Romînia Liberă, octombrie 1960 (Anul 18, nr. 4965-4990)

1960-10-14 / nr. 4976

/ / ■ Proletari­­din toate tarile, uniţi-va! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINĂ TRACTOARELE S.M.T. SA LUCREZE DIN PLIN Mecanizatorii din S.M.T. au un rol deosebit de important în gră­birea muncilor agricole de toam­nă. Dacă ei fac ca maşinile pe care le au în seamă să funcţio­neze cu toată capacitatea, atunci aratul, semănatul ca şi celelalte lucrări pot fi terminate de bună seamă la timp. Practica arată că aşa se şi întimplă în multe părţi. Mecanizatorii de la S.M.T. din regiunile Oradea, Constanţa şi Stalin, muncind cu multă rivnă, au reuşit să realizeze planul pen- t tru perioada de toamnă în pro­porţie de 52—54 la sută. Sunt uni­tăţi care au şi efectuat trei sfer­turi din planul pentru acest se­zon. Printre ele se numără : S.M.T. Smeeni din Regiunea Plo­ieşti, S.M.T. Marghita din Regiu- ACTUALE­ lea Oradea, S.M.T Adamclisi din Regiunea Constanţa şi altele. O­­ seamă de brigăzi au ajuns să nu-­­ i deplinească întregul plan. Ba­ni l-au­ şi depăşit. Aşa stau lucrurile 5 cu brigada a 14-a de la S.M.T. ? Ghiorac-Oradea, brigada a douai de la S.M.T. Odobeasca Bucureşti ! şi cu altele. In general, pînă la în această dată, S.M.T. din întreaga­­ tară au efectuat 4­,4 la sută din fi planul pe care-1 au pentru toam­­­nă. E, desigur, un lucru bun.­­ Totuşi, trebuie să spunem că­­ se poate face şi mai mult. Sunt­­ regiuni ca Bacău, Hunedoara etc.­­ unde planul pentru sezonul ac­tual n-a fost realizat decit în proporţie de 32—33 la sută. S.M.T. Padina din Regiunea Ploieşti, S.M.T. Adjud din Regiunea Ba­cău, S.M.T. Simian din Regiunea Craiova şi altele au realizat doar 1 22—30 de procente din plan. Cum f, se explică acest lucru ? Iată­­ cum. fi In unităţile amintite, pregătiri­ fi­le pentru muncile de toamnă s-au­­ făcut superficial. Tractoarele n-au­­ fost revizuite cu simţ de răspun-­ dere iar acum, unele dintre ele nu fac faţă. In Regiunea Iaşi, de pildă, au intrat zilele acestea în reparaţii neplanificate nu mai puţin de 74 de tractoare. Acelaşi fi fenomen se observă şi în Regiu- fi nile Bacău şi Craiova. Şi se mai întimplă un lucru. De obicei, ti tractoarele sunt trimise în sta­ţiuni pentru reparaţii, în loc să se folosească atelierele mobile. .Ceea ce face ca S.M.T. din anu­mite regiuni să nu lucreze pe măsura posibilităţilor este şi fap­tul că aici nu, s-a organizat — deşi condiţii există — munca în două schimburi. Timpul se menţine încă priel­nic. Mecanizatorii din S.M.T. trebuie să profite de acest lucru şi să-şi intensifice activitatea. ACUM TRACTOARELE TRE­BUIE SA LUCREZE DIN PLIN­I LA ARAT SI LA SEMĂN­AT. Krg. * PENTRU ASIGURAREA NAVIGAŢIEI La vărsarea Du­nării prin braţul Suli­na în Mare, se depun In nod continuu aluviuni m­icşorîndu-i adin­­cimea. Pentru asigura­rea navigaţiei pe acest braţ, harni­cii muncitori da la Asociaţia Flu­vială a Dunării da Jos lucrează la dragarea canalu­lui. Totodată co­lectivul de mun­citori şi tehnicieni te strădui­e să realizeze cît mai mari economii. De la începutul anu­lui, valoarea eco­nomiilor obţinu­te prin reducerea cheltuielilor, mări­rea productivităţii muncii şi reduce­rea­­ cantităţii de combustibil consu­mat trece de suma de 1.500.000 lei. Echipajul dragii „Marea Neagră“, de pildă, a redus costul reparaţiei capitale cu 200.000 lei, luînd parte la demontarea şi montarea cupelor. In clişeu: Tom­a Saraev, dragor şef de pe acest vas, urmărind mer­sul lucrărilor de dragare. Foto : NICU VASILE Noi gospodării colective Rezultatele obţinute de colectiviş­tii din Padina, Raionul Pogoanele, au