Romînia Liberă, noiembrie 1960 (Anul 18, nr. 4991-5016)

1960-11-01 / nr. 4991

Proletari 'din toate ffîr'ile, uniți-vâ ! mmm mem­ ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINĂ Anul XVIII nr. 3 pagini •— 20 Hani C­OM­UNICAT în ziua­­de 31 octombrie a.c., în sala de şedinţe a Marii Adunări Naţionale, au început lucrările plenarei lărgite a Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. La plenară iau parte, în afara membrilor şi membrilor su­pleanţi ai Comitetului Central, primii secretari şi secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comitete orăşeneşti şi raionale de partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare regionale şi ale unor sfaturi populare orăşeneşti şi raio­nale, miniştri, miniştri adjuncţi şi secretari generali ai minis­terelor, şefi ai secţiilor C-C. al P.M.R, conducerile centitalle ale sindicatelor, U.T.M.-ului şi ale altor organizaţii de masă, preşedinţii consiliilor regionale ale sindicatelor, directori şi secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oa­meni de ştiinţă, directori ai institutelor de cercetări ştiinţifice şi de proiectări, redactori responsabili de ziare şi publicaţii, precum şi alţi activişti de partid, de stat şi din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de dez­voltare a economiei naționale pe anul 1961. . Lucrările plenarei continuă. Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C. C. al P. M. R. Tovarăşi. Plenara Comitetului Central a fost convocată pentru a examina proiectul planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1961. După datele preliminate, se poa­te aprecia că în acest an produc­ţia industrială va creşte, compa­rativ cu 1959, cu circa 15,5 la sută, faţă de 14 la sută cit a fost pre­văzut în plan. O importanţă deosebită are fap­tul că se realizează creşteri în­semnate în toate ramurile indus­triale şi îndeosebi în ramurile ho­­tărîtoare pentru industrializarea socialistă, în industria construc­ţiilor de maşini şi prelucrării me­talelor — o creştere de 20 la sută, în industria­­siderurgică — de 30 la sută, în industria energiei elec­trice şi termice — de 14 la sută. Aprovizionarea oamenilor mun­cii a fost simţitor îmbunătăţită prin realizările obţinute în ramu­rile producătoare de bunuri de con­sum ; în industria textilă producţia a crescut cu 16 la sută faţă de 1959, în industria alimentară cu peste 11 la sută şi în industria confecţiilor cu 40 la sută. S-au obţinut însemnate sporuri de producţie la principalele ma­şini, utilaje, materii prime, mate­riale, bunuri de consum. Producţia anului 1960 va fi mai mare decit aceea a anului 1959 cu peste 370 mii tone oţel, 175 mii tone fontă, 320 mii tone laminate finite, 400 mii tone minereu de fier, 210 mii tone cocs metalurgic, 6.100 trac­toare, 5.000 tone mase plastice, 14 mii tone plăci aglomerate. De ase­menea, producţia principalelor bu­nuri de consum va fi mai mare de­cit a anului 1959 cu peste 39 mili­oane m.p. ţesături, aproape 1,7 mi­lioane perechi încălţăminte, peste 30 mii tone carne, aproape 135 mii tone zahăr, cu 56 mii tone ulei co­mestibil. A continuat să se lărgească baza tehnico-materială a agriculturii so­cialiste ; parcul de maşini şi uti­laje ale unităţilor agricole creşte cu 11.600 tractoare, 5.300 combine, 14.000 semănători şi alte maşini. Producţia agricolă obţinută în 1960 asigură toate nevoile de con­sum ale economiei naţionale şi creşterea rezervelor statului, cu toate că în anumite regiuni con­diţiile climaterice n-au fost favo­rabile. Contribuţia sectorului socialist­­din agricultură la formarea fon­dului central de cereale a fost în acest an de peste 85 la sută. Un rol important l-au avut gospodă­riile agricole de stat, care au asi­gurat 39 la sută la grîu şi 26 la sută la porumb din fondul central