Romînia Liberă, februarie 1962 (Anul 20, nr. 5380-5403)

1962-02-01 / nr. 5380

« Rezultate pe măsura condiţiilor existente N­e aflăm la începutul lunii fe­bruarie, dar în pieţele oraşu­lui Constanţa au şi început să sosească zarzavaturi proaspete: salată, ceapă verde şi chiar ridichi. în urmă cu cîţiva ani, de aseme­nea produse nu era nici pomeneală în lunile de iarnă; ele puteau fi gă­site către sfîrşitul primăverii şi uneori „importate“ din alte regiuni. Şi în ceea ce priveşte aproviziona­rea cu unele produse ca laptele, smîntîna, brînza proaspătă, mai e­­rau pe atunci unele neajunsuri. Situaţia aceasta s-a schimbat cu desăvîrşire. Cine vizitează acum pieţele oraşului Constanţa nu poate să nu remarce abundenţa produse­lor agro-alimentare, între care zar­zavaturile proaspete în tot timpul anului, laptele şi produsele lactate ocupă primul loc. Saltul acesta s-a produs intr-un timp relativ scurt. Pornind de la necesităţile mereu în creştere ale populaţiei locale, la care se adaugă cele ale zecilor de mii de vizitatori ai litoralului, comi­tetul executiv al sfatului popular al oraşului Constanţa a luat, în ulti­mii ani, serioase măsuri pentru a crea în jurul oraşului o bază de a­­provizionare bine consolidată. Fap­tul că în raza oraşului sunt cuprinse acum 14 gospodării colective a mă­rit posibilităţile de dezvoltare şi or­ganizare a acestei baze. Urmînd in­dicaţiile comitetelor regional şi oră­şenesc de partid, comitetul executiv a întocmit, prin secţia agricolă, un studiu amănunţit al condiţiilor e­­xistente în fiecare gospodărie şi, pe baza lui, a orientat dezvoltarea a­­cestora în direcţia extinderii — în afara sectorului cerealier — a legu­micultura şi zootehniei. în cursul anului trecut, aceste probleme au fost analizate atît în două sesiuni, cît şi în şedinţe ale comitetului exe­cutiv ; drept urmare, s-au obţinut importante realizări pe linia creş­terii contribuţiei gospodăriilor co­lective din raza oraşului — alături de cele 4 gospodării de stat — la aprovizionarea populaţiei cu pro­duse agroalimentare. Un prim rezultat al măsurilor în legătură cu dezvoltarea bazei de aprovizionare a oraşului Constanţa luate, în urma analizelor făcute, a fost creşterea considerabilă a su­prafeţelor ocupate, în gospodăriile colective, de culturi legumicole. De la 800 hectare în 1960, s-a ajuns la 920 hectare în 1961. Concomitent, au crescut şi cantităţile de legume pro­duse : 847 tone în 1960, 11.587 tone în 1961. Unele gospodării, ca Palazul Mare, Anadolchioi, Viile Noi, au do­­bîndit, prin dezvoltarea intensivă a sectorului legumicol, o bogată ex­perienţă în acest domeniu, ceea ce s-a concretizat în cantităţile tot mai mari de astfel de produse livrate pe piaţa oraşului şi, implicit, în ve­niturile considerabile realizate de pe urma lor. Colectiviştii din Ana­dolchioi — Constanţa au cultivat anul trecut 110 hectare cu legume, obţinînd o producţie totală de 1650 tone şi un venit de peste 1.600.000 lei. Cei din Palatul Mare au reali­zat de pe 120 hectare 1940 tone de legume şi 1.769.200 lei. Rezultatele obţinute anul trecut sunt desigur superioare celor din anii precedenţi. Aceasta nu inseam­­nă însă că posibilităţile de creştere a producţiei de legume în raza ora­şului Constanţa ar fi cumva epui­zate. Rezerve există suficiente. Iată un fapt: din cantitatea de legume produse anul trecut de toate cele 14 gospodării, peste 31 la sută au provenit numai din gospodăriile A­­nadolchiei şi Palazul Mare. Asta, în timp ce colectiviştii din Moşneni, Costineşti, Tuzla nu au produs de­cât o cantitate mică. Această ine­gală dezvoltare a sectorului legu­micol reflectă de fapt preocuparea consiliilor de conducere ale gospo­dăriilor respective şi a inginerilor şi tehnicienilor însărcinaţi cu îndru­marea lor. Un prim pas pentru re­medierea situaţiei s-a făcut prin ori­entarea acestor unităţi spre mărirea suprafeţelor destinate grădinilor de legume. Sporirea cantităţilor de legume este impusă atît de creşterea ne-Ing SONIA MARCARIAN corespondentul „României libere" (Continuare în pag. 2-a) „Suntem­ alături de tine — Cuba I“, „Cauza ta este de neîn­vins !“. Sub aceste lozinci s-a des­fășurat miercuri după-amiază la Casa de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu din Capitală o entuziastă manifestare de solidaritate cu Cuba revoluţio­nară. Sute de tineri — muncitori, studenţi rom­âni şi de peste hotare — printre care un numeros gru­p de studenţi din Cuba care purtau cu ei drapelul patriei şi un mare portret al conducătorului lor încer­cat, Fidel Castro, s-au întîlnit pen­tru a-şi exprima simpatia şi ad­miraţia faţă de lupta eroică a po­porului cuban, pentru a demasca şi înfiera manevrele imperialismului american îndreptate împotriva Cu­bei. în sală au răsunat neîntrerupt înflăcărate chemări: „Trăiască Cuba revoluţionară !“ ; „Trăiască, gloriosul popor cuban!“; „Trăiască pacea şi prietenia în lumea întreagă !“; „Cuba da, yankeii nu !“. A luat cuvîntul tov. Dumitru Ol­­teanu, secretar al Comitetului­­oră­şenesc U.T.M. Bucureşti." Amintind marile transformări care s-au­ pro­dus în Cuba după victoria revolu­ţiei — transformări menite să li­chideze înapoierea economică, po­litică, socială şi culturală, vorbito­rul a arătat că, alături de celelalte ţări socialiste, poporul­ şi tineretul­ nostru au salutat cu bucurie succe­sele poporului cuban. In zilele grele prin care a trecut Cuba, oam­enii muncii din­­ ţara noastră, şi-au­­ma­nifestat puternic hotărîrea de a nu (Continuare în pag. a 3-a) Călduroasă manifestare de solidaritate cu Cuba revoluţionară ■ »» Aspect de la aduna­rea de solidaritate cu Cuba revoluţi­onară a tineretului din Capitală Foto : MIHAI POPESCU ­mán­g liber. ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XX nr. 5380 4 pagini — 20 bani Joi 1 februarie 1962 [Toata grija pentru] [ curăţirea zăpezii j '( ~pie bună seamă, cetăţenii au as-j II cultat ştirile transmise la j radio sau apărute în ziar înj legătură cu timpul. Schimbarea J vremii a fost determinată de cauzei­­ explicate de specialişti de la Insti­­­­tutul meteorologic. După cum s-a j­­ anunţat, vremea se va ameliora jt f treptat. Fină atunci însă, această f l bruscă schimbare a timpului cu J l toate urmările ei a determinat şi | \ luarea unor măsuri potrivite pen­­t tru a asigura desfăşurarea norma- j f lă a activităţii în toate sectoarele.) C De pildă, cu tot timpul nefavora- J­­­bil, aprovizionarea centrelor de J f pîine, magazinelor alimentare nu­­ trebuie să sufere. Şi măsurile luate­­-_ JS...r_---------„„*x —„x J. ( părţi circulaţia e îngreunată. A­­[­mintind de aceasta nu ne referim j j­ Ministerul