Romînia Liberă, februarie 1962 (Anul 20, nr. 5380-5403)
1962-02-01 / nr. 5380
« Rezultate pe măsura condiţiilor existente Ne aflăm la începutul lunii februarie, dar în pieţele oraşului Constanţa au şi început să sosească zarzavaturi proaspete: salată, ceapă verde şi chiar ridichi. în urmă cu cîţiva ani, de asemenea produse nu era nici pomeneală în lunile de iarnă; ele puteau fi găsite către sfîrşitul primăverii şi uneori „importate“ din alte regiuni. Şi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu unele produse ca laptele, smîntîna, brînza proaspătă, mai erau pe atunci unele neajunsuri. Situaţia aceasta s-a schimbat cu desăvîrşire. Cine vizitează acum pieţele oraşului Constanţa nu poate să nu remarce abundenţa produselor agro-alimentare, între care zarzavaturile proaspete în tot timpul anului, laptele şi produsele lactate ocupă primul loc. Saltul acesta s-a produs intr-un timp relativ scurt. Pornind de la necesităţile mereu în creştere ale populaţiei locale, la care se adaugă cele ale zecilor de mii de vizitatori ai litoralului, comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Constanţa a luat, în ultimii ani, serioase măsuri pentru a crea în jurul oraşului o bază de aprovizionare bine consolidată. Faptul că în raza oraşului sunt cuprinse acum 14 gospodării colective a mărit posibilităţile de dezvoltare şi organizare a acestei baze. Urmînd indicaţiile comitetelor regional şi orăşenesc de partid, comitetul executiv a întocmit, prin secţia agricolă, un studiu amănunţit al condiţiilor existente în fiecare gospodărie şi, pe baza lui, a orientat dezvoltarea acestora în direcţia extinderii — în afara sectorului cerealier — a legumicultura şi zootehniei. în cursul anului trecut, aceste probleme au fost analizate atît în două sesiuni, cît şi în şedinţe ale comitetului executiv ; drept urmare, s-au obţinut importante realizări pe linia creşterii contribuţiei gospodăriilor colective din raza oraşului — alături de cele 4 gospodării de stat — la aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Un prim rezultat al măsurilor în legătură cu dezvoltarea bazei de aprovizionare a oraşului Constanţa luate, în urma analizelor făcute, a fost creşterea considerabilă a suprafeţelor ocupate, în gospodăriile colective, de culturi legumicole. De la 800 hectare în 1960, s-a ajuns la 920 hectare în 1961. Concomitent, au crescut şi cantităţile de legume produse : 847 tone în 1960, 11.587 tone în 1961. Unele gospodării, ca Palazul Mare, Anadolchioi, Viile Noi, au dobîndit, prin dezvoltarea intensivă a sectorului legumicol, o bogată experienţă în acest domeniu, ceea ce s-a concretizat în cantităţile tot mai mari de astfel de produse livrate pe piaţa oraşului şi, implicit, în veniturile considerabile realizate de pe urma lor. Colectiviştii din Anadolchioi — Constanţa au cultivat anul trecut 110 hectare cu legume, obţinînd o producţie totală de 1650 tone şi un venit de peste 1.600.000 lei. Cei din Palatul Mare au realizat de pe 120 hectare 1940 tone de legume şi 1.769.200 lei. Rezultatele obţinute anul trecut sunt desigur superioare celor din anii precedenţi. Aceasta nu inseamnă însă că posibilităţile de creştere a producţiei de legume în raza oraşului Constanţa ar fi cumva epuizate. Rezerve există suficiente. Iată un fapt: din cantitatea de legume produse anul trecut de toate cele 14 gospodării, peste 31 la sută au provenit numai din gospodăriile Anadolchiei şi Palazul Mare. Asta, în timp ce colectiviştii din Moşneni, Costineşti, Tuzla nu au produs decât o cantitate mică. Această inegală dezvoltare a sectorului legumicol reflectă de fapt preocuparea consiliilor de conducere ale gospodăriilor respective şi a inginerilor şi tehnicienilor însărcinaţi cu îndrumarea lor. Un prim pas pentru remedierea situaţiei s-a făcut prin orientarea acestor unităţi spre mărirea suprafeţelor destinate grădinilor de legume. Sporirea cantităţilor de legume este impusă atît de creşterea ne-Ing SONIA MARCARIAN corespondentul „României libere" (Continuare în pag. 2-a) „Suntem alături de tine — Cuba I“, „Cauza ta este de neînvins !