de cereale. De asemenea, ele au livrat importante cantităţi de car­ne, lînă, lapte şi alte produse. Rezultate bune au fost obţinute la producţia de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, care asigură ne­voile de consum sporite de zahăr şi ulei ale populaţiei, rămînînd dis­ponibilităţi şi pentru export. Ca urmare a efortului susţinut în dezvoltarea continuă a forţelor de producţie şi a creşterii acumu­lărilor, volumul de investiţii în economia naţională creşte în 1960 faţă de 1959 cu aproape 33 la sută. Fondurile fixe ce vor fi puse în funcţiune vor fi de 22 miliarde lei, faţă de 15,5 miliarde lei cît au fost în anul 1959. In acest an intră în producţie 17 întreprinderi noi, 17 secţii noi şi vor fi dezvoltate şi reutilate 82 de uzine şi fabrici. Printre obiectivele noi sunt: o baterie de cocs, o sec­ţie de dolomită şi un cuptor Mar­tin de 400 tone la Combinatul Si­derurgic Hunedoara, o fabrică de ţevi sudate la Bucureşti, uzinele de produse sodice Govora şi Bor­zeşti, fabrica de celuloză din stuf de la Chişcani-Brăila şi fabrica de semiceluloză din paie de la Palas- Constanţa, o instalaţie de cracare catalitică la Borzeşti, complexul de industrializare a lemnului Tg. Jiu, fabricile de mobilă din Iaşi şi Militari-Bucureşti, fabricile de za­hăr de la Bucecea şi Luduş, Com­binatul de produse lactate din Bucureşti, fabrica de lapte praf din Cîmpulung şi altele. Au început să producă energie electrică primele agregate ale hi­drocentralei „V. I. Lenin", unul din principalele obiective ale planu­lui de electrificare de zece ani. Puterea instalată în centrale elec­trice creşte în 1960 cu 180 MW şi vor fi date în exploatare 1150 km. de linii de înaltă tensiune. Folosirea în 1960 cu mai mulţi spirit gospodăresc a fondurilor de­ investiţii alocate a contribuit la­ îndeplinirea cu succes a sarci­nilor trasate pentru primul an al planului de şase ani creează con­diţii favorabile pentru realizarea prevederilor stabilite de Congresul creşterea eficienţei economice a acestora ; a crescut preocuparea pentru organizarea raţională a lu­crărilor, iar aprovizionarea cu ma­teriale s-a făcut în condiţii mult mai bune. Sub conducerea organizaţiilor de partid, muncitorii, inginerii şi teh­nicienii constructori au redus con­sumurile de materiale, au realizat lucrări de o calitate mai bună. Trebuie subliniat în mod deosebit scurtarea duratei de executare a construcţiilor. Astfel, cuptorul Mar­tin de 400 tone de la Combinatul Siderurgic Hunedoara a fost reali­zat în numai 11 luni, fabrica de se­miceluloză din paie de la Palas- Constanţa în 14 luni, iar fabricile de zahăr de la Luduş şi Bucecea în 17 luni, perioade mult mai mici faţă de cele în care s-au executat în trecut construcţii similare. Scurtarea termenelor de executare a construcţiilor a dus la obţinerea de mari economii şi la punerea în funcţiune de noi capacităţi care au contribuit la creşterea producţiei. Aceste succese mari pe care le-au obţinut muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industria construc­ţiilor arată capacitatea lor creatoa­re şi dovedesc că există mari posi­bilităţi de a obţine rezultate şi mai bune în reducerea termenelor de execuţie a lucrărilor, care trebuie să constituie o preocupare de zi cu zi a conducerilor ministerelor şi în­treprinderilor. Anul acesta, întreaga activitate economică s-a desfăşurat la un nivel mai înalt, ceea ce arată că organele de partid şi de stat au pus în centrul preocupărilor lor proble­mele concrete ale economiei, pe care le rezolvă cu tot mai multă competenţă. Trebuie să subliniem cu deose­bită satisfacţie entuziasmul cu care oamenii muncii — sub con­ducerea organizaţiilor de partid — au desfăşurat întrecerea socialistă în cinstea celui de-al III-lea Con­gres al partidului. Avîntul