniunii Tineretului Muncii din Albania, Ilias Kiriakos, deputat al Partidului Noua Mişcare Agrară din Grecia, Gianni Mareno, din partea Federaţiei Tineretului Co­munist Italian, şi Elsa Hadjiarghili, preşedinta Ligii „Prietenii Partidului Liberal“ din Grecia. In cadrul şedinţei au fost citite me­sajele adresate Intilnirii de Comitetul Central al Ligii Tineretului Democrat Coreean, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Cehoslovac, Comitetul Bri­tanic al Tineretului pentru Festival, Consiliul Naţional al Tineretului Un­gar şi Comitetul Central al Uniunii Comuniste a Tineretului Ungar. ★ Lucrările Intilnirii au continuat luni dimineaţa cu discuţii pe marginea ra­portului general. Şedinţa a fost prezidată de Luca Valdesa, reprezentant al Federaţiei Tineretului Comunist Italian. Au luat cuvîntul Christian Echard, secretar general al F.M.T.D., Athana­­sios Kakoianis, preşedintele organiza­ţiei de tineret a Partidului E.D.A., deputat la parlamentul grec, Vlado Obradovici, membru al Prezidiului Tineretului Popular din Iugoslavia, Gianni Guiscardi, din partea condu­cerii Mişcării Tineretului Socialist Italian, Sudhandhu Chaudhuri, secre­tar al U.I.S, Mihail Ghelmegeanu, preşedintele Comitetului român pentru colaborare şi înţelegere reciprocă în­tre popoarele din Balcani, Alexandris Kalidopoulos, din partea organizaţiei, de tineret a Partidului Uniunea De­mocratică din Grecia, deputat în parlamentul grec, Hans Dali, secre­tar al C.O.S.E.C. — secretariatul de Coordonare al uniunilor naţionale ale studenţilor. (Agerpres) Din cuvîntul participanţilor valorilor rezistenţei antifasciste şi a socotit utilă organizarea unei întîlniri a partizanilor şi antifasciştilor din a­­ceste ţări. Subliniind importanţa acţiunilor ti­neretului în sprijinul transformării re­giunilor Balcanilor şi a Mării Adriati­ce într-o zonă a păcii, fără arme a­­tomice şi rachete, vorbitorul a propus organizarea unei întîlniri a tinerilor deputaţi care să transforme concluziile întîlnirii de la Bucureşti î­n propuneri concrete care să fie înaintate parla­mentelor respective. Mihalis Olimbios, secretar al Uniu­nii Tineretului Democrat Unit (EDON) din Cipru, a vorbit despre lupta po­porului şi tineretului cipriot grec pen­tru libertate naţională, şi a mulţumit popoarelor balcanice care sprijină a­­ceastă luptă. Vorbitorul s-a declarat de acord cu propunerile cuprinse în raport în ve­derea întăririi colaborării tineretului din regiunea Balcanilor şi a Mării A­­driatice, şi a invitat reprezentanţi ai tinerilor din aceste ţări la al doilea festival al tineretului din Cipru. Todi Lubonja, prim-secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Muncii din R.P. Albania, a subliniat bucuria cu care tineretul a salutat paşii făcuţi în direcţia destinderii încordării interna­ţionale şi necesitatea unei lupte con­tinui pentru triumful ideilor coexisten­ţei paşnice. El a arătat că tineretul albanez a primit cu simpatie şi a a­­probat în unanimitate iniţiativele gu­vernelor ţărilor socialiste pentru crearea în regiunea Balcanilor şi Mă­rii Adriatice, a unei zone a păcii, fără arme atomice şi rachete. Lozinca acestei întîlniri: „Să trans­formăm regiunea Balcanilor şi Mării Adriatice într-o zonă a păcii, fără arme atomice şi rachete“, constituie o năzuinţă scumpă tineretului din această zonă şi ne cheamă să nu precupeţim nimic pentru apărarea pă­cii pentru apărarea marilor valori materiale şi spirituale create de-a lun­gul secolelor în această regiune cu o veche civilizaţie. Deputatul grec Ilias Kiriakos, din Partidul Noua Mişcare Agrară, a subliniat că poporul grec iubeşte pa­cea şi luptă pentru apărarea şi con­solidarea idealurilor păcii, prieteniei şi înţelegerii sincere între toate po­poarele şi în mod deosebit a popoare­lor din Peninsula Balcanică şi regiu­nea Mării Adriatice. Pentru aceste motive propunerea guvernului român a fost acceptată în Grecia aproa­pe de toate partidele, precum şi de întregul popor, indepen­dent de poziți­a sa politică şi de partid. Aprobăm