România Liberă, septembrie 1961 (Anul 19, Nr. 5250-5275)

1961-09-01 / nr. 5250

y P c . ura. INESCII­ $SITARA I Proletari din toate țările, uniți-vă­ ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNA Anul XIX nr. 1250 4 pagini — 20 Bani Vineri 1 septembrie 1961 TG. MUREȘ (de la corespondentul nostru).­­ Peste 80 de întreprinderi și unități industriale din regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, printre care Combinatul Chimic din Tîrnă­­veni, complexul de industrializare a lemnului din Reghin, fabrica de mo­bilă „23 August" din Tg. Mureș, în­treprinderile forestiere etc., au reali­zat înainte de termen planul de producție pe primele 8 luni ale a­­cestui an. Valoarea producției globale reali­zată peste plan de la începutul anu­lui întrece suma de 100 milioane lei. Muncitori calificați și cadre medii .“1. pentru ramura construcțiilor Dublarea pînă în anul 1965 a volu­mului construcțiilor — sarcină ce de­curge din hotărîrile Congresului al III-lea al P.M.R. — îmbunătățirea con­tinuă a calității lucrărilor de con­­strucții-montaj, cu deosebire la fini­saje și instalații, presupune pe lîngă extinderea metodelor industriale de execuție și existența unui număr co­respunzător de cadre bine pregătite pentru această importantă ramură a economiei naționale. Eforturile în vederea satisfacerii ce­rințelor tot mai mari ale numeroaselor șantiere din țară au dat în ultimii ani rezultate pozitive. Numărul absolvenți­lor din învățămîntul profesional și teh­nic mediu de construcții a crescut în 1960-1961 de circa patru ori față de 1955-56, iar al maiștrilor constructori de aproximativ două ori Trebuie mențio­nate în special Departamentul Construc­țiilor și Materialelor de Construcții, T.R.C.L. din regiunile Banat, Mureș- Autonomă Maghiară, Cluj, Argeș, Plo­iești, Maramureș, Brașov, care au mani­festat o grijă permanentă pentru buna funcționare a școlilor profesionale și tehnice de construcții, pentru cuprinde­rea în aceste școli a unui număr cît mai mare de elevi In afara formelor de învățămînt po­menite. calificarea muncitorilor în di­ferite meserii din ramura construcțiilor s-a făcut­­ s locul de producție, cu aju­torul cursurilor de scurtă durată (4-7 luni). Acolo unde aceste cursuri au fost r­ganizate cu interes și pricepere, cum e cazul întreprinderii n­r. 6 Construcții- Montaj din Capitală, lipsa de mozaicuri parchetari, faianțari etc. a șantierelor a fost acoperită în bună măsură. O formă tot mai des folosită, care și-a dovedit din plin eficiența pentru perfecționarea calificării muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, constă în schimburile de experiență dintre dife­ritele unități de construcții, cum au fost cele de la Trustul­­ Brașov, Combina­tul de cauciuc Jilava etc. întotdeauna aceste întîlniri sînt pline de învăță­minte și urmate apoi de îmbunătățiri vizibile atît în conținutul muncii cît și în formele de organizare. Trebuie pomenită, în aceeași ordine de idei, inițiativa recentă a C.S.C.A.S. pentru înființarea unor cursuri de per­fecționare și specializare a muncitori­lor și a personalului tehnico-ingineresc în vederea însușirii teoretice și practice a tehnicii avansate în construcții și in­dustria materialelor de construcții. Se întîlnesc uneori pe șantiere absol­venți ai școlilor profesionale de con­strucții care nu sunt temeinic pregătiți din punct de vedere practic. O cauză principală este aceea că în timpul șco­larizării numai în primul an (din cei trei) este prevăzută instruirea practică a elevilor. De asemenea, în timpul prac­ticii pe șantiere, aceștia nu sunt ajutați în măsură suficientă ca să-și însușească toate cunoștințele de care au nevoie în viitoarea lor meserie Practica elevilor maiștri se efectuează de obicei la întreprinderea de unde au plecat. în multe cazuri, ei sunt utilizați