România Liberă, februarie 1961 (Anul 19, Nr. 5069-5092)

1961-02-01 / nr. 5069

Cetățenii — participanți activi la gospodărirea treburilor obștești Legătura cu ma­sele reprezintă pen­tru sfaturile popu­lare cheia succe­selor în orice do­meniu de­­ activita­te, ea fiind o ne­cesitate obiectivă rezultată din însăși esența și struc­tura organelor locale ale puterii de stat. Călăuzindu-se după acest principiu, sfaturile populare din Re­giunea Oltenia, sub conducerea or­ganizațiilor de partid, au reușit să rezolve importante probleme în do­meniul dezvoltării industriei locale, a agriculturii, în valorificarea din ce în ce mai intensă a resurselor loca­le, în buna gospodărire și înfrumu­sețare a satelor și orașelor, în ridi­carea nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii. Fără îndoială că acest lucru nu ar fi fost posibil dacă sfaturile popu­lare nu ar fi folosit forme variate de lămurire și antrenare a cetățenilor la rezolvarea treburilor obștești. Intîlni­­rile și convorbirile deputaților cu a­­legătorii pe circumscripții electorale, cuprinderea unui număr mare de spe­cialiști în activul comisiilor perma­nente, sprijinirea continuă a activită­ții comitetelor de stradă, discutarea la cercurile de citit de la orașe și sate a unor probleme de interes ob­ștesc, conferințele ținute de­­ membrii comitetelor executive ale sfaturilor populare la casele de cultură și că­minele culturale, au înfățișat maselor largi ale oamenilor muncii probleme­le cele mai importante și mai urgen­te ce trebuiau rezolvate în localita­tea, cartierul, satul sau strada respec­tivă, au trezit interesul lor, au făcut posibilă nașterea unor inițiative pre­țioase. Exemple grăitoare La sesiunea sfatului popular, regio­­nal care a avut loc în luna septem­brie 1960, comisia permanentă pen­tru industrie locală, gospodărie co­munală,­­ construcții, drumuri și ape, a prezentat un coraport în problema construcțiilor. Arătînd realizările ob­ținute, cât și lipsurile existente în a­­cest domeniu, coraportul s-a încheiat­­ cu o serie de propuneri cu privire la organizarea unor schimburi de­ expe­riență între: diferitele întreprinderi­­ de construcții, elaborarea la timp a documentațiilor de către D.S.A.P.C., folosirea unor materiale ce se pot produce pe plan local, încadrarea tu­turor raioanelor cu arhitecți și alte­le. Materialul a contribuit la dezba­terea mai temeinică „de către deputați­i problemei și a ajutat sesiunea să­­ elaboreze hotăriri concrete, bine gin­­erite, care să ducă la îmbunătățirea activității sectorului de abnstrucții di­­n regiunea noastră. De ce a fost primit acest coraport la interes de către participanții ]a sesiune ? ’ Ce a determinat eficiența lui ? Faptul că nu întocmit în birou, pe baza rapoarte­lor și informărilor, ci a reflectat rea­litatea de , pe te­­­­ren,­­de pe șantie­rele de construcții. Pregătindu-se pentru sesiune, membrii comisiei permanente s-au constituit în patru colective­ și au efectuat, cu ajutorul unui num­­ăr mare de­ specia­liști, un studiu în orașele Craiova, Tr. Severin, precum și în raioanele Tg. Jiu, Caracal, Gilort și Corabia. Materialul din coraport a constituit concluziile acestui studiu, sinteza propunerilor făcute de către munci­torii, tehnicienii și inginerii construc­tori, în cadrul discuțiilor purtate cu membrii brigăzilor. Un alt exemplu: In consfătuirile cu deputații, cetățenii din comuna Go­­goșu — Raionul Vînju­ Mare — au propus luarea unor­ măsuri pentru a se salva de la inundație o suprafață de cca. 