Romînia Liberă, aprilie 1960 (Anul 18, nr. 4810-4835)

1960-04-01 / nr. 4810

CE FACEM DUMINICĂ? Duminica se pot face multe lucruri.­­După gusturi, inspiraţie şi după... ano­timp. Mulţi optează pentru sălile de spectacol sau conferinţe, alţii nu sunt d­ispuşi să absenteze de pe terenurile de sport iar alţii preferă să plndească „la iarbă verde", in aceste zile primă­­­văratice, primii muguri de pe copaci. De fapt, cu puţină ordine in programul duminical se pot împăca toate gustu­rile : şi iarba verde, şi meciul şi filmul. Vorba este: au cetăţenii de pe dife­ritele meleaguri ale ţării toate condi­ţiile pentru a-şi petrece ziua de odihnă după plac ? Răspunsul la această în­trebare — bineînţeles parţial — caută să -l dea rindurile ce urmează. La club, în zi de odihnă " Este inutil să insistăm asupra fap­tului că întreprinderile şi instituţiile — prin conducerile şi comitetele lor sindi­cale — au posibilitatea (şi au şi dato­ria­ de a se preocupa, printre altele, de organizarea tim­pului liber al sala­­riaţilor lor. In zile­le de duminiică clu­burile au mai mult decit în cursul săp­­itămînii condiţii pen­tru a atrage în ju­rul lor cit mai mulţi oameni. Hărnicie doar pentru aceasta ca programul lor să fie cit­­ mai variat şi mai atractiv. Sunt multe locuri în ţară unde clu­burile asigură în zilele de duminică condiţii optime de odihnă şi instruire, iată, de pildă, exemplul Hunedoarei. La noul club al Combinatului siderurgic aproape în fiecare duminică are loc lec­toratul pentru ingineri şi tehnicieni la care se ţin conferinţe de către oameni cu înaltă pregăt­re, adesea sosiţi din Bucureşti. Se organizează aici „seri ale fruntaşilor In producţie“ in care sînt popularizaţi muncitorii cei mai vrednici şi metodele lor de muncă, după care urmează dans şi jocuri distractve. In cadrul clubului există o bibliotecă de circa 35.000 volume, mese de şah, remi şi altele. De asemenea, sunt prezentate filme de actualitate, iar teatrul de a­­matori al sideru­rgiştilor prezintă spec­tacole. De o largă participare se bucură şi m­anifestările cultural-artistice organi­zate în fiecare duminică la unele între­prinderi gălăţene ca Şantierul Naval, fabrica de piese de schimb C.F.R. etc. Exemple de acest fel sunt numeroase. Pot fi amintite bunăoară cluburile fa­bricilor „Bernath Andrei“ şi „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureş, al complexu­lui „Griviţa Roşie" din Bucureşti, al fa­bricii „Steaua Roşie“ din Bacău, între­prinderile „Nikos Beloiannis“, „Ocsko Tereza“ şi „Industria linii" din Timi­şoara, şi altele. Adesea, prin grija sfaturilor populare şi a organelor sindicale locale, formele de organizare a odihnei şi instruirii salariaţilor în timpul lor liber depăşesc cadrul unei întreprinderi sau instituţii. La Galaţi, bunăoară, comitetul executiv orăşenesc se preocupă ca în fiecare du­minică la căminele culturale să aibă loc manifestări variate — spectacole de teatru, concursuri „Cine ştie cîşti­­gă", şezători literare etc. La Lupeni, clubul din acest centru organizează duminica numeroase acţiuni cultural­____________ artistice. La Tg. Mureş, muncitorii au îndrăgit activi­tatea multilaterală şi educativă desfă­şurată la Casa de cultură a sindica­telor. * ' - - - - . . -t' — y «i „ 1 Mt-AAr* 1 1 Lftxi, V_U d­ai Uiuţu Şl pare se poate astfel organiza timpul liber al muncitorilor Incit la întrebarea : ce facem duminica ? ei să răspundă : mergem la club unde vom afla multe noutăţi şi ne vom odihni şi amuza. Nu In toate oraşele ţării muncitorii pot da însă un asemenea răspuns. La Deva, bunăoară, centru de regiune, nu există