raportul prezentat, a spus în continuare vorbitorul, și urăm din tot sufletul succes întîlnirii noastre. Este timpul ca pacea şi prietenia să înlocuiască ura şi duşmănia care a despărţit în trecut popoarele balca­nice. Gianni Mareno, reprezentant al Federaţiei Tineretului Comunist ita­lian, după ce a vorbit despre experi­enţa tineretului de pe ţărmul italian al Adriatic, în lupta pentru pace, a subliniat importanţa acţiunilor tinere­tului care cer guvernelor să ajungă la un acord pentru împiedicarea instală­rii de arme atomice pe teritoriul ţări­lor balcanice şi adriatice. Pentru dezvoltarea colaborării tine­retului din aceste ţări el a propus, organizarea unei întîlniri , a conduce­rilor ziarelor de tineret şi un semi­nar cu privire la condiţiile de viaţă ale tinerilor ţărani. Delegaţia noastră, a spus Elsa Had­­jiarghili, preşedinta Ligii „Prietenii Partidului Liberal“ din Grecia, repre­zintă patru partide politice. Aceasta nu ne împiedică de a adopta aceeaşi linie de conduită în ceea ce priveşte aspiraţiile tineretului nostru, nădejdea de mîine a fiecărui popor. In momentul de faţă ne interesează în mod deosebit ca tinerii din ţările regiunii noastre să ia contact între ei. Trebuie să facem schimb de păreri in toate problemele care ne interesea­ză, să facem schimb de invitaţii şi în felul acesta vom putea atinge scopul dorit de toţi: înţelegerea, prietenia şi pacea intre popoarele noastre. Trebuie să punem capăt vechilor pre­judecăţi, să ne unim eforturile pentru a îmbunătăţi viitorul care se deschide înaintea noastră. Ln cuvîntul său Nicolaos Indzes, deputat al Partidului Liberal din Gre­cia, a subliniat că ideea colaborării popoarelor balcano-addatice are tra­diţii istorice încă din timpul cînd a­­ceste popoare sufereau cotropiri străi­ne. Astăzi această idee animă din nou popoarele balcano-adriatice Partidul pe care-l reprezint sprijină cu consec­venţă promovarea principiilor de co­laborare paşnică. Propunerile primu­lui ministru al Romîniei, Chivu Stoica, au găsit un răsunet larg în rîmdurile poporului grec. Dorim ca întîlnirea noastră să ajun­gă la rezultate pozitive şi sîntem con­vinşi de aceasta pentru binele tinere­tului şi al popoarelor din regiunea noastră. Amintind despre trecutul însîngerat şi de luptele fratricide care au durat timp de decenii în Balcani, acad. Petco Stainov, vicepreşedinte al Comi­tetului pentru înţelegere şi colaborare în Balcani din R.P. Bulgaria, a ară­tat că toate acestea s-au datorat nu popoarelor acestei regiuni ci, unor for­ţe imperialiste, unor cercuri străine de interesele popoarelor. Vorbitorul a arătat că tinerii trebuie să păşească cu încredere spre pace în Balcani şi Adriatica, spre pace în întreaga lum­e. Lu­igi Passoni, membru al grupului parlamentar socialist italian a subli­niat că în dezvoltarea procesului de destindere, în acţiunile pentru dezar­mare trebuie să-şi aducă aportul nu numai marile puteri, ci toate ţările El a propus ca tineretul să acţioneze în favoarea lărgirii legăturilor comercia­le între ţările din această zonă, să desfăşoare o campanie de apărare a Deschiderea expoziţiei internaţionale de fotografii cultură a studenţi­lor „Grigore Preo­teasa“ a avut loc deschiderea expozi­ţiei internaţionale de fotografii orga­nizată cu prilejul ,Intilnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Bal­canilor şi Mării A­­dri­atice. Au luat parte nu­meroşi tineri dele­gaţi la întîlnire. Din partea Comi­tetului de pregătire a întîlnirii, Miloş Nicolici, membru al Prezidiului C.C. al Tineretului Popular Iugoslav, a rostit cuvîntul de deschi­dere. Sînt expuse nume­roase imagini care prezintă aspecte din viaţa şi activitatea tineretului din R.P. , _ _ Duminică după- i. ?, amiază, la Casa de­­ Foto­­ AGERPRES Albania, R. P. Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, R. P. F- Iugoslavia şi R. P. Română. In clişeu: Un aspect de la expoziţie. Recitaluri internaţionale muzicale Duminică după-amiază, numeroşi delegaţi la întîlnire au asistat, îm­preună cu tineri din Capitală, la re­citaluri internaţionale muzicale. La Casa de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie programul reci­talului a fost interpretat de tineri so­lişti vocali şi instrumentali şi forma­ţii muzicale din R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. P. F. Iugoslavia şi din ţara noastră. La Casa de cultură a tineretului din raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la recital şi-au dat concursul formaţia de muzică uşoară condusă de Theodor Cosma, un cvin­tet studenţesc de muzică de estradă din Sofia şi „Orchestra academică Branco Cismanovici“ din Belgrad.­­ Seara, la Casta de cultură a tineretu­lui din raionul Tudor Vladimirescu a avut loc o serată dansantă la care tineri din ţările regiunii balcano-a­driatice au petrecut împreună cu ti­neri din Capitală. „Cupa prieteniei“ Duminică a fost o zi bogată la ma­nifestaţii sportive. Am trecut pe rînd de la sala Floreasca la sala Dinamo, iar a­poi, seara, am vizitat Aula Insti­tutului de Petrol şi Gaze. Oriunde am păşit am fost totîmpinaţi de aceeaşi atmosferă de caldă şi sinceră prietenie, caracteristică întrecerilor sportive ce au loc în aceste zile la Bucureşti cu prilejul Intilnirii Tineretului şi Studen­ţilor din ţările regiunii Balcanilor­­ şi a Mării Adriatice. Numeroşi sportivi, din diferite ţări şi-au dat întîlnire în Capitala patriei noastre pentru a con­tribui şi e­i la strîngerea şi cimentarea legăturilor de prietenie a tineretului din ţările regiunii Balcanilor şi a Mă­­rîi Adriatice. Şi întrecerile care au avut loc pînă acum au contribuit din plin la realizarea acestui ţel măreţ şi nobil. „Cupa prieteniei“ s-a dovedit a fi cu adevărat o competiţie a prieteniei­ , în cea de-a doua zi a „Cupei prie­teniei", au continuat întrecerile de te­­nis de masă şi şah începute sîmbătă şi au intrat în competiţie şi echipele de baschet. La tenis de masă, în în­trecerea rezervată echipelor feminine, reprezentativa de tineret a ţării noas­tre alcătuită din Maria Alexandru şi Mariana Barasch a cucerit primul loc învingînd c­u acelaşi scor (3-0) echipa de tineret a R.P. Bulgaria şi pe cea a oraşului Bucureşti. La băieţi, conform aşteptărilor, victoria a revenit echipei de tineret a R.P.F. Iugoslavia. Jucă­­torii iugoslavi au învins în partida de­cisivă, echipa de tineret a R.P.R cu scorul de 5-1. In competiţia de bas­chet echipele, noastre au cîştigat dumi­nică partidele ce le-au susţinut. Astfel, reprezentativa de tineret a învins cu scorul de 61-40 echipa R.P. Albania, iar selecţionata studenţească a între­cut cu scorul de 84.70 formaţia de ti­neret a R.P. Bulgaria.­ ­ Întrecerile sportive din cadrul „Cupei Prieteniei“ au continuat luni după­­amiază. Proba de simplu feminin la tenis de masă s-a încheiat cu victoria Marianei Barasch (R.P.R.) care în fi­nală a învins cu scorul de 3—0 (19, 12, 19) pe Maria Alexandru (R . R.) La masculin primul loc a re­venit jucătorului iugoslav Markovici, care a învins cu 3—0 (14, 19, 20) pe compatriotul său Kern. Perechea Co­vaci, Rethy (R.P.R.), a cîștigat proba de dublu băieți învingînd cu 3—2 per­­echea Markovici-Teran (R.P.F.I.) Pro­ba de dublu mixt a fost cîștigată de Maria Alexandru-Rethy (R.P.R.), iar cea de dublu fete de Mariana Barasch- Maria Alexandru (R.P.R.). In urma acestor victorii, „Cupa Prieteniei“ a fost atribuită echipei R.P. Române clasată pe primul loc cu 84 puncte. In cadrul turneului de baschet echi­pa R.P. Bulgaria a învins cu scorul de 73—28 echipa R.P. Albania, iar echi­­pa studenţilor din R.P.R. a întrecut cu 67—59 selecţionata R.P.R. (tineret). In competiţia de şah din sala Insti­tutului de Petrol şi Gaze, echipele R.P. Româno și R.P.F. Iugoslaviei se află la egalitate, 1—1, o partidă fiind întreruptă. Echipa R. P. Albania con­­duce cu 2-0 în meciul cu R.P. Bulga­ Turneul feminin a fost câștigat de ju­­cătoarea Polihroniade (R.P.R.) care în ultimul meci a invins-o pe Iocici (Iu­goslavia). Alte manifestări In cursul zilei de duminică au avut loc întîlniri între delegaţiile tineretu­lui şi studenţilor din diferite ţări. La Casa de Cultură a Studenţilor „Gri­gore Preoteasa“ s-au întîlnit tinerii din R. P. F. Iugoslavia cu tinerii romîni. Delegaţia albaneză s-a întîlnit cu cea italiană la Palatul Pionierilor, iar delegaţiile din R. P. Bulgaria şi Gre­cia s-au întîlnit la Casa de Cultură a Tineretului din raionul Stalin.