întărit convingerea membrilor în­tovărăşirii din Scutelnici că munca în comun în gospodăria colectivă, unde producţia agricolă se dezvoltă multilateral şi contribuie astfel la creşterea nivelului de trai al colecti­­viştilor, este cea mai avantajoasă pentru ei. Ca urmare cele 118 familii de ţărani întovărăşiţi au hotărit să transforme întovărăşirea lor în gos­podărie agricolă colectivă. In adu­narea de constituire colectiviştii au hotărit ca gospodăria lor să poarte denumirea de „7 Noiembrie“. Ei au stabilit totodată și pri­ele măsuri pentru dezvoltarea continuă a gos­podăriei lor, (Agerpres) CLUJ (de la corespondentul nos­tru).­­ Ieri in satul Bîrlea, Raionul Gherla, a avut loc adunarea de con­stituire a unei noi gospodării co­lective în care au intrat ţăranii în­tovărăşiţi din acest sat. Cu o zi îna­inte, au păşit pe drumul gospodă­riei colective şi întovărăşiţii din satul Adalin, Raionul Jibou. Ei au hotărit ca unitatea lor să poarte nu­­mele de gospodăria colectivă „7 Noiembrie“. ----------------------------------------------!llil!lll!l!!!lll!ll!l!!lli 1 MAI mult minereu PENTRU FURNALE HUNEDOARA (de la corespondentul nostru).­­ Colectivul de muncitori, in­gineri şi tehnicieni de la mina Ghelar, s-a angajat ca anul acesta să extragă şi sa trimită furnaliştilor importante cantităţi de minereu în afara prevede­rilor de plan. Organizind mai bine munca, atît la lucrările de pregătire cît şi la extracţie, ei au reuşit să de­păşească randamentele de lucru plani­ficate. Ca urmare de la Incendtul anu­lui s-au extras peste 17.000 tone mine­reu­­de fier peste pian. ÎNTREPRINDERE PENTRU PROCURAREA ANIMALELOR DE RASA De curind, conducerea Ministerului Agriculturii a hotărât înfiinţarea între­prinderii de stat pentru aprovizionarea cu animale de reproducţie (I.S.A A.R.) Noua întreprindere va avea în subor­dine oficii regionale de aprovizionare cu animale de reproducţie, care iau­­flintă prim transformarea oficiilor re­gionale ale Centralei farmaceutice zoo­­veterinare. Pe urmele materialelor publicate Despre aprovizionarea cu gaze lichefiate Deşi aprovizionarea cu gaze liche­fiate ţine tot mai mult pas cu spo­rirea continuă a numărului poseso­rilor de reşouri şi sobe cu aragaz, a­­cum cînd vremea s-a răcit şi consumul e mai mare, în unele localităţi din ţară se mai sem­nalează deficienţe în această pri­vinţă. Despre ele ne-au infor­mat în ultimele zile scrisori pri­mite din Timişoara, Găeşti, Tg. Jiu etc. Referindu-se la un arti­col apărut anul trecut în ziarul nos­tru, prin care tov. Dumitru Popovici, directorul Direcţiei Generale de a­­provizionare şi desfacere din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, anunţa o serie de măsuri ce urmează să fie luate pentru o deser­vire corespunzătoare a abonaţilor cu butelii pline aragaz, autorii acestor scrisori se interesează de modul în care au fost traduse în viaţă aceste măsuri. „Cînd va intra în funcţiune staţia de îmbuteliere de la Timişoa­ra despre care se amintea?" — ne întreabă, de pildă, cititoarea L. Şu­­văgău din oraşul Timişoara. Aseme­nea întrebări ne pun şi diferiţi ci­titori din Regiunea Constanţa. Spre a da un răspuns precis tutu­ror celor care ne cer relaţii în legă­tură cu aceste probleme cît şi cu al­tele legate de aprovizionarea cu gaze lichefiate, ne-am adresat din nou tov. Dumitru Popovici. 1 — Am vrea să ştim în primul lină care-i stadiul lucrărilor staţiilor de îmbuteliere de la Timişoara şi Constanţa. — Avem toate temeiurile să spu­nem că ambele vor fi terminate pînă la sfîrşitul anului. Depunem toate eforturile ca cea de la Timişoara - unde numărul abonaţilor e foarte mare - să fie gata chiar pînă la sfîrşitul acestei luni. In prezent, i se fac probele tehnologice. Totoda­tă ne vom ţine de cuvînt şi cu sta­ţia de la Constanţa.