pentru nevoile imediate ale întreprinde­rii respective, ceea ce nu contribue în­totdeauna la ridicarea calificării lor pro­fesionale. De altfel, trebuie menționat că față de actualul ritm al construcțiilor există un număr mic de maiștri con­structori. Trusturile regionale de con­strucții aparținînd sfaturilor populare regionale și ministerele care au în sub­­ordinea lor direcții sau întreprinderi de construcții-montaj, trebuie să se preocu­pe mai intens ca începînd chiar din acest an să recruteze mult mai multe cadre ce îndeplinesc condițiile pentru a putea să se înscrie la școlile de maiștri constructori. în ceea ce privește pregătirea teore­tică în școlile profesionale și tehnice, e necesar să se revizuiască toate progra­mele vechi și să se introducă în cel mai scurt timp capitolele de tehnică nouă în construcții. Editura Didactică are în momentul de față 30 de manuale noi sub tipar sau în curs de redactare pen­tru învățămîntul profesional și mediu tehnic în ramura construcțiilor. începe­rea noului an școlar se apropie și aceste manuale trebuie să fie procurate din timp. E de datoria amintitei edituri să evite întîrzierea scoaterii acestor ma­nuale imperios necesare, în afara pregătirii viitoarelor cadre pentru ramura construcțiilor în școli de durată mai lungă, se impune continuarea calificării muncitorilor la locul de mun­că prin cursuri de scurtă durată. Cunos­­cîndu-și necesarul de muncitori califi­cați, maiștri și tehnicieni, pe meserii și specialități, întreprinderile de construc­ții pot să organizeze din timp aceste cursuri de scurtă durată. Ceea ce nu poate fi trecut cu vederea este și faptul că în ramura construcți­ilor, sarcinile de îndrumare, coordo­nare și control în pregătirea cadrelor nu se exercită de către un singur minister ca în celelalte ramuri ale economiei naționale. Cînd e vorba despre construcții, aceste sarcini pri­vind învățămîntul sînt răspîndite în circa 23 de organizații tutelare diferite (ministere și sfatu­i populare). Din această cauză nu se poate asigura o unitate în organizarea, îndrumarea și orientarea de specialitate a școlilor de construcții. Din același motiv lip­sește conținutul unitar și continuu îmbunătățit al planului de învățămînt și al programelor școlare ținînd seama de tehnica nouă în construcții, un plan de editare al manualelor corespunză­toare pentru toate disciplinele predate, o îndrumare generală unitară pentru dotarea școlilor cu laboratoare și ateliere corespunzătoare. Datorită numărului mare de organizații de construcții tutela­re, nu se ține o evidență centralizată a cadrelor existente în producție, a numă­rului școlilor precum și a claselor și nu­mărului de elevi școlarizați pe meserii. Neexistînd o coordonare a pregătirii cadrelor de anumite specialități între nevoile întreprinderii de care aparține școala și nevoile pe regiuni, unele mese­rii nu se școlarizează de loc sau insufi­cient. Toate considerentele pomenite ple­dează pentru un coordonator unic al școlilor de construcții. Asigurarea unui număr corespunzător de muncitori calificați și cadre medii potrivit sarcinilor sporite ce revin sec­torului construcțiilor și nivelului tehnicii actuale este o problemă căreia trebuie să i se acorde atenția cuvenită. Noi localuri și săli de clasă BACĂU (de la corespondentul nos­tru).­­ Comitetele executive ale sfa­turilor populare din regiunea Bacău acordă o mare atenție sporirii numă­rului de săli de clasă, asigurînd ast­­fel elevilor condiții tot mai bune de Învățătură. Numai in ultimul timp in satele regiunii au fost terminate un număr de 73 săli de clasă. In co­muna Traian, din raionul Bacău, bu­năoară, a fost terminată construcția unei școli cu 4 săli de clasă, in satul Agapia din raionul Tg. Neamț și în comunele Ploscuțeni și Valea Seacă din raionul Adjud au fost construite localuri de școli cu cite 4 săli de clasă și laboratoare. Pină la data în­ceperii noului an școlar vor mai fi date în folosință 112 săli de clasă, urmind ca pînă la sfîrșitul anului nu­mărul lor să sporească cu încă 58. Cea mai mare parte a lucrărilor sînt executate prin contribuție voluntară și munca patriotică a cetățenilor. Ultimele știri sportive HAGA (prin telefon).