100 ha., teren situat în lo­calitate. Analizînd aceste propuneri, sfatul popular comunal și consiliul de conducere al gospodăriei colective au ajuns la concluzia că prin săparea unui canal pentru evacuarea apei în lungime de aproximativ 6.000 m.L, a­­cest teren va putea fi ferit de inun­dații. Explicînd tuturor locuitorilor comunei avantajele pe care le vor avea de pe urma acestei acțiuni, de­putații au­ reușit să antreneze un nu­măr mare de țărani muncitori la exe­cutarea canalului. In felul acesta, a fost înfăptuită cu­ succes o propunere valoroasă venită din mase. Creșterea continuă a nivelului de trai al țărănimii muncitoare, necesi­tățile culturale sporite ale cetățenilor, fac ca aceștia să sprijine puternic și acțiunea de electrificare rurală. In regiunea noastră în care la 23 August 1944 nu existau decît 27 sate electri­ficate, numărul acestora a ajuns as­tăzi la 258. Numai în anul 1960 au fost electrificate 45 sate, iar în anul 1961 luminile se vor aprinde în ca­sele locuitorilor din încă 45 de loca­lități. Pentru ca satele și orașele Olteniei să fie cît mai frumoase Un alt domeniu în care aportul maselor largi de cetățeni se mani­festă din plin, este acțiunea de în­grijire și înfrumusețare a orașelor și satelor noastre, de ridicare a noi și noi construcții social-culturale. A­­proape că nu există comună sau sat în regiunea noastră, unde să nu se fi construit sau să nu se construiască (Continuare în pag. 2-a) Ion Predescu președintele comitetului executiv al sfatului popular regional Oltenia Î j— Agendă — I electorală j — Mecanicii și fochiștii de la I Depoul de locomotive C.F.R. Ga­­­­lați au și înscris prima cifră a re­­­­zultatelor obținute în munca lor , pentru îndeplinirea angajamen­­­­telor luate în cinstea alegerilor :­ [ 200 tone, combustibil convențional , economisit, în fruntea întrecerii j fiind tov. Ilie Jelesneac și Alex.­­­ Paiu. j [ • La Casa alegătorului nr. 26, J I din Sibiu peste 280 de tineri au­­ a ascultat conferința: „Ce a dat re­­l­­­gimul de democrație populară ai­ t­­­neretului“. După aceasta a urmat j­­ un frumos program artistic dat ș­i de orchestra de muzică populară)­­ „Cindrelul" din localitate și or­­­­chestra căminului cultural „Ilie­­ Pintilie“. ( • Candidații Ion Crăciun și A­­l­­­lexandru Cristea pentru alegerile ) j în­ sfatul popular al comunei Te­r­­­pești, Raionul Olteț, Regiunea Ol­­­­tenia lucrează, împreună cu țara­, u­nii muncitori din comună, la con­­­­strucția a două pătule, cu o capa­­­citate de 25 vagoane. Munca vo­­­­luntară a mtovărășiților, în frunte­­ cu candidații, a adus o economie­­ de 38.000 lei. I • La Casa alegătorului din co­­­­muna Punghina, Raionul Vînju­l Mare, s-a organizat o ,Călătorie­­ (imaginară pe harta Olteniei“] pre­ j­­ zer­tîndu-se cetățenilor, intr-o formă J­I originală și atractivă, înfăptuirilo­­r oamenilor muncii din această parte­­­­ a țării, în condițiile create de re­ j­­­gimul democrat-popular. Í M I 0 stație darilfl kilovolți la Gi­ară întreprinderea <Jl -construcții și montaje electrice • Sibiu, care lucrea­ză pe șantierul "Uzinelor de produse sodice de la Govora", a raportat un nou succes : terminarea construirii și montării stației de 110 kilovolți Go­vora. Prin darea in exploatare a acestei stații se va asigura alimentarea cu energie electrică și a orașelor Rm. Vilcea, Călimănești, Olănești și Go­vora. Se înfăptuiește planul de măsuri Colectivul fabricii de­ celuloză și hîrtie „Comuna, din Paris" - Piatra Neamț, a pășit cu succes la