Romînia Liberă, februarie 1962 (Anul 20, nr. 5380-5403)
1962-02-01 / nr. 5380
Pag. 4-a Adunarea Generală condamnat acţiunile în Angola NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS transmite: Cu 99 de voturi pentru, două contra (Spania şi Republica Sud-Africană) şi o abţinere (Franţa) cea de-a 16-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. a adoptat la 30 ianuarie o rezoluţie care „condamnă hotărît măsurile represive şi operaţiunile armate împotriva poporului angolez, precum şi refuzul de a i se acorda drepturile omului şi libertăţile fundamentale". In rezoluţie se subliniază că „refuzul persistent al Portugaliei de a recunoaşte năzuinţele legitime ale poporului angolez la autodeterminare şi independenţă constituie o sursa permanentă de fricţiuni internaţionale şi implică un pericol pentru pacea şi securitatea internaţională“. Rezoluţia confirmă în mod solemn dreptul inalienabil al poporului angolez la autodeterminare şi independenţă şi cere punerea în libertate a deţinuţilor politici, constituirea unor organe politice alese în mod liber şi reprezentative în vederea transferării puterii către poporul angolez; cere tuturor statelor să refuze Portugaliei orice sprijin şi ajutor care ar putea fi folosite de ea pentru reprimarea poporului angolez , recomandă Consiliului de Securitate să urmărească în permanenţă situaţia din Angola. După cum s-a mai anunţat, această rezoluţie a fost prezentată de delegaţiile a 45 state afro-asiatice, printre care R.P. Mongolă, India, Indonezia, Ceylon, Birmania, Etiopia, Ghana, Guineea. Deşi delegaţiile unor puteri coloniale, ca S.U.A. şi Anglia, au votat, de asemenea, în favoarea rezoluţiei, ele au obţinut scoaterea din aceasta a unei prevederi foarte importante. Această prevedere impunea Comitetului special pentru examinarea aplicării Declaraţiei cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, constituit de cea de-a 16-a sesiune, obligaţia de a „pune în studiu cu procedura de urgenţă problema anglieză pentru a obţine dobîndirea rapidă a independenţei de către popor Angolei“. După cum se vede, cuvîntul independenţă nu este cîtuşi de puţin pe placul colonialiştilor. Această prevedere a fost scoasă din proiectul iniţial de rezoluţie, deşi paragraful respectiv, pus separat la vot,a obţinut 44 de voturi pentru, în timp ce contra au votat 32 de delegaţii (în majoritate ţări ale blocului occidental sau direct subordonate lor). Dar pentru menţinerea prevederii menţionate erau necesare două treimi din voturi. Un număr considerabil de voturi a întrunit proiectul de rezoluţie prezentat de Bulgaria şi Polonia, care prevedea sancţiuni' împotriva Portugaliei pentru a o sili''si ajuna capăt ,razbo-iului colonial din Angola. Pentru, proiect au votat delegaţiile a 26 de ţări, printre care cele ale ţărilor socialiste, Indoneziei, Indiei, R.A.U., Sudanului, Etiopiei, Ghanei, Guineei, Irakului, Tanganiăi. k . Un aparat pentru recăpătarea vocii MOSCOVA 31 (Agerpres). — Specialiştii sovietici au construit un aparat cu ajutorul căruia persoanele lipsite de facultatea vorbirii îşi pot recăpăta vocea. Acesta constă dintr-un tub de mase plastice în care este montat un vibrator miniatural. Vibratorul este legat de un generator minuscul cu semiconductori, alimentat de o baterie de buzunar. Aparatul înlocuieşte coardele vocale bolnave şi, pus în contact cu organele normale ale vorbirii — limba, buze — produce o vorbire clară şi destul de puternică. In acelaşi timp el restabileşte timbrul inițial al vocii persoanei respective. Expunerea lui Waldeck Rochet la o adunare a comuniștilor din suburbia pariziană Romainviile PARIS 31 (Agerpres). — La 31 ianuarie ziarul „L’Humanité“ a publicat o expunere a cuvântării rostite de Waldeck