crea­tor al celor ce muncesc şi price­perea lor în folosirea rezervelor interne ale economiei şi-au găsit o vie expresie în importantele an­gajamente luate în întrecerea so­cialistă, ca şi în hotărîrea cu care acestea sunt traduse în viaţă. In primele zece luni, planul de producţie a fost depăşit la majo­ritatea produselor industriale, dîn­­du-se peste plan o producţie în va­loare de peste 1,6 miliarde lei. Pînă la 1 septembrie a.c. s-au reali­zat, peste prevederile planului, eco­nomii în sumă de peste 1 miliard lei şi beneficii de aproape 300 mi­lioane lei. Traficul de mărfuri cu mijloace de deservire generală va fi în 1960 cu cca. 13,5 la sută mai mare de­cit în 1959. A crescut ponderea transporturilor auto, în volumul total al încărcărilor, de la 29 la sută în anul 1959 la 37 la sută în acest an, datorită creșterii parcu­lui și folosirii lui mai eficiente prin concentrarea autovehiculelor în organizaţii specializate ale Mi­nisterului Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor. Productivitatea muncii se pre­vede a fi anul acesta în industrie cu circa 10,5 la sută mai mare ca în anul 1959, ceea ce reflectă creş­terea generală a nivelului tehnic în întreprinderi, înzestrarea eco­nomiei cu tehnică modernă, îm­bunătăţirea organizării producţiei şi ridicarea continuă a calificării muncitorilor, maiştrilor şi ingine­rilor. Economia ţării noastre se ca­racterizează prin dezvoltarea în ritm intens a forţelor de produc­ţie, prin creşterea însemnată a venitului naţional, a acumulărilor şi prin continua ridicare a nive­lului de trai al oamenilor muncii. Veniturile statului depăşesc cu 8 la sută pe cele din 1959 şi sunt mai mari decit prevederile pla­nului. Prin intrarea în producţie a noi­lor întreprinderi şi lărgirea celor existente, prin creşterea însemnată a volumului de construcţii şi extin­derea activităţii de deservire, nu­mărul de salariaţi ocupaţi în econo­mia naţională a crescut în 1960 cu aproape 160.000 faţă de 1959. In anul 1960 a fost îmbunătăţită salarizarea cadrelor tehnice şi eco­nomice, au fost efectuate reduceri de preţuri la unele produse,, ceea ce a sporit puterea de cumpărare a populaţiei cu aproximativ 2 miliar­de lei anual.­­., Volumul desfacerilor de mărfuri a crescut cu aproape 15 la sută »faţă de anul 1959. S-au realizat al III-lea al partidului cu privire la dezvoltarea economiei naţionale şi creşterea continuă a nivelului de trai, progrese simţitoare în privinţa calităţii, lărgirii sortimentelor şi îmbunătăţirii prezentării bunuri­lor de consum. In reţeaua comer­cială au fost puse în funcţiune 700 unităţi noi, înzestrate cu uti­laje moderne care contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării şi de­servirii populaţiei. Tovarăşi, Proiectul planului de stat pe a­­nul 1961, pe care îl supunem dez­baterii plenarei, prevede concen­trarea eforturilor pentru conti­nuarea în ritm susţinut a indus­trializării socialiste, creşterea mai departe a producţiei agricole ve­getale şi animale şi ridicarea bunăstării materiale şi culturale a oamenilor muncii. Pe bază noilor capacităţi ce vor intra în producţie şi a mai bunei folosiri a celor existente, precum şi a creşterii productivităţii mun­cii, proiectul de plan prevede ca producţia globală a industriei so­cialiste să reprezinte în anul viitor 88,7 miliarde lei, corespunzător unei creşteri cu 13,5 la sută faţă de realizările preliminare ale anu­lui 1969, din care producţia mijloa­celor de producţie — grupa A — cu 13,8 la sută, iar producţia bu­nurilor de consum — grupa B — cu 13 la sută. Producţia industriei energiei e­­lectrice şi termice va creşte cu 22 la sută, a industriei siderurgice cu 16,6 la sută, a industriei construc­ţiilor de maşini cu circa 16 la sută, a industriei chimice, celulozei şi hîrtiei cu 18 la sută, a