Romînia Liberă, februarie 1960 (Anul 18, nr. 4759-4782)
1960-02-02 / nr. 4759
Marți 2 februarie 1960 — nr. 4759 Lucrările intilnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice Duminică dimineaţa, la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa" din Bucureşti au continuat lucrările Intilnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. Alexandris Kalidopoulos, deputat al Partidului Uniunea Democratică din Grecia, care a prezidat şedinţa a dat citire telegramei adresate de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., participanţilor la Intîlnirea de la Bucureşti. Telegrama a fost salutată cu îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuţiile pe marginea raportului general. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul: Mihais Olimbios, secretar al Uniunii Tineretului DemocratUnit (EDON) din Cipru, Todi Lubonja, prim-secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Muncii din Albania, Ilias Kiriakos, deputat al Partidului Noua Mişcare Agrară din Grecia, Gianni Mareno, din partea Federaţiei Tineretului Comunist Italian, şi Elsa Hadjiarghili, preşedinta Ligii „Prietenii Partidului Liberal“ din Grecia. In cadrul şedinţei au fost citite mesajele adresate Intilnirii de Comitetul Central al Ligii Tineretului Democrat Coreean, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Cehoslovac, Comitetul Britanic al Tineretului pentru Festival, Consiliul Naţional al Tineretului Ungar şi Comitetul Central al Uniunii Comuniste a Tineretului Ungar. ★ Lucrările Intilnirii au continuat luni dimineaţa cu discuţii pe marginea raportului general. Şedinţa a fost prezidată de Luca Valdesa, reprezentant al Federaţiei Tineretului Comunist Italian. Au luat cuvîntul Christian Echard, secretar general al F.M.T.D., Athanasios Kakoianis, preşedintele organizaţiei de tineret a Partidului E.D.A., deputat la parlamentul grec, Vlado Obradovici, membru al Prezidiului Tineretului Popular din Iugoslavia, Gianni Guiscardi, din partea conducerii Mişcării Tineretului Socialist Italian, Sudhandhu Chaudhuri, secretar al U.I.S, Mihail Ghelmegeanu, preşedintele Comitetului român pentru colaborare şi înţelegere reciprocă între popoarele din Balcani, Alexandris Kalidopoulos, din partea organizaţiei, de tineret a Partidului Uniunea Democratică din Grecia, deputat în parlamentul grec, Hans Dali, secretar al C.O.S.E.C. — secretariatul de Coordonare al uniunilor naţionale ale studenţilor. (Agerpres) Din cuvîntul participanţilor valorilor rezistenţei antifasciste şi a socotit utilă organizarea unei întîlniri a partizanilor şi antifasciştilor din aceste ţări. Subliniind importanţa acţiunilor tineretului în sprijinul transformării regiunilor Balcanilor şi a Mării Adriatice într-o zonă a păcii, fără arme atomice şi rachete, vorbitorul a propus organizarea unei întîlniri a tinerilor deputaţi care să transforme concluziile întîlnirii de la Bucureşti în propuneri concrete care să fie înaintate parlamentelor respective. Mihalis Olimbios, secretar al Uniunii Tineretului Democrat Unit (EDON) din Cipru, a vorbit despre lupta poporului şi tineretului cipriot grec pentru libertate naţională, şi a mulţumit popoarelor balcanice care sprijină această luptă. Vorbitorul s-a declarat de acord cu propunerile cuprinse în raport în vederea întăririi colaborării tineretului din regiunea Balcanilor şi a Mării Adriatice, şi a invitat reprezentanţi ai tinerilor din aceste ţări la al doilea festival al tineretului din Cipru. Todi Lubonja, prim-secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Muncii din R.P. Albania, a subliniat bucuria cu care tineretul a salutat paşii făcuţi în direcţia destinderii încordării internaţionale şi necesitatea unei lupte continui pentru triumful ideilor coexistenţei paşnice. El a arătat că tineretul albanez a primit cu simpatie şi a aprobat în unanimitate iniţiativele guvernelor ţărilor socialiste pentru crearea în regiunea Balcanilor şi Mării Adriatice, a unei zone a păcii, fără arme atomice şi rachete. Lozinca acestei întîlniri: „Să transformăm regiunea Balcanilor şi