Rochet, secretar general adjunct al Partidului Comunist Francez, la o adunare a comuniştilor în suburbia pariziană Romainville. Waldeck Rochet a arătat că, în ultima vreme situaţia internă din Franţa se caracterizează prin accentuarea pericolului fascist, în urma sprijinului pe care „Organizaţia armată secretă“ (O.A.S.) îl găseşte în rîndurile armatei, poliţiei şi administraţiei, precum şi datorită atitudinii de toleranţă adoptate de guvern. Partidul Comunist Francez, a spus W. Rochet în continuare, consideră că pericolul serios al fascismului reclamă o desfăşurare şi mai puternică a acţiunilor, antifasciste ale poporului. Obstacolulprincipal în calea realizării unităţii de acţiune este politica de sciziune şi compromisuri cu reacţiunea, pe care o promovează liderii socialişti de dreapta. Aceşti lideri, a subliniat vorbitorul, nu numai că desfăşoară o activitate scizionistă, ci şi pactizează cu forţele reacţionare care simpatizează făţiş cu C.A.S. Recent, fostul preşedinte Vincent Auriol a avut întrevederi cu unele personalităţi de dreapta, inclusiv cu mareşalul Juin, prieten al ultracolonialiştilor algerieni. In cursul acestor întrevederi a fost discutată problema formării unui pretins „guvern de unitate naţională, din care să facă parte eventual unele elemente aşa-zise „democratice“ din „Organizaţia armată secretă“. Recent de tot, socialistul Guy Mallet, radicalul Maurice Faure, Colin, liderul partidului M.R.P., şi „independentul“ Antoine Pinay au discutat împreună diverse forme ale alianţei politice care, în funcţie de împrejurări, ar putea fi încheiată sub oblăduirea lui de Gaulle sau fără aceasta. Asemenea manevre şi tranzacţii de culise nu fac decît să încurajeze „Organizaţia armată secretă“. Conducătorii acestei grupări criminale au făcut cunoscut că vor fi satisfăcuţi de un guvern din care să facă parte un ministru sau doi, cunoscuţi ca adepţi ai Algeriei franceze, de exemplu Soustelle şi Lacoste, alături de oameni politici ca Guy Mollet, Antoine Pinay, André Colin. Ei vor ca Salan să fie numit comisar suprem al Franţei în Algeria. Este cu totul evident că în acest mod nu se poate ajunge la pace, ci se pot doar crea noi obstacole în calea realizării unui acord asupra păcii în Algeria. In aceste condiţii, a spus W. Rochet în încheiere, devine clar că dacă vrem să realizăm un front unic al clasei muncitoare şi forţelor democratice, trebuie să demascam în ochii oamenilor muncii socialişti politica de sciziune şi compromisuri cu reacţiunea, pe care o promovează liderii socialişti de dreapta de teapa lui Guy Mollet. '•y y ■-w' r} ' Demonstraţie de protest la Paris împotriva acţiunilor teroriste ale O.A.S. După prelungiri repetate, într-o atmosferă de evidentă nervozitate şi dezamăgire pentru delegaţia S.U.A., conferinţa C.S.A. de la Punta del Este s-a terminat ieri. Diplomaţia Statelor Unite, care conta pe adoptarea proiectelor sale iniţiale, a suferit un incontestabil eşec, ce reprezintă reeditarea pe plan diplomatic a înfringerii suferite la Playa Giron de atacatorii Cubei, in primăvara anului trecut. La conferinţa abia încheiată Statele Unite au încercat să joace o carte mare. Ele au venit aici cu intenţia fermă ,de a obţine din partea Organizaţiei Statelor Americane o aşazisă „condamnare" a Cubei care să implice o rupere a tuturor relaţiilor dintre ţările latino-americane şi statul cuban ; să pregătească, pe această bază, o „acţiune colectivă“ a tuturor statelor americane împotriva Cubei, adică o agresiune directă, colectivă, în care S.U.A. să dea armele iar ţările Americii Latine să pună la bătaie carnea de tun... in acest scop S.U.A. au desfăşurat încă cu mult înaintea conferinţei o intensă activitate, de culise în care presiunile şi şantajul au alternat