România Liberă, iunie 1961 (Anul 19, Nr. 5172-5197)
1961-06-01 / nr. 5172
Pag. 2-a O plimbare ? Da ! Dar o plimbare cu prilejul căreia cei mici sunt educați în spiritul dragostei pentru frumos, pentru nou. In clișeu : copiii grădiniții Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor în plimbare pe aleile înflorite ale pieței Palatului. Foto : MIHAI POPESCU 1 Școlarii mei ! . De citeva zile școlarii mei sunt g foarte agitați, nerăbdători îi prep g 8 cupați — așa cum li se întîmplă g 8 întotdeauna în ajunul unui eveniment deosebit. De data aceasta mo 8 bitul l-a constituit invitația pe care?. g au făcut-o copiilor din grădinița%0 nr. 88, de a petrece împreună tra%idiționala lor sărbătoare de 1 Iunie, g 1 Așadar, școlarii mei din clasa ll-a ft g prințese oaspeți; asta înseamnă 8 g pregătiri, cadouri, tratații cu dom- g boane, serbare în comun. 8 „Cei mici’’ au de fapt doar 2—3, 8 ani mai puțin decât gazdele lor. g 5 asta nu-i împiedică însă pe 8 școlari să-i trateze ca niște acte-8 g vărați părinți. Și e firesc: nu fac § 8 decit să reediteze grija si atenția 58 cu care ei înșiși sînt înconjurați si 8 Intr-adevăr, a devenit o lege a 8 s zilelor noastre, aceea de a nu con- 8 ghidem nimic prea mult atunci cind § g e vorba de copii. Cămine, creșe, 8 grădinițe și școli, educatoare și învățători, colonii și tabere, asistență g medicală specializată — toate sunt ?, g create pentru ca ei să crească voi- 8 8 nici și puternici, instruiți ,și săltă ? 8 foși. Toate pentru ei... S 8 Fără să vreau, termenul de com- sparație izvorît din acel ,,odinioară” g g îmi reînvie în memorie faipte și 8 g imagini al căror gust amar nu pot 8 8 să-l uit. In 1930, în primul meu an 88 de învățămînt, am fost repartizată % 8 intr-o comună din fostul județ ug g fov, o comună cu pămînturi bog gate, apartinînd moșierilor. Țăra 8 g iții aveau gospodării mici, cu multe 8 guri Cind auzeau de șpoală 8 8 se-ntristau: cu ce să vinik Copiii la | ? Scoală, cind ei nu aveau ghete g 8 sau palton? Mai putea fi vorba g 8 de cărți? La materialul didactic g 8 nici nu ne puteam gîndi ca să ob* 8 g ținem, de vreme ce nici lemne g încălzit clasa nu ni se dădeau.? g Veneau uneori copiii cu cite un 1, 8 butuc în, ghiozdan... Am fost appig 8 învățătoare la Curcani. Vidra, g ? Chirnogi. Doar numele comunelor 8 g diferea, situația era la fel, analfa-ighetismul același, dezinteresul claseie lor stăpînitoare fată de școală identitic. Multi copii, foarte dotati sig I dornici de învățătură erau condamnați să rămînă neștiutori de carte. 8 g pentru că nu aveau părinți înstă 8 8 rifi. 1j 8 Școlarii mei de azi... De cine să 8 vorbesc ? Sînt fiii oamenilor mangcit, care își unesc eforturile pentru g § ca viata copiilor noștri să fie lumin groasă și îmbelșugată Manualele sj g gratuite, trecerea la învătămîntul 88 de ani, amploarea construcției de 11 8 școli și atâtea alte dovezi, arată că g I școala și copilul stau în atenția în întregii țări. Și ne mîndupi cu acești 8 fapțI ELENA AMAN , învățatcste la școala de 7 ani* i nr. Î8S — București o ? 