Romînia Liberă, martie 1960 (Anul 18, nr. 4783-4809)

1960-03-01 / nr. 4783

Marți 1 martie 1960 — nr- 4783 Furnalist fruntaş Printre furnaliştii fruntaşi de la Com­binatul siderurgic din Hunedoara sa numără şi Grigore Stănescu de la furnalul nr. 5. In clişeu: Furnalistul Grigore Stănescu urmăreşte cu a­­tenţie procesul de topire a minereu­rilor. Întte : A. CONSTANTINA SCR In­discuţii­i getici sindicale Buna gospodărire a cartierului Buna îngrijire şi permanenta înfru­museţare a oraşului a ocupat un loc de seamă în discuţiile purtate la­­re­centele adunări sindicale ale secţiei de gospodărie comunală din cadrul­ sfatului popular al raionului V. I. Le­nin. Urmărind continua îmbunătăţi­re a cailor de acces, serviciul de dru­muri a realizat — pâ­nă la­­sfârşitul a­­nului trecut ■— lucrări de reparaţii cu­rente pe o suprafaţă de 55.540 rm2, iar de repa­ra­ţii capitale pe 66.100 m­2. Totodată s-a­u executat importante lu­crări de modernizare a şoselei Ale­xandria. Vorbitorii au subliniat că s-au rea­lizat şi lucrări de canalizare, instala­ţii de apă şi pavaje. La u­nele din a­­cestea s-a­u obţinut economii de sea­mă , de pildă, d­a­că în 1958 metrul pătrat de pavaj la lucrări extra-plan se cif­ra la 27 lei, î­n anul trecut preţul lu­i a fost redu­s la 18 lei. Pentru înfrumuseţarea cartierului ,s-au amenajat şi noile parcuri de la Pocinea­ga, Rahova, Cilin­dr­u­l­ui etc. , acestea totalizî­nd o s­uprafaţă de 40.000 m2. De asemenea, a fost relevat faptul că s-au realizat în cartier şi construc­ţii social-cultur­a­le importante. Antre­nând masa de cetăţeni în construcţia de şcoli s-au obţinut economii în va­loare de 360.000 lei, prestîndu-se tot­odată 343.862 de ore de muncă pa­triotică. Departe de a considera ca o pro­blemă pe deplin rezolvată, vorbitorii au arătat că este necesar ca şi în acest an buna gos­podărire a cartieru­lui să preocupe îndeaproape atî­t sfa­tul popula­r, cît şi pe fiecare cetăţean în parte.­ ­ Importante lucrări de reparare a drumurilor CONSTANŢA (de la coresponden­tul nostru).­­ Datorită măsurilor luate încă de la începutul anului de sfatul popular, în raionul Medgidia sunt în curs de desfăşurare impor­tante lucrări de reparare şi întreţinere a drumurilor. Pe drumul Cernavoda-Seimeni-Du­­nărea colectiviştii din aceste comune au extras şi transportat piatra pe o distanţă de 5 km. Un şantier important s-a deschis şi în comuna Peştera, unde colectiviştii de aici, ajutaţi de cei din Veterani şi Izvoru, lucrează la executarea unui canal de scurgere a apelor provenite din ploi. Paralel cu aceste lucrări, locuitorii comunelor din­ raionul Medgidia aduc o serioasă contribuţie la construcţia drumului naţional Constanţa-Tulcea. Masive împăduriri in regiunea Piteşti PITEŞTI (de la corespondentul no­­stru). — Anul acesta se organizează în regiunea Piteşti peste 200 şantiere unde se va împăduri o suprafaţă de 8.600 ha., (cu 1.321 ha. mai m­u­lt de­cit s-a realizat în 1959)­ Numai în această primăvară se va planta o su­prafaţă de 4.900 ha­ din care tinere­tul s-a angajat să realizeze prin m­un­că patriotică 1­650 ha. Caracteristic pentru acţiunea d­in acest an este faptul că se acordă o atenţie deosebită refacerii arboretului degradat, slab productiv, din zona de cî­mpie şi deal. De asemenea, ză­voaiele situate pe valea Olitului şi al Argeşului (280 ha­) vor fi împădurite cu specii rapid crescătoare de plop se­lecţionat. Tot pentru îmbunătăţirea compoziţiei arboretului, în făgete se vor planta suprafeţe însemnate cu brad şi molift, iar în pădurile de pe deal paltin şi cireș. Printre alte lucrări importante se numără plantările în terenurile degra­date. Panouri din lamele de parchet Recent la Întreprinderea de construc­ţii nr. 4 din Piaţa Gării de Nord, un co­lectiv de ingineri a experimentat montarea parchetelor folosind panouri din lamele de parchet. Experimentarea acestui nou procedeu, pentru prima dată în ţară, a dat rezultate bune. In vederea produ­cerii acestora s-a creat un atelier spe-cial unde s-a trecut la