Romînia Liberă, septembrie 1960 (Anul 18, nr. 4939-4964)
1960-09-01 / nr. 4939
V Proletari din toate ţările, uniţi-vă l a m mmm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÍNA Anul XVIII nr.4939 4 pagini 20 bani Joi 1 septembrie 1960 sesiunea extraordinară a marii ADUNĂRI naţionale Dezbateri asupra raportului tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej Miercuri dimineaţă au continuat lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Române. Şedinţa a fost deschisă de tovarăşul Constantin Pîrvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale. S-a trecut la discuţia asupra raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române“ . Primit cu vii aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naţionale în legătură cu situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Romíne demonstrează avântul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii şi hotărârea ţării noastre de a milita ca şi pînă acum pentru promovarea Coexistenţei paşnice, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a propus în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a guvernului ca în fruntea delegaţiei române la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de deputaţii Marii Adunări Naţionale cu puternice şi îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul ladiscuţii deputaţii: Victor Bolojan, circumscripţia electorală Derna, regiunea Oradea, Traian Ionaşcu, circumscripţia electorală Fundulea, regiunea Bucureşti, Ion Moldoveanu, circumscripţia electorală Filimon Sîrbu, oraşul Bucureşti, general de armată Iacob Teclu, circumscripţia electorală Buziaş, regiunea Timişoara, Nicolae Micşan, circumscripţia electorală Coşereni, regiunea Bucureşti, Antori Bremenhofer, circumscripţia electorală Săcălaz, regiunea Timişoara, Virgil Trofin, circumscripţia electorală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circumscripţia electorală Hîrlău, regiunea Iaşi, Maria Rosetti, circumscripţia electorală Călimăneşti, regiunea Piteşti. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi în continuare cuvîntul la discuţii deputaţii Ludovic Takacs, circumscripţia electorală Luduş, regiunea Cluj, Agripina Chişcă, circumscripţia electorală Buhuşi, regiunea Bacău, Gheorghe Călinescu, circumscripţia electorală Baloteşti, regiunea Bucureşti, Stanciu Stoian, circumscripţia electorală Buzău-Vest, regiunea Ploieşti, Nicolae Daşcovici, circumscripţia electorală Alexandru Saha, oraşul Bucureşti, Mihail Ralea, circumscripţia electorală Huşi, regiunea Iaşi. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri. In numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naţionale,deputatul Mihail Cruceanu, preşedintele comisiei, a prezentat apoi proiectul de hotărîre pentru aprobarea de către Marea Adunare Naţională a raportului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Române. Marea Adunare Naţională a aprobat în unanimitate raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. ■ Luînd apoi cuvîntul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a arătat că avînd în vedere importanţa deosebită a sesiunii a 15-a a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să dezbată problema dezarmării generale şi totale, precum şi alte probleme internaţionale de importanţă deosebită, în şedinţa comună a Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne din 31 august a.c., s-a hotărât să se supună spre aprobare Marii Adunări Naţionale, propunerea ca delegaţia Republicii Populare Române la a 15-a sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate o hotărâre prin care aprobă această propunere. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu a declarat apoi închise lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Tovarăşi deputaţi şi deputate, Am ascultat cu toţii, cu un deosebit interes, raportul făcut, ieri ,de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej despre „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române“. Acest raport a făcut o profundă analiză a factorilor principali care determină evoluţia vieţii contemporane, a definit cu claritate şi vigoare caracterul constructiv al politicii noastre externe, a exprimat avîntul, impetuozitatea cu care poporul român, constructor al socialismului, apără cauza păcii. In zilele noastre, problema coexistenţei paşnice a ţărilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema centrală a relaţiilor internaţionale. Stabilirea poziţiei faţă de coexistenţa paşnică are o însemnătate capitală atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei ţări, cit şi pentru politica sa internă. Aşa cum se subliniază puternic în raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Republica Populară Română este o putere a păcii, datorită caracterului orânduirii sale economice şi