Mării Adriatice într-o zonă a păcii, fără arme atomice şi rachete“, constituie o năzuinţă scumpă tineretului din această zonă şi ne cheamă să nu precupeţim nimic pentru apărarea păcii pentru apărarea marilor valori materiale şi spirituale create de-a lungul secolelor în această regiune cu o veche civilizaţie. Deputatul grec Ilias Kiriakos, din Partidul Noua Mişcare Agrară, a subliniat că poporul grec iubeşte pacea şi luptă pentru apărarea şi consolidarea idealurilor păcii, prieteniei şi înţelegerii sincere între toate popoarele şi în mod deosebit a popoarelor din Peninsula Balcanică şi regiunea Mării Adriatice. Pentru aceste motive propunerea guvernului român a fost acceptată în Grecia aproape de toate partidele, precum şi de întregul popor, independent de poziția sa politică şi de partid. Aprobăm raportul prezentat, a spus în continuare vorbitorul, și urăm din tot sufletul succes întîlnirii noastre. Este timpul ca pacea şi prietenia să înlocuiască ura şi duşmănia care a despărţit în trecut popoarele balcanice. Gianni Mareno, reprezentant al Federaţiei Tineretului Comunist italian, după ce a vorbit despre experienţa tineretului de pe ţărmul italian al Adriatic, în lupta pentru pace, a subliniat importanţa acţiunilor tineretului care cer guvernelor să ajungă la un acord pentru împiedicarea instalării de arme atomice pe teritoriul ţărilor balcanice şi adriatice. Pentru dezvoltarea colaborării tineretului din aceste ţări el a propus, organizarea unei întîlniri , a conducerilor ziarelor de tineret şi un seminar cu privire la condiţiile de viaţă ale tinerilor ţărani. Delegaţia noastră, a spus Elsa Hadjiarghili, preşedinta Ligii „Prietenii Partidului Liberal“ din Grecia, reprezintă patru partide politice. Aceasta nu ne împiedică de a adopta aceeaşi linie de conduită în ceea ce priveşte aspiraţiile tineretului nostru, nădejdea de mîine a fiecărui popor. In momentul de faţă ne interesează în mod deosebit ca tinerii din ţările regiunii noastre să ia contact între ei. Trebuie să facem schimb de păreri in toate problemele care ne interesează, să facem schimb de invitaţii şi în felul acesta vom putea atinge scopul dorit de toţi: înţelegerea, prietenia şi pacea intre popoarele noastre. Trebuie să punem capăt vechilor prejudecăţi, să ne unim eforturile pentru a îmbunătăţi viitorul care se deschide înaintea noastră. Ln cuvîntul său Nicolaos Indzes, deputat al Partidului Liberal din Grecia, a subliniat că ideea colaborării popoarelor balcano-addatice are tradiţii istorice încă din timpul cînd aceste popoare sufereau cotropiri străine. Astăzi această idee animă din nou popoarele balcano-adriatice Partidul pe care-l reprezint sprijină cu consecvenţă promovarea principiilor de colaborare paşnică. Propunerile primului ministru al Romîniei, Chivu Stoica, au găsit un răsunet larg în rîmdurile poporului grec. Dorim ca întîlnirea noastră să ajungă la rezultate pozitive şi sîntem convinşi de aceasta pentru binele tineretului şi al popoarelor din regiunea noastră. Amintind despre trecutul însîngerat şi de luptele fratricide care au durat timp de decenii în Balcani, acad. Petco Stainov, vicepreşedinte al Comitetului pentru înţelegere şi colaborare în Balcani din R.P. Bulgaria, a arătat că toate acestea s-au datorat nu popoarelor acestei regiuni ci, unor forţe imperialiste, unor cercuri străine de interesele popoarelor. Vorbitorul a arătat că tinerii trebuie să păşească cu încredere spre pace în Balcani şi Adriatica, spre pace în întreaga lume. Luigi Passoni, membru al grupului parlamentar socialist italian a subliniat că în dezvoltarea procesului de destindere, în acţiunile pentru dezarmare trebuie să-şi aducă aportul nu numai marile puteri, ci toate ţările El a propus ca tineretul să acţioneze în favoarea lărgirii legăturilor comerciale între ţările din această zonă, să desfăşoare o campanie de apărare a Deschiderea expoziţiei internaţionale de fotografii cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ a avut loc deschiderea expoziţiei internaţionale de fotografii organizată cu prilejul ,Intilnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. Au luat parte numeroşi tineri delegaţi la întîlnire. Din partea Comitetului de pregătire a întîlnirii, Miloş Nicolici, membru al Prezidiului C.C. al Tineretului Popular Iugoslav, a rostit cuvîntul de deschidere. Sînt expuse numeroase imagini care prezintă aspecte din viaţa şi activitatea tineretului din R.P. , _ _ Duminică după- i. ?, amiază, la Casa de Foto AGERPRES Albania, R. P. Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, R. P. F- Iugoslavia şi R. P. Română. In clişeu: Un aspect de la expoziţie. Recitaluri internaţionale muzicale Duminică după-amiază, numeroşi delegaţi la întîlnire au asistat, împreună cu tineri din Capitală, la recitaluri internaţionale muzicale. La Casa de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie programul recitalului a fost interpretat de tineri solişti vocali şi instrumentali şi formaţii muzicale din R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. P. F. Iugoslavia şi din ţara noastră. La Casa de cultură a tineretului din raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la recital şi-au dat concursul formaţia de muzică uşoară condusă de Theodor Cosma, un cvintet studenţesc de muzică de estradă din Sofia şi „Orchestra academică Branco Cismanovici“ din Belgrad. Seara, la Casta de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu a avut loc o serată dansantă la care tineri din ţările regiunii balcano-adriatice au petrecut împreună cu tineri din Capitală. „Cupa prieteniei“ Duminică a fost o zi bogată la manifestaţii sportive. Am trecut pe rînd de la sala Floreasca la sala Dinamo, iar apoi, seara, am vizitat Aula Institutului de Petrol şi Gaze. Oriunde am păşit am fost totîmpinaţi de aceeaşi atmosferă de caldă şi sinceră prietenie, caracteristică întrecerilor sportive ce au loc în aceste zile la Bucureşti cu prilejul Intilnirii Tineretului şi Studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi a Mării Adriatice. Numeroşi sportivi, din diferite ţări şi-au dat întîlnire în Capitala patriei noastre pentru a contribui şi ei la strîngerea şi cimentarea legăturilor de prietenie a tineretului din ţările regiunii Balcanilor şi a Mărîi Adriatice. Şi întrecerile care au avut loc pînă acum au contribuit din plin la realizarea acestui ţel măreţ şi nobil. „Cupa prieteniei“ s-a dovedit a fi cu adevărat o competiţie a prieteniei , în cea de-a doua zi a „Cupei prieteniei", au continuat întrecerile de tenis de masă şi şah începute sîmbătă şi au intrat în competiţie şi echipele de baschet. La tenis de masă, în întrecerea rezervată echipelor feminine, reprezentativa de tineret a ţării noastre alcătuită din Maria Alexandru şi Mariana Barasch a cucerit primul loc învingînd cu acelaşi scor (3-0) echipa de tineret a R.P. Bulgaria şi pe cea a oraşului Bucureşti. La băieţi, conform aşteptărilor, victoria a revenit echipei de tineret a R.P.F. Iugoslavia. Jucătorii iugoslavi au învins în partida decisivă, echipa de tineret a R.P.R cu scorul de 5-1. In competiţia de baschet echipele, noastre au cîştigat duminică partidele ce le-au susţinut. Astfel, reprezentativa de tineret a învins cu scorul de 61-40 echipa R.P. Albania, iar selecţionata studenţească a întrecut cu scorul de 84.70 formaţia de tineret a R.P. Bulgaria. Întrecerile sportive din cadrul „Cupei Prieteniei“ au continuat luni dupăamiază. Proba de simplu feminin la tenis de masă s-a încheiat cu victoria Marianei Barasch (R.P.R.) care în finală a învins cu scorul de 3—0 (19, 12, 19) pe Maria Alexandru (R . R.) La masculin primul loc a revenit jucătorului iugoslav Markovici, care a învins cu 3—0 (14, 19, 20) pe compatriotul său Kern. Perechea Covaci, Rethy (R.P.R.), a cîștigat proba de dublu băieți învingînd cu 3—2 perechea Markovici-Teran (R.P.F.I.) Proba de dublu mixt a fost cîștigată de Maria Alexandru-Rethy (R.P.R.), iar cea de dublu fete de Mariana Barasch- Maria Alexandru (R.P.R.). In urma acestor victorii, „Cupa Prieteniei“ a fost atribuită echipei R.P. Române clasată pe primul loc cu 84 puncte. In cadrul turneului de baschet echipa R.P. Bulgaria