Romînia Liberă, octombrie 1960 (Anul 18, nr. 4965-4990)
1960-10-14 / nr. 4976
/ / ■ Proletaridin toate tarile, uniţi-va! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINĂ TRACTOARELE S.M.T. SA LUCREZE DIN PLIN Mecanizatorii din S.M.T. au un rol deosebit de important în grăbirea muncilor agricole de toamnă. Dacă ei fac ca maşinile pe care le au în seamă să funcţioneze cu toată capacitatea, atunci aratul, semănatul ca şi celelalte lucrări pot fi terminate de bună seamă la timp. Practica arată că aşa se şi întimplă în multe părţi. Mecanizatorii de la S.M.T. din regiunile Oradea, Constanţa şi Stalin, muncind cu multă rivnă, au reuşit să realizeze planul pen- t tru perioada de toamnă în proporţie de 52—54 la sută. Sunt unităţi care au şi efectuat trei sferturi din planul pentru acest sezon. Printre ele se numără : S.M.T. Smeeni din Regiunea Ploieşti, S.M.T. Marghita din Regiu- ACTUALE lea Oradea, S.M.T Adamclisi din Regiunea Constanţa şi altele. O seamă de brigăzi au ajuns să nu- i deplinească întregul plan. Bani l-au şi depăşit. Aşa stau lucrurile 5 cu brigada a 14-a de la S.M.T. ? Ghiorac-Oradea, brigada a douai de la S.M.T. Odobeasca Bucureşti ! şi cu altele. In general, pînă la în această dată, S.M.T. din întreaga tară au efectuat 4,4 la sută din fi planul pe care-1 au pentru toamnă. E, desigur, un lucru bun. Totuşi, trebuie să spunem că se poate face şi mai mult. Sunt regiuni ca Bacău, Hunedoara etc. unde planul pentru sezonul actual n-a fost realizat decit în proporţie de 32—33 la sută. S.M.T. Padina din Regiunea Ploieşti, S.M.T. Adjud din Regiunea Bacău, S.M.T. Simian din Regiunea Craiova şi altele au realizat doar 1 22—30 de procente din plan. Cum f, se explică acest lucru ? Iată cum. fi In unităţile amintite, pregătiri file pentru muncile de toamnă s-au făcut superficial. Tractoarele n-au fost revizuite cu simţ de răspun- dere iar acum, unele dintre ele nu fac faţă. In Regiunea Iaşi, de pildă, au intrat zilele acestea în reparaţii neplanificate nu mai puţin de 74 de tractoare. Acelaşi fi fenomen se observă şi în Regiu- fi nile Bacău şi Craiova. Şi se mai întimplă un lucru. De obicei, ti tractoarele sunt trimise în staţiuni pentru reparaţii, în loc să se folosească atelierele mobile. .Ceea ce face ca S.M.T. din anumite regiuni să nu lucreze pe măsura posibilităţilor este şi faptul că aici nu, s-a organizat — deşi condiţii există — munca în două schimburi. Timpul se menţine încă prielnic. Mecanizatorii din S.M.T. trebuie să profite de acest lucru şi să-şi intensifice activitatea. ACUM TRACTOARELE TREBUIE SA LUCREZE DIN PLINI LA ARAT SI LA SEMĂNAT. Krg. * PENTRU ASIGURAREA NAVIGAŢIEI La vărsarea Dunării prin braţul Sulina în Mare, se depun In nod continuu aluviuni micşorîndu-i adincimea. Pentru asigurarea navigaţiei pe acest braţ, harnicii muncitori da la Asociaţia Fluvială a Dunării da Jos lucrează la dragarea canalului. Totodată colectivul de muncitori şi tehnicieni te străduie să realizeze cît mai mari economii. De la începutul anului, valoarea economiilor obţinute prin reducerea cheltuielilor, mărirea productivităţii muncii şi reducerea cantităţii de combustibil consumat trece de suma de 1.500.000 lei. Echipajul dragii „Marea Neagră“, de pildă, a redus costul reparaţiei capitale cu 200.000 lei, luînd parte la demontarea şi montarea cupelor. In clişeu: Toma Saraev, dragor şef de pe acest vas, urmărind mersul lucrărilor de dragare. Foto : NICU VASILE Noi gospodării colective Rezultatele obţinute de colectiviştii din Padina, Raionul Pogoanele, au întărit