“. Sub aceste lozinci s-a desfășurat miercuri după-amiază la Casa de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu din Capitală o entuziastă manifestare de solidaritate cu Cuba revoluţionară. Sute de tineri — muncitori, studenţi români şi de peste hotare — printre care un numeros grup de studenţi din Cuba care purtau cu ei drapelul patriei şi un mare portret al conducătorului lor încercat, Fidel Castro, s-au întîlnit pentru a-şi exprima simpatia şi admiraţia faţă de lupta eroică a poporului cuban, pentru a demasca şi înfiera manevrele imperialismului american îndreptate împotriva Cubei. în sală au răsunat neîntrerupt înflăcărate chemări: „Trăiască Cuba revoluţionară !“ ; „Trăiască, gloriosul popor cuban!“; „Trăiască pacea şi prietenia în lumea întreagă !“; „Cuba da, yankeii nu !“. A luat cuvîntul tov. Dumitru Olteanu, secretar al Comitetuluiorăşenesc U.T.M. Bucureşti." Amintind marile transformări care s-au produs în Cuba după victoria revoluţiei — transformări menite să lichideze înapoierea economică, politică, socială şi culturală, vorbitorul a arătat că, alături de celelalte ţări socialiste, poporul şi tineretul nostru au salutat cu bucurie succesele poporului cuban. In zilele grele prin care a trecut Cuba, oamenii muncii din ţara noastră, şi-aumanifestat puternic hotărîrea de a nu (Continuare în pag. a 3-a) Călduroasă manifestare de solidaritate cu Cuba revoluţionară ■ »» Aspect de la adunarea de solidaritate cu Cuba revoluţionară a tineretului din Capitală Foto : MIHAI POPESCU máng liber. ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XX nr. 5380 4 pagini — 20 bani Joi 1 februarie 1962 [Toata grija pentru] [ curăţirea zăpezii j '( ~pie bună seamă, cetăţenii au as-j II cultat ştirile transmise la j radio sau apărute în ziar înj legătură cu timpul. Schimbarea J vremii a fost determinată de cauzei explicate de specialişti de la Institutul meteorologic. După cum s-a j anunţat, vremea se va ameliora jt f treptat. Fină atunci însă, această f l bruscă schimbare a timpului cu J l toate urmările ei a determinat şi | \ luarea unor măsuri potrivite pent tru a asigura desfăşurarea norma- j f lă a activităţii în toate sectoarele.) C De pildă, cu tot timpul nefavora- Jbil, aprovizionarea centrelor de J f pîine, magazinelor alimentare nu trebuie să sufere. Şi măsurile luate-_ JS...r_---------„„*x —„x J. ( părţi circulaţia e îngreunată. A[mintind de aceasta nu ne referim j j Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor cît şi comitetele f executive ale sfaturilor populare \ | au sarcina să intervină, organizind j f o circulaţie normală pe toate dru- J | murile ţării, o vastă acţiune de j I curăţire a zăpezii. In ajutorul lor j [ vor veni celelalte ministere, organe j [• centrale, instituţii, întreprinderi J | care vor pune la dispoziţie mijloa- j j- ce de transport: camioane, trac- J | toare cu remorci, pluguri şi altele j [ ce pot fi folosite în această acţiune. I | De mare importantă este suri-J jinul cetăţenesc. Sfaturile spri- j popu-J ( lare, gospodarii oraşelor şi satelor j [ sunt acelea care vor trebui să la |măsuri ca zăpada să fie curăţată j [ pe fiecare stradă, pe fiecare drum. I public. E o acţiune în care deputaţii de la oraşe şi sate, comitetele de stradă şi de bice au un cuvînt greu de spus. Ei sunt aceia care au datoria să stea de vorbă cu cetăţenii, să le arate de ce e nece- I sar ca aceştia să-şi cureţe balcoa- I nele şi curţile, să ajute la curăţi- | rea străzilor. Este o îndatorire cet tăţenească, o îndatorire ce