Romînia Liberă, aprilie 1960 (Anul 18, nr. 4810-4835)
1960-04-01 / nr. 4810
CE FACEM DUMINICĂ? Duminica se pot face multe lucruri.După gusturi, inspiraţie şi după... anotimp. Mulţi optează pentru sălile de spectacol sau conferinţe, alţii nu sunt dispuşi să absenteze de pe terenurile de sport iar alţii preferă să plndească „la iarbă verde", in aceste zile primăvăratice, primii muguri de pe copaci. De fapt, cu puţină ordine in programul duminical se pot împăca toate gusturile : şi iarba verde, şi meciul şi filmul. Vorba este: au cetăţenii de pe diferitele meleaguri ale ţării toate condiţiile pentru a-şi petrece ziua de odihnă după plac ? Răspunsul la această întrebare — bineînţeles parţial — caută să -l dea rindurile ce urmează. La club, în zi de odihnă " Este inutil să insistăm asupra faptului că întreprinderile şi instituţiile — prin conducerile şi comitetele lor sindicale — au posibilitatea (şi au şi datoria de a se preocupa, printre altele, de organizarea timpului liber al salariaţilor lor. In zilele de duminiică cluburile au mai mult decit în cursul săpitămînii condiţii pentru a atrage în jurul lor cit mai mulţi oameni. Hărnicie doar pentru aceasta ca programul lor să fie cit mai variat şi mai atractiv. Sunt multe locuri în ţară unde cluburile asigură în zilele de duminică condiţii optime de odihnă şi instruire, iată, de pildă, exemplul Hunedoarei. La noul club al Combinatului siderurgic aproape în fiecare duminică are loc lectoratul pentru ingineri şi tehnicieni la care se ţin conferinţe de către oameni cu înaltă pregătre, adesea sosiţi din Bucureşti. Se organizează aici „seri ale fruntaşilor In producţie“ in care sînt popularizaţi muncitorii cei mai vrednici şi metodele lor de muncă, după care urmează dans şi jocuri distractve. In cadrul clubului există o bibliotecă de circa 35.000 volume, mese de şah, remi şi altele. De asemenea, sunt prezentate filme de actualitate, iar teatrul de amatori al siderurgiştilor prezintă spectacole. De o largă participare se bucură şi manifestările cultural-artistice organizate în fiecare duminică la unele întreprinderi gălăţene ca Şantierul Naval, fabrica de piese de schimb C.F.R. etc. Exemple de acest fel sunt numeroase. Pot fi amintite bunăoară cluburile fabricilor „Bernath Andrei“ şi „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureş, al complexului „Griviţa Roşie" din Bucureşti, al fabricii „Steaua Roşie“ din Bacău, întreprinderile „Nikos Beloiannis“, „Ocsko Tereza“ şi „Industria linii" din Timişoara, şi altele. Adesea, prin grija sfaturilor populare şi a organelor sindicale locale, formele de organizare a odihnei şi instruirii salariaţilor în timpul lor liber depăşesc cadrul unei întreprinderi sau instituţii. La Galaţi, bunăoară, comitetul executiv orăşenesc se preocupă ca în fiecare duminică la căminele culturale să aibă loc manifestări variate — spectacole de teatru, concursuri „Cine ştie cîştigă", şezători literare etc. La Lupeni, clubul din acest centru organizează duminica numeroase acţiuni cultural____________ artistice. La Tg. Mureş, muncitorii au îndrăgit activitatea multilaterală şi educativă desfăşurată la Casa de cultură a sindicatelor. * ' - - - - . . -t' — y «i „ 1 Mt-AAr* 1 1 Lftxi, V_U dai Uiuţu Şl pare se poate astfel organiza timpul liber al muncitorilor Incit la întrebarea : ce facem duminica ? ei să răspundă : mergem la club unde vom afla multe noutăţi şi ne vom odihni şi amuza. Nu In toate oraşele ţării muncitorii pot da însă un asemenea răspuns. La Deva, bunăoară, centru de regiune, nu există o