­­ Reprezentan­tul nostru în finala campionatului mon­dial de șah pentru Juniori, Florin Gheorghiu, se află pe locul doi în cla­sament. După ce a dus la cîștig între­rupta cu Naghy, Gheorghiu a pierdut aseară la Parma, care a trecut pe pri­mul loc cu 8­­ a puncte. Gheorghiu are 7­1 puncte, iar Kuindji (U.R.S.S.) 7 puncte. Astăzi se dispută ultima r­undă. ★ In cadrul „Universiadei“ de la Sofia, aseară tîrziu, am primit următoarele rezultate: In turneul de baschet fe­minin, echipa R. P. Româno a jucat foarte bine, învingînd cu scorul de 72 — 62 (36 — 27) echipa R. P. Ungare. Cele mai bune jucătoare ale echipei noastre au fost Predescu, Niculescu , Racoviță. Echipa masculină a R.P.R. a obținut două victorii în turneul de con­solare : 86 — 60 cu echipa Cube­ și 95 — 67 cu echipa R. F. Germane. ★ Joi seara pe terenul sportiv al clu­bului I.T.B. (Șos­ Iancului) s-a disputat întîlnirea internațională de box dintre echipele I.T.B. și Dunav Ruse (R. P. Bulgaria). Boxerii romîni au repurtat victoria cu scorul de 11—9. La invitația C. C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar și a Guvernului Revoluționar Muncitoresc Țărănesc Ungar delegația de partid a Republicii Populare Române a plecat spre Budapesta Joi seara a plecat spre Buda­pesta delegația Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân și a guvernului Republicii Populare Române, care, la invita­ția Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Socialist Ungar și a Guvernului Revoluționar Muncitoresc Țărănesc Ungar, va face o vizita de prietenie în R. P. Ungară. Delegația este alcătuită din to­varășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniș­tri, Emil Bodnăraș și Alexandru Moghioroș, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepre­ședinți ai Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Ex­terne. Din delegație face parte, de asemenea, tov. Mihail Roșia­­nu, membru al C.C. al P.M.R., am­basadorul R. P. Române la Buda­pesta, împreună cu delegația a plecat, de asemenea, Bela Nemety, am­basadorul R. P. Ungare la Bucu­rești. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegației au fost salu­tați de tovarășii Gheorghe Apos­tol, Petre Borilă, Nicolae Ceau­­șescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, activiști de partid și de stat, conducători ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiuni­lor diplomatice acreditați la Bucu­rești, membri ai Ambasadei R. P. Ungare și alți membri ai corpului diplomatic. Pe peronul gării Băneasa, înainte de plecare înființarea organizației comerciale locale „Pîinea“ în Capitală In lumina sarcinilor trasate prin scri­soarea C.C. al P.M.R. adresată lucrăto­rilor din industria de morărit și pani­ficație, comitetul executiv al sfatului popular al Capitalei a luat recent o se­rie de măsuri. Astfel, în Capitală a fost înființată organizația comercială locală „Pîinea", cu 8 filiale raionale. In scopul îmbu­nătățirii rețelei de desfacere, cît și a condițiilor de aprovizionare a magazi­nelor și de deservire a consumatorilor, toate magazinele și centrele de desfa­cere a pîinii și produselor de panifica­ție au fost trecute de la întreprinderile de panificație în subordinea O.C.L. „Pîinea". O atenție deosebită se va acorda des­chiderii de magazine la parterul noilor blocuri. Pînă la sfîrșitul acestui an se vor deschide astfel de magazine în noul bloc din Piața de Flori, în blocul Bl din Piața­­ Gării de Est, în