realiza­rea planului de măsuri tehnico-orga­­nizatorice pe anul în curs. Astfel, pentru mărirea capacității de produc­ție la hîrtie se lucrează la sporirea vitezei mașinilor cu 3 la sută. In a­­cest scop, s-a terminat instalarea și se află in rodaj un nou defibrator care va asigura cantitatea necesară de pastă mecanică. In planul de măsuri se prevede și mărirea gamei de culori la cartoanele pentru geamantane. In luna ianuarie s-au produs cinci culori noi. în cu­­rînd se va monta aici o presă pentru confecționat ralturile la carton nece­sare supercalandrului de satinat hîr­tie. Se va îmbunătăți astfel calitatea hîrtiei și se va micșora procentul de deșeuri. Construită în anii regimului de democrație populară, policlinica nr. 1 din Tg. Mureș asigură con­sultații și tratamente oamenilor muncii din orașul Tg. Mureș și Regiunea Mureș Autonomă­ Ma­­ghiară. Noua policlinică dispune de toate serviciile medicale și este deservită de un numeros personal medical. In clișeu : Un aspect din laboratorul clinic al policlinicii. Foto : AGERPRES, HUI ni PüHSÜFSTIáifóFRi In prima decadă a lunii ianuarie din acest an, secția de faianțe și gresie antiacidă din cadrul Combinatului chimic „Karl Marx“­Tîrnăveni și-a depășit planul de producție cu cca. 10 la sută dînd produse de bună calitate. In clișeu . Un aspect din noua hală a cuptoarelor pentru ars plăci de faianță. Foto : AGERPRES F­URTUNĂ Deși îl cheamă a­șa, n-are nimic furtunatic în el ; e mai degrabă un om domol, așezat, fără nimic exploziv ori spectaculos în ceea ce face. Ges­tul, vorba, privirea lui poartă o inti­mitate neostentativă, discretă. N­ în­treb : — Noutăți ? — Nimic senzațional. Promptitudinea, laconismul răspun­sului îmi atrage atenția. — Ce înțelegi prin senzațional ? — Ceva grandios, măreț, cu adevărat hunedorean, cum întîlnești aici la fie­care pas, explică Furtună. In sfîrșit, ceva care atrage atenția, fiind de or­dinul milioanelor de lei și a miilor de tone de oțel peste plan. Cuptoarele noastre - ce să ne amăgim ? - apar ca niște ceainice pe lingă celelalte­­ ceainice electrice. Siderurgie in minia­tură,, dacă mă pot exprima așa, dragă tovarășe. Omul care îmi vorbește este prim to­­pitorul Dumitru Furtună, iar „siderur­gia în miniatură”­ este oțelăria electri­că a Hunedoarei. Tilcul vorbelor lui îl pricep aflînd că tocmai aici se ela­borează — cu o minuțiozitate de labo­rator — oțelurile speciale, de rezistență mare. După o agitație de cîteva zile în mijlocul peisajului industrial al Hune­doarei, sectorul lui Dumitru Furtună îmi pare (prin comparație) un golf al liniștii. Tot ce­­ văzusem pipă atunci era trepidant, grandios, plin de spec­taculozitate avînd darul să antre­neze,­­ să impresioneze, să­­ subjuge. Pagini, nenumărate pline cu notițe, capabile să incendieze sensibilitatea și fantezia oricărui reporter. Și iată-m­ă Pop Stefea pe platforma oțelăriei electrice. Miș­carea de aici îmi pare prea calculată, obositor de precisă, lipsită parcă de expresivitate, de ritm. Totuși nu plec. Poate din politețe. Rămîn lingă „ceainice" să știu ce-i cu omul domol și cu părerile lui despre senzațional. Deocamdată stau mai la o parte. Studiez mișcările oamenilor, urmăresc faze de lucru, rețin fripturi din dialogurile pe care le reclamă co­laborarea în brigadă. Iniția impresie : acțiuni colective coordonate precis. Dumitru Furtună­ îi tînăr, treizeci de ani. Statură viguroasă, atletică, îmbră­cată în mușchi prelungi , și elastici. Fața măslinie, mobilă și expresivă, bărbia voluntară, nas