1 ^TO00C»<>3COC»O0CÎ0p09000C»<^'Xl.p0<X3000000'5O .TOOpt * “ * 5 « OZ Copiii — viitorul tarii (Urmare din cas [UNK] l-a) de 7 ani, în această perioadă trecîndu-se totodată treptat la învățămîntul general de 8 ani. Dar cîte alte nenumărate lucruri nu vorbesc despre grija statului nostru pentru copii? Să ne gîndim, bunăoară, la cei 1.198.7 milioane lei acordați în 1960 drept alocație de stat pentru copii. Să ne gîndim că pentru a da posibilitate elevilor să-și petreacă în supte folositor și plăcut timpul liber s-au creat parcuri și terenuri de sport, case ale pionierilor, tabere de odihnă și sport. Să ne gîndim la numeroasele teatre de păpuși organizate pentru cei mici, la emisiunile speciale de radio și televiziune, la numărul tot mai mare de cărți pentru copii care se tipăresc, la preocuparea tot mai susținută pentru îmbogățirea hranei celor mici, pentru îmbunătățirea continuă a îmbrăcămintei și încălțămintei acestora. Sărbătorind astăzi Ziua Internațională a Copilului, oamenii muncii din țara noastră, mîndri de înfăptuirile pe care le-au realizat, conduși de partid, și în ceea ce privește asigurarea unor condiții tot mai bune de viață și de educație pentru cei mici, sunt hotărîți să depună toate eforturile pentru a le apăra copilăria fericită, luptând alături de întreaga omenire pentru pace și progres. Manifestări culturale pentru copii La Casa de cultură a tineretului din raionul 23 August a fost organizată miercuri o seară de filme de desene animate pentru copii. Peste 500e copii s-au întîlnit cu regizorul de filme Leonte Mihai care le-a vorbit despre munca realizatorilor de filme pentru copii. i Miercuri după-amiază în pavilionul din Parcul de cultură și odihnă „I. V. Stalin"“ a avut loc deschiderea Expoziției de fotografii a artiștilor amatori „Viața fericită a copiilor din patria noastră“, organizată de Casa de creație populară a orașului București. Expoziția cuprinde fotografii înfățișînd aspecte din viața copiilor din țara noastră și realizări ale regimului democrat-popular pentru cei mici. (Agerpres) PĂRINȚI! Pentru copiii voștri dragi, magazinele comerțului de stat au pregătit: CADOURI FRUMOASE ȘI UTILE CONFECȚII (rochițe și costume) TRICOTAJE ÎNCĂLȚĂMINTE (sandale și pantofi) JUCĂRII (păpuși, mingi, unelte de grădinărit, animale, jucării mecanice). DUI.CIURI (bomboane, ciocolată, jeleuri, dropsuri, caramele, biscuiți). ARTICOLE DE SPORT (biciclete, triciclete, trotinete, aparate de fotografiat). — în cantități sporite și în sortimente variate Romínia Liberá Colectivul Teatrului ,,V. Maiakovski“ din Moscova a părăsit Capitala precind in R. P. Bulgaria Colectivul Teatrului „V. Maiakovski" din Moscova a părăsit miercuri Capitala, pierind în R. P. Bulgaria unde își continuă turneul. Cele 9 spectacole prezentate la București și Brașov, la care au asistat mii de spectatori au făcut cunoscute publicului romînesc înaltele calități ale teatrului sovietic. La plecare, pe aeroportul Otopeni, artiștii sovietici au fost conduși de funcționari superiori din Ministerul învățămîntului și Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, reprezentanți ai O.S.T.A., oameni de artă și cultură. Au fost de față reprezentanți ai Ambasadei Uniunii Sovietice la București. (Agerpres) BREVIAR LA CASA PRIETENIEI ROMÎNO -SOVIETICE are loc vineri, 2 ironic, ora 18, conferința : „Arta cinematografică sovietică în etapa actuală“. LA FILARMONICA DE STAT „Oltenia“ din Craiova are loc azi un concert simfonic închinat Zilei Internaționale a Copilului, dirijat de Theodor Costin. Din programul concertului fac parte lucrările : „Simfonia Copiilor“ de Haydn, „Din lumea copiilor’’ de Alma Cornea și altele, își vor da concursul soliștii Liurențiu Dincă Marian, Daniela Oane și Rozica Gavrileanu. TEATRUL DE OPERĂ ȘI