casă de cultură a oraşului, deşi ea ar fi necesară. In Capitală, la întreprinderea „Boleslaw Bierut“ şi în altele nu există nici un fel de preocupare pentru organizarea timpului liber al muncitorilor. Acelaşi lucru se poate spune despre întreprinderile „Encsel Mauriciu“ şi „Lazăr Ödön“ din Tg. Mureş. Lipsuri serioase în acest domeniu se observă şi la întreprinderile din Roman. La fabrica de ţevi, bunăoară, deşi în cadrul clubului există o formaţie de teatru, un ansamblu coral, o brigadă artistică de agitaţie, acestea nu-şi pot desfăşura activitatea din cauza lipsei (Continuare In pag. 2ma) it A I D , ANCHETA A început executarea prototipurilor pentru expoziţiile de mobilă Ministerul Economiei Forestiere a iniţiat un concurs de inovaţii cu premii, privind proiectarea şi raţionalizarea tipurilor noi de mobilier ieftin, estetic şi corespunzător■ noilor locuinţe. Pină la 15 martie,cind s-a încheiat prima etapă a concursului, au sosit de la întreprinderile din cadrul Ministerului Economiei Forestiere, de la cele ale U.C.E.C.O.M. şi de la muncitori, tehnicieni şi ingineri, 43 de proiecte. Comisia tehnică întrunită zilele trecute a avizat 43 de proiecte in vederea executării prototipurilor de dormitoare, camere de zi, camere combinate, bucătării, camere pentru tineret şi copii. Mobilierul va fi confecţionat în cea mai mare parte din plăci aglomerate din lemn furniruite cu diferite esenţe de fag, nuc, cireş etc. De ieri a început la întreprinderile care aparţin de I.P.R.O.F.I.L., I.P.R.O.C.U. şi U.C.E.C.O.M, executarea prototipurilor în vederea organizării a două mari expoziţii de mobilă la Bucureşti şi Constanţa, in jurul datei de 1 iunie a.c Pe şantierul fabricii de zahăr „Siretul“ SUCEAVA. Pe cele 50 de hectare, unde acum un an se făceau primele lucrări de organizare a şantierului fabricii de zahăr „Siretul“ din Bucecea, se profilează acum clădirile noii unităţi a industriei alimentare. Magaziile de materiale şi seminţe, atelierul mecanic, depozitul de borhot, uscătoria etc. sunt terminate. In hala de fabricaţie şi la centrala termoelectrică se execută montajul utilajului, astfel că, în curînd, primul cazan de la centrala termoelectrică va putea fi încălzit pentru probe. In viitorul orăşel al muncitorilor, munca se desfăşoară din plin. La ultimele trei blocuri, la cantina-restaurant şi la clubul muncitoresc se fac lucrări de finisaj. (Agerpres) A SOSIT ECHIPA FEMININA , DE GIMNASTICA A U.R S.S. Ieri dimineață a sosit in Capitală eechipa feminini de gimnastică a Uniunii Sovietice care, după cum se ştie, va întîlni simbătă şi duminică în sala Floreasca reprezentativa ţării noastre. Echipa U.R.S.S. este alcătuită din Larisa Latînina, Lidia Ivanova, Polina Astahova, Tamara Liubina, Tamara Ivanova şi Irina Pergusina. UN NOU VAS PETROLIFER BRĂILA (de la corespondentul nostru). La Şantierul Naval „1 Mai“ Brăila a fost ieri lansat la apă cu 26 de zile înainte de termen cel de al 2-lea vas petrolifer de 1.000 tone, construit in acest an. ELEVI IN VIZITA LA ÎNTREPRINDERI TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). In cursul zilei de ieri, elevii din ultimele clase ale şcolii de 7 ani din comuna Recaş şi satul aparţinător Izvin, în cadrul unei excursii organizate cu cadrele didactice, au vizitat pe lingă institute de artă şi Fabrica de chibrituri şi întreprinderea textilă „Industria linei" din Timişoara. LOT NOU DE AUTOUTILITARE In cursul zilei de joi metalurgiştii secţiei a IV-a de la Uzinele „Tudor Vladimirescu" din Capitală au introdus în linia de fabricaţie un nou