cu promisiunile şi corupţia. Diplomaţia americană a fluturat în chip ademenitor şi semnificativ proiectul „Alianţa pentru progres" (de ajutorare a Americii Latine) . Dacă vreţi să obţineţi ajutorul, lăsaui să se înţeleagă destul de clar reprezentanţii S.U.A., atunci votaţi cu noi la Punta del Este... Ce urmăresc Statele Unite prin politica lor anticubană ? Evident, izolarea Cubei şi apoi invadarea ei, stăvilirea avântului revoluţionar care animă America Latină, torpilarea luptei tot mai puternice dusă de popoarele latino-americane împotriva înfeudării economico-politice de către monopolurile din S.U.A. Dar tocmai acest lucru nu-l doresc popoarele Americii Latine. Sub presiunea lor, într-un fel sau altul, o serie de guverne latino-americane au acţionat la Punta del Este împotriva politicii anticubane a S.U.A. Acesta este sensul bătăliei diplomatice care s-a desfăşurat acolo mai mult de o săptămână, al împotrivirii pe care a întîmpînat-o domnul Dean Rusk, scretarul de stat al Statelor Unite, în încercarea sa de a aduna cu mai multe voturi. Printre ţările care s-au împotrivit la Punta del Este politicii americane s-au numărat între altele Brazilia (52.000.000 locuitori), Argentina (20.000.000), Mexic (25.000.000). Pentru fiecare din ele - ca şi pentru toate celelalte ţări ale emisferei — monopolurile S.U.A. au cam acelaşi rol ca lipitoarea pe trupul unui om sănătos. In decursul unei epoci istorice, acestor ţări - repetăm , ca şi altor state din America Latină - li s-a impus o structură economică unilaterală în cadrul căreia piaţa depinde de exportul cîtorva feluri de materii prime agricole sau minerale, iar în timp ce preţul materiilor lor prime de export scade mereu, mărfurile industriale de import costă tot mai scump, lată un exemplu din multe artere : preţul mediu al cafelei braziliene a scăzut în ultimii ani de la mai mult de 86 de dolari sacul de 60 kg, la sub 55 dolari (ca expresie valorică cafeaua reprezintă 70 la sută din exportul Braziliei), ceea ce a însemnat o lovitură grea pentru economia braziliană. Limitarea - din cauza crizei din S.U.A. — a Importurilor din America Latină, ridicarea de noi şi noi bariere protecţioniste, împiedicarea cu ajutorul Fondului Monetar Internaţional (în realitate organ controlat de Statele Unite) a dezvoltării industriei naţionale, concurenţa cu ajutorul dumpingului — iată numai o parte din măsurile care au lovit greu în ultimii ani în economia Braziliei, Mexicului, Argentinei şi celorlalte state din America Latină. Cît priveşte ajutorul S.U.A. „Alianţa pentru progres" el nu va putea produce transformări esenţiale în situaţia grea a Americii Latine. Nu degeaba ministrul de Externe al Braziliei, Dantas, a declarat într-una din şedinţele plenare de la Punta del Este că „greutăţile care stau în faţa luptei pentru aspiraţiile democratice ale popoarelor americane sunt datorate următorilor factori : inegalitatea in distribuirea veniturilor naţionale, nivelul scăzut al veniturilor pe cap de locuitor şi intervenţia continuă a grupurilor economice naţionale şi internaţionale“. A aproba nemijlocit politica S.U.A. de la Punta del Este, îndreptată împotriva Cubei care a reuşit să se elibereze de sub jugul monopolurilor americane, ar fi echivalat cu aprobarea generală a politicii americane, inclusiv jaful monopolist, inclusiv dosvârta „alianţei pentru progres“ ca fals remediu, al marilor greutăţi economice. Şi Brazilia, Argentina, Mexic, Chile, Ecuador, Bolivia n-au aprobat planurile în care îşi pusese atîta speranţă domnul Dean Rusk. În condiţiile opoziţiei celor mai mari ţări ale continentului, diplomaţii americani au recurs la manevre ample de culise. O agenţie de presă vorbea despre „graba" cu care Rush alerga de la o delegaţie la