blocul II din an­samblul de locuințe din fața uzine­lor „Grivița Roșie“, în blocul 4 A din preajma Podului Basarab, pre­cum și cvartalele de locuințe Șin­­cai-Mărăișești și Pieptănari. Numeroase alte magazine asemănătoare se vor des­chide și în cursul anului viitor, printre care : în noul bloc de pe Calea Călă­rași 51—53, în blocul E3 de pe șos. Mihai Bravu, în complexul de pe ma­gistrala Nord-Sud colț cu Bd. Mără­­șești etc. în vederea apărării cuceririlor dobîndite Poporul nostru muncește cu elan pentru a îndeplini mărețul program prevăzut de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., pentru dezvoltarea economică a țării și ridi­carea continuă a nivelului de trai. Cîtă dragoste față de om exprimă fiecare măsură pe care partidul o ia pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste. Pentru fericire, bunăstare, pace sînt canali­zate toate eforturile, toate strădaniile oamenilor muncii. Sînt unul din miile de ingineri ai patriei — crescut și format de regimul nostru democrat-popular — căruia îi sînt larg deschise porțile spre ziua de mîine, mai luminoasă decît cea de azi. Iubesc pacea și urăsc războiul și oro­rile lui. Dar iată că acum imperialiștii zăngăne din nou armele, se aud din ce în ce mai puternic isteriile unui nou război punînd în pericol pacea, această mare bucu­rie, fericire cucerită prin jertfa a numeroase vieți ome­nești printre care se numără și părinți, fii și frați de-ai noștri. în fața unei asemenea primejdii pentru lumea întreagă, măsurile adoptate de guvernul sovietic con­stituie un avertisment puternic pentru a tăia agresorilor gustul de a se juca cu focul. Recenta Declarație a gu­vernului sovietic prin care se arată că acesta a luat hotărîrea de a efectua explozii experimentale cu arma nucleară vine în sprijinul apărării securității statului sovietic, a țărilor socialiste și a celorlalte țări iubi­toare de pace. Nu e pentru prima oară cînd guvernul Uniunii Sovie­tice cheamă la luciditate și rațiune. Iată de ce noi, con­structorii de tractoare, apreciem Declarația guvernului sovietic ca o nouă măsură pe lîngă multe altele luate pentru apărarea păcii și securității popoarelor. ILIE TRANDAFIRESCU Erou al Muncii Socialiste, inginer la Uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ HUI IIIIIIIIIIIII III POPORUL NOSTRU IȘI EXPRIMĂ DEPLINA ADEZIUNE FATA DE DECLARAȚIA GUVERNULUI U. R. S. S. Pentru asigurarea securității popoarelor ieri, la orele 11, la secția cazangerie a atelierelor de reparat material ru­lant din cadrul Uzinelor „Grivița Roșie“, în pauza obișnuită muncito­rii s-au strîns grupuri-grupuri, discu­­tînd cu viu interes pe marginea noii Declarații a guvernului sovietic. — Sînt tînăr și am în fața mea un viitor luminos deschis de partid — a spus în cuvîntul său tînărul cazangiu ANTON PERGU, în toată țara oame­nii muncii, antrenați în întrecere so­cialistă, muncesc cu elan pentru în­deplinirea și depășirea planului. Mun­ca noastră este închinată fericirii po­porului. De aceea sprijin din toată ini­ma Declarația guvernului sovietic care exprimă hotărîrea fermă a întregului său popor de a-și spori eforturile pen­tru întărirea securității internaționale. Hotărîrea U.R.S.S. de a efectua explo­zii experimentale nucleare constituie un avertisment puternic dat ațîțătorilor la război. CONSTANTIN ANDRONE, NICO­­LAE PESTRIȚU, CONSTANTIN NI­ CHITA, IULIAN POPA, NICOLAE TARLETE, ROMAN TUDOR și alți muncitori, cazangii și sudori au arătat în cuvîntul lor aprobarea unanimă față de hotărârea guvernului sovietic. Mun­citorul ION BĂNICĂ a spus printre altele : „Noi muncitorii „Griviței Ro­șii“ ne alăturăm din tot sufletul noilor măsuri luate de guvernul sovietic. U.R.S.S. nu poate sta pasivă în timp ce Franța, încurajată de celelalte pu­teri imperialiste, efectuează experiențe atomice, cînd isteria