industrializarea panourilor respective. Pentru lucrările din Piaţa Gării de Nord se vor con­strui circa 40.000 m­p, de panouri din lamele de parchet. Astfel se recuperează deşeurile de lamele, ceea ce aduce o economie de 700.000 lei. Informaţii Luni după-amiază a avut loc decer­narea titlului de membru de onoare al Societăţii ştiinţelor medicale din R. P. Romînă, profesorului doctor V. N. Mia­­sişcev, membru corespondent al Acade­miei de Ştiinţe a U.R.S.S.,­­directorul Institutului de psihoneurologie din Le­ningrad. * Delegaţia de scriitori sovietici în frunte cu G. M. Markov, secretar al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S., care ne-a vizitat ţara timp de două săptă­­mîni a părăsit luni dimineaţa Capitala, indreptîndu-se spre Moscova. Luni dimineaţă, pianistul Sviatoslav Richter a părăsit Capitala, indreptin­­du-se spre Moscova.­ ­ La linia 2.o uscare în cadrul fabricii de acid sulfuric de la uzinele chimice „21 Decembrie" din Copșa Mică, au fost terminate lucrările de montare a unei noi conducte. Acestea fac parte din lu­crările de mică mecanizare în valoare de 3.500.000 lei, începute aci în toamna anului trecut. In prezent aceste lucrări se apropie de sfîrșit. Odată cu termi­narea lucrărilor, capacitatea de lucru a fabricii sporește cu 30 la sută.­­ Ieri­­la îrvtrepr­i­nde­rea „Indus-tria Bum-bac-u-l­ui“ dii ca-pi-t­ală a avut loc o consfătuire org­ainiziata de depialit­a, menitul ţinduitaiei uşoare privind căli­te­tea p­rodu­s­alor textile. Această con­sfătuire l­a c­a­re iau par­tifuii mai­ delegaţi din toia­te îin­trepriinder­iile textile din regiunile Bucureşti, P­ Ipeşti, Piteşti şi Gnan­ova precum şi reprezentanţi ai or­­giavneilor comercial­e este prima din con­­sfătuiri­le de acest gen pe care depar­­tementu­l industriei uşoare le va or­gan­i­za î­n curs­u­l acest­ui an cu scopul găsirii cel­or ma­i eficiente măsuri pen­­tr­u îmbunătăţirea continuă a calităţii pro­d­u­selor. In cursul zilei de ieri au început un Capital­, lucrările sesiunii de refe­rate şi comunicări ştiinţifice a Institu­­tului de Cercetări Forestiere. Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului de Cercetări Forestiere, continuă azi 1 martie şi m­­îine, 2 martie a.c. • Luni seara a avut loc la cinemato­graful „Patria" din Capitală premiera filmului românesc „Telegrame", noua realizare a Studioului cinematografic „Bucureşti“. Au participat reprezentanţi ai con­ducerii Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, oameni de artă şi cultură, un numeros public. k I-la tragerea de amortizare a a­sigură­­riilor mixte de persoane ADAS din 29 februarie 1960, a­u ieşit următoarele opt combinaţii de litere: I. A.E.R.; 2. J.D.V.; 3. C.U.J.; 4. O.H.K.; 5. N.S.J. 6. F.K.W.; 7. G.B.S.; 8. C.N.R. -------------0*0-----------­ * ★ Lista oficială de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri. Tragerea de bază din 29 februarie 1960 Cîştigurile de mai sus revin obligaţiuni­lor de bază de 200 lei. Obligaţiunile câştigătoare, în valoare frac­ţionări de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă Va« V» respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. Plata cîștigurilor se face la toate casele raionale de economii. 1 1 t t • «- 0 CI ~ Nr. seriei Nr. obliga țiunilor pîs Valoarea ctstigurilor , a Z Z? ligă to­are Parțiali 1 03421 29 75.000 1 15341 38 50.000 1 13374 39 25.000 06945 16 10.000 10017 10 10 000 04460 15 5.000 05982 30 5.000 1 09809 40 5.000 1 12983 23 5 000 1 17945 10 5.000 1 21440 37 5.000 Terminația seriei 25 080 50 2.000 25 158 42 2.000 25 212 41 2.000 25 314 23 2.000 250 00 10 1100 250 13 15 800 250 33 33 800 Cu faţa spre viitor (Urmare din pag. 1­ a) staţiuni de maşini şi tractoare. Bri­găzile acestora lucrează cot la cot cu membrii gospodăriilor. Sute de hectare au lucrat anul trecut, din primăvară pînă în toamnă, mecani­zatorii de la S.M­T- Rîioasa pe o­­goanele gospodăriei de la Slobozia- Mindr­a- Directorul unităţii, tov- Ilie Cer­nica- i-a îndrumat să facă manca repede şi bine. Şi