sociale. Ea şi-a îndreptat şi îşi îndreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea industriei, a ramurilor paşnice ale economiei, spre construcţia de locuinţe şi de şcoli, reducerea impozitelor, spre continua ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Socialism înseamnă dezvoltarea fără precedent a forţelor de producţie, înflorirea ştiinţei şi culturii, în scopul creării unui mare belşug de bunuri materiale şi spirituale pentru mase. Tocmai acestea sânt obiectivele trasate de Congresul al IlI-lea al partidului nostru, obiective care nu pot fi atinse decit în condiţiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, ţara noastră, călăuzindu-se după principiile coexistenţei paşnice, se orientează spre dezvoltarea "colaborării economice, culturale, ştiinţifice cu celelalte ţări, a militat şi militează cu sinceritate, cu consecvenţă pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase. Piatra unghiulară a politicii externe a Republicii Populare Române o constituie alianţa de nezdruncinat, colaborarea economică multilaterală, relaţiile de asistenţă mutuală cu ţările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, glorioasa constructoare a comunismului, întregul popor român acordă o înaltă preţuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracterului ei ştiinţific bazat pe analiza profundă a ceea ce este esenţial în lupta pentru preîntîmpinarea războiului, spiritului ei dinamic, ofensiv, principialităţii cu care demască pe adepţii „războiului rece“. Politica externă a ţărilor socialiste s-a impus în mintea şi în inima majorităţii oamenilor ca o politică care are ca ţel suprem apărarea păcii, ea a determinat profunde schimbări pozitive în atitudinea şi mentalitatea opiniei publice din Occident, a întărit prestigiul sistemului socialist mondial şi al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, România şi-a adus contribuţia sa în cadrul lagărului socialist, în activitatea diverselor organisme internaţionale, în spaţiul geografic în care se află situată, pentru însănătoşirea relaţiilor internaţionale. Aşa cum a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în raportul său, ţara noastră a adus contribuţia ei la rezolvarea unor probleme importante, sprijinind propunerile Uniunii Sovietice pentru destindere în relaţiile internaţionale, pentru încetarea experienţelor nucleare/ reflizare şi dezarmării, rezolvarea problemei germane în spiritul păcii, manifestîndu-şi în acelaşi timp iniţiativa pentru promovarea unor relaţii de bună vecinătate şi de colaborare multilaterală între statele din Balcani. După cum am văzut, în ultimii ani s-au dezvoltat schimburile culturale, ştiinţifice şi tehnice ale R. P. Române cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma convingere că reciproca cunoaştere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele artei şi literaturii mondiale, toate valorile spiritului care cultivă ideile păcii şi progresului sunt un excelent mijloc de cunoaştere şi preţuire reciprocă a popoarelor. In acelaşi timp, noi ne pronunţăm pentru extinderea schimburilor ştiinţifice, pentru însuşirea reciprocă a tot ceea ce reprezintă descoperire şi cucerire modernă în ştiinţă şi tehnică, servind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, uşurării munci omului. Acordurile culturale şi ştiinţifice încheiate de R.P.R., ca şi cele de ordin economic, sunt o mărturie a voinţei guvernului nostru de a promova şi dezvolta acest ansamblu de schimburi care contribuie la o mai bună înţelegere între state, la înflorirea civilizaţiei umane . Datorită acestei politici consecvente de pace, România a devenit în anii noştri o putere politică respectată, suverană şi independentă, cu un serios prestigiu internaţional, factor activ al păcii. Considerînd că orice stat are o se(Continuare în pag. 2 a) Cuvintarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Aspect din timpul lucrărilor Foto AGERPRES Hotărîrile Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române întrunită în zilele de 30 şi 31 august a.c., în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Romíne. II Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romine hotărăşte ca delegaţia Republicii Populare Române la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. ★ ★ ★ Capitala noastră devine tot mai frumoasă, ca în pozele revistei ce o răsfoieşte acest copil. Peste tot apar clădiri noi. Aşa cum de pildă este şi blocul acesta elegant de peste drum, din piaţa Mihail Kogălniceanu, care a fost finisat în a ceste zile. Foto » ■/}, MIHAI POPESCUţ i ★ * ★ Metalurgiştii bănăţeni obțin noi succese REŞIŢA (de la corespondentul nostru). La Combinatul Metalurgic din Reşiţa, la uzinele „Oţelul Roşu“ din Raionul Caransebeş, întrecerea socialistă pornită pentru realizarea angajamentelor