o casă de cultură a oraşului, deşi ea ar fi necesară. In Capitală, la întreprinderea „Boleslaw Bierut“ şi în altele nu există nici un fel de preo­cupare pentru organizarea timpului li­ber al muncitorilor. Acelaşi lucru se poate spune despre întreprinderile „Encsel Mauriciu“ şi „Lazăr Ödön“ din Tg. Mureş. Lipsuri serioase în acest domeniu se observă şi la întreprinderile din­­ Ro­man. La fabrica de ţevi, bunăoară, deşi în cadrul clubului există o formaţie de teatru, un­ ansamblu coral, o brigadă artistică de agitaţie, acestea nu-şi pot desfăşura activitatea din cauza lipsei (Continuare In pag. 2ma) it A I D , ANCHETA A început executarea prototipurilor pentru expoziţiile de mobilă Ministerul Economiei Forestiere a iniţiat un concurs de inovaţii cu pre­mii, privind proiectarea şi raţionali­zarea tipurilor noi de mobilier ieftin, estetic şi corespunzător■ noilor lo­­cuinţe. Pină la 15 martie,­cind s-a în­cheiat prima etapă a concursului, au sosit de la întreprinderile din cadrul Ministerului Economiei Forestiere, de la cele ale U.C.E.C.O.M. şi de la muncitori, tehnicieni şi ingineri, 43 de proiecte. Comisia tehnică întrunită zilele tre­­cute a avizat 43 de proiecte in vede­rea executării prototipurilor de dormi­toare, camere de zi, camere combi­nate, bucătării, camere pentru tineret şi copii. Mobilierul va fi confecţionat în cea mai mare parte din plăci aglo­merate din lemn furniruite cu dife­rite esenţe de fag, nuc, cireş etc. De ieri a început la întreprinde­rile care aparţin de I.P.R.O.F.I.L., I.P.R.O.C.U­. şi U.C.E.C.O.M, execu­tarea prototipurilor în vederea orga­nizării a două mari expoziţii de mo­bilă la Bucureşti şi Constanţa, in ju­rul datei de 1 iunie a.c­ Pe şantierul fabricii de zahăr „Siretul“ SUCEAVA.­­ Pe cele 50 de hec­tare, unde acum un an se făceau pri­mele lucrări de organizare a şantieru­lui fabricii de zahăr „Siretul“ din Bu­­cecea, se profilează acum clădirile noii unităţi a industriei alimentare. Maga­ziile de materiale şi seminţe, atelie­rul mecanic, depozitul de borhot, uscă­­toria etc. sunt terminate. In hala de fabricaţie şi la centrala termoelectrică se execută montajul utilajului, astfel că, în curînd, primul cazan de la cen­trala termoelectrică va putea fi încăl­zit pentru probe. In viitorul orăşel al muncitorilor, munca se desfăşoară din plin. La ul­timele trei blocuri, la cantina-restau­­rant şi la clubul muncitoresc se fac lu­crări de finisaj. (Agerpres) A SOSIT ECHIPA FEMININA , DE GIMNASTICA A U.R S.S. Ieri dimineață a sosit in Capitală eechipa feminini de gimnastică a Uniunii Sovietice care, după cum se ştie, va întîlni simbătă şi duminică în sala Floreasca reprezentativa ţării noastre. Echipa U.R.S.S. este alcă­tuită din Larisa Latînina, Lidia Iva­nova, Polina Astahova, Tamara Liu­­bina, Tamara Ivanova şi Irina Per­­gusina. UN NOU VAS PETROLIFER BRĂILA (de la corespondentul nos­tru).­­ La Şantierul Naval „1 Mai“ Brăila a fost ieri lansat la apă cu 26 de zile înainte de termen cel de al 2-lea vas petrolifer de 1.000 tone, construit in acest an. ELEVI IN VIZITA LA ÎNTREPRINDERI TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru).­­ In cursul zilei de ieri, elevii din ultimele clase ale şcolii de 7 ani din comuna Recaş şi satul aparţină­tor Izvin, în cadrul unei excursii or­ganizate cu cadrele didactice, au vizi­tat pe lingă institute de artă şi Fa­brica de chibrituri şi întreprinderea textilă „Industria linei" din Timi­şoara. LOT NOU DE AUTOUTILITARE In cursul zilei de joi metalurgiştii secţiei a IV-a de la Uzinele „Tudor Vladimirescu" din Capitală au intro­dus în linia de fabricaţie un nou lot de autoutilitare — tip de auto­vehicul care se fabrică începind din anul trecut. Astăzi autoutilitarele fa­bricate aici sunt cunoscute in întreaga tară fiind folosite ca autosanitare, au­todube pentru transportul alimentelor etc. (Agerpres) MECIUL BOTVINIK­TAL Corespondentă telefonică specială din Moscova In cea de a opta partidă contînd pentru meciul in care se dispută titlul de campion mondial de şah, Tal a ju­cat cu negrele şi a folosit apărarea sa preferată indiana veche. Dar la pri­mele mutări tînărul mare maestru din Riga a ajuns într-o situaţie grea. Nevrînd să aştepte ofensiva albului şi pentru a complica jocul, Tal a sacri­ficat un pion la mutarea a 14-a. Cam­pionul lumii a acceptat sacrificiul lui Tal. Deşi a pierdut mult timp de gîndire Botvinik nu a găsit totuşi cea mai bună continuare (27. Tre 1 1 în joc de 27. Cab 6). In continuare cei doi jucători au intrat într-o pu­ternică criză de timp şi partida a ajuns într-o situaţie extrem de com­plicată, fiind întreruptă la mutarea 41. Analiza de acasă va p­utea arăta a cui va fi victoria în partida care va continua vineri la Clubul Central de şah din Moscova. I. AUERBACH mare maestru de şah (In pag. 2-a, desfăşurarea partidei) CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie se anunţă următorul timp probabil: In Bucureşti . Vreme relativ rece cu cer variabil. Temporar ploaie. Vînt potrivit. Temperatura în scădere la început, apoi staţionară. In ţară . Vreme relativ rece cu cer schimbător. Ploi locale la Începu­tul intervalului. Vînt potrivit din sec­torul nordic. Temperatura în scădere în prima parte a intervalului apoi în creştere. Echipa feminină de gimnastică a U.R.S.S. la aeroportul Băneasa Foto: V. BAGIAC Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! him liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Un succes al gospodăriilor d­e stat din reg­unea Iaşi IAŞI.­­ Gospodăriile agricole de stat din regiunea Iaşi au livrat sta­tului înainte de termen întreaga can­titate de lapte şi carne planificată pentru acest , trimestru. Aceasta se datoreşte hrănită animalelor d­e can­tităţi sporite de nutreţuri însilozate, precum şi creşterii experienţei lucră­torilor din sectorul zootehnic. Printr-o mai bună îngrijire a vitelor, nume­roase gospodării de stat ca Popricani, Zorleni şi Broşteni au dat statului, de la un efectiv de vaci aproximativ egal cu acela din anul trecut, cantități sporite de lapte. Punctul pe \ — Uite-l pe Ionel al nostru ce mîndru-i pe tractor... Desen de GH. CHIRIAC .4810 : Anul XVIII nr 4 pagini 20 bani Vineri 1 aprilie 1960 La Borzeşti Avansează lucrările de montaj Pe şantierul Combinatului de cau­ciuc sintetic şi produse petrochimice de la Borzeşti montatorii lucrează cu avînt la montajul secţiilor de se­parare a fracţiilor butan, hidrogenare şi polimerizare­ Totodată se apropie de sfîrşit montajul utilajelor la sec­ţia de compresor­ie şi la atelierul anticorosiv. Efortul monta­­torilor de a apro­pia data predării obiectivelor este susţinut de munca desfăşurată de in­stalatorii şi elec­tricienii şantieru­lui care lucrează intens pentru reali­zarea instalaţiilor electrice, de aburi şi apă. Pină acum ei au montat toa­te sistemele de ventilaţie în sec­toarele amintite, conductele de abur precum şi cele de încălzire interioa­ră. In momentul de faţă ei întind ca­­blele de forţă şi lu­mină. Paralel cu montajul avansează şi lucrările de con­strucţii. Construc­torii au atacat lu­crările la priza de apă de pe Trotuş, unde s-au executat săpăturile şi încep betonările. La clişeu : Unul din numeroşii mun­citori