revine [ fiecărui bun gospodar. Căci spri-1 ( jinul lor, colaborat cu măsurile j ] luate de întreprinderile de trans-j f port, de Ministerul Transporturilor] şi Telecomunicaţiilor, va [ desfăşurarea muncii în toate sec-j înlesni j f toarele, nu va lipsi nici o între-j ( prindere, nici o instituţie de posi- j I bilitatea de a-şi realiza sarcinile J de plan, va asigura o bună apro- j f vizionare, un transport fără afecţiuni, Lei dej Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a unui grup de oaspeţi sovietici în ziua de 31 ianuarie tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., a primit pe tovărăşii E. E. Alexeev, şeful Depoului de locomotive Moscova-Triaj, I. M. Convratiev, pensionar feroviar, participant la primul subotnic, V. N. Ghelaşvili, inginer-şef tehnolog la Fabrica Tinandali nr. 1, L. S. Mamaladze, arhitectul Expoziţiei industriale din Tbilisi, D. Z. Romelaşvili, directorul Trustului „Samtrest" din Gruzia, V. D. Tiţişvili, specialist în vinificaţie, G. A. Tuşmalişvili, directorul Fabricii de şampanie din Tbilisi, aflaţi în ţara noastră într-o vizita prieteneasca ca invitaţi ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Român, care a fost în Uniunea Sovietica în vara anului trecut. Cu acest prilej, oaspeţii au relatat impresiile lor despre vizita făcuta în R. P. Romîna şi a avut loc o discuţie prietenească. La primire au participat tovărăşii Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R., şi Constantin Lazarescu, membru supleant al C.C. al P.M.R. Se pregătesc pentru muncile agricole de primăvară Gospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti sunt fruntaşe pe ţară in pregătirea campaniei agricole de primăvară. Pină acum au fost reparate peste 70 la sută din numărul tractoarelor şi maşinilor agricole. Numeroase G.A.S., printre care Peret, Bălteni, Cazăneşti, Ograda şi Ţăndărei au terminat reparaţiile la tractoare. In vederea sporirii producţiei la hectar au fost transportate la câmp pină acum peste 154.000 tone de gunoi, cu ajutorul avioanelor şi a altor mijloace s-au împrăştiat aproape 4650 tone de îngrăşăminte chimice. Laboratoare de analiză — pregătind din timp săminţa necesară campaniei de primăvară — au comunicat rezultatele analizelor făcute la peste 80 la sută din acestea. Cu multă grijă se pregătesc terenurile destinate culturilor de porumb de pe care urmează să se obţină cel puţin 5000 kg boabe la hectar. Pe mai mult de jumătate din aceste terenuri au fost transportate îngrăşăminte. Paralel s-a pregătit întreaga cantitate de sămînţă de porumb din soiurile cele mai productive de hibrid dublu.In patru centre din regiune — Călăraşi, Roseţi, Troianu şi Topom — au fost organizate schimburi de experienţă cu ingineri, tehnicieni şi brigadieri care vor lucra pe aceste terenuri. Acum gospodăriile de stat din regiune fac ultimele pregătiri pentru ca în primele zile de primăvară, bune de lucru, să înceapă însămînţarea culturilor. (Agerpres) III MHIIItlIIIIIIIIIIItlIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIOIIIII * In secţia ceramică a cooperativei „Arta aplicată" se lucrează numeroase obiecte de artă foarte căutate atlt în ţară cît şi peste hotare. In clişeu, utemista Ursula Nicolaevschi, ale cărei lucrări dovedesc multă măiestrie, la locul ei de muncă. ® ® Foto : AGERPRES ® S O materie primă valoroasă întreprinderea „Anticorosiv" din Biuauireşti s-a specializat în ultima vreme ipe lingă lucrările de protecţie «mititicorozivă şi în producţia unor articole buretoase din latex. Este vorba mai ales de o serie de produse — isailtele, perne, rezemătoare etc. — utilizate pentru autovehicule, fotolii în săli de spectacole şi case de odihnă. Anul trecut de pildă s-au livrat hotelurilor de la Mamaia 2.500 astfel de saltele buretoase. Acum întreprinderea execută o comandă