­­ La amiază delegaţii la întîlnire au participat la simpozionul „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice“. La simpozion au luat cuvîntul prof. univ. Florin Ciorăscu, director ştiin­ţific adjunct al Institutului de fizică atomica al Academiei R­d. Române, care a vorbit despre „Aspecte din perspectivele deschise de folosirea e­­nergiei atomice în scopuri paşnice" şi Paul Drăghicescu, candidat în ştiinţe tehnice, care a vorbit despre „Rezul­tate obţinute la utilizarea paşnică a energiei atomice în R. P. Romînă“. k In cursul după-amiezii participanţii la Intîlnirea de la Bucureşti au făcut o vizită la institutul de fizică atomică al­ Academiei R. P. Romíne. k In cinstea participanţilor la Intîlni­­rea tineretului şi studenţilor din ţă­rile regiunilor Balcanilor şi Mării Adriatice, Teatrul­ de Stat de Operetă din Bucureşti a prezentat luni seara un spectacol cu opereta „Lăsaţi-m­ă să cint“. Rominia liberă 3 rar ornanţii La Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giu­­leşti a avut loc duminică adunarea comitetelor­ de stradă din raionul Gri­viţa Roşie în care a fost analizată munca depusă în cursul anului 1959 pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea raionului. Din referatul prezentat cu acest prilej a reieşit ca la realizarea celor 66.323 m.p. pavaje şi asfaltări de străzi executate prin muncă patriotică, o contribuţie însemnată au adus-o co­mitetele de stradă prin antrenarea ma­selor de cetăţeni la aceste lucrări. Cele peste 3.800.000 ore muncă patrio­tică efectuate de cetăţenii raionului Griviţa Roşie au făcut ca valoarea e­­conomiilor realizate în acest raion în anul trecut să se ridice la peste 11 milioane lei. Pentru muncă deosebită, 31 comitete de stradă au primit numeroase diplo­me şi menţiuni precum şi premii în cărţi- Premiul I şi drapelul de fruntaş pe raion a revenit comitetului de stra­dă din circumscripţia electorală nr. 186. Pentru succesele realizate în cursul trimestrului IV 1959, colectivului depou­lui C.F.R. Piteşti i s-a decernat de că­tre De­partamen­tul Căilor Ferate, di­ploma de onoare şi un premiu la va­­loa­re de 119.000 lei. Fiind declarată u­­nita­te fruntaşă pe regionala Craiova, şi staţia Piteşti a primit un premiu de 110.000 lei. Cu aceste sume au fost premiaţi muncitorii, mecanicii şi teh­­nicienii care au cont­ribuit la depăşirea sarcinilor de plan. Din iniţiativa comitetului regional de partid Constanţa, duminică a avut loc la căminul cultural din comuna Peci­­neaga, raionul Negru Vodă, o consfă­tuire privind munca politică şi cultu­rală de masă. Cei peste 250 de parti­cipanţi au dezbătut numeroase pro­bleme legate de tema consfătuirii. A urmat apoi un bogat program artistic dat de colectivul căminului cultural al comunei Pecineaga. La tragerea de amortizare a asigură­­rilor mixte de persoane A.D.A.S. din 31 ianuarie 1960, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: T.N.R.; P.C.Y.; K.V.S ; Z.H.M. ; A.Y.Y. ; J.E.S. ; E.T.G. ; L.J.R. . Duminică a avut loc la Bacău un seminar de biologie, organizat de Fi­liala S.R.S.C Bacău, la care au par­ticipat peste 80 de profesori de ştiinţe naturale — lectori ai Filialei şi sub­filialelor din regiune. In cadrul semi­narului au fost prezentate cîteva re­ferate: k k -----------------o® ----------------­ Lista oficială de cîştiguri Cîştigurile de mai sus revin obligaţiuni­lor de bază de 200 lei. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare frac­ţionară de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă Va. V4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. Plata câştigurilor se face la toate casele raionale de economii. 