România Liberă, februarie 1961 (Anul 19, Nr. 5069-5092)
1961-02-01 / nr. 5069
Cetățenii — participanți activi la gospodărirea treburilor obștești Legătura cu masele reprezintă pentru sfaturile populare cheia succeselor în orice domeniu de activitate, ea fiind o necesitate obiectivă rezultată din însăși esența și structura organelor locale ale puterii de stat. Călăuzindu-se după acest principiu, sfaturile populare din Regiunea Oltenia, sub conducerea organizațiilor de partid, au reușit să rezolve importante probleme în domeniul dezvoltării industriei locale, a agriculturii, în valorificarea din ce în ce mai intensă a resurselor locale, în buna gospodărire și înfrumusețare a satelor și orașelor, în ridicarea nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii. Fără îndoială că acest lucru nu ar fi fost posibil dacă sfaturile populare nu ar fi folosit forme variate de lămurire și antrenare a cetățenilor la rezolvarea treburilor obștești. Intîlnirile și convorbirile deputaților cu alegătorii pe circumscripții electorale, cuprinderea unui număr mare de specialiști în activul comisiilor permanente, sprijinirea continuă a activității comitetelor de stradă, discutarea la cercurile de citit de la orașe și sate a unor probleme de interes obștesc, conferințele ținute de membrii comitetelor executive ale sfaturilor populare la casele de cultură și căminele culturale, au înfățișat maselor largi ale oamenilor muncii problemele cele mai importante și mai urgente ce trebuiau rezolvate în localitatea, cartierul, satul sau strada respectivă, au trezit interesul lor, au făcut posibilă nașterea unor inițiative prețioase. Exemple grăitoare La sesiunea sfatului popular, regional care a avut loc în luna septembrie 1960, comisia permanentă pentru industrie locală, gospodărie comunală, construcții, drumuri și ape, a prezentat un coraport în problema construcțiilor. Arătînd realizările obținute, cât și lipsurile existente în acest domeniu, coraportul s-a încheiat cu o serie de propuneri cu privire la organizarea unor schimburi de experiență între: diferitele întreprinderi de construcții, elaborarea la timp a documentațiilor de către D.S.A.P.C., folosirea unor materiale ce se pot produce pe plan local, încadrarea tuturor raioanelor cu arhitecți și altele. Materialul a contribuit la dezbaterea mai temeinică „de către deputații problemei și a ajutat sesiunea să elaboreze hotăriri concrete, bine ginerite, care să ducă la îmbunătățirea activității sectorului de abnstrucții din regiunea noastră. De ce a fost primit acest coraport la interes de către participanții ]a sesiune ? ’ Ce a determinat eficiența lui ? Faptul că nu întocmit în birou, pe baza rapoartelor și informărilor, ci a reflectat realitatea de , pe teren,de pe șantierele de construcții. Pregătindu-se pentru sesiune, membrii comisiei permanente s-au constituit în patru colective și au efectuat, cu ajutorul unui număr mare de specialiști, un studiu în orașele Craiova, Tr. Severin, precum și în raioanele Tg. Jiu, Caracal, Gilort și Corabia. Materialul din coraport a constituit concluziile acestui studiu, sinteza propunerilor făcute de către muncitorii, tehnicienii și inginerii constructori, în cadrul discuțiilor purtate cu membrii brigăzilor. Un alt exemplu: In consfătuirile cu deputații, cetățenii din comuna Gogoșu — Raionul Vînju Mare — au propus luarea unor măsuri pentru a se salva de la inundație o suprafață de cca. 100 ha., teren situat în localitate. Analizînd aceste propuneri, sfatul popular comunal și consiliul de conducere al gospodăriei colective au ajuns la concluzia că prin săparea unui canal pentru evacuarea apei în lungime de aproximativ 6.000 m.L, acest teren va putea fi ferit de inundații. Explicînd tuturor locuitorilor comunei avantajele pe care le vor avea de pe urma acestei acțiuni, deputații au reușit să antreneze un număr mare de țărani muncitori la executarea canalului. In felul acesta, a fost înfăptuită cu succes o propunere valoroasă venită din mase. Creșterea continuă a nivelului de trai al țărănimii muncitoare, necesitățile culturale sporite ale cetățenilor, fac ca aceștia să