acvilin și musta­ță groasă, Fiul unui doch­er cu șapte copii. De 13 ani oțelar. —Numai la „ceainice" ? — Numai, răspunde omul. Nu pot să mă despart. Îmi place să le aud fierbînd. La început am lucrat la cel mai mic dintre ele. Cinci tone. Un ibrice­. îmi povestește despre complicata tehnologie a oțelurilor speciale. Stă în dogoarea cuptorului, înalt, cu oche­larii de cobalt ridicați pe frunte, preo­cupat de fiecare amănunt pe care mi-l relatează. Începe să mă intereseze din ce in ce mai mult calmul său laborios. — Ai fost desigur pe la petroliști. Mi-au arătat o sapă de foraj ? Ei, află că această sculă drăcească din oțelul nostru se face. Nu mai vor­besc de milioanele de piese mici care se fac în țara asta. Să luăm numai industria constructoare de mașini. Ma­șina, vezi dumnea­ta, are o inimă — motorul — iar piesele care intră aici trebuie să aibă o durabilitate dră­cească. La cine se adresează oare ? La Furtună, dragă tovarășe... Îmi face cunoștință pe fund cu com­ponentele unei șarje de oțel special.­ Ascult și simt aproape fizic pre­­­zența bătrînului Mendeleev. O co­mandă automată și capacul „ceaîniciu­­lui" se ridică. Văd cu ochii mei cum to­cește componente se transformă .-intr-o (Continuare, în pag. 3-a) iii!­ A început vacanța de iarnă , a studenților ................ ..................... * ....................­........ .................... Ieri în Gara de Nord, înainte de plecarea trenurilor spre stațiunile de odihnă Gara­­ de Nord. Anima­ție cotidiană , trenuri vin și pleacă­­ pe peroane că­lători grăbiți, fi­ după-a­­miaza aceasta însă, pe lân­gă obișnuiții călători pu­teau fi văzuți tineri și ti­nere veseli, entuziaști, cu rucsacuri și schiuri pe u­­meri. Sunt studenți bucu­­reșteni care pleacă în va­canța de iarnă, în tabere: Predeal, Sinaia, Bușteni, Timiș, Muntele Roșu, Pa­dina, Peștera, Diham, Po­iana Secuilor, Tușnad, Po­iana Izvoarelor, Lacul Ro­șu, sunt nume de stațiuni ce le auzi rostite de ti­nerii studenți. Sunt și tot atîtea locuri minunate un­­de-și vor petrece Vacanța de iarnă din acest an a­­proape 2.000 de studenți bucureșteni. Intr-unul din vagoane sunt studenții de la Poli­tehnică. Iată-i și pe cei 10 — toți cu nota 10 — exclamă cineva. Împreună merg în tabăra de la Pre­deal și o grupă de 10 stu­denți din anul III al Fa­cultății de electronică — secția nucleară. De dimi­neață ei au dat ultimul examen și toți au luat nota 105, împreună cu studenții romîni își vor petrece va­canța in tabere și tineri din alte țări care studiază în institutele noastre. Veselie, entuziasm, întîl­nești în aceste zile și în gările din Cluj, Iași, Ti­mișoara, Tg. Mureș și din alte centre universita­re din țară, de unde, după o sesiune de examene rod­nică, cei mai buni studenți, fruntași la învățătură, plea­că acum să-și petreacă zi­lele minunate în tabere special amenajate în cele mai pitorești locuri ale pa­­triei. (Agerpres), La 3 februarie 1961 Se deschid centrele de afișare a listelor de alegători Astăzi a început în Capitală afi­șarea publicațiilor cuprinzind sediile centrelor de aflare a listelor de ale­gători precum și străzile ce aparțin fiecărui centru. Pentru ca cetățenii să-și găsească cu ușurință strada lor, acestea au fost trecute în publicații in ordine alfabetică. De asemenea, la fiecare centru, în afara listelor de alegători, se află afișat și un panou cuprinzind străzile din raza centru­lui respectiv. Tot la aceste centre ce­tățenii pot lua cunoștință și de sec­țiile de votare unde vor vota la 5 martie. Cele 