oamenii l-au as­cultat. La sfârşitul lunii septembrie, tov. Cernica a putut trimite astfel redacţiei noastre următoarea tele­gramă : „îndeplinit planul anual. Stop. Gospodăriile din raza noastră au obţinut recolte de 1500 kg. grîu şi 2.500 kg. porumb pe hectar. Stop. Vom reveni cu detalii. Stop“. Cînd unii tractorişti nu lucrează aşa cum ar trebui sînt ajutaţi să-şi înţeleagă g­reşala. Semnificativ este in această privinţă un fapt car© s-a petrecut la S.M-T. Videle, toamna trecută. Tractoristul Matei Tu­rnea de aici lucra la gospodăria din Ble­­jeşti - Intr-o zi, directorul staţiunii, Marin Neagu, s-a dus să vadă cum munceşte- Şi ce să vez­i ? Ma­tei al nostru făcuse pe vreo trei hectare arătură de proastă calitate. Direc­torul s-a cam burzuluit- L-a întrebat pe băiat: Crezi că ne e îngăduit să facem ce a­i făcut tu ? Matei n-a răspuns. S-a urcat ruşinat pe tractor şi a pornit spre capătul tarlalei.. Pînă seara, greşurile au fost îndrep­tate. Şi de atunci nimeni n-a mai avut motive să-l pomenească cu vreun cuvânt rău. Mereu în mijlocul colectiviştilor Sfaturile populare din regiunea Bucureşti sprijină activ gospodăriile colective, le ajută să se întărească, să-şi dezvolte ramurile de producţie. Iată, anul trecut, în pragul primă­verii, în raionul Urziceni s-au format una după alta 26 de gospodării. Ne­­avînd experienţă, ele nu prea ştiau cum s-o pornească la drum. Multe ar fi vrut, de pildă, să înfiinţeze şi să dezvolte în cadrul lor, ferme de vile, dar nu aveau construcţiile necesare. Atunci le-a venit în ajutor comitetul executiv al sfatului popular raional. Vicepreşedintele acestuia, inginerul agronom Ion Tom­a, a propus să se constituie un colectiv care să se ocupe de problemele producerii şi procurării pe plan local a materialelor de con­strucţie. Membrii colectivului s-au deplasat în gospodării, au stat de vorbă cu colectiviştii. Aşa s-a pornit iniţiativa de a se confecţiona cu forţe proprii cărămizile necesa­re acolo unde exis­tau prese de mină. La Grindaşi, la Gîrbovi şi în alte părţi s-au făcut opt milioane de cărămizi care au costat doar cîte 0,18—0,20 lei bucata. Colectiviştii au hotărât să aducă d© acasă pentru acareturile gospodării­lor cîte 2—3 salcîmi. Peste 3000 m.c. de lemn s-au procurat pe această cale­­Obiectivele proiectate s-au pu­tut astfel realiza. Valoarea construc­ţiilor ridicate anul trecut în gospo­dăriile din raionul Urziceni a trecut de 12 milioane lei­ La fiecare grajd — datorită măsurilor luate — s-au economisit cîte 80—100 mii lei. Dacă raportăm această cifră la numărul total al grajdurilor şi al saivanelor ridicate, rezultă o economie de 4,3 milioane lei. Aceşti bani, care în alte condiţii ar fi ieşit din visteria gos­podăriilor, au fost folosiţi pentru cumpărarea de animale de producţie. Raionul Urziceni nu constituie o excepţie. Şi comitetul executiv al sfatului popular raional Călăraşi sprijină prin toate mijloacele gospo­dăriilo colectiv© în întărirea şi dez­voltarea lor­­Anul trecut, în unităţile de aici, numărul bovinelor a crescut cu 1239 capete, al porcinelor cu 2870 capete, al b­ovinelor 7720 capete.­ Ingi­nerul agronom Nicolae Stoica, vice­preşedinte al comitetului executiv ra­ional, a avut o însemnată contribu­ţie­ la obţinerea acestor realizări.­­ Dar colectiviştii din etapia Dună­rii nu se mulţumesc numai cu cît au­­realizat. Ei privesc spre viitor. La sfîrşitul consfătuirii s-a adoptat o chemare adresată tuturor gospodării­lor colective din regiunea Bucureşti. In acest document se fixează jaloa­nele viitoarei activităţi. Anul acesta se va munci în aşa fel incit să se obţină în medie, 1800 kg. grîu, 2500 kg. porumb boabe, 35.000 kg. porivnb-siloz, 1500 kg. floarea soare­lui şi 20.