1« obligațiunile C.E.C. 5% cu cîștiguri. Tragerea de bază din 31 ianuarie 1960 i o­­D , M na „ «5 o o 2 g. £ Se S Valoarea cîstigurilor o r . a *- ta t Z 3 aiS s5 W O Sg o ^ t f z £ Parțială 1 16853 26 75.000 1 11115 13 50.0001 00732 05 25.0001 09625 23 10.000 1 07257 50 10 OOI) 1 02057 30 5.000 1 12082 07 5.000 1 13044 13 5.000 1 14885 21 5 000 1 21657 48 5.000 1 24804 Terminația seriei 10 5.000 25 471 35 2.000 25 708 13 2.000 25 863 05 2.000 25 879 05 2.000 250 25 19 800 250 66 12 800 250 69 15 800 învăţămintele Stalingradului ----------Pe marginea memoriilor lui von Paulus----------­ I­ntr-o zi călduroasă de vară, un re­dactor al ziarului regional „Stalin­­gradskaia Pravda“, care îndepli­nea cu multă bunăvoinţă funcţia de gazdă şi ghid, mă conducea pe stră­zile complet refăcute ale legendarului oraş-erou Stalingrad. La un moment dat,ajungînd în faţa unei clădiri, în­soţitorul m-a oprit şi mi s-a adresat întrebător : — Vedeţi clădirea aceasta ? M-am uitat la ea şi la afară de fap­tul că era impunătoare, că avea­­mai multe etaje, că în vitrinele de la par­ter , erau expuse multe mărfuri, n-avea nimic special care să mă im­presioneze în mod deosebit. — E un magazin universal, am zis eu cu oarecare nesiguranţă. — Sigur că da. Clădirea aceasta adăposteşte astăzi un „Univermag“. Dar ia citiţi ce scrie pe tăbliţa din colţul clădirii... M-am apropiat şi am citit. Am a­­flat că această clădire a intrat şi ea, ca de altfel multe alte locuri din Stalingrad, în istoria marelui război al poporului sovietic pentru apărarea patriei. In timpul bătăliei de la Stalin­grad, subsolul clădirii slujea drept sediu pentru comandamentul trupelor fasciste încercuite. La 2 februarie 1943, după aproape două luni şi jumătate de sforţări za­darnice şi disperate de a ieşi din în­cercuire, căpeteniile celor 22 de di­vizii fasciste de elită, cu un efectiv total de peste 330.000 de oameni, au fost­ nevoite să renunţe la luptă şi pă­răsind subsolul clădirii s-au predat trupelor sovietice victorioase. — In subsolul acestui „Univermag“, a completat prietenul de la „Stalin­­gradskaia Pravda“ s-a predat coman­dantul armatei a Vl-a hitleriste, feld­­mareşalul von Paulus. Mi-am amintit de acest episod din timpul vizitei făcute la Stalingrad, ci­tind cîteva materiale şi documente din arhiva personală a lui von Paulus,­ în care fostul feldmareşal hitlerist vorbeşte despre distrugerea armatelor germano-fasciste la Stalingrad. Ace­ste materiale au fost pregătite pentru presă de către colonelul sovietic P. A. Jilin, doctor în ştiinţe istorice şi au apărut în ziarul sovietic „Krasnaia Zvezda“. Apariţia acestor materiale, tocmai în­ aceste zile, cînd se aniversează 17 ani de la marea victorie de la Stalin­grad a trupelor sovietice, care a mar­cat începutul cotiturii radicale în des­făşurarea Marelui Război pentru Apă­rarea Patriei şi a celui de-al doilea război mondial în ansamblul său, pre­zintă o importanţă deosebită. Ele ac­tualizează unele învăţăminte pe care anumite grupuri revanşarde, se pare că le-au uitat şi de aceea, n-au re­nunţat încă la promovarea politicii „de pe poziţii de forţă“. Deosebit de zelos se arată în această privinţă cancelarul vest-german Adenauer, aşta cum a demonstrat din nou cînd a rostit cuvîntarea lui provocatoare din Berlinul occidental. In legătură cu aceasta merită toată atenţia cuvin­tele lui N. S. Hruşciov, potrivit că­rora, toate acţiunile cancelarului de la Bonn „sugerează ideea că Ade­nauer nu a tras concluzii de pe urma lecţiilor date fasciştilor germani şi urmează aceeaşi cale“. Pentru cei care au uitat lecţiile Stalingradului, capătă o mare impor­tanţă memoriile fostului feldmareşal von Paulus, ca unul ce s-a convins din experienţă proprie cît de nesăbuite au fost acţiunile hitleriste împotriva Uniunii Sovietice. E drept că în unele locuri von Paulus emite ideea — ca­racteristică de altfel generalilor din fostul Wehrmacht, — potrivit căreia vina insucceselor trupelor fasciste pe frontul de răsărit ar purta-o numai Hitler, ei fiind doar unelte ascultă­toare în mîna