a învins cu scorul de 73—28 echipa R.P. Albania, iar echipa studenţilor din R.P.R. a întrecut cu 67—59 selecţionata R.P.R. (tineret). In competiţia de şah din sala Institutului de Petrol şi Gaze, echipele R.P. Româno și R.P.F. Iugoslaviei se află la egalitate, 1—1, o partidă fiind întreruptă. Echipa R. P. Albania conduce cu 2-0 în meciul cu R.P. Bulga Turneul feminin a fost câștigat de jucătoarea Polihroniade (R.P.R.) care în ultimul meci a invins-o pe Iocici (Iugoslavia). Alte manifestări In cursul zilei de duminică au avut loc întîlniri între delegaţiile tineretului şi studenţilor din diferite ţări. La Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa“ s-au întîlnit tinerii din R. P. F. Iugoslavia cu tinerii romîni. Delegaţia albaneză s-a întîlnit cu cea italiană la Palatul Pionierilor, iar delegaţiile din R. P. Bulgaria şi Grecia s-au întîlnit la Casa de Cultură a Tineretului din raionul Stalin. La amiază delegaţii la întîlnire au participat la simpozionul „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice“. La simpozion au luat cuvîntul prof. univ. Florin Ciorăscu, director ştiinţific adjunct al Institutului de fizică atomica al Academiei Rd. Române, care a vorbit despre „Aspecte din perspectivele deschise de folosirea energiei atomice în scopuri paşnice" şi Paul Drăghicescu, candidat în ştiinţe tehnice, care a vorbit despre „Rezultate obţinute la utilizarea paşnică a energiei atomice în R. P. Romînă“. k In cursul după-amiezii participanţii la Intîlnirea de la Bucureşti au făcut o vizită la institutul de fizică atomică al Academiei R. P. Romíne. k In cinstea participanţilor la Intîlnirea tineretului şi studenţilor din ţările regiunilor Balcanilor şi Mării Adriatice, Teatrul de Stat de Operetă din Bucureşti a prezentat luni seara un spectacol cu opereta „Lăsaţi-mă să cint“. Rominia liberă 3 rar ornanţii La Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti a avut loc duminică adunarea comitetelor de stradă din raionul Griviţa Roşie în care a fost analizată munca depusă în cursul anului 1959 pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea raionului. Din referatul prezentat cu acest prilej a reieşit ca la realizarea celor 66.323 m.p. pavaje şi asfaltări de străzi executate prin muncă patriotică, o contribuţie însemnată au adus-o comitetele de stradă prin antrenarea maselor de cetăţeni la aceste lucrări. Cele peste 3.800.000 ore muncă patriotică efectuate de cetăţenii raionului Griviţa Roşie au făcut ca valoarea economiilor realizate în acest raion în anul trecut să se ridice la peste 11 milioane lei. Pentru muncă deosebită, 31 comitete de stradă au primit numeroase diplome şi menţiuni precum şi premii în cărţi- Premiul I şi drapelul de fruntaş pe raion a revenit comitetului de stradă din circumscripţia electorală nr. 186. Pentru succesele realizate în cursul trimestrului IV 1959, colectivului depoului C.F.R. Piteşti i s-a decernat de către Departamentul Căilor Ferate, diploma de onoare şi un premiu la valoare de 119.000 lei. Fiind declarată unitate fruntaşă pe regionala Craiova, şi staţia Piteşti a primit un premiu de 110.000 lei. Cu aceste sume au fost premiaţi muncitorii, mecanicii şi tehnicienii care au contribuit la depăşirea sarcinilor de plan. Din iniţiativa comitetului regional de partid Constanţa, duminică a avut loc la căminul cultural din comuna Pecineaga, raionul Negru Vodă, o consfătuire privind munca politică şi culturală de masă. Cei peste 250 de participanţi au dezbătut numeroase probleme legate de tema consfătuirii. A urmat apoi un bogat program artistic dat de colectivul căminului cultural al comunei Pecineaga. La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 31 ianuarie 1960, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: T.N.R.; P.C.Y.; K.V.S ; Z.H.M. ; A.Y.Y. ; J.E.S. ; E.T.G. ; L.J.R. . Duminică a avut loc la Bacău un seminar de biologie, organizat de Filiala S.R.S.C Bacău, la care au participat peste 80 de profesori de ştiinţe naturale — lectori ai Filialei şi subfilialelor din regiune. In cadrul seminarului au fost prezentate cîteva referate: k k -----------------o® ---------------- Lista oficială de cîştiguri Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de 200 lei. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare fracţionară de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă Va. V4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. Plata câştigurilor se face la toate casele raionale de economii. 1« obligațiunile C.E.C. 5% cu cîștiguri. Tragerea de bază din 31 ianuarie 1960 i oD , M na „ «5 o o 2 g. £ Se S Valoarea cîstigurilor o r . a *- ta t Z 3 aiS s5 W O Sg o ^ t f z £ Parțială 1 16853 26 75.000 1 11115 13 50.0001 00732 05 25.0001 09625 23 10.000 1 07257 50 10 OOI) 1 02057 30 5.000 1 12082 07 5.000 1 13044 13 5.000 1 14885 21 5 000 1 21657 48 5.000 1 24804 Terminația seriei 10 5.000 25 471 35 2.000 25 708 13 2.000 25 863 05 2.000 25 879 05 2.000 250 25 19 800 250 66 12 800 250 69 15 800 învăţămintele Stalingradului ----------Pe marginea memoriilor lui von Paulus---------- Intr-o zi călduroasă de vară, un redactor al ziarului regional „Stalingradskaia Pravda“, care îndeplinea cu multă bunăvoinţă funcţia de gazdă şi ghid, mă conducea pe străzile complet refăcute ale legendarului oraş-erou Stalingrad. La un moment dat,ajungînd în faţa unei clădiri, însoţitorul m-a oprit şi mi s-a adresat întrebător : — Vedeţi clădirea aceasta ? M-am uitat la ea şi la afară de faptul că era impunătoare, că aveamai multe etaje, că în vitrinele de la parter , erau expuse multe mărfuri, n-avea nimic special care să mă impresioneze în mod deosebit. — E un magazin universal, am zis eu cu oarecare nesiguranţă. — Sigur că da. Clădirea aceasta adăposteşte astăzi un „Univermag“. Dar ia citiţi ce scrie pe tăbliţa din colţul clădirii... M-am apropiat şi am citit. Am aflat că această clădire a intrat şi ea, ca de altfel multe alte locuri din Stalingrad, în istoria marelui război al poporului sovietic pentru apărarea patriei. In timpul bătăliei de la Stalingrad, subsolul clădirii slujea drept sediu pentru comandamentul trupelor fasciste încercuite. La 2 februarie 1943, după aproape două luni şi jumătate de sforţări zadarnice şi disperate de a ieşi din încercuire, căpeteniile celor 22 de divizii fasciste de elită, cu un efectiv total de peste 330.000 de oameni, au fost nevoite să renunţe la luptă şi părăsind subsolul clădirii s-au predat trupelor sovietice victorioase. — In subsolul acestui „Univermag“, a completat prietenul de la „Stalingradskaia Pravda“ s-a predat comandantul armatei a Vl-a hitleriste, feldmareşalul von Paulus. Mi-am amintit de acest episod din timpul vizitei făcute la Stalingrad, citind cîteva materiale şi documente din arhiva personală a lui von Paulus, în care fostul feldmareşal hitlerist vorbeşte despre distrugerea armatelor germano-fasciste la Stalingrad. Aceste materiale au fost pregătite pentru presă de către colonelul sovietic P. A. Jilin, doctor în ştiinţe istorice şi au apărut în ziarul sovietic „Krasnaia Zvezda“. Apariţia acestor materiale, tocmai în aceste zile, cînd se aniversează 17 ani de la marea victorie de la Stalingrad a trupelor sovietice, care a marcat începutul cotiturii radicale în desfăşurarea Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi a celui de-al doilea război mondial în ansamblul său, prezintă o importanţă deosebită. Ele actualizează unele învăţăminte pe care anumite grupuri revanşarde, se pare că le-au uitat şi de aceea, n-au renunţat încă la promovarea politicii „de pe poziţii de forţă“. Deosebit de zelos se arată în această privinţă cancelarul vest-german Adenauer, aşta cum a demonstrat din nou cînd a rostit cuvîntarea lui provocatoare din Berlinul occidental. In legătură cu aceasta merită toată atenţia cuvintele lui N. S. Hruşciov, potrivit cărora, toate acţiunile cancelarului de la Bonn „sugerează ideea că Adenauer nu a tras concluzii de pe urma lecţiilor date fasciştilor germani şi urmează aceeaşi cale“. Pentru cei care au uitat lecţiile Stalingradului, capătă o mare importanţă memoriile fostului feldmareşal von Paulus, ca unul ce s-a convins din