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. In gospodării va spori numă­rul vitelor de producţie , al vacilor cu 15.500 capete, al oilor cu 85.000 capete, al porcilor cu 36.000 capete. Se vor ridica, în cea mai mare parte cu posibilităţi locale, peste 1600 de con­strucţii. Stă în puterea colectiviştilor din Cîmpia Dunării ca, folosind resur­sele unităţilor lor, ajutaţi de către mecanizatori şi îndrumaţi îndeaproape de către sfaturile populare să realizeze şi să depăşească aceste prevederi. S-­a schimbat mult în ultimii ani bătrîna cîmipie a Dunării. Dar dacă colectiviştii vor înfăptui cele hotărîte — şi există toate temeiurile­ să fim convinşi că aşa vor face — ea va deveni şi mai roditoare, şi mai bo­gată. ION PAVE­LESCU şi THU­MARCAROV —. România liberă SEMNAREA PLANULUI DE COLABORARE ŞTIINŢIFICĂ ÎNTRE ACADEMIILE R. P. ROMÍNE SI R. P. CHINEZE PEKIN 29. — Corespondentul Ager­­pres transmite: Ieri a avut loc La Academia de Ştiinţe din Pekin sem­narea planului de colaborare ştiin­ţifică pe anul 1960 intre Academiile­­Re­publicii Populare Romíne şi Republicii Populare Chineze. La semnare au fost de faţă Go Mo-jo, preşedintele Acade­miei de Ştiinţe a Republicii Populare Chineze, Li Ju-siun, vicepreşedinte, şi alţi colaboratori ai Academiei de Ştiin­ţe a R.P. Chineze. Din partea Romînă au luat parte membrii delegaţiei Academiei R.P. Ro­míné, Barbu Zaharescu, ambasadorul R.P. Romíné la Pekin, precum și alți membri ai ambasadei R.P. Romíné. Planul a fost semnat din partea chi­neza de U­lu-siun, vicepreşedintele Academiei de Ştiințe a R.P. Chineze, iar din partea romina de acad. Al. Co­­darcea. Noul plan prevede lărgirea co­laborării ştiinţifice dintre cele două academii care vor face schimb de co­laboratori ştiinţifici, schimb de publica­ţii, documente, materiale documentare, studii asupra unor probleme de interes comun etc. „PAESE SERA" despre legăturile dintre unele cercuri din R.F.G. şi elementele ultracolonialiste din Franţa şi Algeria ROMA 29 Agerpres .­­ După cum transmite corespondentul din Bonn al ziarului „PAESE SERA“, între unele cercuri din R.F.G. şi elemen­tele ultracolonialiste din Franţa şi Algeria s-au stabilit de mult legă­turi. Aceste cercuri, anunţă cores­pondentul referindu-se la surse din Bonn, nu numai că se interesează de activitatea participanţilor la miş­carea colonialistă din 13 mai, dar le-au propus chiar un ajutor con­cret. Corespondentul subliniază că nu întîmplător elementele ultra colonia­liste au proiectat rebeliunea din Al­geria în a doua jumătate a lunii ia­nuarie, întrucît tocmai în această perioadă valul de manifestări anti­semite şi neonaziste din Germania occidentală şi din alte ţări crease un teren favorabil unor asemenea ac­ţiuni. Rebelii se aşteptau ca acţiu­nile lor să găsească un ecou favora­bil în special în Germania occiden­tală. Corespondentul menţionează de­claraţia preşedintelui Uniunii vest­­germane a rezerviştilor din Bundes­wehr, Adalbert Weinstein, care la o adunare a acestei organizaţii milita­riste a cerut pe faţă ca Germania­ occidentală să intervină în conflic­tul din Algeria. După cum scrie corespondentul ziarului „PAESE SERA“, In cercu­rile care exprimă punctul de vedere al lui Adenauer s-au exprimat in re­petate rînduri nemulţumiri faţă de Politica lui de Gaulle şi s-a sperat că dificultăţile din Algeria vor duce la victoria elementelor ultracolonia­liste din Franţa. Mulţi oameni poli­tici de la Bonn, arată coresponden­tul, consideră că venirea la putere a forţelor d© dreapta ar putea asi­gura o intensă colaborare militară între Franţa şi R.F.G­ Pater. 3-a S-a deschis Târgul Internaţional de primăvară de la Leipzig LEIPZIG 28 (Agerpres). — Dumini­că s-a deschis la Leipzig tradiţionalul Tîrg Internaţional de primăvară. Anul acesta alături de state industriale dez­voltate ca Anglia, Franţa, Belgia şi altele la Tirg vor participa de aseme­nea şi state care nu de mult au­ păşit pe calea dezvoltării independente ca India, Ghana, Maroc, Tunis. Printre participanţii la Tîrg se numără Argen­tina, Brazilia, Uruguay, R.A.U., Irak, şi altele. I­n ajun a avut loc la Leipzig şe­dinţa festivă la care au participat conducători ai R-­D- Germane, re­prezentanţii opiniei public©, membrii delegaţiilor străine, industriaşi şi comercianţi din diferite ţări. La 28 februarie pavilionul