lot de autoutilitare — tip de autovehicul care se fabrică începind din anul trecut. Astăzi autoutilitarele fabricate aici sunt cunoscute in întreaga tară fiind folosite ca autosanitare, autodube pentru transportul alimentelor etc. (Agerpres) MECIUL BOTVINIKTAL Corespondentă telefonică specială din Moscova In cea de a opta partidă contînd pentru meciul in care se dispută titlul de campion mondial de şah, Tal a jucat cu negrele şi a folosit apărarea sa preferată indiana veche. Dar la primele mutări tînărul mare maestru din Riga a ajuns într-o situaţie grea. Nevrînd să aştepte ofensiva albului şi pentru a complica jocul, Tal a sacrificat un pion la mutarea a 14-a. Campionul lumii a acceptat sacrificiul lui Tal. Deşi a pierdut mult timp de gîndire Botvinik nu a găsit totuşi cea mai bună continuare (27. Tre 1 1 în joc de 27. Cab 6). In continuare cei doi jucători au intrat într-o puternică criză de timp şi partida a ajuns într-o situaţie extrem de complicată, fiind întreruptă la mutarea 41. Analiza de acasă va putea arăta a cui va fi victoria în partida care va continua vineri la Clubul Central de şah din Moscova. I. AUERBACH mare maestru de şah (In pag. 2-a, desfăşurarea partidei) CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie se anunţă următorul timp probabil: In Bucureşti . Vreme relativ rece cu cer variabil. Temporar ploaie. Vînt potrivit. Temperatura în scădere la început, apoi staţionară. In ţară . Vreme relativ rece cu cer schimbător. Ploi locale la Începutul intervalului. Vînt potrivit din sectorul nordic. Temperatura în scădere în prima parte a intervalului apoi în creştere. Echipa feminină de gimnastică a U.R.S.S. la aeroportul Băneasa Foto: V. BAGIAC Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! him liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Un succes al gospodăriilor de stat din regunea Iaşi IAŞI. Gospodăriile agricole de stat din regiunea Iaşi au livrat statului înainte de termen întreaga cantitate de lapte şi carne planificată pentru acest , trimestru. Aceasta se datoreşte hrănită animalelor de cantităţi sporite de nutreţuri însilozate, precum şi creşterii experienţei lucrătorilor din sectorul zootehnic. Printr-o mai bună îngrijire a vitelor, numeroase gospodării de stat ca Popricani, Zorleni şi Broşteni au dat statului, de la un efectiv de vaci aproximativ egal cu acela din anul trecut, cantități sporite de lapte. Punctul pe \ — Uite-l pe Ionel al nostru ce mîndru-i pe tractor... Desen de GH. CHIRIAC .4810 : Anul XVIII nr 4 pagini 20 bani Vineri 1 aprilie 1960 La Borzeşti Avansează lucrările de montaj Pe şantierul Combinatului de cauciuc sintetic şi produse petrochimice de la Borzeşti montatorii lucrează cu avînt la montajul secţiilor de separare a fracţiilor butan, hidrogenare şi polimerizare Totodată se apropie de sfîrşit montajul utilajelor la secţia de compresorie şi la atelierul anticorosiv. Efortul montatorilor de a apropia data predării obiectivelor este susţinut de munca desfăşurată de instalatorii şi electricienii şantierului care lucrează intens pentru realizarea instalaţiilor electrice, de aburi şi apă. Pină acum ei au montat toate sistemele de ventilaţie în sectoarele amintite, conductele de abur precum şi cele de încălzire interioară. In momentul de faţă ei întind cablele de forţă şi lumină. Paralel cu montajul avansează şi lucrările de construcţii. Constructorii au atacat lucrările la priza de apă de pe Trotuş, unde s-au executat săpăturile şi încep betonările. La clişeu : Unul din numeroşii muncitori fruntaşi de