experienţă proprie cît de nesăbuite au fost acţiunile hitleriste împotriva Uniunii Sovietice. E drept că în unele locuri von Paulus emite ideea — caracteristică de altfel generalilor din fostul Wehrmacht, — potrivit căreia vina insucceselor trupelor fasciste pe frontul de răsărit ar purta-o numai Hitler, ei fiind doar unelte ascultătoare în mîna acestuia. Aceasta însă nu stă în picioare, pentru că planurile războiului hitlerist au fost elaborate in totalitatea lor de către întregul comandament fascist. Von Paulus vorbeşte în memoriile sale despre multe fapte privind strategia şi tactica trupelor hitleriste de la Stalingrad, despre ordinele lui Hitler de a ocupa cu orice preţ Stalingradul. El citează în această privinţă o telegramă primită de la Hitler la jumătatea lui noiembrie 1942 şi la care se cere comandamentului armatei a VI-a ca „prin încordarea ultimelor forţe să se atingă malul Volgai pe întregul parcurs al oraşului Stalingrad, ca prin aceasta să se creieze o importantă premiză pentru apărarea acestui bastion pe Volga“. Comandamentul hitlerist comitea o eroare serioasă în ce priveşte evaluarea capacităţii de luptă a forţelor armate sovietice, susţiinînd că „ruşii nu mai dispun de rezerve operative considerabile şi nu mai sunt capabili să efectueze o ofensivă de mari proporţii“. In legătură cu aceste ordine Paulus notează : „Decalajul dintre această apreciere asupra inamicului şi fapte, însemna, după cum a arătat şi mersul ulterior al evenimentelor că comandamentul suprem se hrănea cu visuri deşarte şi că în acelaşi timp recurgea la înşelarea trupelor, punînd ca şi înainte drept scop principal luarea Stalingradului“. Şi în timp ce comandamentul suprem hitlerist îşi făcea planuri de cucerire a Stalingradului, trupele sovietice efectuau operaţiunea de încercuire. Dar şi atunci cînd şi-a dat seama de acest lucru, Hitler a răcnit într-unul din ordinele sale: „Nici un comandant de grup de armată, fără să mai vorbim de comandantul armatei, nu are dreptul să predea fără permisiunea mea un punct populat sau o tranşee“. Trupele hitleriste au încercat totuşi o operaţie disperată de a ieşi din încercuire, dar aceasta a eşuat. Trupele hitleriste n-au acceptat nici propunerea de capitulare făcută de armata sovietică la 8 ianuarie 1943. „Problema privitoare la încetarea luptelor — scrie Paulus — a fost ridicată pentru prima dată aproximativ la 20 ianuarie“, dar și atunci ea a găsit împotrivire la comandamentul suprem hitlerist Printr-o telegramă i se punea în vedere armatei a VI-a fasciste că ei îi revine „istorica misiune de a salva frontul, continuînd împotrivirile pînă la ultima posibilitate“. , Ce a însemnat aplicarea acestui ordin reiese din însemnările lui Paulus cu privire la situaţia armatelor. El notează : „Odată cu începutul ofensivei ruse, oboseala şi încordarea trupelor a crescut pînă la proporţii nemaivăzute... Greutăţi extremde mari îndurau chiar de la început acele armate care, pentru crearea apărăriigrupării înconjurate, trebuiau să ocupe noi poziţii nepregătite în stepa înzăpezită între Volga-Don“. Vorbind despre starea de spirit care a cuprins trupele hitleriste în faţa loviturilor date de armata sovietică Paulus notează: „Aceasta s-a manifestat prin apatie şi descompunere treptată. Soldaţii, obosiţi şi epuizaţi căutau permanent adăpost în subsolurile Stalingradului Se auzeau tot mai des păreri cu privire la lipsa de sens a împotrivirii“. Paulus vorbeşte despre înfrîngerea trupelor germano fasciste la Stalingrad ca despre „o catastrofă de neînchipuit“. Şi, pe măsură ce iei cunoştinţă de aceste fapte ţi se întregeşte tabloul catastrofei militare a arogantelor trupe fasciste, catastrofă care n-a fost întîlnită niciodată pînă atunci în istoria războaielor In acelaşi timp simţi cum îţi creşte admiraţia faţă de măiestria militarăa armatei sovietice, faţă de capacitatea organizatorică a comandanţilor eifaţă de superioritatea artei militare sovietice. „Odată cu pierderea ultimelor aerodroame — spune Paulus — raţiile s-au redus pînă la proporţii neînchipuit de mici, nu mai corespundeau