­­­ Vor putea aceste staţii să aco­pere necesităţile mereu crescîn­­de ale celor două regiuni? Pu­nem această întrebare deoarece din scrisorile primite reiese că in oraşele Reşiţa, Constanţa şi Ti­mişoara cetăţenii intimpină greu­tăţi în aprovizionarea cu butelii pline aragaz. — Fără îndoială că da. Staţia de îmbuteliere de la Timişoara, care va deservi toate localităţile din jurul o­­raşului situate pînă la 120 km. dis­tanţă (Arad, Lugoj, Caransebeş, Ora­­viţa, Lipova, Sînnicolaul Mare, Jim­­bolia, Deta şi bineînţeles oraşul de reşedinţă al regiunii), are o capaci­tate ce poate satisface de trei ori necesităţile actuale ale regiunii. Şi dacă va fi nevoie, ea va putea pro­duce şi mai mult. De perspectiva creşterii continue a numărului abo­naţilor noştri, ca urmare a ridicării nivelului de trai al populaţiei şi a necesităţilor staţiunilor de pe litoral, am ţinut seama­­şi la Constanţa. ..Sta­ţia de îmbuteliere pe care o înfiin­­ţam aci va asigura aprovizionarea întregii Dobroge. — Ce ne puteţi spune, în legătură cu aprovizionarea celorlalte re­giuni ? — Ne străduim să creăm peste tot condiţii mai bune de aprovizionare. Capacitatea de îmbuteliere a staţiei Ploieşti e aproape dublă faţă de a­­nul trecut. In afara regiunii Plo­ieşti, ea furnizează butelii pline lo­calităţilor moldovene şi oraşului Stalin. De asemenea, primim anul a­­cesta, în plus faţă de anul trecut, cantităţi însemnate de butan de la P. IEŞEA­NU (Continuare in pag. 2 a) !l!!li;illlli!lllll!lili!-------------------------------------------­ CONSFĂTUIRE­­ CU PRIVIRE LA PREZENTAREA GRAFICĂ A CĂRŢII Consiliul superior editorial din R. P. Rom­îna a organizat o consfătuire în cadrul căreia au fost dezbătute o serie de probleme privind prezentarea artis­­tico-grafică a cărţii şi un proiect de măsuri privind îmbunătăţirea prezen­tării artistico-grafice şi realizării poli­grafice a cărţii. Au participat condu­cători şi lucrători din edituri, din po­ligrafie, artişti plastici, critici de artă, precum şi reprezentanţi ai conducerii Ministerului Invăţămîntului şi Culturii. În încheierea consfătuirii a luat cu­­vîntul tov. Constantin Prisnea, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Cultu­rii şi preşedinte al Consiliului superior editorial din R. P. Romînă. LOCUINŢE DATE IN FOLOSINŢA PETROŞANI (de la corespondentul nostru). — Constructorii de locuinţe au terminat şi dat în folosinţă anul acesta 472 apartamente. In momentul de faţă el execută lucrări la alte lo­cuinţe care vor fi date în folosinţă plnă la sfîrşitul anului. Muncitorii, Inginerii şi tehnicienii din întreprinderile ce aparţin Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei au în­cheiat bilanţul primelor trei trimestre ale acestui an cu o depăşire de 2,1 la sută a planului producţiei marfă, reali­­zînd peste plan importante cantităţi de produse. Astfel chimiştii au dat în plus în această perioadă 20.390 tone de so­dă calcinată şi caustică, peste 10.000 tone de acid sulfuric, 3.000 vagoane în­grășăminte cu fosfor, 28,7 tone fire sin­tetice etc. In­ industria petrolului s-au forat peste plan 32.356 m și au fost produse în plus 15.054 tone benzină, 26.707 tone motorină, 24.920 tone uleiuri minerale, 6.782 tone gaze lichefiate și alte produse. CUTREMURUL DE IERI In ziua de 13 octombrie, la ora 4h21’53”, seismografele secţiei de seis­mologie a Observatorului din Bucureşti al Academiei R. P. Române au înregis­trat oscilaţiile