sprijine puternic și acțiunea de electrificare rurală. In regiunea noastră în care la 23 August 1944 nu existau decît 27 sate electrificate, numărul acestora a ajuns astăzi la 258. Numai în anul 1960 au fost electrificate 45 sate, iar în anul 1961 luminile se vor aprinde în casele locuitorilor din încă 45 de localități. Pentru ca satele și orașele Olteniei să fie cît mai frumoase Un alt domeniu în care aportul maselor largi de cetățeni se manifestă din plin, este acțiunea de îngrijire și înfrumusețare a orașelor și satelor noastre, de ridicare a noi și noi construcții social-culturale. Aproape că nu există comună sau sat în regiunea noastră, unde să nu se fi construit sau să nu se construiască (Continuare în pag. 2-a) Ion Predescu președintele comitetului executiv al sfatului popular regional Oltenia Î j— Agendă — I electorală j — Mecanicii și fochiștii de la I Depoul de locomotive C.F.R. Galați au și înscris prima cifră a rezultatelor obținute în munca lor , pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea alegerilor : [ 200 tone, combustibil convențional , economisit, în fruntea întrecerii j fiind tov. Ilie Jelesneac și Alex. Paiu. j [ • La Casa alegătorului nr. 26, J I din Sibiu peste 280 de tineri au a ascultat conferința: „Ce a dat relgimul de democrație populară ai tneretului“. După aceasta a urmat j un frumos program artistic dat și de orchestra de muzică populară) „Cindrelul" din localitate și orchestra căminului cultural „Ilie Pintilie“. ( • Candidații Ion Crăciun și Allexandru Cristea pentru alegerile ) j în sfatul popular al comunei Terpești, Raionul Olteț, Regiunea Oltenia lucrează, împreună cu țara, unii muncitori din comună, la construcția a două pătule, cu o capacitate de 25 vagoane. Munca voluntară a mtovărășiților, în frunte cu candidații, a adus o economie de 38.000 lei. I • La Casa alegătorului din comuna Punghina, Raionul Vînjul Mare, s-a organizat o ,Călătorie (imaginară pe harta Olteniei“] pre j zertîndu-se cetățenilor, intr-o formă JI originală și atractivă, înfăptuirilor oamenilor muncii din această parte a țării, în condițiile create de re jgimul democrat-popular. Í M I 0 stație darilfl kilovolți la Giară întreprinderea <Jl -construcții și montaje electrice • Sibiu, care lucrează pe șantierul "Uzinelor de produse sodice de la Govora", a raportat un nou succes : terminarea construirii și montării stației de 110 kilovolți Govora. Prin darea in exploatare a acestei stații se va asigura alimentarea cu energie electrică și a orașelor Rm. Vilcea, Călimănești, Olănești și Govora. Se înfăptuiește planul de măsuri Colectivul fabricii de celuloză și hîrtie „Comuna, din Paris" - Piatra Neamț, a pășit cu succes la realizarea planului de măsuri tehnico-organizatorice pe anul în curs. Astfel, pentru mărirea capacității de producție la hîrtie se lucrează la sporirea vitezei mașinilor cu 3 la sută. In acest scop, s-a terminat instalarea și se află in rodaj un nou defibrator care va asigura cantitatea necesară de pastă mecanică. In planul de măsuri se prevede și mărirea gamei de culori la cartoanele pentru geamantane. In luna ianuarie s-au produs cinci culori noi. în curînd se va monta aici o presă pentru confecționat ralturile la carton necesare supercalandrului de satinat hîrtie. Se va îmbunătăți astfel calitatea hîrtiei și se va micșora procentul de deșeuri. Construită în anii regimului de democrație populară, policlinica nr. 1 din Tg. Mureș asigură consultații și tratamente oamenilor muncii din orașul Tg. Mureș și Regiunea Mureș Autonomă Maghiară. Noua policlinică dispune de toate serviciile medicale și este deservită de un numeros personal medical. In clișeu : Un aspect din laboratorul clinic al policlinicii. Foto : AGERPRES, HUI ni PüHSÜFSTIáifóFRi In prima decadă a lunii ianuarie din acest an, secția de faianțe și gresie antiacidă din cadrul Combinatului chimic „Karl Marx“Tîrnăveni și-a depășit planul de producție cu cca. 10 la sută dînd produse de bună calitate. In clișeu . Un aspect din noua hală a cuptoarelor pentru ars plăci de faianță. Foto : AGERPRES FURTUNĂ Deși îl cheamă așa, n-are nimic furtunatic în el ; e mai degrabă un om domol, așezat, fără nimic exploziv ori spectaculos în ceea ce face. Gestul, vorba, privirea lui poartă o intimitate neostentativă, discretă. N întreb : — Noutăți ? — Nimic senzațional. Promptitudinea, laconismul răspunsului îmi atrage atenția. — Ce înțelegi prin senzațional ? — Ceva grandios, măreț, cu adevărat hunedorean, cum întîlnești aici la fiecare pas, explică Furtună. In sfîrșit, ceva care atrage atenția, fiind de ordinul milioanelor de lei și a miilor de tone de oțel peste plan. Cuptoarele noastre - ce să ne amăgim ? - apar ca niște ceainice pe lingă celelalte ceainice electrice. Siderurgie in miniatură,, dacă mă pot exprima așa, dragă tovarășe. Omul care îmi vorbește este prim topitorul Dumitru Furtună, iar „siderurgia în miniatură” este oțelăria electrică a Hunedoarei. Tilcul vorbelor lui îl pricep aflînd că tocmai aici se elaborează — cu o minuțiozitate de laborator — oțelurile speciale, de rezistență mare. După o agitație de cîteva zile în mijlocul peisajului industrial al Hunedoarei, sectorul lui Dumitru Furtună îmi pare (prin comparație) un golf al liniștii. Tot ce văzusem pipă atunci era trepidant, grandios, plin de spectaculozitate avînd darul să antreneze, să impresioneze, să subjuge. Pagini, nenumărate pline cu notițe, capabile să incendieze sensibilitatea și fantezia oricărui reporter. Și iată-mă Pop Stefea pe platforma oțelăriei electrice. Mișcarea de aici îmi pare prea calculată, obositor de precisă, lipsită parcă de expresivitate, de ritm. Totuși nu plec. Poate din politețe. Rămîn lingă „ceainice" să știu ce-i cu omul domol și cu părerile lui despre senzațional. Deocamdată stau mai la o parte. Studiez mișcările oamenilor, urmăresc faze de lucru, rețin fripturi din dialogurile pe care le reclamă colaborarea în brigadă. Iniția impresie : acțiuni colective coordonate precis. Dumitru Furtună îi tînăr, treizeci de ani. Statură viguroasă, atletică, îmbrăcată în mușchi prelungi , și elastici. Fața măslinie, mobilă și expresivă, bărbia voluntară, nas acvilin și mustață groasă, Fiul unui docher cu șapte copii. De 13 ani oțelar. —Numai la „ceainice" ? — Numai, răspunde omul. Nu pot să mă despart. Îmi place să le aud fierbînd. La început am lucrat la cel mai mic dintre ele. Cinci tone. Un ibrice. îmi povestește despre complicata tehnologie a oțelurilor speciale. Stă în dogoarea cuptorului, înalt, cu ochelarii de cobalt ridicați pe frunte, preocupat de fiecare amănunt pe care mi-l relatează. Începe să mă intereseze din ce in ce mai mult calmul său laborios. — Ai fost desigur pe la petroliști. Mi-au arătat o sapă de foraj ? Ei, află că această sculă drăcească din oțelul nostru se face. Nu mai vorbesc de milioanele de piese mici care se fac în țara asta. Să luăm numai industria constructoare de mașini. Mașina, vezi dumneata, are o inimă — motorul — iar piesele care intră aici trebuie să aibă o durabilitate drăcească. La cine se adresează oare ? La Furtună, dragă tovarășe... Îmi face cunoștință pe fund cu componentele unei șarje de oțel special. Ascult și simt aproape fizic prezența bătrînului Mendeleev. O comandă automată și capacul „ceaîniciului" se ridică. Văd cu ochii mei cum tocește componente se transformă .-intr-o (Continuare, în pag. 3-a) iii! A început vacanța de iarnă , a studenților ................ ..................... * ............................ .................... Ieri în Gara de Nord, înainte de plecarea trenurilor spre stațiunile de odihnă Gara de Nord. Animație cotidiană , trenuri vin și pleacă pe peroane călători grăbiți, fi după-amiaza aceasta însă, pe lângă obișnuiții călători puteau fi văzuți tineri și tinere veseli, entuziaști, cu rucsacuri și schiuri pe umeri. Sunt studenți bucureșteni care pleacă în vacanța de iarnă, în tabere: Predeal, Sinaia, Bușteni, Timiș, Muntele Roșu, Padina, Peștera, Diham, Poiana Secuilor, Tușnad, Poiana Izvoarelor, Lacul Roșu, sunt nume de stațiuni ce le auzi rostite de tinerii studenți. Sunt și tot atîtea locuri minunate unde-și vor petrece Vacanța de iarnă din acest an aproape 2.000 de studenți bucureșteni. Intr-unul din vagoane sunt studenții de la