R. P. Ro­mâne la Tîrgul Internaţional de primă­vară de la Leipzig a fost vizitat de Otto Grotewohl, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R. D. Germane, Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri şi ministru al Aface­rilor Externe al R. D. Germane, şi de alţi membri ai guvernului R. D. Ger­mane, precum şi de delegaţia guver­namentală a U.R.S.S. condusă de R. D. Petuhov. Oficialităţile şi vizitatorii şi-au exprimat admiraţia faţă de gama variată şi volumul exponatelor din pa­vilionul ţării noastre, expresie a dez­voltării industriale a R. P. Română. Utilajul petrolifer prezentat de R. P. Română prin două instalaţii de foraj, diferite agregate şi scule, precum şi parcul de material rulant reprezintă unul din punctele de atracţie şi inte­res ale Tîrgului din Leipzig. Scrisoarea lui Manolis Glezos adresată oamenilor de bună credinţă din lumea întreagă ATENA 29 (Agerpres). — Ziarul „AVGHI" din 28 februarie a publicat o scrisoare a lui Manolis Glezos adre­sata oamenilor de bună-credinţă din lumea întreagă. Arătînd că la 12 martie se va exa­mina în Areopag cererea de revizuire a procesului şi a sentinţei date de Tribunalul militar din Atena, Mano­­lis Glezos scrie printre altele : Nu mai e nevoie să vorbim despre faptul că sentinţa este nedreaptă... Oameni liberi ai, lumii 1 — se spu­ne în scrisoare. Auziţi vocea suferin­ţelor Greciei ? Aproape 2.500 de pa­trioţi care în anii 1941—1944 au luptat cu arma în mină în prima linie a luptei antifasciste şi antihitleriste a popoarelor, dintre care majoritatea au fost pionieri ai măreţei mişcări naţionale de rezistenţă din Grecia, timp de 15 ani din anul 1945 au rămas închişi în închisori... Alte sute de luptători din rezisten­­ţă, luptători pentru democraţie sînt ţinuţi de 10—15 ani in lagăre de con­­centrare fără vreo hotărîre judecăto­rească ci pur şi simplu din bănuiala vreunui poliţist sau agent al poliţiei. Mii de alţi cetăţeni se află în situa­ţia specială de deportaţi cu domici­liu forţat în diferite oraşe şi sate ale Greciei, fiind permanent expuşi sama­­volniciiei autorităţilor poliţieneşti, lip­siţi de posibilitatea de a lucra şi de mijloace de existenţă. Sute de mii de alţi cetăţeni sunt persecutaţi, conce­diaţi, nu cunosc o zi fericită. Prieteni dragi ! Constituţia noastră­­prevede libertatea de acţiune a tu­turor partidelor, libertatea întruniri­lor şi de organizare. Ce se petrece, însă, in realitate ? De 13 ani un partid mare — Partidul Comunist din Grecia — se află în afara legii. Este persecu­­tat nu numai acest partid dar şi partide reprezentate în parlament. Partidul E.D.A., primul partid al opo­­ziţiei parlamentare este cel mai perse­cutat. După ce dă exemple de revoltătoa­rea samavolnicie a organelor adminis­trative şi arată situaţia grea a ţării, Glezos scrie că poporul grec înţelege că această situaţie se explică, în primul rînd, prin actuala politică a războiului rece care este impusă Gre­­ciei. El luptă împotriva acestei poli­tici pentru ca şi în Grecia idealurile păcii care înflăcărează inimile tutu­ror locuitorilor planetei noastre să devină realitate. Subliniind că in ultimul timp în Grecia se observă o activizare a for­ţelor antidemocratice, Manolis Glezos scrie : Conştient de datoria de care sunt pătrunşi toţi cei cărora le este scumpă soarta Greciei, daţi-mi voie să vă cer sprijinul nu numai pentru anularea sentinţei pronunţate în pro­­cesul nostru, anularea legii 375, dar şi pentru anularea tuturor legilor din perioada războiului civil, pentru apă­­rarea democraţiei care este călcată în picioare şi este ameninţată de ni­micire completă. Eu şi tovarăşii mei mulţumim tutu­ror celor din Grecia şi din lumea în­treagă pentru ceea ce aţi făcut pen­tru noi. Elemente fasciste se dedau la provocări in Franţa PARIS 29 (Agerpres). — TASS transmite: In ultimul timp in Franţa au devenit din nou tot mai frecvente provocările elementelor fasciste. „Per­soane neidentificate“ scriu pe pereţii caselor lozinci antiguvernamentale şi provocări fasciste