unui cutremur de Pă­­mînt al cărui epicentru probabil se gă­seşte în direcţia nord-est, la circa 160 km. depărtare de Bucureşti. Cutremu­rul a fost simţit la Bucureşti avînd gradul de intensitate macroseismică 5—0. (Agerpres)­ ­ BILANȚ RODNIC •" CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele 15, 16 şi 17 octombrie, a.p. se prevede următorul timp pro­babil : IN BUCU­REŞTI : Vremea in­­stablia. Cerul va­riabil. Temporar va ploua. Vînt potrivit, temperatura în scădere uşoară către sfîrşitul inter­valului. IN ŢARA : Vremea instabi­lă. Cer variabil, temporar noros. Ploi locale vor cădea în cea mai mare parte a țării. Vînt potrivit la început din sectorul vestic, apoi din est. Temperatura în scădere. Anul XVIII nr.4976 4 pagini 20 bani Vineri 14 octombrie 1960 ---------------m­il tiltl.în­tlHIH ---------------­ Success ale constructorilor de drumuri CONSTANŢA (de la coresponden­tul nostru). — Pînă la sfîrşitul lunii septembrie s-au construit în Re­giunea Constanţa aproape 16 km. de drumuri regionale, adică peste 60 la sută din planul anual. Printr-o bună organizare şi folosire a mijloacelor mecanizate, la lucrările de construc­­ţie-montaj s-a reuşit să se obţină o reducere a preţului de cost faţă de cheltuielile de deviz de peste 1.571.000 lei, depăşindu-se astfel sar­cina planificată cu 1.100.000 lei. Tot în această perioadă s-au executat lu­crări de întreţinere a drumurilor pe o distanţă de 324 km, depăşindu-se cu 2 la sută planul anual. Datorită sprijinului dat de locuitorii satelor la aceste lucrări s-au realizat econo­mii de peste 6.400.000 lei. O ifrîngere a colonialiştilor Corespondenţă telefonică din New York ----­ D'­eşi a fost amînat cu 24 de ore, deşi preşedintele sesiunii A­­dunării Generale a O.N.U. şi-a sfărîmat ciocănelul izbindu-l de pupitru, deşi delegaţi ai unor ţări au fost împiedicaţi să vorbească de către preşedintele Roland, deşi reprezentantul american a făcut tot posibilul ca să schimbe atmosfera, votul inevitabil s-a produs. Propu­nerea U.R.S.S. cu privire la necesi­tatea examinării în şedinţa plenară a Adunării Generale a O.N.U. a pro­­blemei acordării independenţei ţări­lor şi popoarelor coloniale a fost a­­doptată în unanimitate. Fără îndoială că ultimele zile, dar mai cu seamă şedinţa de joi dimi­neaţă, va intra în istoria O.N.U. In această zi puterile colonialiste au suferit una dintre cele mai puter­nice înfrîngeri din istoria lor. După cum se ştie, în Comitetul general ele au făcut tot ce au putut pentru a impune ca această problemă care afectează viaţa a aproape 100 mi­lioane de oameni — dar mai mult decit atît, care­ poate provoca con­flicte armate şi războaie, punînd în primejdie pacea şi securitatea, să fie discutată nu în Adunarea Gene­rală, ci într-un comitet al O.N.U. Era însă clar că negustorii de­ sclavi se găseau tot mai izolaţi şi că marea majoritate a statelor va­­ vota în favoarea propunerilor sovietice. După înflăcăratul şi convingătorul discurs rostit de N. S. Iliuşciov cea mai mare parte a vorbitorilor s-a pronunţat pentru discutarea proble­mei în şedinţa Adunării Generale. La un moment dat la tribună­ s-a urcat însă reprezentantul Filipine­­lor, reprezentantul acelei ţări pe care Dulles o denumea adeseori „ne­potul preferat al Americii“. Şi „ne­potul" nu a vrut să înşele aşteptă­rile unchiului. Aşa că a început să deşarte tot sacul răsuflatelor calom­nii­ anticomuniste. Grosolanele sale atacuri îndreptate împotriva state­lor socialiste au primit o replică demnă, viguroasă, din partea repre­zentantului ţării noastre. Dar cu toate acestea, manevrele obstrucţio­niste ale