de alte 2.500 saltele din latex pentru Mamaia şi 10.000 bucăţi pentru spitale. Pe o altă linie de fabricaţie s-a început de curînd şi producţia covoarelor din latex. Acesteaau o bună utilizare în industria mobilei, pentru amenajări interioare, închiderea etanşă a tiparelor pentru turnarea panourilor mari prefabricate din beton, la confecţionarea diferitelor garnituri pentru industrie şi în nenumărate alte domenii. Limita de fabricaţie este în aşa fel concepută încît covoarelor de latex li se pot adăuga după necesităţi şi un suport textil. Fapta maistrului Gheorghe Herban ^poooocacoc v (de la cores- § A. Zaha- -* HUNEDOARA 8 pondentul Agerpres, a. z.ana- g 8 rie).—Cu mişcări precise, coman- 8 § date de la tablouri, maşina de | g sarjat împinge piloţii de semicocs g 8 în cuptorul unuia din bateriile 8 I uzinei cocsochimice care pregă- | g tește hrană pentru furnale. Mai- g 8 strul Gheorghe Herban și cocsarii 8 | din schimbul său supraveghează | 8 temperatura cuptorului. Să nu 8 8 scadă măcar cu un grad ! Tonul 8 g este atît de obișnuit ca ieri, ca | 8 întotdeauna... 8 8 Curînd, de cealaltă parte a 8 g cuptorului ușa se deschide pen- § 8 tru a face loc şarjei. Cocsul cu 8 8 flăcări în spate se rostogoleşte în 8 g vagon. Dar pe neaşteptate mag 8 şina încremeneşte. O defecţiune I 8 I Sania agregatului care împinge 8 g piloţii în cuptor s-a rupt. Trei § 8 metri de metal, a patra parte g I din lungimea ei, au rămas în cup- | g tor, blocîndu-1. Cocsarii schimbă | 8 priviri întrebătoare, neliniştite 8 8 E o defecţiune care poate avea | I urmări. Cuptorul nu mai poate § g fi încărcat, iar ciotul de sanie nu g 8 poate fi extras dintr-o asemenea 8 g dogoare. Trebuie redusă tempe- | 8 ratura. Dar aceasta înseamnă g I strangularea procesului de pro- 8 g ducție la toate celelalte cuptoare | 8 ale bateriei... 8 I Comunistul Gheorghe Herban 8 g întrerupe primul ezitarea de mo- | 8 ment, îmbracă repede costumul 8 8 de azbest și păşește hotărît spre 8 g gura cuptorului. | 8 Maistrul Gheorghe Herban g răzbate curajos prin dogoare, an- 8 g corează ciotul de sanie cu un ca- g 8 blu, iar după cîteva secunde re- g 8 apare în mijlocul tovarăşilor de 8 g muncă. Maşina de şarjat capătă 18 cîmp liber de acţiune. Cuptorul 8 8 primeşte iarăşi încărcătură de 8 g semicocs. Şi iarăşi dă şarjă. Miig 8 de kg de cocs pe cape furnalele 8 I Hunedoarei nu le-ar fi primit as- ? g tăzi fără eroismul comunistului g 8 Gheorghe Herban. 8 oocooooooc La furnalul nr. 2 de 700 m. c. din Reşiţa inaugurală Aproape fiecare om din cei 4.000 de constructori , — inmânunchind un mozaic de profesii — care au luat parte la înălţarea celor două furnale de 700 metri cubi, a încrustat cu litere de beton şi trei pagini de neşters în istoria Reşiţei. Biografia fiecărui om s-a îmbogaţit cu fapte demne de consemnat, eroismul cotidian lăsîndu-şi puternic amprenta pe marele şantier desfăşurat din sectorul Grebla pină la Mociur, pe mai bine de 12 km. Iar cine a cutreierat în zilele construcţiei caturile schelelor metalice, l-a cunoscut desigur pe maistrul Petre Petiică. De zece ani cutreieră maistrul Petre Petiică şantierele ţării, dăruind oamenilor din priceperea sa, ajutîndu-i şi îndrumîndu-i să realizeze dirn timp obiectivele industriale programate de partid. De zece ani maistrul învăţă din propria-i experienţă, din practica tovarăşilor săi, situîndu-se mereu în frunte, dezvoltîndu-şi continuu spiritul inovator. „Furnalul nr. 1 a fost o şcoală preţioasă pentru mine“ — ne spune el. Şi, intr-adevăr aflăm lucruri impresionante. Intr-o singură noapte, ajutat de cîţiva tovarăşi de muncă, a montat conducta pantalon — ce însumează sute de tone — după un principiu nou elaborat de el, scurtînd de trei ori timpul. Pentru centrarea închizătorilor mecanice a conceput un dispozitiv ingenios, căruia