fruntaşi de pe acest mare şan­tier, sudorul Marin Mititelu. El este un exemplu nu nu­mai în privinţa de­păşirii lună de lu­nă a sarcinilor de plan, ci şi în eco­nomisirea materia­lelor şi a lucrări­­lor de bună cali­tate. Foto: NICU VASILE Au pornit tractoarele... Oile întovărăşirii din Şugaci sunt încă la „iernat“ pe o păşune din şes. „La noi acasă — ne spune ciobanul Ion Barbu — zăpada încă nu s-a to­pit“. Şi totuşi, primăvara s-a stator­nicit şi pe meleagurile raionului Se­beş. Aceasta i-a determinat pe lu­crătorii ogoarelor de aici să por­nească la arat și semănat. Vor să culeagă în toamnă un rod bogat... La S.M.T. Mer­curea La sfatul popular raional, îl cău­tăm pe ing. Nicolae Albu, vicepre­ședinte al comitetului executiv care răspunde de problemele agricole. — A plecat, acum un ceas, la Mercurea — ne informează portarul­ De la Sebeş — reşedinţa raionului — şi pînă la Mercurea nu sînt mai mult de 20 km. Ajunşi în comună, şoferul trage în dreptul unei clădiri. Aici îşi are sediul staţiunea de ma­şini şi tractoare care deserveşte — după cite am­ aflat mai tîrziu — toa­te gospodăriile colective şi întovă­răşirile agricole din raion. II găsim în sfîrşit şi pe inginerul Albu. Discută unele probleme pri­vind muncile agricole cu Aurel Nis­­tor, directorul staţiunii. Mecanizato­rii n-au stat pînă acum fără treabă. Au realizat aproape un sfert din pla­nul campaniei agricole de primăva­ră­ Cele mai bune rezultate au obţi­nut brigăzile de tractoare conduse de Gh. Natrapei, Ilie Tărîţă şi Dumi­tru Plrtea. Tractoristul Radu Ilie, din brigada nr. 1 a îndeplinit încă de pe acum sarcinile care îi reve­neau pe această campanie. Şi ca el mai sunt destui tractorişti harnici : Florea Ioan, Avram Chirca şi alţii. — Vă rog să mai notaţi un nume — ne spune directorul staţiunii. Cel al mecanicului controlor Vaier Lupu. Datorită străduinţei pe care o depu­ne, tractoarele funcţionează ca:„ ceasul. Poposim în satul Reci, unde se află o gospodărie colectivă Expli­caţii ne dă chiar preşedintele unită­ţii, tovarăşul Mihai Roth. Aflăm­i că aici, în cîteva zile s-a reuşit să se pregătească pentru semănat mai bine de 50 de hectare. — De ce nu s-a arat terenul din toamnă ? — Aşa ar fi trebuit — ne răspun­de preşedintele — dar atunci acest teren nu ne aparţinea. Interlocutorul nostru se grăbi să ne spună că în ultimele luni au cerut să fie primiţi în gospodărie 46 fa­milii de ţărani muncitori Cererile lor au fost aprobate. Ei au adus terenul care acum se pregăteşte de zor în vederea însămînţărilor. Această trea­bă o fac tot mecanizatorii de la S.M.T. Mercurea­— Aş vrea să-l evidenţiez — ne spune preşedintele — pe şeful bri­găzii, tovarăşul Mihai Roth. A lucrat cu multă tragere de inimă. Suntem­ cam stînjeniţi. Credeam că preşedintele s-a apucat să-şi popu­larizeze rudele. Totuşi, notăm acest Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. 3-a) P­ărăsind Rouenul azi dimineaţă, oaspeţii sovietici s-au îndreptat, în aclamaţiile entuziaste ale populaţiei venită să-i salute, spre Paris parcurgînd ultimii 120 km., din cei 3000 cît însumează istoricul „tur al Franţei Pe traseu o oprire la Flins, unde oas­peţii sovietici, în frunte cu N. S. Hruș­­ciov, au vizitat uzinele de automobile Renault. Soarele care a lipsit foarte mult în etapele parcurse în provincia franceză, inunda silueta prelungă a uzinelor, așezate lingă albia Senei, atunci cind cortegiul oficial a poposit acolo. Peste tot în marea uzină — în­tinsă pe o suprafaţă de peste 220 hec­tare şi parcursă de oaspeţii sovietici în automobil — muncitorii, bravii meta­­lurgişti de la