Romînia Liberă, martie 1962 (Anul 20, nr. 5404-5430)

1962-03-01 / nr. 5404

­mim libert ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Anul XX nr. 5404 4 pagini— 20 bani Joi 1 martie 1962 IN RAIOANELE BALŞ ŞI RÎMNICU VILCEA S-A ÎNCHEIAT COLECTIVIZAREA AGRICULTURII Hotărîre unanima „Noi, colectiviştii, sîntem astăzi o mare forţă, însumăm laolaltă peste 5 milioane de familii şi stăpînim mai mult de 5 milioane hectare de pămînt. Reprezentăm aşadar marea mulţime a ţărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din ţara noastră, ichezăşia belşugului". Aceste însufleţite cuvinte, desprin­se din Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti, tipărite pe fluturaşi cu ramă roşie, le afli în fie­care casă din PÎrşani. Tîlcul lor, oa­menii l-au înţeles. Ba mai mult, pe partea albă a colii de hîrtiie, unii au şi făcut adunări, socotind că o­­dată cu colectivizarea agriculturii şi în regiunile Banat, Cluj, Galaţi şi Hu­nedoara, marea forţă a colectiviştilor a sporit şi mai mult. Această reali­tate a constituit pentru cei din Pîr­­şani un argument cît se poate de convingător. Un argument dintre cele multe care i-­a îndemnat să păşească cu hotărîre, întregul sat, pe drumul gospodăriei colective. Duminică a fost la Pîrşani sărbă­toare , a luat fiinţă gospodăria co­lectivă „16 Februarie". S-au înscris 137 de familii, cuprinzîind 1260 ha. înfiinţarea noii gospodării colec­tive este urmarea unei adîinci con­vingeri a oamenilor, convingere care s-a format prin cunoaşterea rezulta­telor d­obîndite în alte gospodării, prin înţelegerea deplină a marilor foloase pe care le are fiecare co­lectivist­ Din luna decembrie 1961­, de cînd în sat a luat fiinţă comitetul de ini­ţiativă, cei din PÎrşani au mers tot în grupuri de cîte 40—50 de inşi şi au vizitat gospodăriile colective din­­Gighera, din Segarcea, din Greci, Calafat şi altele. Dumitru Manda, Ioan Drăgan, Constantin Stancu, Marin Niţu, Ion Firea au fost ne­obosiţi propagandişti, ei au arătat Consătenilor tot cele văzute şi posi­bilităţile pe care le au ca şi dînşii să obţină rezultate asemănătoare. „Cea din Segarcea, în primul rînd au du­blat recolta — spuneau ei. Au scos 2000 kg. de grîu și 3800 kg. de po­rumb la ha. Pe unele parcele, chiar Cite 5000 kg. Cireada de peste 100 de vaci le-a dat cîte 2600 litri de lapte. Colectiviştii cresc 150 scroa­fe de prăsiilă, au la îngrășat 500 de porci , turma de oi are 1000 de ca­pete. Veniturile gospodăriei au tre­cut de două milioane. Noi n-am pu­tea obţine oare rezultate asemănă­toare ?“ Mulţi erau convinşi că da, alţii mai ţiovăiau. Dar alte şi alte argumente le-au spulberat îndoielile. In cadrul­­unei seri de calcul, organizată la că­minul cultural (printre numeroase­le manifestări din ultima vreme) ţăranii au socotit cît au pierdut ne­­fiind în colectivă. Comparaţia au făcut-o cu gospodăria colectivă din Balş, vecină lor. Pe aceeaşi supra­faţă cultivată cu grîu (510 ha), pe un teren cu fertilitate asemănătoare, co­lectiviştii au obţinut cu 380 tone mai mult decit ei. „Iată cit am pierdut “— a spus Toma Faur. Nu-i asta o pagubă ? Este fără îndoială ! De ce să n-o înlăturăm î Stă doar în pu­terea noastră“. Și omul, convins, a dat cerere de înscriere în gospodărie. VIRGIL DANCIULESCU (Continuare în pag. a 3-a) 7. Puterea exemplului ilele trecute, la Călimăneşti a luat fiinţă gospodăria colec­tivă „16 Februarie“ iar la Buleta — gospodăria colectivă „Viaţă nouă“. Cu aceste noi unităţi, în raionul Rm. Viîlcea s-a încheiat procesul de