convingerea membrilor întovărăşirii din Scutelnici că munca în comun în gospodăria colectivă, unde producţia agricolă se dezvoltă multilateral şi contribuie astfel la creşterea nivelului de trai al colectiviştilor, este cea mai avantajoasă pentru ei. Ca urmare cele 118 familii de ţărani întovărăşiţi au hotărit să transforme întovărăşirea lor în gospodărie agricolă colectivă. In adunarea de constituire colectiviştii au hotărit ca gospodăria lor să poarte denumirea de „7 Noiembrie“. Ei au stabilit totodată și priele măsuri pentru dezvoltarea continuă a gospodăriei lor, (Agerpres) CLUJ (de la corespondentul nostru). Ieri in satul Bîrlea, Raionul Gherla, a avut loc adunarea de constituire a unei noi gospodării colective în care au intrat ţăranii întovărăşiţi din acest sat. Cu o zi înainte, au păşit pe drumul gospodăriei colective şi întovărăşiţii din satul Adalin, Raionul Jibou. Ei au hotărit ca unitatea lor să poarte numele de gospodăria colectivă „7 Noiembrie“. ----------------------------------------------!llil!lll!l!!!lll!ll!l!!lli 1 MAI mult minereu PENTRU FURNALE HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la mina Ghelar, s-a angajat ca anul acesta să extragă şi sa trimită furnaliştilor importante cantităţi de minereu în afara prevederilor de plan. Organizind mai bine munca, atît la lucrările de pregătire cît şi la extracţie, ei au reuşit să depăşească randamentele de lucru planificate. Ca urmare de la Incendtul anului s-au extras peste 17.000 tone minereude fier peste pian. ÎNTREPRINDERE PENTRU PROCURAREA ANIMALELOR DE RASA De curind, conducerea Ministerului Agriculturii a hotărât înfiinţarea întreprinderii de stat pentru aprovizionarea cu animale de reproducţie (I.S.A A.R.) Noua întreprindere va avea în subordine oficii regionale de aprovizionare cu animale de reproducţie, care iauflintă prim transformarea oficiilor regionale ale Centralei farmaceutice zooveterinare. Pe urmele materialelor publicate Despre aprovizionarea cu gaze lichefiate Deşi aprovizionarea cu gaze lichefiate ţine tot mai mult pas cu sporirea continuă a numărului posesorilor de reşouri şi sobe cu aragaz, acum cînd vremea s-a răcit şi consumul e mai mare, în unele localităţi din ţară se mai semnalează deficienţe în această privinţă. Despre ele ne-au informat în ultimele zile scrisori primite din Timişoara, Găeşti, Tg. Jiu etc. Referindu-se la un articol apărut anul trecut în ziarul nostru, prin care tov. Dumitru Popovici, directorul Direcţiei Generale de aprovizionare şi desfacere din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, anunţa o serie de măsuri ce urmează să fie luate pentru o deservire corespunzătoare a abonaţilor cu butelii pline aragaz, autorii acestor scrisori se interesează de modul în care au fost traduse în viaţă aceste măsuri. „Cînd va intra în funcţiune staţia de îmbuteliere de la Timişoara despre care se amintea?" — ne întreabă, de pildă, cititoarea L. Şuvăgău din oraşul Timişoara. Asemenea întrebări ne pun şi diferiţi cititori din Regiunea Constanţa. Spre a da un răspuns precis tuturor celor care ne cer relaţii în legătură cu aceste probleme cît şi cu altele legate de aprovizionarea cu gaze lichefiate, ne-am adresat din nou tov. Dumitru Popovici. 