numărului de staieneni şi aproape că nu beneficiau de ele un număr mare de ostaşi care se aflau în oraş, rupţi de unităţile lor“. N-a avut rezultat nici aprovizionarea pe calea aerului, începută la 25 ianuarie 1943. „Volumul ei era prea neînsemnat — scrie Paulus — strîngerea şi distribuirea organizată a alimentelor nu mai erau posibile. O mare parte dintre acestea ,au căzut în mîinile adversarului“. Trupele fasciste au fost aduse într-o asemenea stare, încît nu mai puteau nici să-şi îngroape morţii, deoarece — cum recunoaşte Paulus — „săparea gropilor, din cauza istovirii soldaţilor şi a pămîntului îngheţat, era peste puterile lor“. După cum recunoaşte personal, Paulus s-a frămtatat mult dacă trebuie să capituleze sau să urmeze pună la capăt ordinul de rezistenţă cu orice preţ, dat de Hitler. Pînă la urmă n-a avut încotro şi a capitulat. El a stat în prizonierat mai mulţi ani. În aceste memorii, există un capitol intitulat „Cugetări retrospective“. Aici, Paulus înserează următoarele: „Evoluţia evenimentelor pe cîmpul de luptă pînă în vara anului 1944 mi-a permis să-mi dau seama că Hitler nu intenţionează să tragă concluzii din situaţia lipsită de perspectivă şi că de aceea, el arunca poporul german într-o catastrofă de neînchipuit. In afară de aceasta, eu am avut posibilitatea să-mi fac o noţiune mai completă despre atrocităţile şi măsurile sistematice cu privire la exterminarea populaţiei regiunilor ocupate, atrocităţi care au fost comise din ordinul lui Hitler. Mi-a devenit clar: Hitler nu numai că nu putea cîştiga războiul, dar nici nu trebuia să-l cîştige şi aceasta era în interesul omenirii şi în interesul poporului german însuşi“. Paulus s-a străduit să tragă învăţăminte din lecţiile istoriei. „In Uniunea Sovietică — scrie el... eu văd un sprijin sincer al nostru în viitor. Pentru noi germanii, decurge de aici cerinţa ca, îndreptînd greşelile din trecut, să obţinem prin toate mijloacele încrederea Uniunii Sovietice şi prin aceasta să obţinem posibilitatea de a stabili legături strînse cu ea“. In timpul prizonieratului, Paulus s-a alăturat în cele din urmă „Uniunii ofiţerilor germani“ alcătuită din foştii prizonieri de război hitlerişti care făcea parte din mişcarea „Germania liberă“. La 8 august 1944 el a publicat o chemare către poporul german de a se opune hitlerismului. El scrie: „Am văzut tot mai mult în principiile şi ţelurile mişcării „Germania liberă“ nu numai criteriile pentru înţelegerea întregului război, dar de asemenea, şi unicul ghid pentru viitorul poporului german, atît în ceea ce priveşte zdrobirea naţional-socialismului şi a tuturor rădăcinilor sale cit şi în ceea ce priveşte crearea noului stat democrat“, învăţămintele pe care le-a tras o personalitate militară burgheză de talia lui Paulus, din înfrîngerea de la Stalingrad, îşi păstrează toată actualitatea. Stalingradul a fost şi rămîne pentru multă vreme un permanent avertisment pentru toţi acei care, respingînd ideile coexistenţei paşnice viseaza la ultimii „Lauri“ ai naziştilor. VASILE IOAN Orbul şi ologul... Desen de V. CRIVAT URCUŞUL (Urmare din pag 1 a) a socotit cîţi bani ar fi trebuit numai pentru aducerea materialelor s-a dat bătut. Discuţii asemănătoare s au purtat şi la liricei şi la Şeselu. Peste tot „fudulii“ au fost convinşi să renunţe la ...costisitoarele lor păreri. Simţul practic, gospodăresc, a triumfat. Prin muncă voluntară Dar piatra, deşi la îndemînă, pentru a se putea folosi trebuie strînsă, lemnele - pentru tăiatul cărora se luase legătură cu organele de resort - trebuiau scoase din pădure. Operaţiunile acestea urmau să le facă colectiviştii ca pe nişte munci obişnuite. Asta însemna însă să se consume zi de-muncă multe, să se facă cheltuieli mari, ceea ce ar fi apăsat greu asupra tinerelor gospodării. Trebuia căutată altă soluţie. Dar care anume ? Colectiviştii se simţeau răspunzători faţă de soarta gospodăriilor lor. Ei s-au gîndit mult ce să facă. In cele din urmă din mijlocul lor a pornit iniţiativa ca strîngerea materialelor de construcţie, pregătirea lor, să se facă în mod voluntar. La