colectivizare a agri­culturii. Ţăranii întovărăşiţi şi cu gospo­dărie individuală, au avut prilejul în ultimii ani să cunoască realiză­rile obţinute d­e gospodăriile co­lective din raion atît la recoltele de grîu şi porumb,cît şi în ce priveşte creşterea avutului obştesc şi a bel­şugului din casele colectiviştilor. O dezvoltare simţitoare au cunos­cut aici pomicultura, viticultura şi legumicultura. Numai anul trecut s-au făcut plantări în masiv pe o suprafaţă de 188 hectare, cu cele mai valoroase soiuri de pomi fructi­feri. Sub conducerea organizaţiilor de partid, în satele acestui raion, s-au folosit cele mai potrivite şi variate forme de convingere a ţăranilor muncitori. In comune au fost tipă­rite foi volante, în care colectiviştii din gospodăriile mai vechi, ca cei din comuna Stoiceni, s-au adresat către ţăranii întovărăşiţi şi cu gos­podărie individuală din diferite co­mune, ca Buleta, Galiţa, Frîneşti, Budeşti, etc. chemîndu-i alături de ei. De asemenea, avantajele colecti­vizării au fost larg dezbătute în a­­dunări populare şi conferinţe. ‘ Succesele obţinute de gospodăriile colective din raion şi munca politică de masă desfăşurată în­­ rîndurile ţăranilor muncitori,­* în ■ care s-au­­făcut cunoscute învăţămintele Con­­sfătuirii pe ţară a colectiviştilor, au făcut ca’ţăranii întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală să se con­vingă de superioritatea muncii în gospodăria colectivă. Iată pentru ce, ieri, ţărani colec­tivişti din diferite comune din raion s-au adunat la Stoiceni şi au sărbă­torit marele eveniment­­: colectiviza­rea completă a raionului lor.* Cele 30 gospodării colective din raion cu­prind astăzi 10.851 familii, ce deţin 17.409 hectare. In zilele următoare, consiliile de conducere ale gospodăriilor colec­tive — sprijinite de sfaturile popu­lare şi organele agricole—vor defi­nitiva planurile de producţie şi vor lua măsuri pentru asigurarea tutu­ror condiţiilor necesare bunei des­făşurări a lucrărilor agricole de primăvară, astfel ca anul acesta să se poată obţine recolte sporite la hectar. ANA IOANID Proletari din toate țările, uniți-vă. JPjjpSa 1 ...Nw'V: MS V P * *% * %f t Ion Oros împreună cu Aurelia Zaha­naica, de la noua secţie de incuba­toare a gospodăriei de stat Roşia, cîntărind puii după ieşirea lor din OUă. Foto : AGERPRES Toată comuna în gospodărie BACAU (de la corespondentul nostru). — Despre succesele obţi­nute de colectiviştii din satul Hom­o­­cea, în cei doi ani de zile de cînd a luat fiinţă gospodăria colectivă, se vorbeşte azi nu numai în satele raionului Adjud, ci în întreaga re­giune. Creşterea averii obşteşti a gospo­dăriei, fermele puternice de animale (peste 100 de vaci, 100 de porci, 1165 de oi), veniturile mari obţinute de colectivişti, (anul trecut, valoa­rea unei zile-muncă a ajuns la 34 de lei) şi traiul din ce în ce mai îmbelşugat pe care îl duc, a consti­tuit un puternic imbold pentru ţărani de a le urma exemplul. Zilele acestea, ultimele­ familii de ţărani muncitori din comună au de­pus cereri pentru a fi primite în gospodăria colectivă. Cu aceasta, agricultura comunei Homocea a fost în întregime colectivizată. Co­lectiviştii de­­aici muncesc acum o suprafaţă de 2070 hectare de teren. Tot zilele acestea s-a încheiat colectivizarea agriculturii şi în co­munele Romînii şi Racova din raionul Buhuşi, Airdeoani din raio­nul Moineşti, Butnăreşti din raionul Roman şi altele. IIî Intre 3—10 ianuarie 1962 s-a e­­fectuat în întreaga țară recensă­­mîntul animalelor