luate la începutul anului continuă cu multă însufleţire. La Reşiţa, siderurgiştii au înregistrat zilele acestea cea de-a 18.000-a tonă de laminare, elaborată peste plan de la începutul anului. Tot aci, jurnaliştii au depăşit cifra de 5.100 tone fontă elaborată peste prevederi de la începutul anului şi pînă în prezent, iar oţelarii au plămădit peste 10.500 tone oţel de bună calitate în plus. Succese asemănătoare înregistrează zilnic şi metalurgiştii uzinelor „Oţelul Roşu“. Colectivul de aei a elaborat pînă acum peste 2.200 tone de oţel în afara prevederilor şi circa 12.300 tone laminate. Angajamentul de a înscrie pînă la sfîrşitul anului economii în valoare de 13 milioane lei la preţul de cost al produselor, a fost depăşit de colectivul acestei uzine cu 1 milion lei. Cu prilejul aniversării proclamării independenţei R. D. Vietnam Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam, miercuri seara, la cinematograful Republica din Capitală, a avut loc un spectacol de gală cu fumul artistic „Pe malurile aceluiaşi fluviu“, o producţie a studiourilor din R. D. Vietnam. Tov. Gh. Paizi, director general-adjunct al direcţiei Generale a Cinematografiei din Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, a vorbit despre succesele obţinute de poporul vietnamez sub conducerea Partidului celor ce muncesc din Vietnam în anii de după eliberarea ţării. După ce a rulat documentarul „Prin pădurile Vietnamului", a fost prezentat filmul „Pe malurile aceluiaşi fluviu", inspirat din lupta poporului vietnamez pentru unificarea ţării. Publicul a primit cu interes producţiile cinematografiei vietnameze. (Agerpres) SISTEMATIZAREA ORAŞULUI TURDA (de la corespondentul nostru) Potrivit planului de modernizare şi sistematizare a oraşului Turda, în oraş au început lucrările de construcţie a unui număr de 5 blocuri de locuinţe ce vor cuprinde 205 apartamente a cîte 2 şi 3 camere. In acest cvartal se va mai construi încă un număr de 22 blocuri însumînd un număr de peste 800 apartamente. Pentru scurtarea timpului de execuţie şi reducerea preţului de cost al lucrărilor, noile blocuri vor fi construite din zidărie portantă şi planşee de beton prefabricate. SPOREŞTE NUMĂRUL CINEMATOGRAFELOR SĂTEŞTI CLUJ (De la corespondentul nostru). Reţeaua cinematografică sătească din regiune a sporit în cursul lunii august cu încă 12 noi unităţi. Din rîndul acestora fac parte şi noile cinematografe din comunele Corvineşti, Lopadea nouă, Bobîlna, Unguraş, Chechiş şi altele. Faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, în Regiunea Cluj numărul cinematografelor săteşti a crescut în acest an cu încă 31 de unităţi, iar în primul semestru al anului acesta numărul spectatorilor a înregistrat o creştere de peste 1.370.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. SESIUNI AIE SFATURILOR POPULARE RAIONALE întruniţi ieri în sesiune, deputaţii sfatului popular al Raionului ,,Gh. Gheorghiu-Dej" din Capitală au analizat activitatea comitetului executiv pe anul 1959—1960 în domeniul învăţămîntui de cultură generală, precum şi măsurile luate pentru deschiderea anului şcolar 1960—1961. In ziua de 2 septembrie se vor întruni în sesiune şi deputaţii sfatului popular al Raionului ,,V. I. Lenin“ pentru a asculta raportul comitetului executiv privind întreţinerea şi administrarea fondului de locuinţe. Iar la 7 septembrie sesiunea sfatului popular I al Raionului ,,N. Călcescu" va analiza felul cum este deservită populaţia de către unităţile comerţului de stat local şi măsurile luate de comitetul executiv pentru aprovizionările de toamnă şi iarnă. PENTRU NOUL AN ŞCOLAR HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). — In oraşul Hunedoara s-a terminat o nouă şcoală cu 16 clase şi alte încăperi necesare procesului de învăţămînt. In Raionul Lia au fost terminate 22 săli de clasă în noile localuri de şcoli de 4 şi 7 ani care se execută din fonduri bugetare şi cu contribuţia cetăţenilor, în 37 de sate din Regiunea Hunedoara, deputaţii şi alegătorii lor au muncit anul acesta la construirea de noi şcoli sau săli de clasă. O bună parte dintre noile construcţii vor fi date în folosinţă odată cu începerea anului şcolar. STAŢIE MODERNA PENTRU PREFARAŢIA CĂRBUNELUI ANINA (de la corespondentul nostru). — In centru! minier Anina s-a terminat construcţia unei noi şi moderne staţii de preparaţie a cărbunelui. Staţia, fiind înzestrată cu instalaţii moderne, permite mecanizarea şi automatizarea întregului proces tehnolog e, inclusiv sortarea cărbunelui. PRIMII LOCATARI ORADEA (de la corespondentul nostru). Zilele acestea cvartalul de locuinţe din piaţa 23 August din Oradea a primit primii locatari — 90 favriii. Apartamentele cuprind 2—3 camere, plus dependinţe, şi au încălzire centrală. Lucrările de construcţie continuă în ritm intens şi pînă la 15 