alta. Senatori din delegaţia americană au exercitat presiuni asupra Braziliei, mai ales după cuvîntarea lui Dantas. Unii purtători de cuvînt ai delegaţiei Statelor Unite au încercat să exercite presiuni evocînd „impresia rea“ pe care ar produce-o situaţia de la conferinţă asupra congresului S.U.A. care „tocmai“ se pregăteşte să discute planul „Alianţei pentru progres".. Nereuşind în acest fel, delegaţia S.U.A. a fost nevoită să recurgă la o soluţie de compromis, care să ducă la eliminarea Cubei din C.S.A., şi la aplicarea embargoului asupra exportului de arme din ţările continentale în Cuba. Dar nici o asemenea formulă nu a putut obţine unanimitatea dorită de S.U.A. Rezultatul votării a însemnat un duş rece pentru domnul Rusk. Pentru ansamblul rezoluţiei au votat doar 13 ţări mici ale căror guverne sunt înfeudate monopolurilor americane şi a căror populaţie luată la un loc e mai mică de 2,5 ori decît populaţia Braziliei, Argentinei, Mexicului, statului Chile, Boliviei şi Ecuadorului, ai căror reprezentanţi aurefuzat să voteze proiectul S.U.A. la Punta del Este, abţinîndu-se. „O lovitură grea", astfel aprecia agenţia „Associated Press" rezultatul votului final. Factorul economic a jucat desigur un rol important in această „Playa Giron" a diplomaţiei americane. O contribuţie la fel de importantă a avut însă şi un alt element. Prestigiul Cubei în America Latină este enorm, exemplul Cubei este mobilizator — masele largi ale continentului s-au manifestat ferm împotriva oricărei acţiuni anticubane. In zilele conferinţei au avut loc în tot continentul ample acţiuni de solidaritate cu Cuba, al căror ecou a răsunat până şi în sălile conferinţei de la Punta del Este. Făcîndu-se purtătorul de cuvînt al acestor năzuinţe, delegaţia Cubei la O.S.A., condusă de preşedintele Corticos, a apărat cu energie dreptul popoarelor latino-americane de a-şi hotărî singure soarta, de a se elibera de sub dominaţia monopolurilor imperialiste. Ziarul „New York Herald Tribune“ recunoştea că „unora dintre cele mai mări şi mai puternice state la sud de Rio Grande le este teamă să ia măsuri hotărîte împotriva lui Castro, datorită simpatiilor faţă de Castro din rândurile propriilor popoare". „Un mare număr de latino-americani n-au avut niciodată posibilitatea să se bucure de drepturile umane fundamentale", scria anul trecut John Planck în „New York Times Magazin". Şi tot el trăgea concluzia că „America Latină este coaptă pentru revoluţie... Peste tot se simte o nouă presiune, răsună noi revendicări care supun unei influenţe periculoase instituţiile existente". Acest ziarist a simţit suflul înnoitor care se abate şi asupra Americii Latine s-a dovedit mai sensibil, mai perspicace decît mulţi diplomaţi de la Departamentul de stat. Se poate afirma că repriza de la Punta del Este a complotului anticuban a eşuat la fel ca cea de la Playa Giron, la fel cum va eşua orice alt complot care urmăreşte exportul de contrarevoluţie în ţările care s-au eliberat din ghearele monopolurilor. U. VALUREANU 0 „Playa Giron 4 4 Temperaturi scăzute şi viscole în Italia şi Elveţia • De trei zile în Elveţia se constată o temperatură neobişnuit de scăzută. In nordul ţării temperatura a scăzut la minus 15 grade, iar în staţiunile climaterice Davos şi Saint Maurice — la minus 22—25 grade.’ In regiunea lacului Geneva bat vînturi puternice. (Ag.). • Un val excesiv de frig şi ninsoare s-a abătut asupra Italiei in special în regiunea munţilor, Abruzzi, unde peste 100 de sate sunt în întregime izolate, ca urmare a neobişnuitelor căderi de zăpadă şi a vîntului care atinge viteze de peste 100 km pe oră. (France Presse). România liberă Noi defecţiuni tehnice descoperite la racheta „Atlas" CAP CANAVERAL 31 (Agerpres). Agenţiile de presă relatează că la 30 ianuarie purtătorul de cuvînt oficial al Administraţiei naţionale pentru problemele aeronauticii şi cercetarea spaţiului cosmic a S.U.A. a anunţat amînarea „încercării de lansare a unei nave „Mercury-Atlas“ având la bord un pui pîmă la o dată de după 13 februarie“. După cum transmite agenţia France Presse, amânarea, care survine după altele anterioare, este consecinţa unor noi dificultăţi tehnice descoperite la bordul rachetei „Atlas“. „Dificultăţi pe cît de importante pe atît de neprevăzute au fost descoperite de către tehnicienii însărcinaţi cu umplerea rezervoarelor de carburanţi“, relatează aceeaşi agenţie, subliniind că înainte de antepenultimla aminare a lansării se descoperise o altă defecțiune a sistemului de alimentare cu oxigen a cabinei în care urma să ia loc cosmonautul. Un subiect neplăcut pentru presa burgheză din Anglia] — .———--—-- Corespondenţă din Londra — De citeva săptămîni presa britanică păstrează multă discreţie cu privire la problema interzicerii experienţelor cu arma nucleară şi la întreaga problemă a dezarmării generale. S-au scris foarte puţine articole de fond iar „experţii“ s-au abţinut şi ei de la comentarii. După convorbirile purtate la sfirşitul anului trecut — când primul ministru Macmillan şi preşedintele Kennedy au hotărit, în primul rînd, reluarea experienţelor atomice in atmosferă — am asistat la o scădere a volumului de materiale publicate de presa burgheză în aceste probleme. Probabil există o strînsă legătură. Marţi dimineaţa — în urma torpilării convorbirilor de la Geneva — numai două ziare de mare tiraj au publicat articole de fond consacrate acestei probleme: „Guardian“ şi „Daily Worker". Ziarul „Guardian" a încercat să arunce, cum era şi de aşteptat, vina asupra Uniunii Sovietice. In numărul său de miercuri dimineaţa, ziarul „Daily Mail“ se foloseşte de aceeaşi tactică pentru ca apoi să adauge : „Occidentul trebuie să-şi rezerve dreptul de a relua experienţele în atmosferă“. Ziarul „Daily Worker" demască rolul pe care l-a avut Occidentul în sabotarea tratativelor arătînd că opinia publică din Vest trebuie să obţină ca actualul impas să nu însemne „sfîrşitul drumului", şi subliniază că popoarele trebuie să impună realizarea unui acord cu privire la încetarea experienţelor cu armele nucleare şi la dezarmarea generală şi totală. Presa■ burgheză caută totodată să treacă sub tăcere faptul că în anul trecut Occidentul s-a declarat de acord că propunerile sale de control nu sunt esenţiale pentru descoperirea experienţelor efectuate în atmosferă şi sub apă. A reaminti acest lucru înseamnă a recunoaşte cinstit că Uniunea Sovietică are dreptate. Rezultatul acestor manevre poate fi judecat după faptul că o parte importantă a populaţiei doreşte şi mai puternic, să se pună capăt tuturor experienţelor nucleare şi-şi exprimă acest lucru prin diferite acţiuni publice. In diferite ziare aţi apărut anunţul (publicat alăturat — n.r.) că se fac înscrieri şi pregătiri pentru marşul antinuclear de la Aldermastan din 20-23 aprilie. Comunicarea Consiliului Mondial al Păcii că în luna iulie se va organiza la Moscova un Congres mondial pentru dezarmare şi pace constituie de pe acum un subiect central al discuţiilor şi se prevăd interesante acţiuni de masă în pregătirea lui. Tactica tăcerii adoptată de guvernul britanic şi presa respectivă reflectă fără îndoială intenţia de a asigura un climat liniştit, favorabil începerii de către Occident a experienţelor nucleare în atmosferă. în toate aceste probleme este vizibil că Statele Unite au ultimul cuvînt şi că guvernul britanic nu dovedeşte de loc că duce o politică independentă. Se aşteaptă ca partidul laburist să dea, publicităţii un document simultan cu deschiderea conferinţei