BALET AL R.P.R. va prezenta sîmbătă la ora 19,30 un spectacol cu opera „Traviata“ la Complexul C. F. R. Grivița Roșie. DIRIJORUL ITALIAN GLAUCO CURIEL va dirija sîmbătă seara la Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. opera „Falstaff”. La ESTRADA artiștilor amatori din Parcul de cultură și odihnă ,,I. V. Stalin“ va avea loc azi la ora 19, conferința : „Să educăm copiii și tineretul în spiritul dragostei față de partid și patria noastră socialistă“. Conferința va fi urmată de un program artistic prezentat de formația artistică a Casei de cultură a tineretului din raionul Gh. Gheorghiu-Dej. ECHIPA DE PĂPUȘARI a Parcului de Cultură și Odihnă »L V. Stalin“, prezintă în fiecare joi, sîmbătă și duminică la ora 11, piese de teatru de păpuși pentru copii. COLECTIVUL TEATRULUI DE STAT GALAȚI continuînd acțiunea de strîngere a legăturilor cu spectatorii a făcut o vizită muncitorilor de la Șantierul Naval Galați, unde au urmărit cu atenție procesul de producție. In seara aceleeași zile, constructorii de nave au întors vizita venind în mare număr la spectacolul „In căutarea extraordinarului“. După spectacol au urmat discuții cu publicul. IN SALA DE EXPOZIȚIE PERMANENTĂ din Oradea s-a deschis o interesantă și bogată expoziție ornitologică a Muzeului Regional Crișana. Chiar din primele zile, expoziția, prin valoroasele exponate ce le cuprinde s-a bucurat de o popularitate cu totul deosebită. Dovadă faptul că pînă acum ea a atras aproape 20.000 vizitatori, printre care numeroase cadre didactice din alte orașe. Recenzie O lucrare despe începuturile teatrului romînesc A apărut de curînd în librării vol. I din „Teatrul romînesc” — privire istorică, de Ioan Massof, prima încercare mai riplă de a aduna multiplele date și documente ale mișcării noastre teatrale într-o lucrare cuprinzătoare, menită să contribuie la o cunoaștere mai profundă a felului în care s-a născut și s-a dezvoltat arta scenei pe teritoriul țării noastre. Strădania autorului cărții este cu atît mai apreciată cu cît în mod practic lucrarea sa este una de pionierat, condițiile diferite în care teatrul a apărut în diverse locuri din țară, condițiile diferite ale dezvoltării sale îngreunînd atît documentația cît și așezarea ei pe baze științifice. In cercetarea începuturilor teatrului romînesc autorul a înfățișat nașterea și dezvoltarea teatrului romînesc pînă la 1860 în funcție de condițiile economice și sociale în mijlocul cărora a apărut și a crescut. Astfel, autorul evidențiază în mod justificat influența ideilor revoluției de la 1848 în dezvoltarea teatrului în limba romina, al cărui început timid fusese făcut de Asachi în 1816 și de elevii lui Gheorghe Lazăr în 1818. Privind mișcarea teatrală din această perioadă și din cea imediat următoare, a înfrîngerii revoluției, sînt deosebit de interesante — și cele mai multe inedite pentru cititor — relatările asupra atitudinii unora din întemeietorii teatrului în limba romina față de orânduirile nedrepte din țară. Apare astfel în volum o foarte interesantă de*) Ioan Massol: Teatrul romînesc — privire istorică. ratare a lui Pantazi Ghica asupra unui răspuns dat de Costache Caragiale, la propunerea primului, de a juca o dramatizare după un roman cu accente revoluționare : „dacă ași reprezenta-o, spunea Caragiale, ar trebui să plăresc să-nchiz teatrul miine, să las pe drumuri 16 nenorociți, bărbați și femei, răpindu-le pîinea de toate zilele, și pe mine să mă trimită la Plumbuita ori la Mărgineanu să iau locul unchiului tău... Făgăduiește-mi, dezășuiește-mi că în momentul cind poliția mă va sili să las cortina, nația va izbucni șî vom ieși de acolo cu revoluția Romîniei, și o pun de o-nvață la noapte și o joc miine seara !