121 centre ale sfaturilor popu­lare raionale se vor deschide la 3 fe­bruarie și vor funcționa zilnic intre orele 8—20 creînd astfel posibilitate tuturor cetățenilor [UNK] de a se verifica dacă au fost trecuți in liste, dacă numele și adresa lor sînt corect în­scrise. Dacă un cetățean constată că a fost omis din listele de alegători sau numele lui este greșit în scris, el poate face pe loc intîmpinare iar comitetul executiv, raional sau co­munal (pentru comunele subordo­nate) conform prevederilor legale o rezolvă in cel mult 3 zile, infirm­ă rezolvarea atit la sediul sfatului popular respectiv cît și la sediul cen­trului unde cetățeanul s-a verificat în listele de alegători și a făcut în­­timpinarea. Este de datoria tuturor cetățenilor Capitalei ca incepînd cu data de 3 februarie, cînd se deschid centrele de afișare a listelor de alegători, să verifice dacă au fost înscriși pentru a putea să-și exercite dreptul de alegători. La Casa alegătorului din strada Ale­xandru Popov nr. 27, raionul Gh. Gheorghiu-Dej din Capitală vin numeroși cetățeni din cartier pentru a se informa în legătură cu alegerile de la 5 martie. Intr-un colț, la expoziția organizată aici, un grup de cetățeni cercetează cu interes panourile cu fotografii și reviste, după cum arată și imaginea de mai sus, foto , mihai popescu Tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, a primit pe tovarășul Piotr Iakovlevici Antropov, ministrul Geologiei și Protecției subsolului al U. R. S. S.* "Marți, 31 ianuarie, tovarășul Chi­­vu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, a primit pe tovarășul Piotr Iakovlevici Antropov, minis­trul Geologiei și Protecției subso­lului al U.R.S.S., însoțit de profe­sorii A. V. Fomin și A. A. Jaksin. La primire au fost de față tova­rășii Alexandru Bîrlădeanu, vice­președinte al Consiliului de Mini­ștri, Gheorghe Gaston Marin, pre­ședintele Comitetului de Stat al Planificării, Mihail Florescu, mi­nistrul Industriei Petrolului și Chi­miei, Constantin Tuzu, ministrul Industriei Grele, Alexandru Co­­darcea, președintele Comitetului Geologic și Almășan Bujor, vice­președinte al Comitetului Geologic. (Agerpres) Pentru îmbunătățirea calității taninului La fabrica de tananți „Argeșul“ din Pitești se desfășoară o largă acțiune pentru îmbunătățirea calității produse­lor. In acest scop, s-au aplicat măsuri­­ eficiente (depozitarea lemnului cu 6 luni înainte de utilizare, sortarea lui judicioasă pe calități, decantarea rațio­nală etc.), s-au întreprins studii valo­roase, ceea ce a determinat obținerea unei calități mai superioare. Dar harnicul colectiv nu s-a mulțu­mit cu atir. De curînd, s-au montat și sînt în probe două„baterii a câte 4 cen­trifuge — mașini speciale de­ mare randament,­ la care au lucrat echipele conduse de Ion Cristea și Nicolae Bere­­voescu. Cu ajutorul acestor mașini se scurtează timpul de decantare al zemu­­rilor de la 72 ore la jumătate, iar pro­centul lor de sedimentare scade de la 25­ la sută la 10 la sută, ceea ce în­seamnă că tăbăcarii vor avea la înde­­m­înă un produs cu mult îmbunătățit, B. DANILA corespondent voluntar. Gospodăria agricolă de stat Pop­ești-Leordeni, din preajma Capitalei, dispune de o seamă de sere moderne. Aici se cultivă legume și flori, produse care iau drumul magaz­inelor. în clișeu , tovarășa Elena Ioniță lucrînd la copilitul culturilor forțate de castraveți. Foto . AGERPRES Jla Clăști Răsfoind paginile scrierilor sadove­­niene întîlnim adesea în ele evocarea vechilor tîrgușoare moldovenești