septembrie alte 189 apartamente vor fi puse la dispoziţia oamenilor muncii din oraş. MANIFESTĂRI CULTURALE CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Ieri Ansamblul Armatei Cehoslovace „Vit Nejedly“, laureat al Premiului de Stat a prezentat un specta-col în oraşul Craiova. Publicul a răsplătit pe oaspeţi cu aplauze îndelungate. ★ Miercuri a avut loc închiderea cursurilor de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român, organiczate de Universitatea „C. I. Parhion“, între 1 şi 31 august. In după-amiaza zilei de 31 august, participanţii la cursuri au fost primiţi la rectoratul Universităţii „C. I. Parhon". In seara aceleeaşi zile rectoratul Universităţii „C. I. Partion" şi Comitetul de organizare a cursurilor au oferit cu prilejul închiderii acestora o masă la restaurantul „Pescăruş“. Au participat oaspeţi străini, reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, Miniseterului Afacerilor Externe, I.R.R.C.S., academicieni, profesori universitari, precum şi membri ai corpului diplomatic. CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie se anunţă următorul timp probabil : Ici Bucureşti. Vre- A.ISO. rămîne relativ călduroasă, cu cer schimbător temporar noros, cînd devine favorabil ploilor de scurtă durată.. Vînt moderat din vest. Temperatura în scădere uşoară. In ţară . Vremea se menţine relativ călduroasă cu cer schimbător, temporar noos la început, apoi mai mult senin. Ploi locale sub formă de averse vor continua să cadă în cea mai mare parte a ţării, în prima parte a intervalului. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura în general staționară. Bogăţia silozului Duduitul sacadat al motorului sparge liniştea încinsă de soare, trezind ecouri îndepărtate. Miroase a porumb verde şi a benzină arsă. Oamenii abia se zăresc dintre căruţe. Aici se joacă porumbul care se pune apoi la murat, pentru a servi drept hrană animalelor în timpul iernii. Dar să intrăm printre grămezile de porumb şi să facem cunoştinţă cu „procesul de producţie“. E simplu. Plantele de porumb ajunse în aşa-numita fază de „lapte-ceară“ sunt recoltate şi apoi trecute printr-o maşină care letoacă mărunt. Odată terminată această operaţie, începe alta: aşezarea porumbului tocat în gropi, presarea lui şi acoperirea cu pămînt. Cu ocazia vizitei, stăm de vorbă cu vreo clţiva oameni: Gheorghe Riglea, N. Pavel, I. Lepădatu, Ion Enaiche — toţi din brigada zootehnică a lui E. Afrentoaie. Nu prea au timp de zăbovit. Orice clipă de întîrziere duce la pierderi. Gropile cu siloz nu pot rămîne descoperite mai mult de două zile. — Avem recoltă bună de porumb, spune brigadierul zootehnic. Pe unele suprafețe, unde s-a irigat, am, cules și 80.000 kg. masă verde la ha. Tocmai de asta trebuie să grăbim însilozatul. Pînă acum am recoltat porumbul pentru însilozare de pe o suprafaţă de 5 ha. Pentru a grăbi această treabă, am organizat munca in două schimburi. Gospodăria colectivă din Săuceşti, Raionul Bacău, are 45 de vaci cu lapte, aproape 300 de oi şi alte animale. După spusele brigadierului, acesta e abia un „început" pentru că pînă la sfîrșitul acestui an, numărul vacilor de lapte va ajunge la 65, urmînd ca în anii ce vin, sectorul zootehnic să cunoască o și mai largă dezvoltare. — Creșterea animalelor e o bună sursă de venituri, adaugă brigadierul Numai de la oi, bunăoară, anul acesta am scos peste 35.000 lei. Asta e şi datorită bunei lor îngrijiri din partea ciobanilor noştri. In vederea adăpostirii animalelor, colectiva din Săuceşti a construit de curînd un grajd nou pentru vite. Folosind din plin resursele locale (paie, lemn, stuf) costul lui a revenit destul de ieftin faţă de construcţiile anterioare. Şi pe viitor, cînd şepte- Iul va creşte, colectiviştii sînt hotărîţi să procedeze la fel pentru construirea de adăposturi. Acum insă, ei lucrează de zor să termine cit mai repede însilozatul porumbului. I. SAFIR Strălucite succese romîneşti la Jocurile Olimpice D. Pîrvulescu, N. Cernea şi I. Ţâranu au cucerit medalii de aur, argint şi bronz ROMA 31 (Agerpres). — Corespondenţă specială : Sportivii romîni care participă la Jocurile Olimpice de la Roma au trăit miercuri seara clipe de mare bucurie. Pentru prima oară de la începutul întrecerilor a fost intonat Imnul R. P. Romín, între coloanele fostei bazilici a lui Maxenţiu, unde luptătorul român de categoria muscă, DUMITRU PIRVULESCU, a fost Încununat campion olimpic şi i s-a decernat medalia de aur. Timp de cinci zile, reprezentantul nostru a susţinut meciuri dificile cu cei mai puternici luptători din lume la categoria sa. El nu a fost învins niciodată, iar în întîlnirea decisivă desfăşurată pe o căldură excesivă l-a întrecut categoric pe italianul Fabra, uite, mut obstacol spre titlul olimpic. PIRVULESCU a impresionat in acest tur(Continuare In pag. 8-a)