pe acest mare şantier, sudorul Marin Mititelu. El este un exemplu nu numai în privinţa depăşirii lună de lună a sarcinilor de plan, ci şi în economisirea materialelor şi a lucrărilor de bună calitate. Foto: NICU VASILE Au pornit tractoarele... Oile întovărăşirii din Şugaci sunt încă la „iernat“ pe o păşune din şes. „La noi acasă — ne spune ciobanul Ion Barbu — zăpada încă nu s-a topit“. Şi totuşi, primăvara s-a statornicit şi pe meleagurile raionului Sebeş. Aceasta i-a determinat pe lucrătorii ogoarelor de aici să pornească la arat și semănat. Vor să culeagă în toamnă un rod bogat... La S.M.T. Mercurea La sfatul popular raional, îl căutăm pe ing. Nicolae Albu, vicepreședinte al comitetului executiv care răspunde de problemele agricole. — A plecat, acum un ceas, la Mercurea — ne informează portarul De la Sebeş — reşedinţa raionului — şi pînă la Mercurea nu sînt mai mult de 20 km. Ajunşi în comună, şoferul trage în dreptul unei clădiri. Aici îşi are sediul staţiunea de maşini şi tractoare care deserveşte — după cite am aflat mai tîrziu — toate gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole din raion. II găsim în sfîrşit şi pe inginerul Albu. Discută unele probleme privind muncile agricole cu Aurel Nistor, directorul staţiunii. Mecanizatorii n-au stat pînă acum fără treabă. Au realizat aproape un sfert din planul campaniei agricole de primăvară Cele mai bune rezultate au obţinut brigăzile de tractoare conduse de Gh. Natrapei, Ilie Tărîţă şi Dumitru Plrtea. Tractoristul Radu Ilie, din brigada nr. 1 a îndeplinit încă de pe acum sarcinile care îi reveneau pe această campanie. Şi ca el mai sunt destui tractorişti harnici : Florea Ioan, Avram Chirca şi alţii. — Vă rog să mai notaţi un nume — ne spune directorul staţiunii. Cel al mecanicului controlor Vaier Lupu. Datorită străduinţei pe care o depune, tractoarele funcţionează ca:„ ceasul. Poposim în satul Reci, unde se află o gospodărie colectivă Explicaţii ne dă chiar preşedintele unităţii, tovarăşul Mihai Roth. Aflămi că aici, în cîteva zile s-a reuşit să se pregătească pentru semănat mai bine de 50 de hectare. — De ce nu s-a arat terenul din toamnă ? — Aşa ar fi trebuit — ne răspunde preşedintele — dar atunci acest teren nu ne aparţinea. Interlocutorul nostru se grăbi să ne spună că în ultimele luni au cerut să fie primiţi în gospodărie 46 familii de ţărani muncitori Cererile lor au fost aprobate. Ei au adus terenul care acum se pregăteşte de zor în vederea însămînţărilor. Această treabă o fac tot mecanizatorii de la S.M.T. Mercurea— Aş vrea să-l evidenţiez — ne spune preşedintele — pe şeful brigăzii, tovarăşul Mihai Roth. A lucrat cu multă tragere de inimă. Suntem cam stînjeniţi. Credeam că preşedintele s-a apucat să-şi popularizeze rudele. Totuşi, notăm acest Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. 3-a) Părăsind Rouenul azi dimineaţă, oaspeţii sovietici s-au îndreptat, în aclamaţiile entuziaste ale populaţiei venită să-i salute, spre Paris parcurgînd ultimii 120 km., din cei 3000 cît însumează istoricul „tur al Franţei Pe traseu o oprire la Flins, unde oaspeţii sovietici, în frunte cu N. S. Hrușciov, au vizitat uzinele de automobile Renault. Soarele care a lipsit foarte mult în etapele parcurse în provincia franceză, inunda silueta prelungă a uzinelor, așezate lingă albia Senei, atunci cind cortegiul oficial a poposit acolo. Peste tot în marea uzină — întinsă pe o suprafaţă de peste 220 hectare şi parcursă de oaspeţii sovietici în automobil — muncitorii, bravii metalurgişti de la Renault s-au adunat