Transporturilor şi Te­­l­­ecomunicaţiilor cît şi comitetele f executive ale sfaturilor populare \ | au sarcina să intervină, organizind j f o circulaţie normală pe toate dru- J | murile ţării, o vastă acţiune de j I curăţire a zăpezii. In ajutorul lor j [ vor veni celelalte ministere, organe j [• centrale, instituţii, întreprinderi J | care vor pune la dispoziţie mijloa- j j- ce de transport: camioane, trac- J | toare cu remorci, pluguri şi altele j [ ce pot fi folosite în această acţiune. I | De mare importantă este suri-J jinul cetăţenesc. Sfaturile spri- j popu-J ( lare, gospodarii oraşelor şi satelor j [ sunt acelea care vor trebui să la |­­măsuri ca zăpada să fie curăţată j [ pe fiecare stradă, pe fiecare drum. I public. E o acţiune în care depu­­­­taţii de la oraşe şi sate, comitetele­­ de stradă şi de bice au un cuvînt­­ greu de spus. Ei sunt aceia care­­ au datoria să stea de vorbă cu ce­­­tăţenii, să le arate de ce e nece- I sar ca aceştia să-şi cureţe balcoa- I nele şi curţile, să ajute la curăţi- | rea străzilor. Este o îndatorire ce­t tăţenească, o îndatorire ce revine [ fiecărui bun gospodar. Căci spri-1 ( jinul lor, colaborat cu măsurile j ] luate de întreprinderile de trans-j f port, de Ministerul Transporturilor] şi Telecomunicaţiilor, va [ desfăşurarea muncii în toate sec-j înlesni j f toarele, nu va lipsi nici o între-j ( prindere, nici o instituţie de posi- j I bilitatea de a-şi realiza sarcinile J­­ de plan, va asigura o bună apro- j f vizionare, un transport fără a­fecţiuni, Le­i de­j Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a unui grup de oaspeţi sovietici în ziua de 31 ianuarie tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., a primit pe tovărăşii E. E. Ale­xeev, şeful Depoului de locomo­tive Moscova-Triaj, I. M. Convra­­tiev, pensionar feroviar, partici­pant la primul subotnic, V. N. Ghelaşvili, inginer-şef tehnolog la Fabrica Tinandali nr. 1, L. S. Mamaladze, arhitectul Expoziţiei industriale din Tbilisi, D. Z. Ro­­melaşvili, directorul Trustului „Samtrest" din Gruzia, V. D. Ti­­ţişvili, specialist în vinificaţie, G. A. Tuşmalişvili, directorul Fa­bricii de şampanie din Tbilisi, a­flaţi în ţara noastră într-o vizita prieteneasca ca invitaţi ai dele­gaţiei de partid şi guvernamen­tale a R. P. Român, care a fost în Uniunea Sovietica în vara a­­nului trecut. Cu acest prilej, oaspeţii au re­latat impresiile lor despre vizita făcuta în R. P. Romîna şi a avut loc o discuţie prietenească. La primire au participat tovă­răşii Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R., şi Constantin Lazarescu, membru supleant al C.C. al P.M.R. Se pregătesc pentru muncile agricole de primăvară Gospodăriile agrico­le de stat din regiunea Bucureşti sunt frunta­­şe pe ţară in pregăti­rea campaniei agricole de primăvară. Pină acum au fost reparate peste 70 la sută din numărul tractoarelor şi maşinilor agricole. Numeroase G.A.S., printre care Peret, Bălteni, Cazăneşti, O­­grada şi Ţăndărei au terminat reparaţiile la tractoare. In vederea sporirii producţiei la hectar au fost transportate la câmp pină acum peste 154.000 tone de gunoi, cu ajutorul a­­vioanelor şi a altor mijloace s-au împrăş­tiat aproape 4650 tone de îngrăşăminte chi­mice. Laboratoare de analiză — pregătind din timp săminţa ne­cesară campaniei de primăvară — au comu­nicat rezultatele ana­lizelor făcute la peste 80 la sută din acestea. Cu multă grijă se pregătesc terenurile destinate culturilor de porumb de pe care urmează să se obţină cel puţin 5000 kg boa­be la hectar. Pe mai mult de jumătate din aceste terenuri au fost transportate îngrăşă­minte. Paralel s-a pregătit întreaga can­titate de sămînţă de porumb din soiurile cele mai productive de hibrid dublu.