Politehnică. Iată-i și pe cei 10 — toți cu nota 10 — exclamă cineva. Împreună merg în tabăra de la Predeal și o grupă de 10 studenți din anul III al Facultății de electronică — secția nucleară. De dimineață ei au dat ultimul examen și toți au luat nota 105, împreună cu studenții romîni își vor petrece vacanța in tabere și tineri din alte țări care studiază în institutele noastre. Veselie, entuziasm, întîlnești în aceste zile și în gările din Cluj, Iași, Timișoara, Tg. Mureș și din alte centre universitare din țară, de unde, după o sesiune de examene rodnică, cei mai buni studenți, fruntași la învățătură, pleacă acum să-și petreacă zilele minunate în tabere special amenajate în cele mai pitorești locuri ale patriei. (Agerpres), La 3 februarie 1961 Se deschid centrele de afișare a listelor de alegători Astăzi a început în Capitală afișarea publicațiilor cuprinzind sediile centrelor de aflare a listelor de alegători precum și străzile ce aparțin fiecărui centru. Pentru ca cetățenii să-și găsească cu ușurință strada lor, acestea au fost trecute în publicații in ordine alfabetică. De asemenea, la fiecare centru, în afara listelor de alegători, se află afișat și un panou cuprinzind străzile din raza centrului respectiv. Tot la aceste centre cetățenii pot lua cunoștință și de secțiile de votare unde vor vota la 5 martie. Cele 121 centre ale sfaturilor populare raionale se vor deschide la 3 februarie și vor funcționa zilnic intre orele 8—20 creînd astfel posibilitate tuturor cetățenilor [UNK] de a se verifica dacă au fost trecuți in liste, dacă numele și adresa lor sînt corect înscrise. Dacă un cetățean constată că a fost omis din listele de alegători sau numele lui este greșit în scris, el poate face pe loc intîmpinare iar comitetul executiv, raional sau comunal (pentru comunele subordonate) conform prevederilor legale o rezolvă in cel mult 3 zile, infirmă rezolvarea atit la sediul sfatului popular respectiv cît și la sediul centrului unde cetățeanul s-a verificat în listele de alegători și a făcut întimpinarea. Este de datoria tuturor cetățenilor Capitalei ca incepînd cu data de 3 februarie, cînd se deschid centrele de afișare a listelor de alegători, să verifice dacă au fost înscriși pentru a putea să-și exercite dreptul de alegători. La Casa alegătorului din strada Alexandru Popov nr. 27, raionul Gh. Gheorghiu-Dej din Capitală vin numeroși cetățeni din cartier pentru a se informa în legătură cu alegerile de la 5 martie. Intr-un colț, la expoziția organizată aici, un grup de cetățeni cercetează cu interes panourile cu fotografii și reviste, după cum arată și imaginea de mai sus, foto , mihai popescu Tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, a primit pe tovarășul Piotr Iakovlevici Antropov, ministrul Geologiei și Protecției subsolului al U. R. S. S.* "Marți, 31 ianuarie, tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, a primit pe tovarășul Piotr Iakovlevici Antropov, ministrul Geologiei și Protecției subsolului al U.R.S.S., însoțit de profesorii A. V. Fomin și A. A. Jaksin. La primire au fost de față tovarășii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Gheorghe Gaston Marin, președintele Comitetului de Stat al Planificării, Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului și Chimiei, Constantin Tuzu, ministrul Industriei Grele, Alexandru Codarcea, președintele Comitetului Geologic și Almășan Bujor, vicepreședinte al Comitetului Geologic. (Agerpres) Pentru îmbunătățirea calității taninului La fabrica de tananți „Argeșul“ din Pitești se desfășoară o largă acțiune pentru îmbunătățirea calității produselor. In acest scop, s-au aplicat măsuri eficiente (depozitarea lemnului cu 6 luni înainte de utilizare, sortarea lui judicioasă pe calități, decantarea rațională etc.), s-au întreprins studii valoroase, ceea ce a determinat obținerea unei calități mai superioare. Dar harnicul colectiv nu s-a mulțumit cu atir. De curînd, s-au montat și sînt în probe două„baterii a câte 4 centrifuge — mașini speciale de mare randament, la care au lucrat echipele conduse de Ion Cristea și Nicolae Berevoescu. Cu ajutorul acestor mașini