industriei uşoare cu 16 la sută şi a industriei alimentare cu 11 la sută. Producţia de energie electrică va fi de 8,8 miliarde kWh ; se pre­vede creşterea puterii instalate în centrale­­electrice cu aproape 250 MW, va începe construcţia de noi centrale printre care termocen­trala de la Luduş şi hidrocentrala de pe Argeş, se vor pune în funcţiune 1700 km. reţele de înaltă tensiune, dintre care li­niile de 110 kV Fîntînele-Luduş­­u Cluj, Govora-Bărbăteşti, Craiova- Caracal, Hunedoara-Brad, Baia Mare-Satu Mare şi se vor con­strui primele linii de transport de 220 kV. Se va dezvolta acţiunea de termoficare prin extinderea re­ţelelor în oraşele Bucureşti, Reşiţa şi Oneşti şi prin introducerea ter­­moficării industriale şi urbane în Timişoara, Arad, Hunedoara, Vul­can şi alte centre industriale. In oraşul Iaşi va începe cons­trucţia centralei de termoficare pentru alimentarea cu energie şi căldură a oraşului şi a întreprinde­rilor industriale. Producţia de energie termică din centrale publice va creşte de peste 3 ori. In industria siderurgică, producţia de fontă în 1961 va ajunge la 1.080.000 tone, iar cea de oţel la 2.100.000 tone —­ cu peste 300.000 tone mai mult decît în 1960 — creşterea producţiei siderurgice urmînd să fie obţinută, în mare măsură, pe seama îmbunătăţirii indicilor de utilizare a agregatelor. Proiectul de plan pre­vede creşterea producţiei de la­minate finite pline cu circa 20 la sută faţă de 1960, prin folosirea mai deplină a laminoarelor şi, în prin­cipal, a laminorului de 650 de la Hunedoara. In anul viitor se vor pune în funcţiune, la Hunedoara, cuptorul numărul 5 de 400 tone la noua oţelărie Martin, linia de sîrmă din noua secţie de laminoare şi se vor executa lucrări pentru mări­rea capacităţii blumingului cu 700.000 tone pe an ; la Reşiţa se va termina­ reconstrucţia secţiei furnale, punîndu-se în funcţiune două furnale de cîte 700 m.c. şi va intra în producţie o nouă fabrică de aglomerare. In 1961 se vor deschide lucră­rile de construcţie ale Combina­tului Siderurgic de la Galaţi. Va în­cepe construcţia forjei şi turnăto­riei cu o capacitate anuală de 25.000 tone piese oţel, 7.000 tone piese fontă şi 40 000 tone lingouri forjate, a atelierului de construc­ţii metalice şi a atelierului de în­treţinere mecanică. Pentru lucră­torii combinatului vor fi construite locuinţe în sumă, de 75 milioane lei. Ministerul Industriei Grele, or­­ganizaţiile de proiectare, construc­torii vor trebui să folosească cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii în proiectarea şi construcţia acestui mare combinat. S-a intensificat construcţia de locuinţe, dîndu-se în folosinţă oa­menilor muncii peste 30.000 apar­tamente, aproximativ cu 35 la sută mai mult decit în anul trecut. S-au dat în folosinţă 2600 săli de clasă pentru învăţămîntul de cultură generală ; 13 cinemato­grafe în oraşe; reţeaua cinema­tografică în mediul rural s-a mă­rit cu 700 aparate noi; s-au cons­truit un număr însemnat de aşe­zăminte culturale la oraşe şi sate. Pentru îmbunătăţirea alimentă­rii cu apă şi energie electrică, a transportului în comun şi a sa­lubrităţii în oraşe, precum şi pen­tru alte acţiuni de gospodărie ca­Pentru dezvoltarea în conti­nuare a bazei proprii de materii prime a industriei siderurgice, pro­ducţia de minereu de fier va creşte cu 20 la sută, iar cea de cocs cu 22 la sută. Vor începe lucrările de des­chidere a minei de la Căpuş-Cluj, care va intra în producţie în anul 1962. Va intra în producţie, în tri­mestrul II 1961, la Călan, uzina ex­perimentală pentru punerea la punct a noului procedeu de cocsifi­care a cărbunilor din Valea Jiului. In sectorul geologic au fost ob­ţinute rezultate însemnate, ca ur­mare a înzestrării cu utilaje şi instalaţii moderne, a organizării muncii pe şantierele de