acestuia. Aceasta însă nu stă în picioare, pentru că planurile războiului hitlerist au fost elaborate in totalitatea lor de către întregul co­mandament fascist. Von Paulus vorbeşte în memoriile sale despre multe fapte privind stra­tegia şi tactica trupelor hitleriste de la Stalingrad, despre ordinele lui Hitler de a ocupa cu orice preţ Stalin­­gradul. El citează în această privinţă o telegramă primită de la Hitler la jumătatea lui noiembrie 1942 şi la care se cere comandamentului arma­tei a VI-a ca „prin încordarea ulti­melor forţe să se atingă malul Volgai pe întregul parcurs al oraşului Stalin­grad, ca prin aceasta să se creieze o importantă premiză pentru apărarea acestui bastion pe Volga“. Comanda­mentul hitlerist comitea o eroare se­rioasă în ce priveşte evaluarea capa­cităţii de luptă a forţelor armate so­vietice, susţiinînd că „ruşii nu mai dis­pun de rezerve operative considerabile şi nu mai sunt capabili să efectueze o ofensivă de mari proporţii“. In legătură cu aceste ordine Paulus notează : „Decalajul dintre această apreciere asupra inamicului şi fapte, însemna, după cum a arătat şi mersul ulterior al evenimentelor că comanda­mentul suprem se hrănea cu visuri deşarte şi că în acelaşi timp­ recurgea la înşelarea trupelor, punînd ca şi înainte drept scop principal luarea Stalingradului“. Şi în timp ce comandamentul su­prem hitlerist îşi făcea planuri de cu­cerire a Stalingradului, trupele sovie­tice efectuau operaţiunea de încercui­re. Dar şi atunci cîn­d şi-a dat seama de acest lucru, Hitler a răcnit în­­tr-unul din ordinele sale: „Nici un comandant de grup de armată, fără să mai vorbim de comandantul arma­tei, nu are dreptul să predea fără per­misiunea mea un punct populat sau o tranşee“. Trupele hitleriste au încercat totuşi o operaţie disperată de a ieşi din în­cercuire, dar aceasta a eşuat. Trupele hitleriste n-au acceptat nici propu­nerea de capitulare făcută de armata sovietică la 8 ianuarie 1943. „Proble­ma privitoare la încetarea luptelor — scrie Paulus — a fost ridicată pentru prima dată aproximativ la 20 ianua­rie“, dar și atunci ea a găsit împotri­vire la comandamentul suprem hitle­rist Printr-o telegramă i se punea în vedere armatei a VI-a fasciste că ei îi revine „istorica misiune de a salva frontul, continuînd împotrivirile pînă la ultima posibilitate“. , Ce a însemnat aplicarea acestui or­din reiese din însemnările lui Paulus cu privire la situaţia armatelor. El notează : „Odată cu începutul ofensi­vei ruse, oboseala şi încordarea trupe­lor a crescut pînă la proporţii nemai­­văzute... Greutăţi extrem­­de mari în­durau chiar de la început acele arma­te care, pentru crearea apărării­­gru­pării înconjurate, trebuiau să ocupe noi poziţii nepregătite în stepa înză­pezită între Volga-Don“. Vorbind despre starea de spirit care a cuprins trupele hitleriste în faţa lo­viturilor date de armata sovietică Paulus notează: „Aceasta s-a mani­festat prin apa­tie şi descompunere treptată. Soldaţii, obosiţi şi epuizaţi căutau permanent adăpost în subsolu­rile Stalingradului Se auzeau tot mai des păreri cu pri­vire la lipsa de sens a împotri­virii“. Paulus vorbeşte despre înfrîngerea trupelor germano fasciste la Stalin­grad ca despre „o catastrofă de neîn­chipuit“. Şi, pe mă­sură ce iei cunoş­tinţă de aceste fap­te ţi se întregeşte tabloul catastrofei­ militare a arogan­telor trupe fasciste, catastrofă care n-a fost întîlnită nicio­dată pînă atunci în istoria războaielor In acelaşi timp simţi cum îţi creşte admiraţia faţă de măiestria militară­­a armatei sovietice, faţă de capacitatea organizatorică a comandanţilor ei­­faţă de superiorita­tea artei militare sovietice. „Odată cu pier­derea ultimelor ae­­rodroame — spune Paulus — raţiile s-au redus pînă la proporţii neînchi­puit de mici, nu mai corespundeau numărului de staieneni şi aproape că nu beneficiau de ele un număr mare de ostaşi care se aflau în oraş, rupţi de unităţile lor“. N-a avut rezultat nici aprovizionarea pe calea aerului, în­cepută la 25 ianuarie 1943. „Volumul ei