făţişe. După cum re­latează ziarul „LE MONDE“, in oraşul Grenoble un grup de elemente fasciste a pătruns in sediul organizaţiei locale studenţeşti şi a scris pe pereţi „Trăia­scă Ma­ssu", „Algeria este franceză“, „Jos cu de Gaulle“, „Trăiască Lagai­­llarde". Inscripţii similare au apărut recent şi in cartierul parcului Monceau din Paris. Potrivit relatărilor presei in Algeria sunt răspindite manifeste ale organizaţiilor de extremă dreaptă. Nu-şi încetează activitatea subver­sivă nici unii participanţi la recenta rebeliune din Algeria, aflaţi in liber­tate. Una din căpeteniile extremiştilor algerieni, deputatul Biaggi, a publicat recent in ziarul „JOURNAL DU PAR­LAMENT“ un articol in care lasă să se înţeleagă că elementele rebele inten­ţionează să folosească in scopurile lor nemulţumirea unor categorii ale popu­lației, in special a țărănimii. Biaggi amenință că armata nu va da ascultare guvernului. Scurte ştiri externe DEPUTAŢII OPOZIŢIEI CRITICA REGIMUL DIN TURCIA ANKARA — TASS : Luînd cuvîntul in Medjilis, în cursul discutării buge­telor Direcţiei generale a siguranţei şi a Directiei jandarmeriei, deputatul Ghiulei a declarat, în numele grupului parlamentar al Partidului republican­­popular din opoziţie, că Partidul de­mocrat de guvernămînt a instaurat în ţară un regim poliţienesc. Naţiunea turcă, a spus el, urăşte acest regim şi-l respinge cu hotărlre. Deputati o­­poziţiei au subliniat în cuvîntările lor că o serie de legi, şi îndeosebi legea care interzice organizarea adunărilor şi demonstraţiilor fără autorizaţii prea­labile, contravine constituţiei Turciei şi Declaraţiei drepturilor omului adop­tate de O.N.U. Deputatul Ateşalp a de­clarat că poliţia şi jandarmeria, care sînt chemate să asigure ordinea şi li­niştea în ţară, sînt folosite de guver­nanţii Partidului democrat în primul rînd pentru persecutarea opoziţiei, au prezentat prefectului o moţiune prin care se cere convocarea neîntî­rzia­tă a parlamentului spre a examina situaţia agriculturii franceze şi revendicările micilor agricultori şi păturilor mijlocii de la sate. O manifestaţie similară la care au participat numeroşi agricultori şi viticultori din departamentul Pyri­­nees-Orientales a avut loc la Erie, unde a luat cuvîntul şi deputatul comunist Waldeck-Rochet. PARLAMENTARI FRANCEZI ŞI ITALIENI VIZITEAZĂ R.D. BERLIN. — A.D.N. : La 28 februa­­rie a­m sosit la Berlin, la invitaţia grupului interparlamentar al R. D. Germane, o delegaţie de senatori francezi. Senatorii francezi vor sta în R. D. Germană pînă la 9 martie şi vor vizita centrele culturale şi economice ale R. D. Germane. Tot la 28 februarie a sosit la Leipzig o delegaţie parlamentară Italiană for­mată din reprezentanţii a trei ma­ri partide politice din Italia. I­NŢ­II TRATATIVE APOI... BASTOANE DE CAUCIUC NAIROBI — Agerpres : înapoierea la Nairobi a fruntaşilor politici din Kenya, care au participat la conferinţa „mesei rotunde“ de la Londra, a prilejuit o u­­riaşă demonstraţie în sprijinul indepen­denţei din partea populaţiei de culoare din Nairobi. Mii de băştinaşi, aflaţi pe aeroport în întîmpinarea conducătorilor politici au scandat în repetate rînduri „Libertate !“. După aceea pe stadionul din Nairobi a avut loc un miting la care au participat peste 20.000 de per­­soane. Dar pentru că după terminarea mitingului participanţii au refuzat să se împrăştie precum le-au cerut autorităţile engleze, poliţia a intervenit cu bastoane de cauciuc şi gaze lacrimogene. Mai multe persoane au fost rănite. MANIFESTAŢII ALE MUNCITORILOR AGRICOLI DIN FRANŢA PARIS. — Agerpres : La Montauban, capitala­­departamentului Tarn-et-Ga­­ronne, din sudul Franţei, a avut loc o manifestaţie la care au participat peste 10.000 de agricultori din întreg departamentul, reuniţi în cadrul acţiu­nilor pentru apărarea intereselor mici­lor agricultori şi împotriva politicii agrare a guvernului. Manifestanţii, în frunte cu consilieri generali din diferi­te localităţi ale departamentului şi cu deputat­ din partea acestui departa­ment