­­In patru centre din regi­une — Călăraşi, Ro­­seţi, Troianu şi Topo­­m — au fost organi­zate schimburi de ex­perienţă cu ingineri, tehnicieni şi brigadieri care vor lucra pe a­­ceste terenuri. Acum gospodăriile de stat din regiune fac ultimele pregătiri pentru ca în primele zile de primăvară, bune de lucru, să în­ceapă însămînţarea culturilor. (Agerpres) III ­­MHIIItlIIIIIIIIIIItlIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIOIIIII * In secţia cerami­că a cooperativei „Arta aplicată" se lucrează nume­roase obiecte de artă foarte cău­tate atlt în ţară cît şi peste hota­re. In clişeu, ute­­mista Ursula Ni­­colaevschi, ale că­rei lucrări dove­desc multă măies­trie, la locul ei de muncă. ® ® Foto : AGERPRES ® S O materie primă valoroasă întreprinderea „Anticorosiv" din Biuauireşti s-a specializat în ultima vreme ipe lingă lucrările de protec­ţie «mititicorozivă şi în producţia unor articole buretoase din latex. Este vorba mai ales de o serie de pro­duse — isailtele, perne, rezemătoare etc. — utilizate pentru autovehicule, fotolii în săli de spectacole şi case de odihnă. Anul trecut de pildă s-au livrat hotelurilor de la Mamaia 2.500 astfel de saltele buretoase. Acum întreprinderea execută o comandă de alte 2.500 saltele din latex pen­tru Mam­aia şi 10.000 bucăţi pentru spitale. Pe o a­ltă linie de fabricaţie s-a început de curînd şi producţia co­­voarelo­r din latex. Acestea­­au o bună utilizare în industria mobil­ei, pen­tru amenajări interioare, închi­derea etanşă a tiparelor pentru tur­narea panourilor mari prefabricate din beton, la confecţionarea diferi­telor garnituri pentru industrie şi în nenumărate alte domenii. Limita­ de fabricaţie este î­n aşa fel concepută încît covoarelor de latex li se pot adăuga după necesităţi şi un s­up­ort textil. Fapta maistrului Gheorghe Herban ^poooocacoc v (de la cores- § A. Zaha- -* HUNEDOARA 8 pondentul Agerpres, a. z.ana- g 8 rie).—Cu mişcări precise, coman- 8 § date de la tablouri, maşina de | g sarjat împinge piloţii de semicocs g 8 în cuptorul unuia din bateriile 8 I uzinei cocsochimice care pregă- | g tește hrană pentru furnale. Mai- g 8 strul Gheorghe Herban și cocsarii 8 | din schimbul său supraveghează | 8 temperatura cuptorului. Să nu 8 8 scadă măcar cu un grad ! Tonul 8 g este atît de obișnuit ca ieri, ca | 8 întotdeauna... 8 8 Curînd, de cealaltă parte a 8 g cuptorului ușa se deschide pen- § 8 tru a face loc şarjei. Cocsul cu 8 8 flăcări în spate se rostogoleşte în 8 g vagon. Dar pe neaşteptate ma­­g 8 şina încremeneşte. O defecţiune I 8 I Sania agregatului care împinge 8 g piloţii în cuptor s-a rupt. Trei § 8 metri de metal, a patra parte g I din lungimea ei, au rămas în cup- | g tor, blocîndu-1. Cocsarii schimbă | 8 priviri întrebătoare, neliniştite 8 8 E o defecţiune care poate avea | I urmări. Cuptorul nu mai poate § g fi încărcat, iar ciotul de sanie nu g 8 poate fi extras dintr-o asemenea 8 g dogoare. Trebuie redusă tempe- | 8 ratura. Dar aceasta înseamnă g I strangularea procesului de pro- 8 g ducție la toate celelalte cuptoare | 8 ale bateriei... 