Romînia Liberă, septembrie 1960 (Anul 18, nr. 4939-4964)

1960-09-01 / nr. 4939

V Proletari din toate ţările, uniţi-vă l­ a m mmm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÍNA Anul XVIII nr.4939 4 pagini 20 bani Joi 1 septembrie 1960 sesiunea extraordinară a marii ADUNĂRI naţionale Dezbateri asupra raportului tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej Miercuri dimineaţă au continuat lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Române. Şedinţa a fost deschisă de tovară­şul Constantin Pîrvulescu, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale. S-a trecut la discuţia asupra raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Situaţia interna­ţională şi politica externă a Repu­blicii Populare Române“ . Primit cu vii aplauze a luat cu­vîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adu­nări Naţionale în legătură cu situa­ţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Romíne de­monstrează avântul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii şi hotărârea ţării noastre de a milita ca şi pînă acum pentru promovarea Coexistenţei paşnice, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a propus în nu­mele Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale şi a guvernului ca în frun­tea delegaţiei române la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de de­putaţii Marii Adunări Naţionale cu puternice şi îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul la­­discuţii deputaţii: Victor Bolojan, circumscripţia electorală Derna, re­giunea Oradea, Traian Ionaşcu, cir­cumscripţia electorală Fundulea, re­giunea Bucureşti, Ion Moldoveanu, circumscripţia electorală Filimon Sîrbu, oraşul Bucureşti, general de armată Iacob Teclu, circumscripţia electorală Buziaş, regiunea Timişoa­ra, Nicolae­ Micşan, circumscripţia electorală Coşereni, regiunea Bucu­reşti, Antori Bremenhofer, c­ircum­­scripţia electorală Săcălaz, regiunea Timişoara, Virgil Trofin, circum­scripţia electorală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circum­scripţia electorală Hîrlău, regiunea Iaşi, Maria Rosetti, circumscripţia electorală Călimăneşti, regiunea Pi­teşti. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovară­şul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi în continuare cuvîn­tul la discuţii deputaţii Ludovic Tak­acs, circumscripţia electorală Luduş, regiunea Cluj, Agripina Chişcă, circumscripţia electorală Buhu­şi, regiunea Bacău, Gheorghe Călinescu, circumscripţia electorală Baloteşti, regiunea Bucureşti, Stan­­ciu Stoian, circumscripţia electorală Buzău-Vest,­ regiunea Ploieşti, Nico­lae Daşcovici, circumscripţia elec­torală Alexandru Sah­­a,­ oraşul Bucureşti, Mihail Ralea, circum­scripţia electorală Huşi, regiunea Iaşi. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Chivu Stoi­ca, preşedintele Consiliului de Mi­niştri. In numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naţionale,­­deputatul Mihail Cruceanu, preşe­dintele comisiei, a prezentat apoi proiectul de hotărîre pentru apro­barea de către Marea Adunare Na­ţională a raportului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-D­ej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Re­publicii Populare Române. Marea Adunare Naţională a apro­bat în unanimitate raportul prezen­tat de tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej. ■ Luînd apoi cuvîntul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a arătat că avînd în vedere importanţa deose­bită a sesiunii a 15-a a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să dezbată pro­blema dezarmării generale şi totale, precum şi alte probleme internaţio­nale de importanţă deosebită, în şe­dinţa comună a Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne din 31 august a.c., s-a ho­tărât să se supună spre aprobare Marii Adunări Naţionale, propu­nerea ca delegaţia Republicii Popu­lare Române la a 15-a sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate o hotărâre prin care aprobă această propunere. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu a declarat apoi închise lucrările se­siunii extraordinare a Marii Adu­nări Naţionale. (Agerpres) Tovarăşi deputaţi şi deputate, Am ascultat cu toţii, cu un deose­bit interes, raportul făcut, ieri ,de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej despre „Situaţia internaţională şi po­litica externă a Republicii Populare Române“. Acest raport a făcut o profundă analiză a factorilor prin­cipali care determină evoluţia vieţii contemporane, a definit cu claritate şi vigoare caracterul constructiv al politicii noastre externe, a exprimat avîntul, impetuozitatea cu care po­porul român, constructor al socialis­mului, apără cauza păcii. In zilele noastre, problema coexis­tenţei paşnice a ţărilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema centrală a relaţiilor internaţionale. Stabilirea poziţiei faţă de coexisten­ţa paşnică are o însemnătate capi­tală atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei ţări, cit şi pentru politica sa internă. Aşa cum se subliniază puternic în raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Republica Populară Română este o putere a păcii, dato­rită caracterului orânduirii sale eco­nomice şi sociale. Ea şi-a îndreptat şi îşi îndreaptă eforturile, toate mij­loacele spre dezvoltarea industriei, a ramurilor paşnice ale economiei, spre construcţia de locuinţe şi de şcoli, reducerea impozitelor, spre continua ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Socialism înseamnă dezvoltarea fără precedent a forţe­lor de producţie, înflorirea ştiinţei şi culturii, în scopul creării unui mare belşug de bunuri materiale şi spiri­tuale pentru mase. Tocmai acestea sânt obiectivele trasate de Congresul al IlI-lea al partidului nostru, obiec­tive care nu pot fi atinse decit în condiţiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, ţara noa­stră, călăuzindu-se după principiile coexistenţei paşnice, se orientează spre dezvoltarea "colaborării econo­mice, culturale, ştiinţifice cu celelal­te ţări, a militat şi militează cu sin­ceritate, cu consecvenţă pentru re­zolvarea pe calea tratativelor a tu­turor problemelor litigioase. Piatra unghiulară a politicii exter­ne a Republicii Populare Române o constituie alianţa de nezdruncinat, colaborarea economică multilaterală, relaţiile de asistenţă mutuală cu ţă­rile sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, glo­rioasa constructoare a comunismului, întregul popor român acordă o înaltă preţuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, ca­racterului ei ştiinţific bazat pe ana­liza profundă a ceea ce este esen­ţial în lupta pentru preîntîmpinarea războiului, spiritului ei dinamic, o­­fensiv, principialităţii cu care demas­că pe adepţii „războiului rece“. Po­litica externă a ţărilor socialiste s-a impus în mintea şi în inima majori­tăţii oamenilor ca o politică care are ca ţel suprem apărarea păcii, ea a determinat profunde schimbări pozi­tive în atitudinea şi mentalitatea o­­piniei publice din Occident, a întărit prestigiul sistemului socialist mon­dial şi al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, Ro­mânia şi-a adus contribuţia sa în ca­drul lagărului socialist, în activitatea diverselor organisme internaţionale, în spaţiul geografic în care se află si­tuată, pentru însănătoşirea relaţiilor internaţionale. Aşa cum a arătat to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în raportul său, ţara noastră a adus contribuţia ei la rezolvarea unor pro­bleme importante, sprijinind propu­nerile Uniunii Sovietice pentru des­tindere în relaţiile internaţionale, pentru încetarea experienţelor nu­cleare/ reflizare şi dezarmării, rezol­varea problemei germane în spiritul păcii, manifestîndu-şi în acelaşi timp iniţiativa pentru promovarea unor relaţii de bună vecinătate şi de co­laborare multilaterală între statele din Balcani. După cum am văzut, în ultimii ani s-au dezvoltat schimburile culturale, ştiinţifice şi tehnice ale R. P. Româ­ne cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma convingere că reciproca