în grupuri compacte, făcînd o caldă manifestaţie de prietenie vizitatorilor, înconjurat de oameni în salopete, care toţi voiau să-i strîngă mina, premierul sovietic, în timp ce vizita unele secţii ale uzinelor, a avut cu cîţiva dintre ei o vie conversaţie. — Cît este durata zilei de muncă la voi ? — întreabă Nikita Sergheevici. Cel ce a răspuns era lăcătuşul André Jouandaux, de la secţia de asamblare. — Fac în general cîte nouă ore pe zi. — La noi am ajuns deja la ziua de şapte ore, iar sîmbăta lucrăm două ore mai puţin — spune primul ministru sovietic. Concediile de odihnă sînt de la două săptămîni la o lună, şi în întregime plătite. Asistenţa, în caz de boală, e complet gratuită. Muncitorii ascultă cu cel mai mare interes. Ei însoţesc apoi pe oaspeţi pînă la salonul de onoare unde domnul Pierre Dreyfus, directorul uzinelor Renault l-a rugat pe N. S. Iluşciov să primească în dar din partea uzinelor un automobil de ultimul tip produs aici, — o limuzină „Florida“, cu caroserie albastră, tapisată în interior cu roşu. Acesta nu este însă singurul dar primit la Flins. Salariaţii uzinei au găsit ceva extrem de emoţionant pentru a le oferi oaspeţilor. 3000 de muncitori, tehnicieni şi funcţionari ai acestor uzine şi-au pus semnăturile pe un mesaj, pe care o delegaţie sindicală a înminat-o lui N. S. Hruşciov, şi al cărui text exprimă simţămintele oamenilor simpli din întreaga Franţă. „Intîlnirea dv. cu preşedintele Republicii, generalul de Gaulle — se spune între altele în acest mesaj — va avea, sîntem pe deplin convinşi, cel mai bun efect asupra cooperării prieteneşti şi paşnice, asupra dezvoltării schimburilor economice, culturale şi tehnice între cele două ţări ale noastre. Vizita de la Renault a luat sfîrşit în uralele muncitorilor din această mare uzină franceză. Cele 26 de automobile, formînd cortegiul oficial, escortate de motociclişti, se apropie de Paris. Capitala Franţei îi întîmpină pe oaspeţii sovietici în haina sa de sărbătoare, cu drapele sovietice şi franceze fluturînd în vîntul de primăvară, cu trotuarele străzilor ticsite de parizieni, veniţi să-şi întîmpine oaspeţii. Intrînd în Paris prin pădurea Saint Germain şi tunelul Saint Cloud, cortegiul trece prin Bois de Boulogne. Aici, într-o poiană, elevii Institutului Pedagogic Superior îi întîmpină pe oaspeţi scandînd : „Moscova-Paris“ şi fluturînd un mare steag pe care se puteau citi cuvintele : „Prietenie„Pace“, „Bun venit”. Ziariştii care însoţeau cortegiul obişnuiţi să nu scape nimic din cele ce se întîmplă pe traseu, au observat în mulţimea care îl aclama pe primul ministru al U. R. S. S. un preot. — Păziţi-vă, i-au strigat in glumă gazetarii din fuga maşinii, să nu vă vadă cardinalul ! (Un comentariu sui generis la „cazul Kiru). Iată şi Quai D’Orsay, reşedinţa lui N. S. Hruşciov, în cursul vizitei la Paris, locul de unde s-a dat „startul“ pentru „turul Franţei“, despre care majoritatea cotidiaelor franceze de opinii cele mai diferite spuneau într-o manşetă înserată pe toată pagina întîi a ediţiei lor de azi : „Hruşciov a cîştigat turul FranţeiIn aceeaşi ordine de idei un caricaturist hîtrut oglindind sentimentele Franţei, desena o bătrînică aşezată în faţa aparatului de radio şi comentînd : „E ceva la mijloc, nu vedeţi ? Ruşii ciştigă turul Franţei etapă la etapă“. Sau, ca să reproducem o frază semnificativă din comentariul de azi al săptămînalului „UExpress“ : „Călătoria prin Franţa a oaspeţilor sovietici este un succes“. La reşedinţa sa din Quai D’Orsay, N. S. Hruşciov a primit un grup al mişcării