8 I Comunistul Gheorghe Herban 8 g întrerupe primul ezitarea de mo- | 8 ment, îmbracă repede costumul 8 8 de azbest și păşește hotărît spre 8 g gura cuptorului. | 8 Maistrul Gheorghe Herban g­­ răzbate curajos prin dogoare, an- 8 g corează ciotul de sanie cu un ca- g 8 blu, iar după cîteva secunde re- g 8 apare în mijlocul tovarăşilor de 8 g muncă. Maşina de şarjat capătă 1­8 cîmp liber de acţiune. Cuptorul 8 8 primeşte iarăşi încărcătură de 8 g semicocs. Şi iarăşi dă şarjă. Miig 8 de kg de cocs pe cape furnalele 8 I Hunedoarei nu le-ar fi primit as- ? g tăzi fără eroismul comunistului g 8 Gheorghe Herban. 8­ oocooooooc La furnalul nr. 2 de 700 m. c. din Reşiţa inaugurală A­proape fiecare om din cei 4.000 de constructori , — inmânun­­chind un mozaic de profesii — care au luat parte la înălţarea ce­lor două furnale de 700 metri cubi, a încrustat cu litere de beton şi trei pagini de neşters în istoria Reşiţei. Biografia fiecărui om s-a îmboga­ţit cu fapte demne de consemnat, eroismul cotidian lăsîndu-şi puternic amprenta pe marele şantier desfă­şurat din sectorul Grebla pină la Mociur, pe mai bine de 12 km. Iar cine a cutreierat în zilele construc­ţiei caturile schelelor metalice, l-a cunoscut desigur pe maistrul Pe­tre Petiică. De zece ani cutreieră maistrul Petre Petiică şantierele ţării, dăruind oamenilor din price­perea sa, ajutîndu-i şi îndrumîndu-i să realizeze dirn timp obiectivele in­dustriale programate de partid. De zece ani maistrul învăţă din pro­­pria-i experienţă, din practica tova­răşilor săi, situîndu-se mereu în frunte, dezvoltîndu-şi continuu spi­ritul inovator. „Furnalul nr. 1 a fost o şcoală preţioasă pentru mine“ — ne spune el. Şi, intr-adevăr aflăm lucruri impresionante. Intr-o singură noapte, ajutat de cîţiva tovarăşi de muncă, a montat conducta pantalon — ce însumează sute de tone — după un principiu nou elaborat de el, scurtînd de trei ori timpul. Pentru centrarea închi­zătorilor mecanice a conceput un dispozitiv ingenios, căruia oamenii i-au dat aprecierea cuvenită. Sabin Bungău, trecînd cu tovară­şii din echipa lui la montarea cu­polei, a „transpirat“ — expresia lui — cînd şi-a amintit cită bătaie d® cap ie-a dat această operaţie grea la Jurnalul nr. 1. Pentru a nu se mai repeta greutăţile, după îndelungate dezbateri cu oamenii, ,a construit un diapozitiv ajutător, care le-a redus timpul de lucru la jumătate. V­ăzîndu-i pe montori cu cită vi­teză înaintează, sudorul Con­stantin Voloşiner, care îi urma aninat în centura de siguranţa la o înălţime ameţitoare, s-a tot frămîn­­tat cum sa ţină pasul îndeaproape. Dar oamenii de aeci sînt creatori prin excelenţă, aşa că n-a trecut mult şi Constantin Voloşiner a fost văzut sudînd cu doi electrozi deo­dată, ceea ce i-a permis să înain­teze în front sirius cu montorii. Mem­brii echipelor lui, Dumitru Mincu­­leasa, Vasile Dumitrana şi altele, frămîntîndu-se în căutări creatoare, au trecut la montarea în subansam­­ble mari, ieşind învingători în bă­tălia cu timpul preţios. Iat-o pe Constanţa Roşianu. A în­deplinit aici o muncă modestă, a­­proape neobservabilă : căra tencu­iala zidarilor din echipa lui L. Ti­­gler. Dar cînd ii vedeau basmaua roşie săgetînd pe schele ca un flu­ture, zidarii îşi strigau : „Fraţilor, Tanţa e deja sus şi noi...