adepţilor colonialismului nu au luat sfîrşit. După ce şi alţi dele­gaţi au vorbit în sprijinul propune­rilor sovietice, după ce devenise cit se poate de clar că nimeni şi nimic nu mai poate schimba cursul eve­nimentelor, a luat cuvîntul reprezen­tantul american Wilcox. Acesta a început să reia placa uzată a calom­niilor la adresa popoarelor din ţă­rile de democraţie populară. Repre­zentantul ţării noastre pune din nou lucrurile la punct şi cere cu fermi­tate preşedintelui Adunării să asi­gure respectarea tuturor ţărilor membre ale O.N.U. Roland nu-şi mai poate stăpini nervii. Irascibilul preşedinte — după cum l-a denumit un gazetar ameri­can — şi-a sfărîmat ciocănelul cu care izbea în masă. Apoi, încâlcind toate regulile de procedură, în timp ce un uşier aduna de pe jos sfărâmă­­tu­rile prezidenţialului ciocănel, Ro­land anunţă suspendarea şedinţei... Pe feţele imensei majorităţi a de­legaţilor se citea stupoarea, stupoa­rea şi indignarea. Minute în şir ni­meni nu a părăsit sala de şedinţă. Tuturora le apăruse limpede in acel moment că manevra fusese preme­ditată, îndelung chibzuită. Un ziarist american cu care am stat de vorbă mi-a declarat că pre­şedintele a suspendat şedinţa toc­mai în momentul în care votul era pe punctul de a avea loc şi cînd toate pronosticurile erau favorabile cererii U.R.S.S. El mi-a afirmat că preşedintele, a suspendat şedinţa pentru a permite puterilor occiden­tale să întoarcă votul in favoarea lor şi că Wilcox a primit ingrata misiune de a obţine cîştigarea de timp in vederea exercitării de noi presiuni asupra unor delegaţii. Totul a fost însă în zadar. Complet izolate, puterile colonia­liste au fost nevoite să facă pasul pe care au încercat, cu deznădejde, să-l evite încă din momentul cînd a început să se discute ordinea de zi a sesiunii. Ele au fost silite să sa rarieze majorităţii, pentru a atenua cît de cît impresia produsă şi în­­frîngerea ce avea să urmeze. Aşadar cererea Uniunii Sovietice a fost votată în unanimitate. Infrîngarea de astăzi a puterilor colonialiste e semnificativă. Ea nu este nici prima, dar nici ultima. MIRCEA RADULESCU 13 octombrie 1900. In via colectivei Colectiviştii din comuna Vul­turul, Regiunea Constanţa, şi-au dezvoltat — în decursul anilor — multilateral producţia obşteas­că. Aici se cultivă an de an im­portante suprafeţe cu cereale, s-au înfiinţat şi dezvoltat fer­mele zootehnice, s-au făcut plan­taţii de viţă de vie etc. Venitu­rile realizate din vînzarea cerea­lelor către stat, pe bază de con­tract, se ridică la peste 1.200.000 lei, iar cele provenite din secto­rul zootehnic la aproape 500.000 lei. In clişeu : colectivista Silvia Olteanu la culesul strugurilor. Foto: AGERPRES MILIONUL FLORAR Parcurile oraşului, a­­cum în miez de toamnă, au un colorit anume şi rugina frunzelor, însă­, lează pretutindeni auto­grafele anotimpului. Iar florile ? Florile îşi risi­pesc generos petalele şi odată cu prima brumă a toamnei îşi încheie efe­mera existenţă... pînă la primăvara viitoare. Aşa spun legile botanicei dar iată că prin munca neost­ienită a unor oameni harnici şi anonimi bu­chetul imens­­al oraşului este mereu proaspăt. l-am văzut ieri la treabă şi m-am­ gîndit să le însemn în Instanta­neul de astăzi ghidul nostru de caldă mulţu­mire. In Cişmigiu­, în Parcul de Cultură şi Odihnă, pe pajiştea îm­prejmuită de asfalt a bulevardului Ana Ipă­­tescu, pretutindeni gră­­dinarii secţiei de gospo­dărie comunală o sfătu­im popular al Capitalei trudesc neostenit să plan­teze zilnic noi nori. Cînd trecem şi privim trans­plantarea aceasta splen­­didă de culori să ne gîn­­dim deci la