sindicale din Franţa, reprezentind cele mai diferite organizaţii sindicale ale muncitorilor francezi. Se aflau ani şi delegaţi ai Confederaţiei Generale a Muncii, cea mai mare organizaţie sindicală din Franţa, în frunte cu secretarul ei general Benoit Frachon, delegaţi ai Confederaţiei franceze a muncitorilor creştini şi ai organizaţiei „Force Ouvrière“ etc. Eugene Henaff, secretar general al Uniunii sindicatelor din departamentul Sena, după ce l-a salutat pe N. S. Hruşciov, i-a predat în dar două tablouri care să-i amintească Parisul şi viaţa clasei muncitoare din Franţa. Din partea celorlalte organizaţii sindicale, N. S. Hruşciov a primit alte daruri , albume, desene, precum şi mesaje şi scrisori de salut. Seara, N. S. Hruşciov şi cei cel însoţesc părăsesc din nou Parisul. Direcţia e Rambuillet, micul centru cl departamentului Seine-Loire, unde se află istoricul castel, clădit în secolul al XIV- lea şi care a devenit, in anii republicii, reşedinţa de vară a preşedinţilor Franţei. Aici, în castelul secular, înconjurat de gravitatea tăcută şi solemnă a naturii, va avea loc ceea ce e denumit aici ,etapa Camp-Davidului francez“. Aici, în micul salon al Măriei Antoaneta, legat printr-o uşă de biblioteca unde cărţile enciclopediştilor şi operele lui Voltaire constituie principala bogăţie, vor avea loc discuţiile ai căror singuri martori vor fi aceste cărţi, dar pe care nu numai întreaga Franţă, ci şi întreaga lume le aşteaptă cu un deosebit interes. L. SARAŢEANU 31 martie 1960, ia (T)a -w———---— Corespondenţă telefonică specială La kilometrul 12 S-a descătuşat din cine ştie ce văgăună a munţilor un vînt rece care mătura cu mînie, nemilos, pădurea golaşă şi pustie. — Ei ultima zvîcnire a iernii — zise într-o doară Marin Dobre, încetinindu-şi pasul. îşi ridica cu mişcări repezi de om înfrigurat gulerul. — Te-ai vitejit ! Puteai să-l ridici de mult că doar vezi ce încleştare îi între iarnă şi primăvară, vorbi cu glas înfundat Florian Vulcan, păşind o vreme alături de tovarăşul său. Apoi iară au luat-o unul după altul pe cărăruia ce suia muntele, tăcuţi, fiecare cu gîndurile lui dar amîndoi cu ochii atenţi la linia de înaltă tensiune ce duce de la Reşiţa spre Anina. Cei doi electricieni, supraveghetori de linie erau azi în tură. Asta înseamnă parcurgerea kilometru cu kilometru a distanţei Reşiţa Anina pe jos, pe cărăruia ce însoţeşte firul liniei electrice de înaltă tensiune. Asta înseamnă coborîrea a numeroase văi, ripe, urcarea munţilor Semenicului, culme cu culme pină sus, la Anina. Pe vînt, pe ploaie, pe furtună, ziua şi noaptea, iarna şi vara. Pină la Anina mai aveau cale de vreo 12 km. urcuş. Deodată Marin Dobre se opri. — Nu simţi miros de fum ? își întrebă tovarăşul. — Ba da ! Ce-o fi ? ! Oamenii au grăbit pasul. Dintr-un hăţiş ieşeau rotocoale de fum negru care închideau zarea ca o perdea groasă. Cu gîndul la linie, cei doi urcau gîfiind. Fumul îi îneca. In sfîrșit au ieşit cu chiu cu vai din raza lui. Atunci au văzut foc. Ardeau cu putere nu numai uscăturile din preajma liniei, dar şi stîlpii de întindere ai acesteia. Două picioare din sistemul de întindere erau complet distruse, limbile focului înaintau acum ca nişte şerpi înroşiţi. Inţelegîndu-se mai mult din privire cei doi supraveghetori de linie au început lupta cu focul. După cîteva ore de muncă încordată incendiul a fost stins. Dar pericolul nu trecuse. Vintul putea nărui dintr-o clipă în alta linia sprijinită acum doar de stîlpii laterali. Pe linie s-a dat alarmă. De la I.R.E. Timișoara a pornit în viteză o