dezarmării, de la Geneva din martie, în discuţii particulare conducătorii partidului laburist arată că Marea Britanie nu este reprezentată la tratative de un diplomat sau un ministru de prim rang care să fie însărcinat în mod special cu astfel de probleme şi că guvernul britanic ar trebui să ia în considerare mai serios acest lucru, dacă vrea să participe eficient și constructiv la tratativele din martie. Acum citeva zile eminentul fizician profesor P. M. Blackett a trimis o scrisoare ziarului „Times“ în care se spune printre altele: „Dacă Marea Britanie insistă spre a-şi menţine politica sa, a independenţei stocurilor nucleare şi dacă, ca o consecinţă a acestui fapt, Germania occidentală obţine şi ea arme nucleare, atunci Marea Britanie va purta o mare parte din răspunderea pentru toate urmările incalculabile ce ar decurge din aceasta". Este mare numărul englezilor care speră că Statele Unite, deşi doresc să reînceapă experienţele nucleare în atmosferă, vor fi reţinute de la aceasta de forţa opiniei publice mondiale. Statele Unite vor fi nevoite, fără îndoială, să ia in considerare şi faptul că Uniunea Sovietică a arătat limpede că nu va sta la o parte privind la reluarea experienţelor de către Occident fără ca acest lucru să primească riposta cuvenită, fapt care nu avantajează de loc calculele occidentale. Toţi aceşti factori la un loc pot determina ca in cursul acestui an să se manifeste o cotitură in rezolvarea problemei dezarmării generale şi totale. 31 ianuarie pepz. ALAN BROWN Name ..... , .....—— .....— ■ . ■■ ...Name •„ Address -----------------------------—„----„----- Address ______..... I I SIGN ON NOW FOR THE ALDERMASTOfM m#*m: MARCH, 1962 G l/l APRIL 20, ŰE 21. 22. 23 to the Campaign for Nuclear Disarmament. 2 Carthusian Street, E.C.I. CLErkenwell 5146 t wish to march with you at Easter. Please .end further detaila. 1 cannot march with vou but send C. t. d. cowards expenses. { Lovitură puternică pentru prestigiul Statelor Unite in America Latină PUNTA DEL ESTE 31 (Agerpres). După nouă zile de neîntrerupte manevre de culise şi presiuni puternice din partea delegaţiei S.U.A., la Punita del Este s-a încheiat cea de-a 8-a conferinţă consultativă a miniştrilor Afacerilor Externe ai ţărilor membre ale C.S.A. Conferinţa a adoptat cu 14 voturi pentru, şase abţineri şi un vot contra o rezoluţie în care condamnă orînduirea existentă în Cuba ca fiind „incompatibilă“ cu „idealurile“ sistemului interamerican, precum şi o rezoluţie cu privire la excluderea Cubei din C.S.A. Cele 14 voturi reprezintă exact limita minimă necesară pentru adoptarea rezoluţiilor. Potrivit chiar relatărilor agenţiilor de presă occidentale, condiţiile în care a fost obţinut votul de la Punta del Este pot fi considerate drept o lovitură puternică adusă prestigiului Statelor Unite în America Latină Comentând victoria a la Pyrrhus obţinută de S.U.A. la Punta del Este, agenţia Associated Press subliniază că „abţinerea de la votul asupra excluderii Cubei din U.S.A. a celor şase ţări (Brazilia, Argentina, Mexic, Chile, Bolivia, Ecuador — n.r.) incluzînd cele mai mari şi influente ţări din America Latină, constituie o grea lovitură pentru politica americană şi dovedeşte profunda sciziune existentă în sinul sistemului interamerican“. Caracterul iluzoriu al „majorităţii* obţinută cu atîta truda de delegaţia americană, este de altfel scoasă în relief de aceeaşi agenţie care arată că „cele şase ţări care s-au totul de la Punta del Este a dovedit profunda sciziune din sinul sistemului interamerican obţinut de la votul privind excluderea Cubei au o populaţie de 140 milioane de locuitori, adică de două ori şi jumătate mai mult decît toate cele 13 ţări latino-americane care au votat pentru