“. Acest citat este însă numai unul din acele multe care suscită interesul cititorului nu numai pentru începuturile teatrului nostru dar și pentru epoca zbuciumată în care ele au apărut. Sub același raport al ineditului și al interpretării lor, funcție de ansamblul dezvoltării societății, prezintă un deosebit interes și capitolele privind mișcarea teatrală din Transilvania la mijlocul secolului trecut și acela al apariției și creșterii dramaturgiei originale românești ca o dramaturgie axată pe problemele cele mai arzătoare ale actualității vremii, precum și referirile dese la lupta teatrului împotriva stăpinirii și a îngrădirilor impuse de ea Volumul 1 din „Teatrul romînesc“ de Ioan Masșol dispune astfel de o serioasă și vastă documentare, bine sistematizată, ceea ce permite ca fiecare moment important al începuturilor teatrului nostru să capete relief și să rămînă în memoria cititorului, MARIANA PÎRVULESCU Pregătiri în taberele pentru elevi din Valea Prahovei PLOIEȘTI (de la corespondentul nostru). Anul acesta în taberele pentru pionieri și școlari, în taberele turistice pentru elevii școlilor medii și profesionale din regiunea Ploiești, își va petrece vacanța un număr de 25.900 copii și tineri. în acest scop în regiunea Ploiești s-au organizat 18 tabere de pionieri, 18 colonii pentru preșcolari, tabere regionale și centrale la Sinaia, Breaza, Telega. Acestea vor primi 5000 de pionieri fruntași la învățătură. Azi se vor deschide coloniile de preșcolari, în vederea primirii copiilor din alte regiuni ale țării în localitățile din Valea Prahovei și în raioanele de munte ale regiunii, se organizează tabere la Breaza, Bușteni, Sinaia, Telega, în raioanele Teleajen și Tîrgoviște, cu o capacitate de 10.500 de locuri. Echipele de muncitori din întreprinderile de gospodărie orășenească din Sinaia și Bușteni au definitivat în aceste zile ultimele pregătiri de extindere a spațiului existent cu încă 200 de locuri. La tabăra Ștefești, din raionul Teleajen, vor fi date în folosință cu 80 de locuri mai mult față de anul trecut. Năframa zorilor flutura deasupra mării. De undeva, din adîncurile apelor, izvorît parcă dintr-o uriașă forță, soarele se ivea la orizont ; primele sulițe se ridicau deasupra nemărginitei întinderi a apelor sărate. Străfulgerând zarea, pescărușii se avîntau pe deasupra valurilor intr-un zbor jucăuș neîntrerupt. La țărmul mării, un vînt ușurel risipea miliarde de firicele de nisip, încă înainte de ivirea zorilor, din cabana pescarilor de la Costinești, ieșea fumul. Ceaiul de dimineață la pescari este poate cel mai matinal din cîte am cunoscut. Primul care a dat binețe zilei de lucru a fost tînărul Dumitru Banu, atamanul brigăzii de pescari. — Ce facem azi tovarăși ? Ne bate noroiul sau umplere mahana cu pește ? - au fost primele lui vorbe. Pentru pescarii brigăzii aceste cuvinte înseamnă același lucru : începutul unei noi zile de muncă. Și aici, la țărmul mării, preocuparea de a da produse în cantități sporite este la loc de cinste ca oriunde pe întinsul patriei. In munca de zi cu zi a pescarilor, această preocupare înseamnă a pregăti