pregătirilor de război ale Statelor Unite ale Americii și aliaților lor a atins proporții fără seamăn, cînd militariștii de la Bonn și susținătorii lor amenință cu dezlănțui­rea unui război ca răspuns la încheie­rea Tratatului de pace cu Republica Democrată Germană. De aceea, guver­nul sovietic își îndeplinește datoria sa nu numai față de poporul său dar și față de lagărul socialist și popoarele din lumea întreagă luînd aceste măsuri care vor da o ripostă cuvenită cercu­rilor agresive. Document de mare însemnătate pentru menținerea păcii Am citit Declarația guvernului sovietic, publicată ieri în presa noastră și am înțeles că hotărîrea luată de U.R.S.S., de a efectua explozii experimentale cu arma nucleară constituie expresia spiritului de răspundere pe care îl manifestă, cu consecvență, Uniunea Sovietică față de securitatea popoarelor lumii și destinele păcii mondiale. în această hotărâre se reflectă nestrămutata năzuință a marelui stat socialist de a preîntîmpina dez­lănțuirea unui nou război mondial de către imperialiști. Intețirea pregătirilor militare ale puterilor occidentale și a amenințărilor de a porni la agresiune sub egida N.A.T.O., au silit Uniunea Sovietică să recurgă la această măsură, necesară pentru a fi pregătită să facă inofensiv orice agresor. Vibrantul apel către popoarele și guvernele tuturor țărilor lumii cuprins în Declarație, de a-și înzeci efortu­rile pentru ca ideea dezarmării generale și totale să fie tradusă în fapte concrete și pentru ca arma nucleară să nu mai constituie niciodată o primejdie pentru omenire, subliniază, odată în plus, convingerea fermă a Uniunii Sovietice că lichidarea mijloacelor de purtare a războiu­lui constituie cea mai sigură cale pentru a se pune capăt în mod radical pericolului de război. Din această convingere a izvorît și mărețul plan de dezarmare ge­nerală și totală elaborat de Uniunea Sovietică, plan care are sprijinul hotărît al țării noastre, al celorlalte țări socialiste precum și a multor altor state și al ma­selor largi populare din întreaga lume. R. P. Romînă depune toate eforturile pentru asigura­rea unei păci trainice în lume. De aceea țara noastră consideră că încheierea Tratatului de pace cu Germa­nia constituie o măsură absolut necesară pentru elimi­narea unor surse de neliniște și război. C. PARASCHIVESCU- BALACEANU Vicepreședintele Asociației juriștilor din R.P.R­ Solia unei prietenii și colaborări frățești R­­elațiile de prietenie și colabora­­re dintre țara noastră și Repu­blica Populară Ungară înscriu în aceste zile o nouă pagină de seamă. La invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc So­cialist Ungar și guvernului Revolu­ționar Muncitoresc Țărănesc Ungar, o delegație de partid și guvernamenta­lă a R. P. Române, în frunte cu tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dejprim secretar al C.C. al P.M.R., președin­tele Consiliului de Stat al R. P. Ro­mâne a plecat într-o vizită în R. P. Ungară, ca răspuns la vizita pe care o delegație de partid și guvernamen­tală a R. P. Ungare a făcut-o în anul 1958 în R. P­ Romînă. Vizita delegației țării noastre în Republica Populară Ungară consti­tuie o nouă mărturie a relațiilor fră­țești de colaborare tovărășească care leagă țările din marea familie a sta­telor socialiste. Ea constituie un eve­niment important pe calea adîncirii și dezvoltării relațiilor frățești dintre poporul român și poporul ungar. Strînsele relații frățești între po­poarele și țările noastre și-au găsit, o puternică expresie­­ în Trata­tul de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală dintre R. P. Romînă și R. P. Ungară, semnat la Budapesta în ziua de 24 ianuarie 1948, pe baza căruia au fost încheiate Convenții și acorduri privitoare la schimbările economice, la colaborarea tehnico­­științifică, culturală