oamenii i-au dat aprecierea cuvenită. Sabin Bungău, trecînd cu tovarăşii din echipa lui la montarea cupolei, a „transpirat“ — expresia lui — cînd şi-a amintit cită bătaie d® cap ie-a dat această operaţie grea la Jurnalul nr. 1. Pentru a nu se mai repeta greutăţile, după îndelungate dezbateri cu oamenii, ,a construit un diapozitiv ajutător, care le-a redus timpul de lucru la jumătate. Văzîndu-i pe montori cu cită viteză înaintează, sudorul Constantin Voloşiner, care îi urma aninat în centura de siguranţa la o înălţime ameţitoare, s-a tot frămîntat cum sa ţină pasul îndeaproape. Dar oamenii de aeci sînt creatori prin excelenţă, aşa că n-a trecut mult şi Constantin Voloşiner a fost văzut sudînd cu doi electrozi deodată, ceea ce i-a permis să înainteze în front sirius cu montorii. Membrii echipelor lui, Dumitru Minculeasa, Vasile Dumitrana şi altele, frămîntîndu-se în căutări creatoare, au trecut la montarea în subansamble mari, ieşind învingători în bătălia cu timpul preţios. Iat-o pe Constanţa Roşianu. A îndeplinit aici o muncă modestă, aproape neobservabilă : căra tencuiala zidarilor din echipa lui L. Tigler. Dar cînd ii vedeau basmaua roşie săgetînd pe schele ca un fluture, zidarii îşi strigau : „Fraţilor, Tanţa e deja sus şi noi...“ Cînd ,a venit la Reşiţa a lucrat la bucătărie. După deschiderea şantierului însă privirile i-au rămas adeseori aţintite spre culmile ce se înălţau sub Dealul Mare. Intr-o zi a „dezertat“ de la bucătărie şi s-a ivit pe şantier. „Fac orice, numai să prind un lucru ca lumea“ — le-a zis oamenilor şi oamenii au primit-o între ei. Iar deunăzi am auzit-o povestind unui tînar că, odată terminat furnalul, se va înscrie la şcoala de mecanici. Privesc furnalul nr. 2 impresionat de măreţia lui şi, fără să vreau, îmi amintesc cifrele citate de S. Horvath, inginerul şef de la I.C.M.M.R. : 120.000 metri cubi pornint excavat, 65.000 metri cubi betoane simple şi armate, turnaţi, 12.000 tone construcţii metalice înălţate, 2.500 tone utilaje montate, 20.000 tone de cărămizi refractare zidite. In aceste volume se cuprinde eroismul celor 4.000 de constructori, care prin muncă perseverentă au redus timpul de lucru faţă de primul furnal cu aproape jumătate. Ne uităm la el, încântaţi de frumuseţea instalaţiilor, în mare majoritate produse în ţară şi ca să-l pătrundem tainele ne adresăm inginerului coordonator Cornel Cazan « — Aş dori să amintesc de la început că odată cu intrarea în funcţiune a celor 2 furnale de 700 m.c., Reşiţa va produce de 4 ori mai multă fontă decit în vremea existenţei furnalelor vechi. Ce e nou în construcţia lor , mai intii că sunt echipate cu instalaţii care permit să o presiune ridicată la gît, fapt ce intensifică procesele fizico-chimice, adică micşorează consumul de cocs şi ridică productivitatea. Apoi la aceste furnale s-au introdus tuburi venturii la epurarea gazului de furnal, recent folosite în tehnica mondială. Distribuitorul rotativ de la partea superioară, conceput de IPROMET, are o presiune de 5 ori mai mare decit cele vechi, realizînd o distribuire rapidă și uniformă a materialului! — Dar în domeniul automaticei ? — Multe lucruri nod — ne răspunde inginerul A. Asultanei. Bunăoară, acţiunea clopotelor se face cu ajutorul unei instalaţii electropneumatice, care este simplă, eficace şi mai ales care execută controlul automat şi rezolvă deranjamentele fără intervenţia omului. De asemenea, încărcarea furnalului se face de data aceasta pe conul mic, printr-o pâlnie rotativă, comandată automat. Prin aceasta se asigură o etanşeitate sporită a conului mare şi uzură redusă. Pe puntea furnalului nr. 2 animaţia avea un caracter sărbătoresc. Luat în primire de la constructori, de echipele de jurnalişti conduse de Ioan Sava, Petru Ing. VIRGIL LAZAR corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 