cu mai multă grijă uneltele și a controla talianul la timp. Poate, și nu-i de mirare, că mulți nu știu ce este un talian. Inchipuiți-vă o ogradă de plasă, către care este ademenit peștele cu ajutorul unei fâșii ce-i barează drumul în migrația lui pe lingă țărm. Așa dar, în vecinătatea țărmului, acolo unde peștele se preumblă, omul, cunoscător, din vechiipe al obiceiurilor viețuitoarelor de apâ, B adsstă cu capcana. La toate acestea reflectam, săltat de talazurile spumoase, în vreme ce mă îndreptam spre sulian. Pescarii trăgeau vîrtos, la rame pentru a ajunge mai degrabă la locul de producție, în asemenea momente nu se aude decit răsuflarea pescarilor și plescăitul ramelor ce sînt scufundate cu regularitate în apă. Pînă la locul unde se află talianul n-am putut prinde mai nimic din preocupările pescarilor. Cind peștele pus în mahină a început să se zbată, voia bună a dezlegat nodul tăcerii. Să fi văzut atunci oamenii glumind ca la un ospăț de zile mari. Și-n adevăr, a fost temei de voie bună. Un singur „ypliu", adică bogăția de pește pe care curentul mării o aduce în capcana talianului, a însemnat, nici mai mult nici mai puțin decît 7000 kg. pește. 7000 kg. de pește lua în acea zi drumul fabricilor de conserve. Brigadierul Dumitru Banu era și el, firește bucuros. In carnețelul său, la rubrica producție, și-a notat numărul coșurilor cu pește scoase din tolbatalionului. Un mic calcul aproximativ ducea la concluzia că pianul lunar era încă de atunci depășit de 2 ori. Cifrele își au, în asemenea cazuri, un anume tîlc. Ele concretizează lapidar hărnicia și priceperea pescarilor, neobosita căutare a locurilor cu vad bogat în pește. Există în această muncă a lor, de fiecare zi, multe prilejuri de adevărată abnegație și eroism Nu rareori, apele mării, prinse de zbuciumul furtunii, amenință să ducă cu ele uneltele de pescuit. Dacă în asemenea împrejurări pescarii nu la taliene acționează prompt și hotărît, pornind în larg să scoată uneltele din apă, acestea pot fi tîrîte spre larg și distruse de furia valurilor. Ar fi interesant dacă fiecare brigadă de pescari și-ar păstra un jurnal al faptelor zilnice, dintr-un fel acesta există, confundîndu-se cuu registrul ciitar. Dar sunt zile în care în registru nu se trece nimic, zile în care valurile mari opresc bărcile pescarilor în drumul lor spre taliene. Aceste zile reprezintă tot atîtea înverșunate încleștări cu natura dezlănțuită. Dar, despre aceste lucruri n-ai să auzi pe pescari vorbind prea des. Dacă împrejurarea face să fii martorul unor asemenea întîmplări, te vor impresiona bărbăția și curajul, de care pescarii dau dovadă. ...Era o zi cernită. Marea furioasă și vîntul care își întețea mereu intensitatea te impresionau puternic. Fiecare clipă prețuia foarte mult. Oamenii n-au stat pe gînduri uneltele — prinsoarea peștelui — erau în primejdie. Primii care s-au urcat în mahină au fost pescarii Dumitru Zibilian și Ștefan Dima. Exemplul lor l-au urmat îndată și ceilalți. Trăgînd din răsputeri la rame, înaintînd cu greu pe coama valurilor ei au ajuns tocmai la timp. Furtuna încă n-apucase să-și facă mendrele. Izbiți cu vrăjmășie de valuri, pescarii au reușit să deslege cu repeziciune părintele, să strîngă peștele și să ridice în mahună uneltele. înapoierea, cu mahuna încărcată, nu a fost mai puțin grea. Cind au atins țărmul, lăsînd în urma lor furtuna ce se întețise și mai mult, erau frînți de