cunoaştere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele artei şi literaturii mon­diale, toate valorile spiritului care cultivă ideile păcii şi progresului sunt un excelent mijloc de cunoaştere şi preţuire reciprocă a popoarelor. In acelaşi timp, noi ne pronunţăm pen­tru extinderea schimburilor ştiinţifi­ce, pentru însuşirea reciprocă a tot ceea ce reprezintă descoperire şi cu­cerire modernă în ştiinţă şi tehnică, servind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, uşurării munci omului. Acordurile culturale şi ştiin­ţifice încheiate de R.P.R., ca şi cele de ordin economic, sunt o mărturie a voinţei guvernului nostru de a promova şi dezvolta acest ansamblu de schimburi care contribuie la o mai bună înţelegere între state, la înflorirea civilizaţiei umane­ . Datorită acestei politici consecven­te de pace, România a devenit în anii noştri o putere politică respec­tată, suverană şi independentă, cu un serios prestigiu internaţional, factor activ al păcii. Considerînd că orice stat are o se­(Continuare în pag. 2­ a) Cuvintarea tovarăşului Io­n Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Aspect din timpul lucrărilor Foto­­ AGERPRES H­o­t­ă­r­î­r­i­l­e Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române­ ­ Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Ro­mâne întrunită în zilele de 30 şi 31 august a.c., în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej­, prim secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezi­diului Marii Adunări Naţionale cu privire la situaţia in­ternaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Romíne. II Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Rom­­­­ine hotărăşte ca delegaţia Republicii Populare Române­­ la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie­­ condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. ★ ★ ★ Capitala noastră devine tot mai fru­moasă, ca în poze­le revistei ce o răsfoieşte acest copil. Peste tot a­­par clădiri noi. Aşa cum de pildă este şi blocul ace­sta elegant de peste drum, din piaţa Mihail Ko­­gălniceanu, care a fost finisat în a­­ ceste zile. Foto » ■/}, MIHAI POPESCUţ i ★ * ★ Metalurgiştii bănăţeni obțin noi succese REŞIŢA (de la corespondentul nostru).­­ La Combinatul Metalur­gic din Reşiţa, la uzinele „Oţelul Roşu“ din Raionul Caransebeş, în­trecerea socialistă pornită pentru realizarea angajamentelor luate la începutul anului continuă cu multă însufleţire. La Reşiţa, siderurgiştii au înregistrat zilele acestea cea de-a 18.000-a tonă de laminare, elabora­tă peste plan de la începutul anu­lui. Tot aci, jurnaliştii au depăşit cifra de 5.100 tone fontă elaborată peste prevederi de la începutul anu­lui şi pînă în prezent, iar oţelarii au plămădit peste 10.500 tone oţel de bună calitate în plus. Succese ase­mănătoare înregistrează zilnic şi metalurgiştii uzinelor „Oţelul Roşu“. Colectivul de aei a elaborat pînă a­­cum peste 2.200 tone de oţel în afa­ra prevederilor şi circa 12.300 tone laminate. Angajamentul de a în­scrie pînă la sfîrşitul anului econo­mii în valoare de 13 milioane lei la preţul de cost al produselor, a fost depăşit de colectivul acestei uz­ine cu 1 milion lei. ­Cu prilejul aniversării proclamării independenţei R. D. Vietnam Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam, miercuri seara, la cinematograful Republica din Capitală, a avut loc un spectacol de gală cu fu­mul artistic „Pe malurile aceluiaşi flu­viu“, o producţie a studiourilor din R. D. Vietnam. Tov. Gh. Paizi, director general-ad­junct al direcţiei Generale a Cinemato­grafiei din Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, a vorbit despre succesele obţinute de poporul vietnamez sub conducerea Partidului celor ce muncesc din Vietnam în anii de după eliberarea ţării. După ce a rulat documentarul „Prin pădurile Vietnamului", a fost prezen­tat filmul „Pe malurile aceluiaşi flu­viu", inspirat din lupta poporului viet­namez pentru unificarea ţării. Publicul a primit cu interes produc­ţiile cinematografiei vietnameze. (Agerpres) SISTEMATIZAREA