era prea neînsemnat — scrie Pau­lus — strîngerea şi distribuirea orga­nizată a alimentelor nu mai erau po­sibile. O mare parte dintre acestea ,au căzut în mîinile adversarului“. Trupele fasciste au fost aduse într-o asemenea stare, încît nu mai puteau nici să-şi­­ îngroape morţii, deoarece — cum recunoaşte Paulus — „săparea gropilor, din cauza istovirii soldaţilor şi a pămîntului îngheţat, era peste pu­terile lor“. După cum recunoaşte personal, Paulus s-a frămtatat mult dacă tre­buie să capituleze sau să urmeze pună la capăt ordinul de rezistenţă cu orice preţ, dat de Hitler. Pînă la urmă n-a avut încotro şi a capitulat. El a stat în prizonierat mai mulţi ani. În aceste memorii, există un capitol intitulat „Cugetări retrospective“. Aici, Paulus înserează următoarele: „Evoluţia evenimentelor pe cîmpul de luptă pînă în vara anului 1944 mi-a permis să-mi dau seama că Hitler nu intenţionează să tragă concluzii din situaţia lipsită de perspectivă şi că de aceea, el arunca poporul german în­tr-o catastrofă de neînchipuit. In a­­fară de aceasta, eu am avut posibili­tatea să-mi fac o noţiune mai com­pletă despre atrocităţile şi măsurile sistematice cu privire la exterminarea populaţiei regiunilor ocupate, atroci­tăţi care au fost comise din ordinul lui Hitler. Mi-a devenit clar: Hitler nu numai că nu putea cîştiga războiul, dar nici nu trebuia să-l cîştige şi aceasta era în interesul omenirii şi în inte­resul poporului german însuşi“. Paulus s-a străduit să tragă învă­ţăminte din lecţiile istoriei. „In Uniu­nea Sovietică — scrie el... eu văd un sprijin sincer al nostru în viitor. Pen­tru noi germanii, decurge de aici ce­rinţa ca, îndreptînd greşelile din tre­cut, să obţinem prin toate mijloacele încrederea Uniunii Sovietice şi prin aceasta să obţinem posibilitatea de a stabili legături strînse cu ea“. In timpul prizonieratului, Paulus s-a alăturat în cele din urmă „Uniunii ofiţerilor germani“ alcătuită din foştii prizonieri de război hitlerişti care făcea parte din mişcarea „Germania liberă“. La 8 august 1944 el a publi­cat o chemare către poporul german de a se opune hitlerismului. El scrie: „Am văzut tot mai mult în principiile şi ţelurile mişcării „Germania liberă“ nu numai criteriile pentru înţelegerea întregului război, dar de asemenea, şi unicul ghid pentru viitorul poporului german, atît în ceea ce priveşte zdro­birea naţional-socialismului şi a tutu­ror rădăcinilor sale cit şi în ceea ce priveşte crearea noului stat demo­crat“, învăţămintele pe care le-a tras o personalitate militară burgheză de ta­lia lui Paulus, din înfrîngerea de la Stalingrad, îşi păstrează toată actua­litatea. Stalingradul a fost şi rămîne pentru multă vreme un permanent avertis­ment pentru toţi acei care, respingînd ideile coexistenţei paşnice viseaza la ultimii­ „Lauri“ ai naziştilor. VASILE I­OAN Orbul şi ologul... Desen de V. CRIVAT U­RCUŞUL (Urmare din pag 1­ a) a socotit cîţi bani ar fi trebuit numai pentru aducerea materialelor s-a dat bătut. Discuţii asemănătoare s au pur­tat şi la liricei şi la Şeselu. Peste tot „fudulii“ au fost convinşi să renunţe la ...costisitoarele lor păreri. Simţul practic, gospodăresc, a triumfat. Prin­ muncă voluntară Dar piatra, deşi la îndemînă, pentru a se putea folosi trebuie strînsă, lem­nele - pentru tăiatul cărora se luase legătură cu organele de resort - tre­buiau scoase din pădure. Operaţiunile acestea urmau să le facă colectiviş­tii ca pe nişte munci obişnuite. Asta însemna însă să se consume zi de-mun­­că multe, să se facă cheltuieli mari, ceea ce ar fi apăsat greu asupra tine­relor gospodării. Trebuia căutată altă soluţie. Dar care anume ? Colectiviştii se simţeau răspunzători faţă de soar­ta gospodăriilor lor. Ei s-au gîndit mult ce să facă. In cele din urmă din mij­locul lor a pornit iniţiativa ca strîn­gerea materialelor de construcţie, pre­gătirea lor, să se facă în mod voluntar. La Hobiţa, tonul în această privinţă l-au dat comuniştii Petru Orza şi Aurel Făgaş. Ei au hotărit să presteze timp de o săptămină