explorări, a ridicării calificării cadrelor. Pre­ţul de cost pe tona de rezervă in­dustrială explorată a scăzut la minereu de fier de la 7,1 lei în 1959 la 3,8 lei în 1960, la mine­reuri neferoase de la 12,4 la 9,3 lei, la ţiţei de la 45,7 la 31,1 lei. Comitetul Geologic, ministerele cu activitate geologică trebuie să-şi îmbunătăţească munca în mod continuu, să introducă cu mai multă hotărîre metodele cele mai avansate de cercetare geolo­gică, spre a obţine o creştere şi mai mare de rezerve, cu cheltuieli cît mai reduse. Aceste sarcini se pun cu atît mai imperios cu cît în 1961 se prevede să se execute un volum important de lucrări geologice, cu 15 la sută mai mare decît în 1960, insumînd 1,8 miliarde lei. Concomitent cu creşterea volumu­lui de prospecţiuni, se prevede să se îmbunătăţească în continuare eficienţa economică a lucrărilor geologice. Pentru aceasta, pe lîngă introducerea hotărîtă a tehnicii noi, o mare importanţă are buna organizare a muncii pe şantierele geologice, utilizarea superioară a instalaţiilor, economiile de mate­riale, efectuarea lucrărilor cu in­dici tehnico-economici cît mai ridicaţi. Trebuie să se ia măsuri pentru a concentra cele mai bune cadre de geologi în sectoarele principale ale activităţii geologice. Industria constructoare de ma­şini va produce în anul 1961 peste 2.400 strunguri, 130 instalaţii de foraj complete, 20.000 tractoare, 6.000 combine tractate pentru ce­reale, peste 10.000 autocamioane şi autobuze, 12 locomotive Diesel electrice de 2.100 c.p.,­ producţia de utilaje pentru industria chimi­că şi prelucrarea ţiţeiului va creş­te cu peste 60 la sută, de utilaje pentru siderurgie şi turnătorii cu cca. 30 la sută, de utilaje pentru industria uşoară şi alimentară cu 40 la sută. Sarcinile principale pe anul 1961 ale industriei constructoare de maşini sunt însuşirea în fabricaţie a unor noi maşini şi utilaje nece­sare înzestrării economiei naţiona­le, lărgirea sortimentelor şi ridica­rea nivelului tehnic, îmbunătăţirea calităţii maşinilor şi utilajelor la nivelul celor mai perfecţionate pro­duse similare de pe piaţa mondială. Pentru îndeplinirea acestor sar­cini, Ministerul Industriei Grele şi întreprinderile constructoare de maşini trebuie să se preocupe per­manent de alegerea judicioasă şi perfecţionarea produselor fabrica­te. Punerea în producţie a noilor produse nu se va putea face decît după ce va fi aprobată de către conducerea superioară, pe baza unor studii tehnice şi economice comparative, aprofundate, care să dea maximum de garanţii în ce pri­veşte caracteristicile tehnice, calita­tea şi economicitatea fabricaţiei. Pentru ridicarea continuă a nive­lului tehnic şi calitativ în industria constructoare de maşini, Ministerul Industriei Grele şi conducerile în­treprinderilor vor trebui să asigure elaborarea documentaţiilor construc­tive şi tehnologice de către serviciile tehnice ale întreprinderilor, să orga­nizeze producţia de serie în secţii specializate dotate cu toate utilajele şi dispozitivele pentru execuţie şi control. In acest scop trebuie să fie concentrate cadrele de ingineri, maiştri şi muncitori cu înaltă cali­ficare în secţiile hotărîtoare, unde numală, s-au investit peste 800 milioane lei. Reţeaua sanitară a crescut faţă de 1959 cu 2500 paturi în spitale şi sanatorii şi cu 9 policlinici, creîndu-se condiţii tot mai bune pentru ocrotirea sănătăţii oame­nilor muncii de la oraşe şi sate ; au fost trimişi la odihnă şi tra­tament balneo-climateric peste 575.000 persoane. Rezultatele obţinute în toate sec­toarele demonstrează forţa eco­nomiei noastre naţionale în plin avînt, reflectă însufleţirea şi en­tuziasmul cu care oamenii mun­cii, însuşindu-şi politica partidu­lui, luptă pentru traducerea ei în viaţă, se elaborează documentaţia tehnică, se pregăteşte