în Adunarea Naţională franceză. B. RUSSEL SE PRONUNŢA PENTRU DEZARMARE LONDRA — Agerpres . Cunoscu­tul filosof englez B. Russel semnea­ză in paginile ziarului „Sunday Dis­patch" un articol în care se pronunţă împotriva armei nucleare. După pă­rerea lui Russel, existenta bazelor nucleare şi de armă rachetă contiă îngrozitoarea primejdie a izbucnirii pe neaşteptate a unui război nuclear. Dezarmarea totală, scrie el, este cel mai bun mijloc de menţinere a pă­cii. B. Russel subliniază că Rusia este sinceră in dorinţa ei de dezar­mare, în timp ce puterile occidentale nu sînt sincere. „Guvernele, scrie autorul trebuie să înceteze jocul de-a prestigiul şi să se dezarmeze. Ele trebuie să cadă de acord asupra necesităţii ca toate divergenţele să fie rezolvate pe calea tratativelor“. COMUNICATUL COMISIEI GUVERNAMENTALE PENTRU LUCRĂRILE DE SALVARE DE LA MINA DIN ZWICKAU BERLIN — ADN a transmis comuni­catul Comisiei guvernamentale din R.D.G pentru lucrările de salvare la mina din Zwickau unde la 22 februarie a avut loc o catastrofă minieră. In comunicat se subliniază că in noaptea spre 28 februarie detaşamente de sal­vare s-au izbit de un mare focar de incendiu care a făcut cu neputinţă con­tinuarea lucrărilor de salvare. După ce a examinat situaţia împreună cu serviciul minier de salvare al R. D. Germane şi cu specialişti de seamă, Comisia a ajuns la concluzia că din cauza incendiului şi a duratei lui cei 74 de mineri, care au rămas în mină, au pierit. Cea mai importantă sarcină a comisiei guvernamentale este de a lua măsuri imediate pentru ajutorarea sinistraţilor, a copiilor şi a răniţilor. Grupul de experţi îşi continuă lucrările pentru a determina cauza, izbucnirii incendiului. MINISTRUL DE EXTERNE PANAMEZ ACUZA S.U.A. PANAMA CITY — Agerpres : Miguel Moreno, ministrul panamez al Afaceri­lor Externe, a acuzat Statele Unite că nu şi-au îndeplinit obligaţiile în ce pri­veşte canalul Panama. „Panama, a spus Moreno, respinge orice dominaţie, fie ea politică sau economică. Ţara mea nu va înceta de a insista pentru ca drepturile ei suverane să fie respectate şi ca poporul ei să obţină partea din beneficiile care ii revin. Panama, ca şi celelalte republici de pe continentul a­­merican, consideră că neintervenția este principiul fundamental al existenţei sale“. Ciu En-lai va vizita India PEKMN 28 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia China Nouă, Ciu En-lai, premierul Cons­iului de Stat al R■ P. Chineze, a adresat lui Jawaharlal Nehru, primul ministru al Indiei, o scrisoare in care acceptă invitaţia de a vizita India şi de a duce tratative cu privire la rezolvarea paşnică a inciden­telor de frontieră dintre cele două ţări. Mulţumind pentru invitaţia care i-a fost adresată, Ciu Embal arată în scri­soare că guvernul R. p. Chineze con­sideră din totdeauna că prietenia dintre­­popoarele Chinei şi Indiei este veşnică, că litigiile de frontieră dintre cele două ţări trebuie şi pot fi pe de-a-ntre­­gul rezolvate pe cale prietenească şi paşnică Doresc îndeosebi, subliniază Ciu En-lai, să văd că eforturile noastre comune vor împrăştia norii care pla­nează deasupra relaţiilor dintre ţările noastre, astfel ca relaţiile seculare de prietenie dintre ele să se întărească şi să se dezvolte. Datorită unor motive în legătură cu probleme de stat, scrie Ciu En la’, voi­­putea veni in ţara dv în luna aprilie. Data precisă va fi convenită pe cale diplomatică. Primul ministru Nehru,­­a informat pe membrii Camerei Populare a par­lamentului indian că a primit scri­soarea de răspuns din partea lui Ciu E­n-Lai şi şi-a exprimat speranţa că cei doi premieri se vor întîlni îna­inte de sfîrșitul lunii aprilie. Multicolora ploaie de ... (Urmare din pag. 1­a) nerea sovieto-indoneziană de a se ţine — după conferinţa de la Paris, la nivel înalt, din luna mai — con­ferinţe la nivel înalt „deschise" cu participarea statelor neangajate“. A­­ceasta lipsă de „entuziasm" este ex­­plicabilă. Ea trădează incă odată concepţia retrogradă potrivit căreia statele