muncă voluntară pen­tru adunatul pietrei şi pentru doborî­­tul copacilor. Li s-au alăturat numai­­decît tinerii, Augustin Pan, Iustin Orja, Petru Voicu şi alţi utemişti. La Uric, primul voluntar a fost se­cretarul organizaţiei de partid din gospodărie, Pamfil Oprişa. Apoi pilda lui a fost urmată de toţi colectiviştii. Munca aceasta a durat vreme de o lună de zile. Astfel la Hobiţa s-au strîns 400 m. c. de piatră şi 30-40 m.c. de lemn, iar la Uric s-au adunat 120 m.c. de piatră şi­ 15-20 m.c. de lemn. Şi exemple se mai pot da. Odinioară prin apa Straiului umblau astfel de culegători. Erau din cei care căutau aur. Acum colectiviştii au adu­nat de aici doar nişte pietre. Dar dacă stăm şi ne gîndim, bolovanii aceştia împreună cu lemnele au fost pentru ei tot aur, aur din cel mai curat. Prin folosirea la construcţii a materia­lelor din resurse locale, prin aducerea şi prelucrarea lor in mod voluntar s-au făcut mari economii. La Hobiţa, va­loarea acestora s-a ridicat la 90.000 lei, la Galaţi, comuna Pui, - 163.000 lei, la Uric - 200.000 lei. Aceşti bani care altminteri ar fi ieşit din visteria gospodăriilor colec­tive, au putut fi folosiţi in alte scopuri. Cu ei s-au cumpărat vaci, oi. Şi chiar din primul lor an de existenţă, noile gospodării din Ţara Haţegului au fă­cut — alături de cele vechi - paşi se­rioşi pe calea dezvoltării economice. In acest an, membrii lor sunt hotă­­riţi să continue urcuşul început. Ur­­mînd recomandările făcute la plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, colectiviştii de aici îşi vor lărgi şi mai mult fermele de animale. Scopul lor e să cumpere încă 100 de vaci şi mai bine de 2.000 de oi. Aten­ţia le e îndreptată şi înspre sporirea producţiei. Şi-au pus în plan să ob­ţină cel puţin cite 2.000 de litri de lapte pe cap de vacă furajată şi cîte 42 de litri lapte şi 2 kg. lină pe cap de oaie furajată. Pentru aceasta vor în­cepe să cultive porumbul pentru siloz pe suprafeţe mari. Vor mai ridica de asemenea o seamă de adăposturi zootehnice. Şi-au propus să constru­iască 12 grajduri pentru bovine, sai­vane, silozuri. Experienţa pe care au acumulat-o anul trecut în acest do­meniu le va fi de mare folos. Sînt ho­­tărîţi s-o continue şi s-o îmbogăţească.­­ — Cum vreţi să vă construiţi acare­turile ? — Ca la Haţeg. — La ce preţ ? — Mic, tot ca la Haţeg. Acest dia­log a revenit ca un refren în discu­ţiile purtate cu colectiviştii din părţile de sus ale Hunedoarei. Ar fi bine însă ca în toate regiunile ţării, membrii gospodăriilor colective să dovedească asemenea preocupări. Cei care ar avea de cîştigat n-ar fi alţii decît ei. ION PAVELESCU sos Vizita oamenilor de stat sovietici in India MADRAS­­ (Agerpres). TASS transmite: La 31 ianuarie a avut loc le Madras un miting de masă al lo­­cuitorilor oraşului în cinstea lui K. E. Voroşilov, F. R. Kozlov şi E. A. Fur­­ţeva, La care au participat aproximativ 250.000 de oameni. Locuitorii Madra­­sului au sal­utat cu toată căldura pe oaspeţii sovietici. Mitingul a fost des­chis de ministrul principal al statului, Kamaradi Nadar, care a salutat pe înalţii oaspeţi sovietici în numele ce­lor 30 de milioane de locuitori ai statului Madras. In numele munici­­palităţii oraşului şi a tuturor cetăţe­nilor din Madras oaspeţii din Uniu­nea Sovietică au fost salutaţi de pri­marul oraşului, Abdul Kader. Apoi a rostit o cuvîntare K. E. Vo­roşilov, care şi-a împărtăşit impresiile din vizitarea unor întreprinderi indus­triale din India. La 31 ianuarie în satul Alandur, si­tuat în apropierea Madrasu­lui, a avut loc un mare miting al femeilor la care a participat E. A. Furteva, deputat în Sovietul Suprem al U.R­S­S. ( CALCUTTA ( Agerpres) - F.RSS transmite: La 1 februarie in Capitala Bengalului de vest — Calcutta au sosit Kliment Vorosilov, Froi Kozlov şi Eka­terina Furţeva precum şi persoanele care-i însoţesc. De la aeroport pînă la reşedinţa înalţilor oaspeţi sovietici aceştia au fost întimpinaţi cu entu­ziasm de aproape o jumătate de milion de cetăţeni ai Calcuttei.­­

Next