oboseală. Pe chipurile lor citeai însă bucuria datoriei împlinite. MARCEL RUSESCU Pescarii de Pescari făcînd voleu la talian CONCURS pentru noi modele de jocuri , jucării Ministerul Invățămîntului și Culturii, în colaborare cu Ministerul Industriei Ușoare și Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești, organizează un CONCURS CU PREMII pentru noi modele de jocuri și jucării originale. Tempele concursului sînt: jucării metalice nemecanizate, jucării mecanizate, jucării din mase plastice, păpuși din mase plastice, păpuși din carton presat în îmbrăcăminte din diferite regiuni ale țării, jocuri tipărite din carton, pentru copii pînă la 7 anii. Concursul se închide la 1 octombrie a. c. Modelele nu vor fi semnate, ci vor avea un motto, numele fiind pus într-un plic sigilat. Lămuriri suplimentare se pot cere la Comisia tehnico-artistică pentru jucării din Ministerul Invătămintului și Culturii, str Spiru Haret No 12, tel. 14.24.00, int. 18, între orele 13—15. Joi 1 iunie 1961 — nr. 5172 ISSISSRL? Răpirea din Serai, )) 19,30: Teatrul de Operr lin»tă Balet al RPR- 13»* ^Apus de soare, 19,30, RA TDt1 Teatrul Național ,.I. )) &»< JKSII L Caragiale« (Sala Comedia) , Tartune, 19,30 Teatrul Naționai ,,II, Caragiale 1 (Sala Studio): $ Musafiri nepoftiți, 19,30 Teatrul ,C. )) ♦ Jottara“ (Sala Magheru); Hamlet, 19,30, Teatrul Municipal (Sala Matei Millo) * (( Un strugure în soare, 19,30. Teatru.) Municipal (Sala Fii im op. Sîrbu); Celebrul v. 702. 20 . Teatrul de Comedie : Scrisori de dragoste, 10.30 Teatrul pentru Copii și Tineret (Sala din C Miile), Marțiepii, 19; Teatrul pentru Copii și Tineret (Sala ( Libertatea) , Revista 82, 20: Teatrul Sat tine-Muzical ,,C• Tănase“ (Sala Savoy), Concert expres, 20: Teatrul ,Satirtc-Mir*uzical ,C Tănase“ (Sala Victoria): Cu « concertul în buzunar, 20: Teatrul Satiric- Muzical ,,C- Tănase“ (Teatrul de vara : „23 August“). Sețea: Elena Parc Cerul Balticei : Paria ; Strada Premiile Republica, Bucurpș înfrățirea între p poare, Libertății ; Ciliro Lindo : Magher Miorița, I Mai "■ liniștea serii : . V. I^ittesaijan, vir £ vug ; Dragostea te așteaptă : V. Roșită, G. Coșbuc ; E lung drumul pînă acasă : I. C. Frimu, 8 Martie, 23 August; Piticul vrăjitor: Lumina: Războiul vesel: Central ; Pălăria lui Anatol : Victoria Strada Leilor nr. 8: Maxim Gorki, Arta: Donga Sirpp, Olga Bande , Lan Lan și Ton Tun O poveste dintr-o noapte cu luna Micuța Ana ; Ținuțuri Noi ; Program special pentru copii (dimineața) Toată lumea rîde, cîntă și dansează (după amiază): 13 Septembrie: Darplâc: Tineretului ; Cenușăreasa: Gh. Doja; Flacăra, Volga ; Principiul suprem: Al. Popov ; Insula fără nume: Cultural; O zi de oolihmă : C David ; Două eîeje de fericire : Unirea ; Kpt Ogl? : AL Sahia. Enrico Caruso : T. Vladimirescu : Șeful de gară : Manea, B. Delavrancea . Telegrame : Moșilor ; Fantezie de iarnă : Popular : Cocoșatul : 16 Februarie : Mîndrie: Ilie Pintilie ; Eroii vii : 8 Mai: Drumul Serii : Cio Cio San : Floreasca; Mexicul cîntă : N. Bălcescu . Articolul 420 ; G- Bacovia , în pragul furtunii J 30 Decembrie ; Aida : Aurel Vlaicu. 