și în alte do­menii. Poporul român urmărește cu inte­res și simpatie marile realizări obți­nute de poporul ungar, sub condu­cerea P.M.S.U., în făurirea vieții sale noi. Inlăturînd ruinile și distrugerile provocate de hitleriști în timpul războiului, poporul ungar a depus o muncă însuflețită pentru dezvoltarea economiei sale naționale, pentru ridi­carea nivelului său de trai material și cultural. Potențialul industrial al Ungariei este astăzi de patru ori mai mare față de perioada dinainte de război. Rezultate însemnate s-au ob­ținut de asemenea și in transforma­rea socialistă a agriculturii. Marile realizări ale popoarelor ro­mân și ungar, ca și ale celorlalte popoare din țările frățești sînt rod nemijlocit al relațiilor de colaborare și intr-ajutorare tovărășească, și în primul rînd al ajutorului internațio­nalist al Uniunii Sovietice, sunt o nouă mărturie a superiorității siste­mului socialist asupra celui capita­list. Prietenia frățească dintre Republica Populară Romînă și Republica Popu­lară Ungară capătă manifestări tot mai profunde. Se dezvoltă neconte­nit, spre folosul reciproc, legăturile economice și colaborarea culturală romîno-ungară. La baza acestei cola­borări stă prietenia frățească indes­tructibilă, o prietenie de granit, cum poate exista numai între popoare care au scuturat pe vecie jugul ex­ploatării și asupririi burghezo-moșie­­rești și făuresc umăr la umăr o viață nouă, socialistă. Parte integrantă a re­lațiilor de tip nou existente între ță­rile lagărului socialist, relațiile multi­laterale dintre popoarele și țările noastre se dezvoltă­ pe temelia de granit a comunității intereselor lor fundamentale, a atașamentului față de atotbiruitoarea învățătură marxist­­leninistă și față de principiile inter­naționalismului proletar. Colaborarea și intr-ajutorarea tovărășească dintre R.P.R. și R.P.R. se dezvoltă continuu în interesul reciproc al popoarelor noastre. Impreun­ă cu celelalte țări socialis­te, R. P. Romînă și R. P. Ungară își aduc contribuția la continua întărire a unității și coeziunii lagărului socia­list. Alături de celelalte țări socia­liste, popoarele român și Ungar pro­movează consecvent politica leninis­tă de apărare a păcii și de coexisten­ță pașnică, se pronunță cu toată ho­tărîrea pentru­ înfăptuirea dezarmării generale și totale, militează îm­potri­­­va reînvierii militarismului , german, pentru dezvoltarea colaborării inter­naționale și a prieteniei între popoa­re. In interesul păcii și a securității popoarelor europene, inclusiv a poporului­­ german, R. P. Romînă și R. P. Ungară se pronunță pentru în­lăturarea cît mai grabnică a rămăși­țelor celui de-al doilea război mon­dial prin încheierea Tratatului de pace cu cele două state­ germane și transformarea Berlinului occidental într-un oraș liber, demilitarizat. Vizita pe care o începe în R. P. Ungară delegația de partid și guver­namentală a țării noastre, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, va contribui la dezvolta­rea și mai departe a legături­lor trainice de prietenie și colabora­re frățească între R. P. Romînă și R. P. Ungară. Totodată, ea va prile­jui un schimb de experiență în cele mai importante probleme ale con­strucției socialiste și ale vieții inter­naționale, la întărirea unității și coeziunii lagărului socialist, la trium­ful cauzei socialismului și păcii. Cu prilejul vizitei delegației de partid și guvernamentale a R. P. Ro­míne în țara prietenă și vecină R. P. Ungară, poporul român transmite poporului frate ungar un cald și fră­țesc salut, urîndu-i succese depline în munca și lupta sa nobilă consa­crată triumfului păcii și socialismului. In pagina a H-a: SPOSIBILITĂȚILE LARGI ALE AGRICULTURII DIN VESTUL ȚĂRII de prof. dr. ing. C. V. Oprea : 3SÍ «»ti XZ ÄS Äi Sä ÄÄ ÄS Stí 5 de la Institutul agronomic Timișoara

Next