rezoluţie“. asupra proiectului de lege privind planul „Alianţa pentru progres“, „nimeni nu va trebui să se mire dacă ţările care nu au sprijinit adoptarea unei atitudini severe faţă de Cuba nu vor fi favorizate”. Senatorul Smathers a mers şi mai departe subliniind că „trebuie micşorat ajutorul economic acordat ţărilor Americii Latine care nu ne-au sprijinit împotriva lui Castro”. £odooo<£dca,oo tjt eb00000000^ ?. Referindu-se la guvernele ţări- 8 I lor care sprijină poziţia S.U.A la 8 § Punta del Este, ziarul New York 3 g Herald Tribune scrie : Ele re- s g prezintă minoritatea latino-ameri- g 8 cânilor şi în unele cazuri se află 8 8 sub o puternică influenţă din par- 8 I tea noastră. Orice poziţie a State- 3 g lor Unite care ignorează opinia § g Argentinei şi Braziliei, chiar dacă S 8 acestea sunt în minoritate în tim- g ti pul votării, nu poate conta pe spri- 8 I jinul emisferei în ansamblu. | &OCOOOOOOOOOO, 0000003000 30'.|* WASHINGTON 31 (Agerpres).—Ştirea că şase ţări latino-americane au refuzat să se alăture manevrelor agresive ale Statelor Unite împotriva Cubei şi s-au abţinut cînd s-a trecut la vot la conferinţa U.S.A. de la Punta del Este a stîrnit iritare la Washington. După cum transmite agenţia United Press International, cercuri ale Congresului S.U.A. au cerut ca împotriva acestor ţări să fie adoptate sancţiuni economice. Potrivit agenţiei, senatorul George Smathers a declarat imediat după aflarea votului de la Punta del Este că atunci cînd Congresul va începe dezbaterile Joi I februarie 1962—nr. 5380 1 fiu sau fârâ C. S. A„ noi tot vom învinge Declaraţiile preşedintelui Cubei, Dorticos PUNTA DEL ESTIS 31 (Agerpres). „Am venit la această conferinţă pentru a ne expune poziţia, dar nu în calitate de acuzaţi, ci ca acuzatori ai imperialismului american”, a declarat preşedintele Cubei, OSVALDO DORTICOS, şeful delegaţiei cubane, la şedinţa plenară a conferinţei O.S.A., consacrată discutării şi adoptării proiectelor de rezoluţii, în numele guvernului Cubei el a respins toate „documentele” adoptate de conferinţă, calificîndu-le ca o încălcare a normelor internaţionale în vigoare. Conferinţa urmăreşte să transforme o organizaţie regională a O.N.U. într-un bloc militar-politic cu caracter anticomunist, a spus Dorticos. Prin aceasta Organizaţia Statelor Americane se exclude în mod automat din O.N.U. Nu s-a reuşit să se adopte sancţiuni împotriva Cubei. Pentru a evita o înfrîngere, se fac încercări de a se strecura măcar declaraţii politice. Revoluţia cubană a dat ţăranilor pămînt, a lichidat şomajul, analfabetismul, mizeria. Dacă C.S.A. crede că este incompatibilă cu aceste realizări, Cuba nu consideră o mare cinste de a face parte din această organizaţie. Orice hotărîre s-ar adopta în legătură cu excluderea Cubei din sistemul U.S.A., Cuba va continua să rămînă pe continentul american. Referindu-se la punctul din declaraţie în care se vorbeşte despre ajutorul acordat de U.R.S.S. Cubei, Dorticos i-a întrebat pe miniştri: „Dar unde a fost C.S.A. cînd asupra Cubei a planat primejdia unei intervenţii militare ?“. Am acceptat ajutorul U.R.S.S., a spus Dorticos, cu ajutorul unei ţări prietene în condiţiile primejdiei unei agresiuni directe împotriva ţării noastre. Nici o rezoluţie nu va putea să împiedice dezvoltarea revoluţiei cubane, a declarat el, nu va putea să împiedice întărirea relaţiilor prieteneşti cu ţările socialiste. Plecăm liniştiţi de la această conferinţă, deoarece ştim că nu rezoluţiile, ci popoarele făuresc istoria. Continentul american va fi liber, cu adevărat liber. Cu sau fără C.S.A., noi tot vom învinge !“. a Redacţia : Piaţa Scinteii, TeL 17.60.10. Administraţia 17.60.20. Interior 1.400. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scînteii