19,00 : Informațiile după amiezii; 19,05: 8 De ziua copiilor — emisiune distractivă pentru copii ; 19,50 : Maeștrii artei universale : Tizian ; 20,10 ■ j Emisiune de teatru : « .,Centrul înaintaș a murit în zori“, dș K Augustin Curzan. Interpretează un colectiv al Institutului de Artă teatrală Și cinematografică, în pauze : Jurnalul televiziunii și Poșta televiziunii. In încheiere: ultimele știri. ^ IEIEVmUNE ÄS «=: Ăi «rf TS si 7S& «3*^ Ansamblul de cântece și dansuri al C.C.S. prezintă un nou spectacol. E vorba de „Spectacol din spectacole“, o valoroasă selecțiune din programele aflate în repertoriul ansamblului, în clișeu, un aspect dintr-un frumos dans popular. Foto : AGERPRES ȘTIRI SPORTIVE : Trei meciuri s-au disputat marți în cadrul turneului internațional de fotbal. La „Polo Grounds” echipa New York Americans a învins cu 1—0 (0—0) echipa Beșifelpș Istambul. Tot la New York, echipa vest-germană Karlsruhe a întrecut cu 3—2 (0—1) echipa scoțiană Kilmarnock. Echipa Dinamo București, lipsită de 4 jucători titulari (Țircovnicu, Popa, Eftimie, V Anghel) accidentați în partidele anterioare, s-a deplasat la Montreal unde a întîlnit formația canadiană Concordia. Meciul, desfășurat pe stadionul „Molson“ s-a terminat cu scorul de 2— 0 in favoarea echipei gazde. • La 30 mai a început turneul internațional de șah de la Moscova la care participă 7 mari maeștri internaționali. In prima rundă Gufeld a ciștigat cu negrele la Aronia, în timp ce partidele Babar-Smîslov, Pachman- Olafsson și Portisch-Vasiukov s-au terminat remiză. Bisguiev are avantaj pozițional la Bakulin. In prima rundă a turneului internațional de șah de la Rostov pe Don s-au înregistrat următoarele rezultate : Ustelki-Bobekov 0—1 ; Liebert-Bondarevski 1—0; Nejmetdinov- Estrada 1—0 ; Hodos-Drozd 1—0 ; Cirici-Taimanov '/?—Va ; Polugnevski- Tarasov ‘/z-'is• Peste 100 000 de spectatori au asistat marți la meciul de fotbal disputat pe stadionul V. I. Lenin între popularele echipe moscovite Spartak și Dinamo. Victoria a revenit echipei Spartak cu scorul de 3—1 (2—0) Alte rezultate înregistrate în etapa a 9-a Moldova Chișinău-Kairat Alma Ata 3— 1 ; Zenit Leningrad-Kalev Tallin 1—1. ȚSKA-Belarus Minsk 2—1. • Cea de-a 10-a etapă a turului ciclist al Italiei, Bari-Potenza (140 km) a fost cîștigată de italianul Vitto Taccope în 4h 02’43”. In clasamentul general pe primul loc a trecut francezul Jacques Anquetil. In continuarea turneului pe care-l întreprinde în R.F. Germană, echipa braziliană de fotbal „Vasco de Came’’ a jucat la Aaschep cu echipa „Allemania“ de care a dispus cu scorul de 3—2 (2—0). De asemenea echipa braziliană „Grêmio Porto Alegrense” a susținut un meci la Flensburg, învingînd echipa locală cu 5—0. Echipa braziliană de fotbal „Botafogo” a susținut primul meci al turneului pe care-l întreprinde în Belgia jucînd cu „Anderlecht“ Gazdele au obținut victoria cu scorul de 3—1. ® Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Belgrad, echipa selecționată de box a R.P. Române, care va participa la campionatele europene programate între 3 și 10 iunie Echipa este alcătuită în ordinea categoriilor din : M Dobrescu, II Puiu, C. Gheorghiu, G Simonka, I Mihalik, V. Mirza, V. Badea, Monea, Gh Negrea și V. Mariuțan. Antrenorii echipei sînt Ion Chiriac și Ton Popa. Intr-un meci de box contînd pentru campionatul lumii la cat cocoș (versiunea europeană) irlandezul Jonny Caldwell l-a învins la puncte pe francezul Alphonse Hallmi Campionul mondial al acestei categorii (versiunea americană) este brazilianul Eder Joffe.. Ladyinterthour s-a disputat întîlnirea internațională de handbal dintre echipele selecționate ale Elveției și Austriei. Gazdele au repurtat victoria cu scorul de 17—12 (9—6).