Renault s-au adunat în grupuri compacte, făcînd o caldă ma­nifestaţie de prietenie vizitatorilor, în­conjurat de oameni în salopete, care toţi voiau să-i strîngă mina, premierul sovietic, în timp ce vizita unele secţii ale uzinelor, a avut cu cîţiva dintre ei o vie conversaţie. — Cît este durata zilei de muncă la voi ? — întreabă Nikita Sergheevici. Cel ce a răspuns era lăcătuşul André Jouandaux, de la secţia de asamblare. — Fac în general cîte nouă ore pe zi. — La noi am ajuns deja la ziua de şapte ore, iar sîmbăta lucrăm două ore mai puţin — spune primul ministru so­vietic. Concediile de odihnă sînt de la două săptămîni la o lună, şi în între­­gime plătite. Asistenţa, în caz de boală, e complet gratuită. Muncitorii ascultă cu cel mai mare interes. Ei însoţesc apoi pe oaspeţi pînă la salonul de onoare unde domnul Pierre Dreyfus, directorul uzinelor Renault l-a rugat pe N. S. Il­uşciov să primească în dar din partea uzinelor un automobil de ultimul tip produs aici, — o limuzină „Florida“, cu caro­serie albastră, tapisată în interior cu roşu. Acesta nu este însă singurul dar pri­mit la Flins. Salariaţii uzinei au găsit ceva extrem de emoţionant pentru a le oferi oaspeţilor. 3000 de muncitori, tehnicieni şi funcţionari ai acestor uzine şi-au pus semnăturile pe un mesaj, pe care o delegaţie sindicală a înminat-o lui N. S. Hruşciov, şi al cărui text ex­primă simţămintele oamenilor sim­pli din întreaga Franţă. „Intîlnirea dv. cu preşedintele Republicii, generalul de Gaulle — se spune între altele în acest mesaj — va avea, sîntem pe deplin convinşi, cel mai bun efect asupra cooperării prieteneşti şi paşnice, asupra dezvoltării schimburilor economice, cul­turale şi tehnice între cele două ţări ale noastre. Vizita de la Renault a luat sfîrşit în uralele muncitorilor din această mare uzină franceză. Cele 26 de automobile, formînd cortegiul oficial, escortate de motociclişti, se apropie de Paris. Capi­tala Franţei îi întîmpină pe oaspeţii sovietici în haina sa de sărbătoare, cu­ drapele sovietice şi franceze fluturînd în vîntul de primăvară, cu trotuarele străzilor ticsite de parizieni, veniţi să-şi­ întîmpine oaspeţii. Intrînd în Paris prin pădurea Saint Germain şi tu­nelul Saint Cloud, cortegiul trece prin Bois de Boulogne. Aici, într-o poiană, elevii Institutului Pedagogic Superior îi întîmpină pe oaspeţi scandînd : „Mos­­cova-Paris­­“ şi fluturînd un mare steag pe care se puteau citi cuvintele : „Prie­tenie„Pace“, „Bun venit”.­­ Ziariştii care însoţeau cortegiul obiş­nuiţi să nu scape nimic din cele ce se întîmplă pe traseu, au observat în mul­ţimea care îl aclama pe primul minis­tru al U. R. S. S. un preot. — Păziţi-vă, i-au strigat in glumă ga­zetarii din fuga maşinii, să nu vă vadă cardinalul ! (Un comentariu sui generis la „cazul Kiru). Iată şi Quai D’Orsay, reşedinţa lui N. S. Hruşciov, în cursul vizitei la Pa­ris, locul de unde s-a dat „startul“ pen­tru „turul Franţei“, despre care majo­ritatea cotidia­­elor franceze de opinii cele mai diferite spuneau într-o man­şetă înserată pe toată pagina întîi a ediţiei lor de azi : „Hruşciov a cîştigat turul FranţeiIn aceeaşi ordine de idei un caricaturist hîtrut oglindind senti­mentele Franţei, desena o bătrînică a­­şezată în faţa aparatului de radio şi comentînd : „E ceva la mijloc, nu ve­deţi ? Ruşii ciştigă turul Franţei etapă la etapă“. Sau, ca să reproducem o frază semnificativă din comentariul de azi al săptămînalului „UExpress“ : „Că­­lătoria prin Franţa a oaspeţilor sovie­tici este un succes“. La reşedinţa sa din Quai D’Orsay, N. S. Hruşciov a primit un grup al mişcării