munca gin­gaşe a acestor cultiva­­tori care în lupta cu bru­ma fac să Învingă seva şi nectarul florilor. Ştiţi cîte pansele s-au plantat în aceste zile în oraş ? INSTANTANEE I­ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiMitiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiimim>~ Peste un milion. Adică un milion florar pentru zimbeu­l copiilor, pentru lirismul îndrăgostiţilor, pentru estetica oraşului, pentru plăcerea noastră a tuturor. In locul petu­niilor secerate de nopţile reci de toamnă, pause, le­e şi trandafirii sunt răsădiţi în fiecare dimi­neaţă sub supravegherea grădinarilor care le o­­crotesc drumul în lume. Numai în piaţa Nicollae Bălcescu au fost plantaţi 2500 de trandafiri iar în alte pieţe şi parcuri, mii şi mii de fire de tranda­­firi se înalţă ca o ofran­dă adusă „zînei melo­­ipeelor“. Dar horticultorii oraşului se gîndesc încă de pe acum gospodăreşte şi la primăvara care vine. In noua piaţă a Palatului Republicii, în mijlocul oraşului care s-a înălţat anul acesta, s-­au sădit 50.000 de la­­lele, narcise şi bujori.­ Este fără îndoială semnul unei vieţi tot mai frumoase făurită într-o casă dragă, unde oame­nii ştiu s-o trăiască aşa cum se cuvine. Ai plecat dimineaţa la treabă, prietene ? Ai tre­sărit oleacă în staţia de tramvai cînd ai văzut pe rondul de alături nojghi­­ţa rece şi insensibilă a brumei... Dar florile ? N-avea nici o grije..Hăr­nicii horticultori au şi venit la datorie şi florile sînt iar la locul lor. Şi în clipa aceasta cînd ini­ma îţi bate cu emoţie, te gin­deşti desigur şi la ei ! D. TABACU ! lllllllllllllllllllll!ll!ll!lllllllll!llillllll\!!lll!!llli!lli!!!li;i::ji>!:;'!!;:l>.i;i!;fillji!!!lllllllllllllll!llll!lllllllllllllllllllll!lllllllllll!llllllllllilllllllllliU!llllllllllllllllllUl!lllllllllllllllll!IIIIIIIIIIIIIUIUIÎlî!illllT!liUil!lll!^ Ülés C­el mai nou magazin alimentar cu autodeservire a luat flintă pe strada 7 Noiembrie nr. 13. Firma luminoasă, cu litere mari şi roşii de neon, atrage de departe atenţia trecătorilor cu invitaţia • „Ser­­viţi-vă". In interiorul magazinului, amenajat in conditiuni moderne, e un du-te-vino continuu. Cumpărătorii isi aleg singuri mărfurile in coșuri albastre de material plastic. O sur­priză plăcută o constituie faptul că in acest magazin se pot cumpăra di­verse produse lactate, băuturi etc. păstrate la rece. Iată-1, de pildă. In clișeul nr. 1 — pe maistrul rectifica­tor Ludovic Kilipuţi, de la fabrica „Rulmentul" din Oraşul Stalin, ale­­gindu-şi direct din vitrina frigorifică câteva sticle cu bere rece. Este expli­­cabil deci că volumul vînzărilor creşte , în toc de 300.000 Iei vinzare lunară cit se realiza anterior cirul magazinul funcţiona cu deservire obişnuită, astăzi acest magazin rea­lizează — intr-o lună de zile­ — o vinzare de peste un milion lei. Se vede treaba insă că avantajele autodeservirii au convins, şi pe ve­cini — adică pe lucrătorii, din uni­­tafile de coom­erţ cu alt obiect de ac­tivitate — să îmbrăţişeze şi ei această metodă înaintată. In acest­­fel,­ Pe aceeaşi stradă — şi anume la nr. 15 — s-a deschis un magazin de incăl­­­ţăminte care funcţionează pe bază de autodeservire. „Alegeţi modelul pre­­ge­nerat direct din expoziţiei", te îndeamnă unul din afişele din interior.