“ Cînd ,a venit la Reşiţa a lucrat la bucătărie. După deschiderea şan­tierului însă privirile i-au rămas a­­deseori aţintite spre culmile ce se înălţau sub Dealul Mare. Intr-o zi a „dezertat“ de la bucătărie şi s-a ivit pe şantier. „Fac orice, numai să prind un lucru c­a lumea“ — le-a zis oamenilor şi oamenii au primit-o între ei. Iar deunăzi am auzit-o po­vestind unui tînar că, odată termi­nat furnalul, se va înscrie la şcoala de mecanici. P­rivesc furnalul nr. 2 impresio­nat de măreţia lui şi, fără să vreau, îmi amintesc cifrele ci­tate de S. Horvath, inginerul şef de la I.C.M.M.R. : 120.000 metri cubi pornint excavat, 65.000 metri cubi betoane simple şi armate, turnaţi, 12.000 tone con­strucţii metalice înălţate, 2.500 tone utilaje mon­tate, 20.000 tone de cărămizi re­fractare zidite. In aceste volume se cuprinde eroismul celor 4.000 de con­structori, care prin muncă perseve­rentă au redus timpul de lucru faţă d­e primul fur­nal cu aproape jumătate. Ne uităm la el, încântaţi de fru­museţea instala­ţiilor, în mare ma­joritate produse în ţară şi ca să-l pătrundem taine­le ne adresăm in­ginerului coordo­nator Cornel Ca­­zan « — Aş dori să amintesc de la în­ceput că odată cu intrarea în funcţi­une a celor 2 fur­nale de 700 m.c., Reşiţa va produce de 4 ori mai multă fontă decit în vre­mea existenţei furnalelor vechi. Ce e nou în con­strucţia lor , mai intii că sunt echi­pate cu instalaţii care permit să o presiune ridi­cată la gît, fapt ce intensifică pro­cesele fizico-chimice, adică micşo­rează consumul de cocs şi ridică productivitatea. Apoi la aceste furnale s-au introdus tuburi venturii la epurarea gazului de furnal, re­cent folosite în tehnica mondială. Distribuitorul rotativ de la partea superioară, conceput de IPROMET, are o presiune de 5 ori mai mare decit cele vechi, realizînd o distri­buire rapidă și uniformă a materia­lului! — Dar în domeniul automaticei ? — Multe lucruri nod — ne răs­punde inginerul A. Asultanei. Bună­oară, acţiunea clopotelor se face cu ajutorul unei instalaţii electro­­pneumatice, care este simplă, eficace şi mai ales care execută controlul automat şi rezolvă deran­jamentele fără intervenţia omului. De asemenea, încărcarea furnalului se face de data aceasta pe conul mic, printr-o pâlnie rotativă, coman­dată automat. Prin aceasta se asi­gură o etanşeitate sporită a conului mare şi uzură redusă. P­e puntea furnalului nr. 2 ani­maţia avea un caracter săr­bătoresc. Luat în primire de la constructori, de echipele de jurna­­lişti conduse de Ioan Sava, Petru Ing. VIRGIL LAZAR corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 3-a) , funcţionez© cu o nouă minerie a Reşiţei: furnalul nr. 2 cu o capacitate de 700 m.c. Foto AGERPRES AZI VA INFORMAM DESPRE: DE LA MINISTERUL INVĂŢĂMINTULUI ŞI CULTURII Ministerul Invăţămîn­tului şi Cultu­rii comunică: Cursurile şcolilor de cultură gene­rală, profesionale, precum şi cele pre­şcolare sunt suspendate şi în ziua de 1 februarie în oraşul şi regiunea Bucureşti şi in localităţile în care vis­coleşte. INSTALAŢIE DE SORTARE A CELULOZEI La fabrica „Nicolae Bălcescu“ din Zărneşti a intrat recent în funcţiune o