ORAŞULUI TURDA (de la corespondentul nostru) Potrivit planului de modernizare şi sis­tematizare a oraşului Turda, în oraş au început lucrările de cons­trucţie a unui număr de 5 blocuri de locuinţe ce vor cuprinde 205 apartamen­te a cîte 2 şi 3 camere. In acest cvartal se va mai construi încă un număr de 22 blocuri însumînd un număr de peste 800 apartamente. Pentru scurtarea timpului de execuţie şi reducerea preţului de cost al lucrărilor, noile blocuri vor fi construite din zidărie portantă şi plan­­şee de beton prefabricate. SPOREŞTE NUMĂRUL CINEMATO­­GRAFELOR SĂTEŞTI CLUJ (De la corespondentul nostru). Reţeaua cinematografică sătească din regiune a sporit în cursul lunii au­gust cu încă 12 noi unităţi. Din rîn­­dul acestora fac parte şi noile cine­matografe din comunele Corvineşti, Lopadea nouă, Bobîlna, Unguraş, Che­­chiş şi altele. Faţă de perioada co­respunzătoare a anului trecut, în Re­giunea Cluj numărul cinematografelor săteşti a crescut în acest an cu încă 31 de un­ităţi, iar în primul semestru al anului acesta numărul spectatori­­lor a înregistrat o creştere de peste 1.370.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. SESIUNI AIE SFATURILOR POPULARE RAIONALE întruniţi ieri în sesiune, deputaţii sfa­­tului popular al Raionului ,,Gh. Gheor­­ghiu-Dej" din Capitală au analizat ac­tivitatea comitetului executiv pe anul 1959—1960 în domeniul învăţămîntu­­i de cultură generală, precum şi măsu­rile luate pentru deschiderea anului şco­lar 1960—1961. In ziua de 2 septembrie se vor întruni în sesiune şi­ deputaţii sfatului popular al Raionului ,,V. I. Le­nin“ pentru a asculta raportul comite­tului executiv privind întreţinerea şi ad­ministrarea fondului de locuinţe. Iar la 7 septembrie sesiunea sfatului popular I al Raionului ,,N. Călcescu" va analiza felul cum este deservită populaţia de către unităţile comerţului de stat local şi măsurile luate de comitetul executiv pentru aprovizionările de toamnă şi iarnă. PENTRU NOUL AN ŞCOLAR HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). — In oraşul Hunedoara s-a ter­minat o nouă şcoală cu 16 clase şi alte încăperi necesare procesului de învăţă­­mînt. In Raionul Lia au fost terminate 22 săli de clasă în noile localuri de şcoli de 4 şi 7 ani care se execută din fonduri bugetare şi cu contribuţia cetă­ţenilor, în 37 de sate din Regiunea Hu­nedoara, deputaţii şi alegătorii lor au muncit anul acesta la construirea de noi şcoli sau săli de clasă. O bună parte dintre noile construcţii vor fi date în folosinţă odată cu începerea anului şcolar. STAŢIE MODERNA PENTRU PREFARAŢIA CĂRBUNELUI ANINA (de la corespondentul nos­tru). — In centru! minier Anina s-a ter­minat construcţia unei noi şi moderne staţii de preparaţie a cărbunelui. Sta­ţia, fiind înzestrată cu instalaţii mo­derne, permite mecanizarea şi automa­tizarea întregului proces tehnolog e, in­clusiv sortarea cărbunelui. PRIMII LOCATARI ORADEA (de la corespondentul nos­tru). Zilele acestea cvartalul de locuinţe din piaţa 23 August din Oradea a pri­mit primii locatari — 90 favr­i­ii. Apar­tamentele cuprind 2—3 camere, plus dependinţe, şi au încălzire centrală. Lucrările de construcţie continuă în ritm intens şi pînă la 15 septembrie alte 189 apartamente vor fi puse la dispozi­ţia oamenilor muncii din oraş.­­ MANIFESTĂRI CULTURALE CRAIOVA (de la corespondentul nos­tru). Ieri Ansamblul Armatei Ceho­slovace „Vit Nejedly“, laureat al Pre­miului de Stat a prezentat un specta-­­col în oraşul Craiova. Publicul a răs­­plătit pe oaspeţi cu aplauze îndelun­gate. ★ Miercuri a avut loc închiderea cursu­­rilor de vară de limbă şi literatură, isto­rie şi artă a poporului român, organic­zate de Universitatea „C. I. Parhion“, între 1 şi 31 august. In după-amiaza zilei de 31 august, participanţii la cursuri au fost primiţi la rectoratul Universităţii „C. I. Par­­hon". In seara aceleeaşi zile rectoratul Uni­versităţii „C. I. Partion" şi Comitetul de organizare a cursurilor au oferit cu prilejul închiderii acestora o masă la restaurantul „Pescăruş“. Au participat