echipă condusă de maistrul Iosif Taut. De la Anina un camion cu stîlpi de rezervă sfida cele mai primejdioase serpentine, înaintînd cu iuţeală spre locul cu pricina. Curînd întregul grup de intervenţie a ajuns acolo- Se lăsau umbrele serii. Vintul se domolise dar norii stîrniţi de el s-au descărcat brusc, cum numai la munte se întîmplă, parcă ploua cu găleata. — Ei ce facem ? întrebă maistrul Iosif Taut zgribulit, pe cei din jur. Azi este joi, vreo două zile o să avem de furcă aci. Deci tocmai bine pe sîaibăti terminăm ^ — Nici vorbă, își dădu cu părerea comunistul Gherasim Pîrva- Da eu gîndesc să facem de pază aci şi să nu intervenim decit în ultimă instanţă. Căci dacă nu se va nărui linia pînă duminică atunci Anina poate lucra in condiţii normale. Iar duminică noi ne-om face luntre-punte şi om termina schimbarea stilpilor arşi. Toţi au fost de acord cu propunerea comunistului Gherasim. Inginerul George Moraru şeful secţiei din Reşiţa a I.R.E.T.-ului sosit şi el acolo, aproba planul echipei lui Taut. Şi cu toate că era noapte şi ploaia se revărsa ca un puhoi în inima munţilor Semenicului se institui un post de pază unde au veghiat pe rînd cu toţii trei zile în şir. Apoi duminică la ora 6 dimineaţa s-a început munca. S-a lucrat neîntrerupt 22 de ore pe vînt şi ploaie, iar luni dimineaţa primul schimb de mineri şi-au putut începe munca normal. Şi nici ei, nici alţii, n-au bănuit măcar că prin munca plină de abnegaţie a unui grup de electricieni s-a evitat o intrerupere a lucrului la Anina. VIRGIL LAZAR Corespondentul ,,Rominiei libere" in regiunea Timisoara Prima staţie meteorologică automată construită în fără In cadrul Institutului de Meteorologie a fost realizată pentru primia oară în ţara noastră o staţie meteorologică automată, proiectată şi concepută în întregime de Ing. Florian Patriciu. Faţă de staţiile asemănătoare existente această staţie este concepută pe principii cu totul noi, cu o greutate şi număr de piese reduse şi de o execuţie simplă (toată aparatura cântăreşte aproximativ 35 kg.), ceea ce a permis construirea ei în laboratorul şi atelierul institutului. Staţia este dotată cu utilaj modern de specialitate, care îngăduie funcţionarea ei fără să fie nevoie de nici un personal. Pentru transmiterea unei observaţii meteorologice mecanismele automate ale staţiei efectuează 50—60 funcţiuni interne. Staţia se gospodăreşte automat fiind alimentată cu energie cu ajutorul unui generator electroeolian care are rolul de a încărca un acumulator de mare capacitate. Emisia datelor se face prin semnale Morse prin intermediul unui aparat de radio-emisia de o putere mică de numai 0,5 waţi ce funcţionează pe unde ultrascurte dirijate. Recepţia datelor se face la o staţie meteorologică existentă la Băneasa. Datorită mecanismelor cu care este înzestrată, staţia transmite automat din 3 m 3 ore temperatura, presiunea şi umezeala aerului precum şi direcţia si viteza vîntului. Prima staţie automată meteorologica construită în ţară a fost montată la Afumaţi , în apropiere de Bucureşti şi după cîteva zile de experimentare a intrat în funcţiune dînd rezultate pozitive. Prin construirea şi instalarea unor astfel de staţii automate, în unele puncte mai greu accesibile din ţară se vor crea condiţii pentru culegerea de informaţii meteorologice mai multe şi, mai precise, necesare stabilirii prevederilor de timp şi pentru protecţia navigaţiei. Aspect exterior al staţiei meteorologice automate. In partea stingă a clişeului, mecanismul de funcţionare al staţiei. Fotó : A. CONSTANTINESCU