instalaţie de sortori turbionari pen­tru celuloză. In această instalaţie se efectuează o sortare îmbunătăţită a celulozei. Ea funcţionează în 3 trepte de sortare, este uşor de condus şi nu necesită o întreţinere specială. Prin punerea în funcţiune a noii instala­ţii, numărul de impurităţi pe metru pătrat de celuloză se reduce de 3 ori. CONCURS DE PROIECTE In vederea asigurării unor mai bune condiţii pentru expunerea şi desface­rea mărfurilor prin unităţile de mic detaliu (tonete, chioşcuri, cărucioare), Ministerul Comerţului a luat măsura organizării între 1-28 februarie a.c. a unui concurs de proiecte, pentru realizarea celor mai corespunzătoare tipuri de asemenea unităţi. Prin a­­ceste unităţi se vor vinde răcoritoare, dulciuri, îngheţată, gustări, produse alimentare diferite, produse de panifi­caţie, legume şi fructe, produse in­dustriale. ALTE MAGAZINE LA PARTERUL UNOR CONSTRUCŢII Pentru o mai bună servire a ce­tăţenilor din noul cvartal denumit piaţa „3 Decembrie", din Bucureşti, se va deschide în curînd la parterul noilor construcţii un nou centru de pîine, la care se vor mai desface şi alte variate sortimente de panificaţie. In acelaşi cvartal urmează ca în cursul lunii viitoare să se dea în fo­losinţă noi magazine, la parterul noi­lor blocuri compuse din : magazin cu autoservire, un magazin de preparate de carne, precum şi un magazin de brînzeturi şi lactate. In prezent se lucrează intens la a­­menajarea şi darea în folosinţă a unei crame model pentru desfacerea bău­turilor vărsate. (ION VREJU, cores­pondent voluntar). NOI CONSTRUCŢII IN ORAŞUL VICTORIA In oraşul Victoria se construieşte un mare club muncitoresc prevăzut cu o sală de spectacole cu o capaci­tate de 500 locuri, cu sală pentru bi­bliotecă, cercuri culturale şi sport. In acest an se construiesc in acest oraş, aflat la poalele munţilor Făgă­raşului, alte 80 de apartamente. Co­mitetul executiv al sfatului popular al oraşului Victoria a întocmit în a­­cest sens un plan de acţiuni privind înfrumuseţarea continuă a oraşului. In vara aceasta se va amenaja un parc central şi se vor efectua lucrări pentru plantarea de zone verzi. (Agerpres). O FORMAŢIE DE TEATRU DE PĂPUŞI IN COMUNA IONEŞTI, RAIONUL DRĂGĂŞANI In comuna Ioneşti raionul Drăgă­­şani, regiunea Argeş, a luat fiinţă o formaţie de teatru de păpuşi. Ea îşi duce activitatea sub conducerea învă­ţătorului Nicolae Cruceru. Păpuşarii amatori de aici au şi prezentat pină acum spectacole la şcolile din Io­­neşti, Mareea şi Olanu cu piesele „Ecoul — fiul pădurarului” şi „Bursu­cel învaţă carte”, care s-au bucurat de mult succes în rindul celor mici. Cu aceasta numărul formaţiilor de păpuşari amatori se ridică în în­treaga regiune la 25. Ele vor partici­pa la­ cel de-al III-lea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale” alături de celelalte formaţii artistice de amatori. (CONSTANTIN APOSTOL, corespon­dent voluntar). CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie se anunţă următo­rul timp probabil: Vreme friguroasă, nopţi geroase, mai ales în nordul ţării. Cer variabil temporar noros. Pe alocuri va continua să ningă. Vînt potrivit din est. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse între minus 5 şi minus 15 grade, fiind local mai coborîte, iar cele maxime între minus 8 şi plus 2 grade.

Next