1 — Am vrea să ştim în primul lină care-i stadiul lucrărilor staţiilor de îmbuteliere de la Timişoara şi Constanţa. — Avem toate temeiurile să spunem că ambele vor fi terminate pînă la sfîrşitul anului. Depunem toate eforturile ca cea de la Timişoara - unde numărul abonaţilor e foarte mare - să fie gata chiar pînă la sfîrşitul acestei luni. In prezent, i se fac probele tehnologice. Totodată ne vom ţine de cuvînt şi cu staţia de la Constanţa. Vor putea aceste staţii să acopere necesităţile mereu crescînde ale celor două regiuni? Punem această întrebare deoarece din scrisorile primite reiese că in oraşele Reşiţa, Constanţa şi Timişoara cetăţenii intimpină greutăţi în aprovizionarea cu butelii pline aragaz. — Fără îndoială că da. Staţia de îmbuteliere de la Timişoara, care va deservi toate localităţile din jurul oraşului situate pînă la 120 km. distanţă (Arad, Lugoj, Caransebeş, Oraviţa, Lipova, Sînnicolaul Mare, Jimbolia, Deta şi bineînţeles oraşul de reşedinţă al regiunii), are o capacitate ce poate satisface de trei ori necesităţile actuale ale regiunii. Şi dacă va fi nevoie, ea va putea produce şi mai mult. De perspectiva creşterii continue a numărului abonaţilor noştri, ca urmare a ridicării nivelului de trai al populaţiei şi a necesităţilor staţiunilor de pe litoral, am ţinut seamaşi la Constanţa. ..Staţia de îmbuteliere pe care o înfiinţam aci va asigura aprovizionarea întregii Dobroge. — Ce ne puteţi spune, în legătură cu aprovizionarea celorlalte regiuni ? — Ne străduim să creăm peste tot condiţii mai bune de aprovizionare. Capacitatea de îmbuteliere a staţiei Ploieşti e aproape dublă faţă de anul trecut. In afara regiunii Ploieşti, ea furnizează butelii pline localităţilor moldovene şi oraşului Stalin. De asemenea, primim anul acesta, în plus faţă de anul trecut, cantităţi însemnate de butan de la P. IEŞEANU (Continuare in pag. 2 a) !l!!li;illlli!lllll!lili!------------------------------------------- CONSFĂTUIRE CU PRIVIRE LA PREZENTAREA GRAFICĂ A CĂRŢII Consiliul superior editorial din R. P. Romîna a organizat o consfătuire în cadrul căreia au fost dezbătute o serie de probleme privind prezentarea artistico-grafică a cărţii şi un proiect de măsuri privind îmbunătăţirea prezentării artistico-grafice şi realizării poligrafice a cărţii. Au participat conducători şi lucrători din edituri, din poligrafie, artişti plastici, critici de artă, precum şi reprezentanţi ai conducerii Ministerului Invăţămîntului şi Culturii. În încheierea consfătuirii a luat cuvîntul tov. Constantin Prisnea, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii şi preşedinte al Consiliului superior editorial din R. P. Romînă. LOCUINŢE DATE IN FOLOSINŢA PETROŞANI (de la corespondentul nostru). — Constructorii de locuinţe au terminat şi dat în folosinţă anul acesta 472 apartamente. In momentul de faţă el execută lucrări la alte locuinţe care vor fi date în folosinţă plnă la sfîrşitul anului. Muncitorii, Inginerii şi tehnicienii din întreprinderile ce aparţin Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei au încheiat bilanţul primelor trei trimestre ale acestui an cu o depăşire de 2,1 la sută a planului producţiei marfă, realizînd peste plan importante cantităţi de produse. Astfel chimiştii au dat în plus în această perioadă 20.390 tone de sodă calcinată şi caustică, peste 10.000 tone de acid sulfuric, 3.000 vagoane îngrășăminte cu fosfor, 28,7 tone fire sintetice etc. In industria petrolului s-au forat peste plan 32.356 m și au fost produse în plus 15.054 tone benzină, 26.707 tone motorină, 24.920 tone uleiuri minerale, 6.782 tone gaze lichefiate și alte produse. CUTREMURUL DE IERI In ziua de 13 octombrie, la ora 4h21’53”, seismografele secţiei de seismologie a Observatorului din Bucureşti al Academiei R. P. Române au înregistrat oscilaţiile unui cutremur de Pămînt al cărui