afro-asiatice, sunt nişte state a căror părere nu trebuie să fie luată în considerare. Concepţia inegalităţii statelor este străină însă Uniunii Sovietice şi ce­lorlalte ţări socialiste Statele socia­liste aşează la baza relaţiilor lor cu toate ţările din lume principiile a­­vantajului reciproc, egalităţii, res­pectării suveranităţii şi neamestecu­lui reciproc în treburile interne ale părţilor. Pornind de la aplicarea a­­cestor principii, Uniunea Sovietică şi celelalte state socialiste sprijină năzuinţa ţărilor din Asia şi Africa de a-şi consolida independenţa, de a obţine propăşirea lor economică, de a întreţine relaţii de prietenie cu toate ţările. Pe această linie de preo­cupări se înscrie noul şi masivul a­­jutor economic sovietic acordat In­doneziei. Caracteristic şi acestui a­­jutor este suma mare acordată, do­­bînda mică, colaborarea sovieto-in­­doneziană în vederea folosirii credi­telor, livrarea gratuită a unor docu­mentaţii şi licenţe de producţie, lip­sa oricăror condiţii politice. Şi cu prilejul acordării acestor credite şi ajutoare a ieşit puternic în evidenţă năzuinţa U.R.S.S., ca şi a celorlalte state socialiste, de a contribui la dezvoltarea ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere tehnic. Aceasta va contribui la ridicarea nivelului de trai în aceste ţări şi, prin urmare, la lichidarea deosebirii care există şi în acest domeniu între ţările dez­voltate industrial şi cele cu o in­dustrie nedezvoltată. Ajutorul econo­mic şi tehnic pe care îl acordă sta­tele socialiste în vederea dezvoltării economiei ţărilor afro-asiatice con­stituie, în zilele noastre, una dintre cele mai importante forme ale rela­­­­­iilor internaţionale Această colabo­rare, desfăşurată pe bază de egali­tate în drepturi şi avantaj reciproc, contribuie la o mai bună înţelegere între popoarele statelor socialiste şi popoarele ţărilor slab dezvoltate eco­nomic, contribuie la asigurarea in­dependenţei acestor ţări şi la întări­rea păcii în lume. Această colabo­rare duce la lichidarea moştenirii colonialiste şi creează în acelaşi timp condiţii care permit îngrădirea tot mai accentuată a posibilităţilor­­de exploatare a acestor popoare de că­tre monopolurile străine. Impresionantul succes înregistrat de Uniunea Sovietică în politica sa externă paşnică cu prilejul vizitei prin Asia a lui N. S. Hruşciov a provocat coşmare trubadurilor răz­boiului rece. Neputînd concepe întă­rirea prieteniei şi colaborării tot mai strînse dintre statele socialiste Şi tinerele state independente afro-a­­siatice, propagandiştii imperialişti au încercat din nou, pe toate căile­ să tulbure apele în nădejdea că vor putea cît de cit să împiedice cursul desfăşurării evenimentelor internaţio­nale. Astfel, agenţia americană „As­sociated Press“ a răspîndit versiunea falsă potrivit căreia U.R.S.S. ar con­strui pe insulele Moluce o bază mi­litară. Minciuna s-a spulberat însă întocmai unui balon de săpun atunci cînd s-a aflat, chiar din sursă indo­neziana, că pe aceste insule se con­struieşte, cu participarea U.R.S.S., un institut de construcţii. Politica externă de pace a U.R.S.S., ajutorul masiv şi dezinteresat pe care îl acordă statelor tinere din A­­sia şi Africa, sînt din ce în ce mai mult apreciate de statele din această regiune­ In săptămînile şi lunile din urmă a ieşit tot mai puternic în evidenţă faptul că tinerele state afro-asiatice aprobă şi sprijină cu tot mai multă căldură propunerile valoroase ale Uniunii Sovietice întrucît acestea slujesc nobilele ţeluri ale apără­rii păcii ale colaborării între po­poare. Entuziasmul cu care N. S. Hruşciov a fost întâmpinat în cursul călătoriei sale, rezultatele rodnice înregistrate în cursul întrevederilor, demonstrează cu prisosinţă întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre statele socialiste şi statele a­­fro-asiatice. Popoarele din întreaga lume salu­tă cu satisfacţie toate aceste rezul­tate întrucît ele constituie o con­tribuţie de preţ la întărirea cauzei păcii în întreaga lume. EUGEN PHOEBUS

Next