sindicale din Franţa, reprezen­­tind cele mai diferite organizaţii sindi­cale ale muncitorilor francezi. Se aflau ani şi delegaţi ai Confederaţiei Generale a Muncii, cea mai mare organizaţie sindicală din Franţa, în frunte cu se­cretarul ei general Benoit Frachon, de­­legaţi ai Confederaţiei franceze a mun­citorilor creştini şi ai organizaţiei „Force Ouvrière“ etc. Eugene Henaff, secre­tar general al Uniunii sindicatelor din departamentul Sena, după ce l-a salutat pe N. S. Hruşciov, i-a predat în dar două tablouri care să-i amintească Pa­risul şi viaţa clasei muncitoare din Franţa. Din partea celorlalte organizaţii sindicale, N. S. Hruşciov a primit alte daruri , albume, desene, precum şi me­­saje şi scrisori de salut. Seara, N. S. Hruşciov şi cei cel în­soţesc părăsesc din nou Parisul. Direc­ţia e Ramb­uillet, micul centru cl de­partamentului Seine-Loire, unde se află istoricul castel, clădit în secolul al XIV- lea şi care a devenit, in anii republicii, reşedinţa de var­ă a preşedinţilor Fran­ţei. Aici, în castelul secular, înconjurat de gravitatea tăcută şi solemnă a natu­rii, va avea loc ceea ce e denumit aici ,etapa Camp-Davidului francez“. Aici, în micul salon al Măriei Antoaneta, le­gat printr-o uşă de biblioteca unde căr­­ţile enciclopediştilor şi operele lui Vol­taire constituie principala bogăţie, vor avea loc discuţiile ai căror singuri mar­tori vor fi aceste cărţi, dar pe care nu numai întreaga Franţă, ci şi întreaga lume le aşteaptă cu un deosebit interes. L. SARAŢEANU 31 martie 1960, ia (T)a -w———---— Corespondenţă telefonică specială La kilometrul 12 S-a descătuşat din cine ştie ce vă­găună a munţilor un vînt rece care mă­­tura cu mînie, nemilos, pădurea golaşă şi pustie. — Ei ultima zvîcnire a iernii — zise într-o doară Marin Dobre, încetinindu-şi pasul. îşi ridica cu mişcări repezi de om în­frigurat gulerul. — Te-ai vitejit ! Puteai să-l ridici de mult că doar vezi ce încleştare îi între iarnă şi primăvară, vorbi cu glas în­fundat Florian Vulcan, păşind o vreme alături de tovarăşul său. Apoi iară au luat-o unul după altul pe cărăruia ce suia muntele, tăcuţi, fiecare cu gîndu­­rile lui dar amîndoi cu ochii atenţi la linia de înaltă tensiune ce duce de la Reşiţa spre Anina. Cei doi electricieni, supraveghetori de linie erau azi în tură. Asta înseamnă parcurgerea kilometru cu kilometru a distanţei Reşiţa Anina pe jos, pe cără­ruia ce însoţeşte firul liniei electrice de înaltă tensiune. Asta înseamnă coborî­­rea a numeroase văi, ripe, urcarea mun­ţilor Semenicului, culme cu culme pină sus, la Anina. Pe vînt, pe ploaie, pe furtună, ziua şi noaptea, iarna şi vara. Pină la Anina mai aveau cale de vreo 12 km. urcuş. Deodată Marin Dobre se opri. — Nu simţi miros de fum ? își în­trebă tovarăşul. — Ba da ! Ce-o fi ? ! Oamenii au grăbit pasul. Dintr-un hă­ţiş ieşeau rotocoale de fum negru care închideau zarea ca o perdea groasă. Cu gîndul la linie, cei doi urcau gîfiind. Fumul îi îneca. In sfîrșit au ieşit cu chiu cu vai din raza lui. Atunci au văzut foc. Ardeau cu putere nu numai uscăturile din preajma liniei, dar şi stîlpii de întindere ai acesteia. Două pi­cioare din sistemul de întindere erau complet distruse, limbile focului îna­intau acum ca nişte şerpi înroşiţi. Inţelegîndu-se mai mult din privire cei doi supraveghetori de linie au în­ceput lupta cu focul. După cîteva ore de muncă încordată incendiul a fost stins. Dar pericolul nu trecuse. Vintul putea nărui dintr-o clipă în alta linia sprijinită acum doar de stîlpii laterali. Pe linie s-a dat alarmă. De la I.R.E. Timișoara a pornit în viteză o