Hobiţa, tonul în această privinţă l-au dat comuniştii Petru Orza şi Aurel Făgaş. Ei au hotărit să presteze timp de o săptămină muncă voluntară pentru adunatul pietrei şi pentru doborîtul copacilor. Li s-au alăturat numaidecît tinerii, Augustin Pan, Iustin Orja, Petru Voicu şi alţi utemişti. La Uric, primul voluntar a fost secretarul organizaţiei de partid din gospodărie, Pamfil Oprişa. Apoi pilda lui a fost urmată de toţi colectiviştii. Munca aceasta a durat vreme de o lună de zile. Astfel la Hobiţa s-au strîns 400 m. c. de piatră şi 30-40 m.c. de lemn, iar la Uric s-au adunat 120 m.c. de piatră şi 15-20 m.c. de lemn. Şi exemple se mai pot da. Odinioară prin apa Straiului umblau astfel de culegători. Erau din cei care căutau aur. Acum colectiviştii au adunat de aici doar nişte pietre. Dar dacă stăm şi ne gîndim, bolovanii aceştia împreună cu lemnele au fost pentru ei tot aur, aur din cel mai curat. Prin folosirea la construcţii a materialelor din resurse locale, prin aducerea şi prelucrarea lor in mod voluntar s-au făcut mari economii. La Hobiţa, valoarea acestora s-a ridicat la 90.000 lei, la Galaţi, comuna Pui, - 163.000 lei, la Uric - 200.000 lei. Aceşti bani care altminteri ar fi ieşit din visteria gospodăriilor colective, au putut fi folosiţi in alte scopuri. Cu ei s-au cumpărat vaci, oi. Şi chiar din primul lor an de existenţă, noile gospodării din Ţara Haţegului au făcut — alături de cele vechi - paşi serioşi pe calea dezvoltării economice. In acest an, membrii lor sunt hotăriţi să continue urcuşul început. Urmînd recomandările făcute la plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, colectiviştii de aici îşi vor lărgi şi mai mult fermele de animale. Scopul lor e să cumpere încă 100 de vaci şi mai bine de 2.000 de oi. Atenţia le e îndreptată şi înspre sporirea producţiei. Şi-au pus în plan să obţină cel puţin cite 2.000 de litri de lapte pe cap de vacă furajată şi cîte 42 de litri lapte şi 2 kg. lină pe cap de oaie furajată. Pentru aceasta vor începe să cultive porumbul pentru siloz pe suprafeţe mari. Vor mai ridica de asemenea o seamă de adăposturi zootehnice. Şi-au propus să construiască 12 grajduri pentru bovine, saivane, silozuri. Experienţa pe care au acumulat-o anul trecut în acest domeniu le va fi de mare folos. Sînt hotărîţi s-o continue şi s-o îmbogăţească. — Cum vreţi să vă construiţi acareturile ? — Ca la Haţeg. — La ce preţ ? — Mic, tot ca la Haţeg. Acest dialog a revenit ca un refren în discuţiile purtate cu colectiviştii din părţile de sus ale Hunedoarei. Ar fi bine însă ca în toate regiunile ţării, membrii gospodăriilor colective să dovedească asemenea preocupări. Cei care ar avea de cîştigat n-ar fi alţii decît ei. ION PAVELESCU sos Vizita oamenilor de stat sovietici in India MADRAS (Agerpres). TASS transmite: La 31 ianuarie a avut loc le Madras un miting de masă al locuitorilor oraşului în cinstea lui K. E. Voroşilov, F. R. Kozlov şi E. A. Furţeva, La care au participat aproximativ 250.000 de oameni. Locuitorii Madrasului au salutat cu toată căldura pe oaspeţii sovietici. Mitingul a fost deschis de ministrul principal al statului, Kamaradi Nadar, care a salutat pe înalţii oaspeţi sovietici în numele celor 30 de milioane de locuitori ai statului Madras. In numele municipalităţii oraşului şi a tuturor cetăţenilor din Madras oaspeţii din Uniunea Sovietică au fost salutaţi de primarul oraşului, Abdul Kader. Apoi a rostit o cuvîntare K. E. Voroşilov, care şi-a împărtăşit impresiile din vizitarea unor întreprinderi industriale din India. La 31 ianuarie în satul Alandur, situat în apropierea Madrasului, a avut loc un mare miting al femeilor la care a participat E. A. Furteva, deputat în Sovietul Suprem al U.RSS. ( CALCUTTA ( Agerpres) - F.RSS transmite: La 1 februarie in Capitala Bengalului de vest — Calcutta au sosit Kliment Vorosilov, Froi Kozlov şi Ekaterina Furţeva precum şi persoanele care-i însoţesc. De la aeroport pînă la reşedinţa înalţilor oaspeţi sovietici aceştia au fost întimpinaţi cu entuziasm de aproape o jumătate de milion de cetăţeni ai Calcuttei.