epicentru probabil se găseşte în direcţia nord-est, la circa 160 km. depărtare de Bucureşti. Cutremurul a fost simţit la Bucureşti avînd gradul de intensitate macroseismică 5—0. (Agerpres) BILANȚ RODNIC •" CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele 15, 16 şi 17 octombrie, a.p. se prevede următorul timp probabil : IN BUCUREŞTI : Vremea instablia. Cerul variabil. Temporar va ploua. Vînt potrivit, temperatura în scădere uşoară către sfîrşitul intervalului. IN ŢARA : Vremea instabilă. Cer variabil, temporar noros. Ploi locale vor cădea în cea mai mare parte a țării. Vînt potrivit la început din sectorul vestic, apoi din est. Temperatura în scădere. Anul XVIII nr.4976 4 pagini 20 bani Vineri 14 octombrie 1960 ---------------mil tiltl.întlHIH --------------- Success ale constructorilor de drumuri CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — Pînă la sfîrşitul lunii septembrie s-au construit în Regiunea Constanţa aproape 16 km. de drumuri regionale, adică peste 60 la sută din planul anual. Printr-o bună organizare şi folosire a mijloacelor mecanizate, la lucrările de construcţie-montaj s-a reuşit să se obţină o reducere a preţului de cost faţă de cheltuielile de deviz de peste 1.571.000 lei, depăşindu-se astfel sarcina planificată cu 1.100.000 lei. Tot în această perioadă s-au executat lucrări de întreţinere a drumurilor pe o distanţă de 324 km, depăşindu-se cu 2 la sută planul anual. Datorită sprijinului dat de locuitorii satelor la aceste lucrări s-au realizat economii de peste 6.400.000 lei. O ifrîngere a colonialiştilor Corespondenţă telefonică din New York ---- D'eşi a fost amînat cu 24 de ore, deşi preşedintele sesiunii Adunării Generale a O.N.U. şi-a sfărîmat ciocănelul izbindu-l de pupitru, deşi delegaţi ai unor ţări au fost împiedicaţi să vorbească de către preşedintele Roland, deşi reprezentantul american a făcut tot posibilul ca să schimbe atmosfera, votul inevitabil s-a produs. Propunerea U.R.S.S. cu privire la necesitatea examinării în şedinţa plenară a Adunării Generale a O.N.U. a problemei acordării independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale a fost adoptată în unanimitate. Fără îndoială că ultimele zile, dar mai cu seamă şedinţa de joi dimineaţă, va intra în istoria O.N.U. In această zi puterile colonialiste au suferit una dintre cele mai puternice înfrîngeri din istoria lor. După cum se ştie, în Comitetul general ele au făcut tot ce au putut pentru a impune ca această problemă care afectează viaţa a aproape 100 milioane de oameni — dar mai mult decit atît, care poate provoca conflicte armate şi războaie, punînd în primejdie pacea şi securitatea, să fie discutată nu în Adunarea Generală, ci într-un comitet al O.N.U. Era însă clar că negustorii de sclavi se găseau tot mai izolaţi şi că marea majoritate a statelor va vota în favoarea propunerilor sovietice. După înflăcăratul şi convingătorul discurs rostit de N. S. Iliuşciov cea mai mare parte a vorbitorilor s-a pronunţat pentru discutarea problemei în şedinţa Adunării Generale. La un moment dat la tribună s-a urcat însă reprezentantul Filipinelor, reprezentantul acelei ţări pe care Dulles o denumea adeseori „nepotul preferat al Americii“. Şi „nepotul" nu a vrut să înşele aşteptările unchiului. Aşa că a început să deşarte tot sacul răsuflatelor calomnii anticomuniste. Grosolanele sale atacuri îndreptate împotriva statelor socialiste au primit o replică demnă, viguroasă, din partea reprezentantului ţării noastre. Dar cu toate acestea, manevrele obstrucţioniste