oaspeţi străini, reprezentanţi ai Minis­­terului Invăţămîntului şi Culturii, Minise­terului Afacerilor Externe, I.R.R.C.S., academicieni, profesori universitari, precum şi membri ai corpului diplo­matic. CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie se anunţă următorul timp probabil : Ici Bucureşti. Vre- A.ISO. rămîne relativ călduroasă, cu cer schimbător tempo­­rar noros, cînd devine favorabil ploi­­lor de scurtă durată.. Vînt moderat din vest. Temperatura în scădere uşoară. In ţară . Vremea se menţine rela­tiv călduroasă cu cer schimbător, temporar no­os la început, apoi mai mult senin. Ploi locale sub formă de averse vor continua să cadă în cea mai mare parte a ţării, în prima parte a intervalului. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura în general staționară. Bogăţia silozu­lui D­uduitul sacadat al motorului sparge liniştea încinsă de soare, trezind ecouri înde­părtate. Miroase a porumb verde şi a benzină arsă. Oamenii abia se zăresc dintre căruţe. Aici se joacă porumbul care se pune apoi la murat, pentru a servi drept hrană animalelor în timpul iernii. Dar să intrăm printre grămezi­le de porumb şi să facem cunoş­tinţă cu „procesul de producţie“. E simplu. Plantele de porumb a­­junse în aşa-numita fază de „lap­­te-ceară“ sunt recoltate şi apoi trecute printr-o maşină care le­­toacă mărunt. Odată terminată această operaţie, începe alta: a­­şezarea porumbului tocat în gropi, presarea lui şi acoperirea cu pămînt. Cu ocazia vizitei, stăm de vor­bă cu vreo clţiva oameni: Gheor­ghe Riglea, N. Pavel, I. Lepăda­­tu, Ion Enaiche — toţi din briga­da zootehnică a lui E. Afrentoa­­ie. Nu prea au timp de zăbovit. Orice clipă de întîrziere d­uce la pierderi. Gropile cu siloz nu pot rămîne descoperite mai mult de două zile. — Avem recoltă bună de po­rumb, spune brigadierul zooteh­nic. Pe unele suprafețe, unde s-a irigat, am, cules și 80.000 kg. masă verde la ha. Tocmai de asta tre­buie să grăbim însilozatul. Pînă acum am recoltat porumbul pen­tru însilozare de pe o suprafaţă de 5 ha. Pentru a grăbi această treabă, am organizat munca in două schimburi. G­ospodăria colectivă din Său­­ceşti, Raionul Bacău, are 45 de vaci cu lapte, aproape 300 de oi şi alte animale. După spusele brigadierului, acesta e abia un „început" pentru că pînă la sfîrșitul acestui an, numărul vacilor de lapte va ajunge la 65, urmînd ca în anii ce vin, secto­rul zootehnic să cunoască o și mai largă dezvoltare. — Creșterea animalelor e o bună sursă de venituri, adaugă brigadierul Numai de la oi, bu­năoară, anul acesta am scos pes­te 35.000 lei. Asta e şi datorită bunei lor îngrijiri din partea cio­banilor noştri. In vederea adăpostirii animale­lor, colectiva din Săuceşti a con­struit de curînd un grajd nou pentru vite. Folosind din plin resursele locale (paie, lemn, stuf) costul lui a revenit destul de ieftin faţă de construcţiile an­terioare. Şi pe viitor, cînd şepte- Iul va creşte, colectiviştii sînt ho­­tărîţi să procedeze la fel pentru construirea de adăposturi. Acum insă, ei lucrează de zor să termi­ne cit mai repede însilozatul po­rumbului. I. SAFIR Strălucite succese romîneşti la Jocurile Olimpice D. Pîrvulescu, N. Cernea şi I. Ţâranu au cucerit medalii de aur, argint şi bronz ROMA 31 (Agerpres). — Corespon­denţă specială : Sportivii romîni care participă la Jo­curile Olimpice de la Roma au trăit miercuri seara clipe de mare bucurie. Pentru prima oară de la începutul în­­trecerilor a fost intonat Imnul R. P. Romín, între coloanele fostei bazilici a lui Maxenţiu, unde luptătorul român de categoria muscă, DUMITRU PIRVU­­LESCU, a fost Încununat campion o­­limpic şi i s­-a decernat medalia de aur. Timp de cinci zile, reprezentantul nos­tru a susţinut meciuri dificile cu cei mai puternici luptători din lume la ca­tegoria sa. El nu a fost învins nici­odată, iar în întîlnirea decisivă desfă­şurată pe o căldură excesivă l-a între­cut categoric pe italianul Fabra, uite, mut obstacol spre titlul olimpic. PIR­­VULESCU a impresionat in acest tur­(Continuare In pag. 8-a)

Next