pa­triarhale și triste. Fălticenii, unde scrii­torul a creat o parte a lucrărilor sale, a servit, fără doar și poate, drept mo­del pentru zugrăvirea unor asemenea așezări. In lumea aceea ștearsă, în care nu se întimpla niciodată nimic deosebit aflai străduțe înguste și întortochiate, dughene prăpădite înșirate una lingă alta, negustori de tot felul, boieri de rang și grozav de multă"" sărăcime cu slujbe mărunte și derizoriu plătite. Astăzi sunt schimbate la Fălticeni și locurile și oamenii. Anii regimului de­mocrat popular au transformat târgul neînsemnat de mai înainte întrun oraș industrial în plină creștere. Au fost create un combinat forestier, o între­prindere de industrie locală, care pro­duce între altele covoare vestite. Și dacă în trecut Fălticeniul era simbolul tirgului unde nu se­ întimpla nimic, azi el este orașul celei mai moderne și mai mari filaturi de in și cînepă din țară. Toate acestea au cea mai strînsă legătură cu însăși prefacerile din pei­sajul străzilor și din viața locuitorilor. Numeroși oameni ai muncii din în­treprinderile orașului s-au mutat in lo­cuințe noi. Anul trecut au fost termi­nate 100 de apartamente, iar 65 de fa­milii și-au făcut case. Mereu alte și alte construcții care cresc în corsetul schelelor — iată un element devenit obișnuit și la Fălticeni. Și se clădesc nu numai locuințe. In centru se ridică, de pildă, un bloc cu cîteva etaje care va găzdui complexul cooperației meșteșugărești. în planul pe 1961 au mai fost incluse un cine­­matograf cu 450 de locuri și o școală cu 12 săli de clasă. Creșterea nivelu­lui de trai a adus după sine sporirea cerințelor culturale. 30.000 de cărți — atîtea au fost cumpărate anul trecut numai la o singură librărie a orașului care numără cam 15.000 de locuitori. Alte 37.000 volume au fost achizițio­nate de biblioteci. In trecut, era o sin­gură școală la Fălticeni. Și aceea avea doar 100 de elevi. Azi sunt două școli de 7 ani, o școală medie, alta horticolă, trei secții serale. In anii regimului de­mocrat popular din acest oraș au ieșit 65 de medici, peste 200 de ingi­neri, 280 de tehnicieni, 700 de profe­sori și învățători, etc. etc. Felul de trai al oamenilor s-a schim­bat mult și la Fălticeni. Am cunoscut acolo o filatoare — o chema Viorica Roșca. Ea datorează întreaga ei viață de azi transformărilor petrecute în ul­timii ani. A urmat școala profesională și la 23 de ani este maistră textilistă la filatură. Este căsătorită tot cu un muncitor de acolo. Au primit locuință într-unul din noile blocuri de pe strada Beldiceanu, în casă toata mobila este nouă. Nu lipsește nici vitrina cu cărți unde Viorica a așezat de curînd ope­rele lui Slavici și Rebreanu, pe care le-a cumpărat la ultimul salariu. Am ascultat-o pe maistra textilistă vorbind despre duminicile tineretului și serile literare la care ia parte. Mi-a povestit cît s-a bucurat cînd cetățenii din car­tier au propus­ o candidată a F.D.P. pentru alegerile de deputați în sfatul popular orășenesc și cît de hotărîtă este să le răsplătească încrederea., Ce ar fi fost ea mai înainte ? O simplă muritoare de foame, lucrînd pentru o leafă de mizerie. Ca Viorica Roșea sînt atiția oameni în Fălticeni, și pretutindeni în țară. Idealurile lor nu se mai pierd înfrînte și necunoscute ca în paginile sadove­­niene despre viața trecută a tîrgușoa­­relor moldovenești. Dimpotrivă, înflo­resc la lumina prefacerilor care se în­făptuiesc zi de zi și ceas de ceas sub conducerea și îndrumarea­ partidului nostru, C. GHELEA «

Next