ale adepţilor colonialismului nu au luat sfîrşit. După ce şi alţi delegaţi au vorbit în sprijinul propunerilor sovietice, după ce devenise cit se poate de clar că nimeni şi nimic nu mai poate schimba cursul evenimentelor, a luat cuvîntul reprezentantul american Wilcox. Acesta a început să reia placa uzată a calomniilor la adresa popoarelor din ţările de democraţie populară. Reprezentantul ţării noastre pune din nou lucrurile la punct şi cere cu fermitate preşedintelui Adunării să asigure respectarea tuturor ţărilor membre ale O.N.U. Roland nu-şi mai poate stăpini nervii. Irascibilul preşedinte — după cum l-a denumit un gazetar american — şi-a sfărîmat ciocănelul cu care izbea în masă. Apoi, încâlcind toate regulile de procedură, în timp ce un uşier aduna de pe jos sfărâmăturile prezidenţialului ciocănel, Roland anunţă suspendarea şedinţei... Pe feţele imensei majorităţi a delegaţilor se citea stupoarea, stupoarea şi indignarea. Minute în şir nimeni nu a părăsit sala de şedinţă. Tuturora le apăruse limpede in acel moment că manevra fusese premeditată, îndelung chibzuită. Un ziarist american cu care am stat de vorbă mi-a declarat că preşedintele a suspendat şedinţa tocmai în momentul în care votul era pe punctul de a avea loc şi cînd toate pronosticurile erau favorabile cererii U.R.S.S. El mi-a afirmat că preşedintele, a suspendat şedinţa pentru a permite puterilor occidentale să întoarcă votul in favoarea lor şi că Wilcox a primit ingrata misiune de a obţine cîştigarea de timp in vederea exercitării de noi presiuni asupra unor delegaţii. Totul a fost însă în zadar. Complet izolate, puterile colonialiste au fost nevoite să facă pasul pe care au încercat, cu deznădejde, să-l evite încă din momentul cînd a început să se discute ordinea de zi a sesiunii. Ele au fost silite să sa rarieze majorităţii, pentru a atenua cît de cît impresia produsă şi înfrîngerea ce avea să urmeze. Aşadar cererea Uniunii Sovietice a fost votată în unanimitate. Infrîngarea de astăzi a puterilor colonialiste e semnificativă. Ea nu este nici prima, dar nici ultima. MIRCEA RADULESCU 13 octombrie 1900. In via colectivei Colectiviştii din comuna Vulturul, Regiunea Constanţa, şi-au dezvoltat — în decursul anilor — multilateral producţia obştească. Aici se cultivă an de an importante suprafeţe cu cereale, s-au înfiinţat şi dezvoltat fermele zootehnice, s-au făcut plantaţii de viţă de vie etc. Veniturile realizate din vînzarea cerealelor către stat, pe bază de contract, se ridică la peste 1.200.000 lei, iar cele provenite din sectorul zootehnic la aproape 500.000 lei. In clişeu : colectivista Silvia Olteanu la culesul strugurilor. Foto: AGERPRES MILIONUL FLORAR Parcurile oraşului, acum în miez de toamnă, au un colorit anume şi rugina frunzelor, însă, lează pretutindeni autografele anotimpului. Iar florile ? Florile îşi risipesc generos petalele şi odată cu prima brumă a toamnei îşi încheie efemera existenţă... pînă la primăvara viitoare. Aşa spun legile botanicei dar iată că prin munca neostienită a unor oameni harnici şi anonimi buchetul imensal oraşului este mereu proaspăt. l-am văzut ieri la treabă şi m-am gîndit să le însemn în Instantaneul de astăzi ghidul nostru de caldă mulţumire. In Cişmigiu, în Parcul de Cultură şi Odihnă, pe pajiştea împrejmuită de asfalt a bulevardului Ana Ipătescu, pretutindeni grădinarii secţiei de gospodărie comunală o sfătuim popular al Capitalei trudesc neostenit să planteze zilnic noi nori. Cînd trecem şi privim transplantarea aceasta splendidă de culori să