fabricaţia şi se exe­cută însuşirea noilor maşini şi uti­laje. In 1961, Ministerul Industriei Grele va trebui să treacă la profila­rea mai strictă a întreprinderilor electrotehnice, pe linia specializării şi cooperării. Va trebui să realizăm cu toată hotărîrea o cotitură în ceea ce priveşte îmbunătăţirea tehnolo­giei de fabricaţie şi a calităţii, rea­­lizîndu-se produse de înalt nivel teh­nic şi cu aspect industrial. Pentru asigurarea nevoilor crescânde ale in­dustriei şi ale celorlalte ramuri ale economiei, precum şi pentru satisfa­cerea cerinţelor tot mai mari ale populaţiei, trebuie să fie lărgite no­menclatura şi sortimentul producţiei industriei electrotehnice. In industria chimică producţia va creşte cu 37 la sută la sodă calci­nată şi caustică, cu 30 la sută la în­grăşăminte chimice, cu circa 30 la sută la celuloză şi semiceluloză; pro­ducţia de fire şi fibre sintetice va fi de 1.700 tone. In anul 1981 vor intra în produc­ţie noi combinate şi unităţi în in­dustria chimică : combinatul de la Roznov, cu o capacitate de 100 mii tone amoniac pe an, 210.000 tone în­grăşăminte azotoase şi 10.000 tone uree; fabrica de fibre volan de la Săvineşti cu o capacitate de 5.000 tone ; 18.000 tone fenol şi 11.000 tone acetonă la Combinatul de la Bor­zeşti ; vor creşte capacităţile de pro­ducţie la Uzinele Năvodari cu 100.000 tone acid sulfuric şi 300.000 tone superfosfaţi şi la Ocna Mure­şului la 300.000 tone pe an carbo­nat de sodiu şi altele. Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei trebuie să acorde aten­ţie sporită punerii în producţie a noilor întreprinderi, pregătirii din timp a cadrelor de muncitori şi teh­nicieni în vederea asigurării unei ca­lităţi superioare la noile produse chi­mice şi folosirii instalaţiilor la în­treaga capacitate. Pentru utilizarea din ce în ce mai largă a maselor plastice în în­­ treaga economie şi îndeosebi în in­dustria constructoare de maşini, a construcţiilor şi în producţia bunu­rilor de consum, ministerele vor tre­bui să ia măsuri organizatorice şi să asigure utilajele şi mijloacele nece­sare pentru prelucrarea acestora în sortimente cît mai variate şi de cali­tate superioară. In industria petrolului, prin in­trarea în funcţiune a complexului de reformare catalitică şi a instala­ţiei de absorbţie şi fracţionare a gazelor de la rafinăria Brazi, a in­stalaţiei de cocsare la rafinăria Bor­zeşti ş.a., va spori substanţial pro­ducţia de benzină cu cifră octanică ridicată, de gaze lichefiate pentru chimizare, de uleiuri şi motorină de calitate superioară, asigurîndu-se o valorificare a tonei de ţiţei cu 7 la sută mai mare decît în 1980. In industria lemnului, eforturile vor fi îndreptate în continuare spre valorificarea superioară a masei lemnoase. Se prevede ca dintr-un m.c. masă lemnoasă să se obţină în 1961 producţie cu o valoare de circa 10 la sută mai mare decît în 1960, îndeosebi pe seama creşterii însem­nate a producţiei de placaj, panel, plăci aglomerate şi mobilă. In felul acesta deşi volumul total al masei lemnoase ce se va exploata în 1961 va fi mai mic decît în 1960, valoa­rea producţiei industriei prelucrării lemnului va creşte cu peste 7 la sută. In anul 1961 vor intra în produc­ţie primele secţii ale complexelor de industrializare a lemnului de la Blaj şi Gherla, precum şi secţii noi la Rm. Vîlcea, la fabricile de mobilă de la Tg. Mureş, Timişoara ş.a. De asemenea, se va începe con­strucţia noilor complexe pentru in­dustrializarea lemnului la Focşani, Comăneşti, Piteşti şi Dej şi a fabri­cilor de mobilă de la Rădăuţi şi Arad. In industria uşoară producţia va spori la ţesături cu peste 17 la sută, la tricotaje cu 30 la sută şi la con­fecţii cu aproape 17 la sută. Va trebui să se dea o atenţie şi mai mare sortimentelor superioare — ţesături din