3-a) , funcţionez© cu o nouă minerie a Reşiţei: furnalul nr. 2 cu o capacitate de 700 m.c. Foto AGERPRES AZI VA INFORMAM DESPRE: DE LA MINISTERUL INVĂŢĂMINTULUI ŞI CULTURII Ministerul Invăţămîntului şi Culturii comunică: Cursurile şcolilor de cultură generală, profesionale, precum şi cele preşcolare sunt suspendate şi în ziua de 1 februarie în oraşul şi regiunea Bucureşti şi in localităţile în care viscoleşte. INSTALAŢIE DE SORTARE A CELULOZEI La fabrica „Nicolae Bălcescu“ din Zărneşti a intrat recent în funcţiune o instalaţie de sortori turbionari pentru celuloză. In această instalaţie se efectuează o sortare îmbunătăţită a celulozei. Ea funcţionează în 3 trepte de sortare, este uşor de condus şi nu necesită o întreţinere specială. Prin punerea în funcţiune a noii instalaţii, numărul de impurităţi pe metru pătrat de celuloză se reduce de 3 ori. CONCURS DE PROIECTE In vederea asigurării unor mai bune condiţii pentru expunerea şi desfacerea mărfurilor prin unităţile de mic detaliu (tonete, chioşcuri, cărucioare), Ministerul Comerţului a luat măsura organizării între 1-28 februarie a.c. a unui concurs de proiecte, pentru realizarea celor mai corespunzătoare tipuri de asemenea unităţi. Prin aceste unităţi se vor vinde răcoritoare, dulciuri, îngheţată, gustări, produse alimentare diferite, produse de panificaţie, legume şi fructe, produse industriale. ALTE MAGAZINE LA PARTERUL UNOR CONSTRUCŢII Pentru o mai bună servire a cetăţenilor din noul cvartal denumit piaţa „3 Decembrie", din Bucureşti, se va deschide în curînd la parterul noilor construcţii un nou centru de pîine, la care se vor mai desface şi alte variate sortimente de panificaţie. In acelaşi cvartal urmează ca în cursul lunii viitoare să se dea în folosinţă noi magazine, la parterul noilor blocuri compuse din : magazin cu autoservire, un magazin de preparate de carne, precum şi un magazin de brînzeturi şi lactate. In prezent se lucrează intens la amenajarea şi darea în folosinţă a unei crame model pentru desfacerea băuturilor vărsate. (ION VREJU, corespondent voluntar). NOI CONSTRUCŢII IN ORAŞUL VICTORIA In oraşul Victoria se construieşte un mare club muncitoresc prevăzut cu o sală de spectacole cu o capacitate de 500 locuri, cu sală pentru bibliotecă, cercuri culturale şi sport. In acest an se construiesc in acest oraş, aflat la poalele munţilor Făgăraşului, alte 80 de apartamente. Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Victoria a întocmit în acest sens un plan de acţiuni privind înfrumuseţarea continuă a oraşului. In vara aceasta se va amenaja un parc central şi se vor efectua lucrări pentru plantarea de zone verzi. (Agerpres). O FORMAŢIE DE TEATRU DE PĂPUŞI IN COMUNA IONEŞTI, RAIONUL DRĂGĂŞANI In comuna Ioneşti raionul Drăgăşani, regiunea Argeş, a luat fiinţă o formaţie de teatru de păpuşi. Ea îşi duce activitatea sub conducerea învăţătorului Nicolae Cruceru. Păpuşarii amatori de aici au şi prezentat pină acum spectacole la şcolile din Ioneşti, Mareea şi Olanu cu piesele „Ecoul — fiul pădurarului” şi „Bursucel învaţă carte”, care s-au bucurat de mult succes în rindul celor mici. Cu aceasta numărul formaţiilor de păpuşari amatori se ridică în întreaga regiune la 25. Ele vor participa la cel de-al III-lea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale” alături de celelalte formaţii artistice de amatori. (CONSTANTIN APOSTOL, corespondent voluntar). CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie se anunţă următorul timp probabil: Vreme friguroasă, nopţi geroase, mai ales în nordul ţării. Cer variabil temporar noros. Pe alocuri va continua să ningă. Vînt potrivit din est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 5 şi minus 15 grade, fiind local mai coborîte, iar cele maxime între minus 8 şi plus 2 grade.