ne gîndim deci la munca gingaşe a acestor cultivatori care în lupta cu bruma fac să Învingă seva şi nectarul florilor. Ştiţi cîte pansele s-au plantat în aceste zile în oraş ? INSTANTANEE I iiiiiiiiiiiiiiiiiiiMitiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiimim>~ Peste un milion. Adică un milion florar pentru zimbeul copiilor, pentru lirismul îndrăgostiţilor, pentru estetica oraşului, pentru plăcerea noastră a tuturor. In locul petuniilor secerate de nopţile reci de toamnă, pause, lee şi trandafirii sunt răsădiţi în fiecare dimineaţă sub supravegherea grădinarilor care le ocrotesc drumul în lume. Numai în piaţa Nicollae Bălcescu au fost plantaţi 2500 de trandafiri iar în alte pieţe şi parcuri, mii şi mii de fire de trandafiri se înalţă ca o ofrandă adusă „zînei meloipeelor“. Dar horticultorii oraşului se gîndesc încă de pe acum gospodăreşte şi la primăvara care vine. In noua piaţă a Palatului Republicii, în mijlocul oraşului care s-a înălţat anul acesta, s-au sădit 50.000 de lalele, narcise şi bujori. Este fără îndoială semnul unei vieţi tot mai frumoase făurită într-o casă dragă, unde oamenii ştiu s-o trăiască aşa cum se cuvine. Ai plecat dimineaţa la treabă, prietene ? Ai tresărit oleacă în staţia de tramvai cînd ai văzut pe rondul de alături nojghiţa rece şi insensibilă a brumei... Dar florile ? N-avea nici o grije..Hărnicii horticultori au şi venit la datorie şi florile sînt iar la locul lor. Şi în clipa aceasta cînd inima îţi bate cu emoţie, te gindeşti desigur şi la ei ! D. TABACU ! lllllllllllllllllllll!ll!ll!lllllllll!llillllll\!!lll!!llli!lli!!!li;i::ji>!:;'!!;:l>.i;i!;fillji!!!lllllllllllllll!llll!lllllllllllllllllllll!lllllllllll!llllllllllilllllllllliU!llllllllllllllllllUl!lllllllllllllllll!IIIIIIIIIIIIIUIUIÎlî!illllT!liUil!lll!^ Ülés Cel mai nou magazin alimentar cu autodeservire a luat flintă pe strada 7 Noiembrie nr. 13. Firma luminoasă, cu litere mari şi roşii de neon, atrage de departe atenţia trecătorilor cu invitaţia • „Serviţi-vă". In interiorul magazinului, amenajat in conditiuni moderne, e un du-te-vino continuu. Cumpărătorii isi aleg singuri mărfurile in coșuri albastre de material plastic. O surpriză plăcută o constituie faptul că in acest magazin se pot cumpăra diverse produse lactate, băuturi etc. păstrate la rece. Iată-1, de pildă. In clișeul nr. 1 — pe maistrul rectificator Ludovic Kilipuţi, de la fabrica „Rulmentul" din Oraşul Stalin, alegindu-şi direct din vitrina frigorifică câteva sticle cu bere rece. Este explicabil deci că volumul vînzărilor creşte , în toc de 300.000 Iei vinzare lunară cit se realiza anterior cirul magazinul funcţiona cu deservire obişnuită, astăzi acest magazin realizează — intr-o lună de zile — o vinzare de peste un milion lei. Se vede treaba insă că avantajele autodeservirii au convins, şi pe vecini — adică pe lucrătorii, din unitafile de coomerţ cu alt obiect de activitate — să îmbrăţişeze şi ei această metodă înaintată. In acestfel, Pe aceeaşi stradă — şi anume la nr. 15 — s-a deschis un magazin de incălţăminte care funcţionează pe bază de autodeservire. „Alegeţi modelul pregenerat direct din expoziţiei", te îndeamnă unul din afişele din interior. Intr.adevăr, intregul magazin este o frumoasă expoziţie, cuprinzând un sortiment variat de încălţăminte produsă de uzinele „Kirov"-Bucureşti, „langs Verbak"-Cluj, fabrica „SeUea Bremer“-Timişoara, „Arta" - Oradea . Vânzarea in magazin se desfăşoară operativ, încălţămintea este princitată in vitrinele deschise ce străjuiesc pereţii interiori ai