fire pieptănate de ca­litate superioară din bumbac şi lînă, tricotaje şi ţesături din fire sintetice — să se execute finisaje superioare la ţesături şi tricotaje şi să se asi­gure îmbunătăţirea simţitoare a ca­lităţii confecţiilor şi în special a în­călţămintei. Pentru realizarea acestor sarcini, proiectul de plan prevede punerea în producţie în 1961 a unor impor­tante capacităţi de producţie înzes­trate cu utilaj modern : dezvoltarea filaturilor la „Filatura Romlînească de Bumbac“, întreprinderile Textile Piteşti, „Ivănuş Constantin" etc., o fabrică de confecţii la Călăraşi, Tă­­băcăria Minerală de la Jilava. In industria alimentară proiec­tul de plan prevede o creştere la carne cu 26 la sută, la preparate de carne cu 16 la sută, la lapte de con­sum cu aproape 40 la sută. Vor intra în producţie o fabrică de ulei la Iaşi, 12 fabrici de produse lactate, dintre care cele de la Reşiţa, Baia Mare, Mediaş, Turda, Călăraşi, un mare abator cu secţii de prelucrare la Haţeg. In cursul anului 1961 va continua acţiunea de creştere a spaţiului fri­gorific ; vor a date în funcţiune 4 mari antrepozite frigorifice în su­prafaţă de 16.000 m.p., ceea ce va contribui la asigurarea bunei cali­tăţi a produselor alimentare şi a con­diţiilor de igienă şi de bună deser­vire a populaţiei. In anul viitor producţia conserve­lor de carne va creşte cu 18 la sută, iar a conservelor de legume cu 35 la sută. Vor trebui extinse în în­treaga industrie alimentară rezulta­tele bune obţinute în acest an de in­dustria conservelor în ce priveşte calitatea, lărgirea sortimentelor şi îmbunătăţirea prezentării produse­lor. Cererile sporite ale populaţiei pentru bunuri de consum indus­triale se prevăd a fi acoperite prin creşterea cu peste 25 la sută a pro­ducţiei de mobilă, de 2,3 ori a pro­ducţiei de bunuri de consum elec­trotehnice şi cu peste 17 la sută a producţiei de bunuri de consum me­talice. In 1961 se vor produce 220.000 a­parate de radio, 20.000 televizoare/ 30.000 răcitoare electrice, 80.000 ma­şini electrice de spălat rufe pentru uz casnic, 300.000 biciclete, 60.000 maşini de cusut de uz casnic şi alta produse. Prin înzestrarea în continuare a­ industriei cu tehnică modernă, prin folosirea mai deplină a utilajelor şi instalaţiilor existente şi prin mai buna organizare a muncii, produc­ţia industrială va creşte în 1961, ca­ şi în anii precedenţi, în cea mai mare parte, pe seama productivi­tăţii muncii, care va spori cu cca 1 9 la sută faţă de 1960. Congresul al III-lea s-a ocupat îr­ mod deosebit de calitatea produc­ţiei industriale. Pentru înfăptuirea a­­cestei sarcini esenţiale, în etapa ac­tuală de dezvoltare a economiei na­ţionale, dispunem de toate condiţiile necesare. In fiecare­­întreprindere există un număr apreciabil de oa­meni calificaţi cu un simţ dezvoltat faţă de tehnică şi de estetica produ­sului, care trebuie să fie mobilizaţi pentru a da produse de calitate şi cu costuri cît mai scăzute. In vederea îmbunătăţirii continue a calităţii produselor trebuie luate un şir de măsuri tehnico-organizato­­rice care să cuprindă concepţia, exe­cutarea şi controlul produsului pe toate treptele de fabricaţie şi care să asigure realizarea unor caracte­ristici, performanţe, precum şi du­rabilitate, prezentare şi finisaj la nivelul celor mai bune produse si­milare din străinătate. La însuşirea produselor noi ac­centul principal trebuie să cadă pe calitate şi abia după aceea se poate trece la sarcini mărite cu privire la cantitate, normarea consumurilor materiale şi de timp. In centrul o­­biectivelor întrecerii socialiste tre­buie să stea problemele legate de o calitate superioară a producţiei, care să aducă colectivelor din fiecare În­treprindere o înaltă apreciere pentru produsele livrate. îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei trebuie să constituie preocuparea permanentă a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerii ministerelor şi între­prinderilor, a tuturor inginerilor/ tehnicienilor şi maiştrilor, care tre­buie să muncească cu pricepere şi pasiune pentru a obţine produse de inaltă calitate. Planul pe 1960 va fi îndeplinit şi depăşit Dezvoltarea producţiei industriale în anul 1961 Creşterea producţiei agricole în 1961 Tovarăşi. Proiectul planului de stat pe 1961 prevede o creştere a producţiei a­­gricole, în condiţii climaterice nor­male, cu 19 la sută faţă de 1960. Realizarea acestui obiectiv este în­­trutotul posibilă, ţinînd seama de condiţiile create prin transformarea socialistă a agriculturii şi creşterea continuă a înzestrării ei. In agricultură se vor învesti în anul 1961 din fondurile statului circa 4 miliarde Iei. Agricultura ur­mează să primească anul viitor peste 12.000 tractoare, 15.000 semă­nători, 6.000 combine pentru păioa­­se, precum şi alte maşini şi utilaje agricole; totodată, se vor livra a­­griculturii aproape 450 mii tone în­grăşăminte chimice, cu 14 la sută mai mult decît in anul 1960. In toamna aceasta s-au însămîn­­ţat cca. 3.200.000 ha. cu grîu şi se­cară, prevăzîndu-se realizarea unei producţii de cca. 4.600.000 tone. In primăvară se vor însămînţa cu po­rumb 3.850.000 ha., din care 350.000 ha. pentru siloz ; se prevede reali­zarea unei producţii de aproximativ 6.700.000 tone porumb boabe. Rezultatele obţinute în toate re­­giunile ţării, în anul 1960, de către numeroase gospodării agricole de stat şi gospodării agricole colective demonstrează marile posibilităţi de creştere a producţiei agricole pe baza folosirii mai bune a mijloacelor tehnice şi aplicării corespunzătoare a regulilor agrotehnice. In acest an, 152 gospodării agricole de stat au obţinut, de pe întreaga lor suprafaţă de 114.500 ha. cultivate cu grîu, o recoltă medie de peste 2.000 kg. la ha. din acestea, un număr de 39 gospodării de stat au realizat în me­die peste 2.500 kg. grîu la hectar. Un număr important de gospodării agri­cole colective au obţinut, de ase­menea, recolte bune. Experienţa anului 1960 a dove­dit importanţa hotărîtoare a exe­cutării arăturilor adinei şi însă­­mînţării făcute la timp, a folosirii seminţelor selecţionate de înaltă productivitate şi a aplicării în­grăşămintelor naturale şi minerale pe suprafeţe tot mai mari. Comitetele regionale de partid, Ministerul Agriculturii şi comite­tele executive ale sfaturilor popu­lare trebuie să mobilizeze cadrele tehnice, pe toţi oamenii mtrncii din agricultură pentru aplicarea întregului complex de măsuri agro­tehnice, diferenţiat după condiţii specifice ale fiecărei zone şi în pri­mul rînd pentru executarea arătu­rilor adinei şi folosirea întregii cantităţi de îngrăşăminte naturale. O atenţie deosebită trebuie acor­dată îmbunătăţirii muncii S.M.T.­­urilor pentru executarea arăturilor la adîncimea corespunzătoare solu­lui și culturilor. Trebuie pus capăt cu toată hotă­rîrea deficienţelor semnalate în mai toate regiunile ţării în legătură cu calitatea slabă a lucrărilor efectuate de S.M.T.-uri, care, în goana după cît mai mulţi hantri, fac arături superficiale, lasă la capătul terenu­rilor porţiuni goale nelucrate care aduc însemnate pagube economiei. Munca S.M.T.-urilor trebuie apre­ciată după calitatea lucrărilor exe­cutate, după producţia obţinută la hectar pe terenurile lucrate de ele. Actualul sistem de salarizare, care este legat numai de executarea unui număr cît mai mare de bantri, trebuie îmbunătăţit astfel ca la baza veniturilor lucrătorilor din S.M.T. să stea rezultatele obţinute în creş­terea producţiei la hectar. Ca urmare a aplicării hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din decem­b Corttinuare In pag. 2-a)

Next