echipă condusă de maistrul Iosif Taut. De la Anina un camion cu stîlpi de rezervă sfida cele mai primejdioase serpentine, înaintînd cu iuţeală spre locul cu pri­cina. Curînd întregul grup de intervenţie a ajuns acolo- Se lăsau umbrele serii. Vin­tul se domolise dar norii stîrniţi de el s-au descărcat brusc, cum numai la munte se întîmplă, parcă ploua cu gă­leata. — Ei ce facem ? întrebă maistrul Iosif Taut zgribulit, pe cei din jur. Azi este joi, vreo două zile o să avem de furcă aci. Deci tocmai bine pe sîaibăti terminăm­ ^ — Nici vorbă, își dădu cu părerea co­munistul Gherasim Pîrva- Da eu gîn­­desc să facem de pază aci şi să nu in­tervenim decit în ultimă instanţă. Căci dacă nu se va nărui linia pînă duminică atunci Anina poate lucra in condiţii normale. Iar duminică noi ne-om face luntre-punte şi om termina schimbarea stilpilor arşi. Toţi au fost de acord cu propunerea comunistului Gherasim. Inginerul Geor­ge Moraru şeful secţiei din Reşiţa a I.R.E.T.-ului sosit şi el acolo, aproba planul echipei lui Taut. Şi cu toate că era noapte şi ploaia se revărsa ca un puhoi în inima munţilor Semenicului se institui un post de pază unde au ve­­ghiat pe rînd cu toţii trei zile în şir­. Apoi duminică la ora 6 dimineaţa s-a început munca. S-a lucrat neîntrerupt 22 de ore pe vînt şi ploaie, iar luni di­mineaţa primul schimb de mineri şi-au putut începe munca normal. Şi nici ei, nici alţii, n-au bănuit măcar că prin munca plină de abnegaţie a unui grup de electricieni s-a evitat o intrerupere a lucrului la Anina. VIRGIL LAZAR Corespondentul ,,Rominiei libere" in regiunea Timisoara Prima staţie meteorologică automată construită în fără In cadrul Institutului de Meteorolo­gie a fost realizată pentru primia oară în ţara noastră o staţie meteorologică automată, proiectată şi concepută în întregime de Ing. Florian Patriciu­. Faţă de staţiile asemănătoare existente această staţie este concepută pe principii cu totul noi, cu o greutate şi număr de piese reduse şi de o exe­cuţie simplă (toată aparatura cântă­reşte aproximativ 35 kg.), ceea ce a permis construirea ei în laboratorul şi atelierul institutului. Staţia este dotată cu utilaj modern de specialitate, care îngăduie funcţio­­narea ei fără să fie nevoie de nici un personal. Pentru transmiterea unei observaţii meteoro­logice mecanismele automate ale staţiei efectuează 50—60 funcţiuni interne. Staţia se gospo­dăreşte automat fiind alimentată cu energie cu ajutorul unui generator elec­­troeolian care are rolul de a încărca un acumulator de mare capacitate. E­­misia datelor­ se fa­ce prin semnale Morse prin interme­­diul unui aparat de radio-emisia de o putere mică de nu­mai 0,5 waţi ce funcţionează pe un­­de ultrascurte diri­jate. Recepţia date­­lor se face la o sta­ţie meteorologică existentă la Bănea­­sa. Datorită mecanis­melor cu care este înzestrată, staţia transmite automat din 3 m­ 3 ore temperatura, presiunea şi umezeala aerului precum şi direcţia si viteza vîntului. Prima staţie automată meteorologica construită în ţară a fost montată la Afumaţi , în apropiere de Bucureşti şi după cîteva zile de experimentare a intrat în funcţiune dînd rezultate po­zitive. Prin construirea şi instalarea unor astfel de staţii automate, în unele puncte mai greu accesibile din ţară se vor crea condiţii pentru culegerea de informaţii meteorologice mai multe şi, mai precise, necesare stabilirii preve­derilor de timp şi pentru protecţia na­vigaţiei. Aspect exterior al staţiei meteorologice automate. In partea stingă a clişeului, mecanismul de funcţionare al staţiei. Fotó : A. CONSTANTINESCU

Next