­­ Intr.adevăr, intregul magazin este o frumoasă expoziţie, cuprinzând un­­ sortiment variat de încălţăminte produsă de uzinele „Kirov"-Bucureşti,­­ „langs Verbak"-Cluj, fabrica „SeUe­a­ Bremer“-Timişoara, „Arta" - Oradea . Vânzarea in magazin se desfăşoa­ră operativ, încălţămintea este prin­­citată in vitrinele deschise ce străju­iesc pereţii interiori ai magazinului, pe numere, modele şi culori. Preţul articolului de încălţăminte respectiv este imprimat pe talpa sau in inte­riorul pantofului, iat-o, in clişeul nr. 2 pe tovarăşa Iancu, de loc din Foc­şani, care — aflată in trecere prin Oraşul Stalin — îşi alege bucuroasă direct din vitrina deschisă o ele­gantă pereche de pantofi. Pentru probă, ii stau la dispoziţie scaunele moderne, tapisate cu vinilin, după care nu-i rămâne decât­­să achite­­cos­­tul pantofilor la casă. In aceeaşi oră, şi-au mai cumpărat pantof după noul sistem de vinzare munci­­­­toarea Judich Binder de la fabrica ,,Partizanul roşu", sora medicală Ana Mălin, pensionara Tereza Pannit şi alţii. Peste drum, la nr. 14, găsim in­trodusă autodeservirea în localul unei... librării, tot prima de acest gen din fard. Şi aici au dispărut tej­ghelele, cărţile fiind orinduite in rafturi deschise pe grupe : politice, ideo­logice, tehnico-ştiinţifice, literare, de artă, sport. Găsim aici cărţi tipărite in limba romină, ca şi in limbile germană şi maghiară. Un adevărat „prieten al cărţii" este şi maistrul Ioan P­utsch de la întreprinderea „Electroprecizia"-Săcele, posesor al unei frumoase biblioteci personale şi autor al unor însemnate inovaţii, lată-l, în clişeul nr. 3, alegindu-şi o nouă carte din raft. Dar să mergem mai departe. Bună­oară, in piaţa „23 August" din apro­piere, pentru a intra in primul ma­gazin din ţară cu automate pentru produse industriale. Iniţiatorul şi constructorul principal al acestor ori­ginale automate este comunistul N. Marino, tehnician la O.C.L. Produse industriale Oraşul Stalin. De o parte şi de alta a magazinului, se află înşiruite 40 de automate ce cuprind fiecare cite 38 de cupe cu tot atâtea sortimente de cravate, batiste, cio­rapi, curele şi alte produse. Printr-o simplă apăsare pe buton (ca în clişeul­­nr 4), obiectul ales se oprește in dreptul cumpărătoarei. După a­­chitarea la casă și după­­ „dezlega­­rea" automată respectivă efectuată mecanic de casieră, cupa cu arti­colul ales se deschide și astfel cum­­părătoarea intră în posesia lui. Tot în acest magazin găsim și o altă noutate: un panou-vitrină cu 75 articole de parfument şi galanterie nu­­merotate separat şi având afişate preţurile respective. Obiectul ales este adus la casă­ prin banda volantă şi eliberat cumpărătorului. Nou este şi sistemul de deservire de la raionul de ţesături, unul din cele 12 raioane ale magazinului uni­versal „Elegant" din cartierul „Trac­torul", deschis nu de mult. Variatele sortimente de ţesături sunt expuse aici pe 240 rulouri mobile. Prin punct­ea in mişcare a rulourilor,­ cumpărătorii pot examina mai uşor ţesăturile ex­puse şi îşi pot da seama mai bine de calitatea lor. Şi ■ acest sistem al expunerii deschise, ca şi celelalte metode înaintate de deservire in comerţ câştigă tot mai mult sufra­­giile cumpărătorilor, intrucit asi­gură o deservire promptă, opera­tivă. NOU00 Cetăţeanul venit cu diverse treburi in Oraşul Stalin s-a obişnuit să găsească mai întotdeauna cîte ceva nou în comerţul de stat. Şi ţiu e vorba numai de vitrinele magazinelor alcătuite ingenios, cu mijloace mecanice de expunere a produselor, ori de originalitatea execuţiei unor firme luminoase. Este vorba de o problemă mai importantă şi anume de Introducerea şi răspândirea metodelor de deservire înaintate. Doar aci, în acest oraş, s-a deschis primul bufet­ expres cu „automate" pentru diferite gustări, prăjituri, bere etc. Tot aci s-au deschis — prin­tre primele din ţară — trei magazine alimentare cu autodeservire. Text: MIRCEA SCRIPCA şi GHENADIE VINTI Foto : N. VASILIU

Next