magazinului, pe numere, modele şi culori. Preţul articolului de încălţăminte respectiv este imprimat pe talpa sau in interiorul pantofului, iat-o, in clişeul nr. 2 pe tovarăşa Iancu, de loc din Focşani, care — aflată in trecere prin Oraşul Stalin — îşi alege bucuroasă direct din vitrina deschisă o elegantă pereche de pantofi. Pentru probă, ii stau la dispoziţie scaunele moderne, tapisate cu vinilin, după care nu-i rămâne decâtsă achitecostul pantofilor la casă. In aceeaşi oră, şi-au mai cumpărat pantof după noul sistem de vinzare muncitoarea Judich Binder de la fabrica ,,Partizanul roşu", sora medicală Ana Mălin, pensionara Tereza Pannit şi alţii. Peste drum, la nr. 14, găsim introdusă autodeservirea în localul unei... librării, tot prima de acest gen din fard. Şi aici au dispărut tejghelele, cărţile fiind orinduite in rafturi deschise pe grupe : politice, ideologice, tehnico-ştiinţifice, literare, de artă, sport. Găsim aici cărţi tipărite in limba romină, ca şi in limbile germană şi maghiară. Un adevărat „prieten al cărţii" este şi maistrul Ioan Putsch de la întreprinderea „Electroprecizia"-Săcele, posesor al unei frumoase biblioteci personale şi autor al unor însemnate inovaţii, lată-l, în clişeul nr. 3, alegindu-şi o nouă carte din raft. Dar să mergem mai departe. Bunăoară, in piaţa „23 August" din apropiere, pentru a intra in primul magazin din ţară cu automate pentru produse industriale. Iniţiatorul şi constructorul principal al acestor originale automate este comunistul N. Marino, tehnician la O.C.L. Produse industriale Oraşul Stalin. De o parte şi de alta a magazinului, se află înşiruite 40 de automate ce cuprind fiecare cite 38 de cupe cu tot atâtea sortimente de cravate, batiste, ciorapi, curele şi alte produse. Printr-o simplă apăsare pe buton (ca în clişeulnr 4), obiectul ales se oprește in dreptul cumpărătoarei. După achitarea la casă și după „dezlegarea" automată respectivă efectuată mecanic de casieră, cupa cu articolul ales se deschide și astfel cumpărătoarea intră în posesia lui. Tot în acest magazin găsim și o altă noutate: un panou-vitrină cu 75 articole de parfument şi galanterie numerotate separat şi având afişate preţurile respective. Obiectul ales este adus la casă prin banda volantă şi eliberat cumpărătorului. Nou este şi sistemul de deservire de la raionul de ţesături, unul din cele 12 raioane ale magazinului universal „Elegant" din cartierul „Tractorul", deschis nu de mult. Variatele sortimente de ţesături sunt expuse aici pe 240 rulouri mobile. Prin punctea in mişcare a rulourilor, cumpărătorii pot examina mai uşor ţesăturile expuse şi îşi pot da seama mai bine de calitatea lor. Şi ■ acest sistem al expunerii deschise, ca şi celelalte metode înaintate de deservire in comerţ câştigă tot mai mult sufragiile cumpărătorilor, intrucit asigură o deservire promptă, operativă. NOU00 Cetăţeanul venit cu diverse treburi in Oraşul Stalin s-a obişnuit să găsească mai întotdeauna cîte ceva nou în comerţul de stat. Şi ţiu e vorba numai de vitrinele magazinelor alcătuite ingenios, cu mijloace mecanice de expunere a produselor, ori de originalitatea execuţiei unor firme luminoase. Este vorba de o problemă mai importantă şi anume de Introducerea şi răspândirea metodelor de deservire înaintate. Doar aci, în acest oraş, s-a deschis primul bufet expres cu „automate" pentru diferite gustări, prăjituri, bere etc. Tot aci s-au deschis — printre primele din ţară — trei magazine alimentare cu autodeservire. Text: MIRCEA SCRIPCA şi GHENADIE VINTI Foto : N. VASILIU