se scurtează timpul de decantare al zemurilor de la 72 ore la jumătate, iar procentul lor de sedimentare scade de la 25 la sută la 10 la sută, ceea ce înseamnă că tăbăcarii vor avea la îndemînă un produs cu mult îmbunătățit, B. DANILA corespondent voluntar. Gospodăria agricolă de stat Popești-Leordeni, din preajma Capitalei, dispune de o seamă de sere moderne. Aici se cultivă legume și flori, produse care iau drumul magazinelor. în clișeu , tovarășa Elena Ioniță lucrînd la copilitul culturilor forțate de castraveți. Foto . AGERPRES Jla Clăști Răsfoind paginile scrierilor sadoveniene întîlnim adesea în ele evocarea vechilor tîrgușoare moldovenești patriarhale și triste. Fălticenii, unde scriitorul a creat o parte a lucrărilor sale, a servit, fără doar și poate, drept model pentru zugrăvirea unor asemenea așezări. In lumea aceea ștearsă, în care nu se întimpla niciodată nimic deosebit aflai străduțe înguste și întortochiate, dughene prăpădite înșirate una lingă alta, negustori de tot felul, boieri de rang și grozav de multă"" sărăcime cu slujbe mărunte și derizoriu plătite. Astăzi sunt schimbate la Fălticeni și locurile și oamenii. Anii regimului democrat popular au transformat târgul neînsemnat de mai înainte întrun oraș industrial în plină creștere. Au fost create un combinat forestier, o întreprindere de industrie locală, care produce între altele covoare vestite. Și dacă în trecut Fălticeniul era simbolul tirgului unde nu se întimpla nimic, azi el este orașul celei mai moderne și mai mari filaturi de in și cînepă din țară. Toate acestea au cea mai strînsă legătură cu însăși prefacerile din peisajul străzilor și din viața locuitorilor. Numeroși oameni ai muncii din întreprinderile orașului s-au mutat in locuințe noi. Anul trecut au fost terminate 100 de apartamente, iar 65 de familii și-au făcut case. Mereu alte și alte construcții care cresc în corsetul schelelor — iată un element devenit obișnuit și la Fălticeni. Și se clădesc nu numai locuințe. In centru se ridică, de pildă, un bloc cu cîteva etaje care va găzdui complexul cooperației meșteșugărești. în planul pe 1961 au mai fost incluse un cinematograf cu 450 de locuri și o școală cu 12 săli de clasă. Creșterea nivelului de trai a adus după sine sporirea cerințelor culturale. 30.000 de cărți — atîtea au fost cumpărate anul trecut numai la o singură librărie a orașului care numără cam 15.000 de locuitori. Alte 37.000 volume au fost achiziționate de biblioteci. In trecut, era o singură școală la Fălticeni. Și aceea avea doar 100 de elevi. Azi sunt două școli de 7 ani, o școală medie, alta horticolă, trei secții serale. In anii regimului democrat popular din acest oraș au ieșit 65 de medici, peste 200 de ingineri, 280 de tehnicieni, 700 de profesori și învățători, etc. etc. Felul de trai al oamenilor s-a schimbat mult și la Fălticeni. Am cunoscut acolo o filatoare — o chema Viorica Roșca. Ea datorează întreaga ei viață de azi transformărilor petrecute în ultimii ani. A urmat școala profesională și la 23 de ani este maistră textilistă la filatură. Este căsătorită tot cu un muncitor de acolo. Au primit locuință într-unul din noile blocuri de pe strada Beldiceanu, în casă toata mobila este nouă. Nu lipsește nici vitrina cu cărți unde Viorica a așezat de curînd operele lui Slavici și Rebreanu, pe care le-a cumpărat la ultimul salariu. Am ascultat-o pe maistra textilistă vorbind despre duminicile tineretului și serile literare la care ia parte. Mi-a povestit cît s-a bucurat cînd cetățenii din cartier au propus o candidată a F.D.P. pentru alegerile de deputați în sfatul popular orășenesc și cît de hotărîtă este să le răsplătească încrederea., Ce ar fi fost ea mai înainte ? O simplă muritoare de foame, lucrînd pentru o leafă de mizerie. Ca Viorica Roșea sînt atiția oameni în Fălticeni, și pretutindeni în țară. Idealurile lor nu se mai pierd înfrînte și necunoscute ca în paginile sadoveniene despre viața trecută a tîrgușoarelor moldovenești. Dimpotrivă, înfloresc la lumina prefacerilor care se înfăptuiesc zi de zi și ceas de ceas sub conducerea și îndrumarea partidului nostru, C. GHELEA «