domestice, sta­­bilindu-se' efectivele' pe specii, rase, grupe de vîrstă și sexe. I. — LA 3 IANUARIE 1962 E­­FECTIVELE DE A­NIMALE AU FOST URMATOARELE : 4707,4 mii bovine, din care: 2143,9 mii vaci (inclusiv 134,8 mii bivoliţe) Dacă se au în vedere pierderile considerabile de animale cauzate de război precum şi de seceta din anii următori, 1945 şi 1946, creş­terea efectivelor de animale este remarcabilă. Faţă de sfîrşitul acestei perioa­de, la 3 ianuarie 1962 numărul a­­nimalelor din ţara noastră este mai mare la bovine cu 51,2 la sută (la vaci şi bivoliţe cu 41,6 la sută), la porcine de 3,4 ori, iar la ovine şi caprine cu 72,2 la sută. La 3 ianuarie 1962 în compara­ţie cu anul 1958, cînd s-a efectuat precedentul recensămînt al ani­malelor, numărul bovinelor a fost mai mare cu 5,3 la suta (al vaci­4665,4 mii porcine, din care: 408,1 mii scroafe 12846.8 mii ovine și caprine 44691.9 mii păsări ). — NIVELUL EFECTIVELOR DE ANIMALE LA 3.1.1962 PRE­ZINTĂ O CREȘTERE ÎNSEMNA­TA FAȚA DE ANUL 1938, DUPĂ CUM REZULTA DIN DATELE DE MAI JOS: lor cu 10,4 la sută), al porcinelor cu 43,6 la sută, al ovinelor cu 18 la suta și al păsărilor cu 27,7 la sută. Această sporire a efectivelor a avut loc concomitent cu desfăşu­rarea pe front larg a procesului de colectivizare a agriculturii (în perioada 1 ianuarie 1958—31 de­cembrie 1961 suprafaţa agricolă a gospodăriilor agricole colective a crescut de aproape 4 ori, ajun­­gînd la circa 6 milioane hectare). Crește In ritm deosebit de ra­pid efectivul de animale din gos­podăriile agricole de stat şi cel In proprietate obştească din gos­podăriile agricole colective. La începutul anului 1962 densi­tatea animalelor la 100 hectare teren în gospodăriile agricole de stat şi colective a crescut — faţă de începutul anului 1958 — la bovine cu 170,8 la sută, la vaci cu 173,7 la sută, la porcine cu 11,7 la sută şi la ovine cu 7,8 la sută. In afara efectivelor de animale în proprietate obştească din gos­podăriile agricole colective, ţăra­nii colectivişti în gospodăria lor personală. Intovărăşiţii şi ţăranii cu gospodărie individuală deţin în proprietate personală mai multe vaci decit aveau toţi ţăranii săraci şi mijlocaşi (cu pînă la 5 ha teren) în anul 1938. De asemenea, în proprietatea lor personală se gă­sesc de 1,6 ori mai multe porcine şi aproape de 2 ori mai multe pă­sări decit în anul 1938. III. — S-AU OBŢINUT SUCCE­SE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ÎM­BUNĂTĂŢIREA STRUCTURII E­­FECTIVELOR DE ANIMALE PE GRUPE DE VÎRSTA ŞI SEXE. Ponderea vacilor şi a junincilor în total taurine a crescut de la 46,2 la sută în anul 1958, la 50,5 la sută în anul 1962, iar a tinere­tului femei de la 21,3 la sută la 26,3 la sută, ceea ce constituie o bază mai iarnă pentru sporirea în continuare, în proporţii­ mereu mai mari, a efectivelor de ani­male. Dotarea agriculturii cu mijloa­ce pentru mecanizarea muncilor agricole, a permis reducerea nu­mărului animalelor de muncă şi creşterea efectivelor animalelor de producţie; numărul boilor de muncă a scăzut de la 756 mii (16,9 la sută din total bovine) în anul 1958, la 427 mii (9,1 la sută) în anul 1962 ; numărul cabaline­lor a scăzut de la 1309 mii la 1013 mii. *) IV. — O DATA CU CREȘTE­REA NUMĂRULUI ANIMALELOR S-A REALIZAT ȘI O ÎMBUNĂTĂ­ȚIRE A STRUCTURII EFECTIVE­LOR PE RASE. La începutul anului 1962, la tau­rine circa 78 la sută din femele sunt animale din rase superioare şi metişii lor (Bălţată romîneasca, Bruna, Pinzgau de Transilvania şi Roşie dobrogeană), faţă de numai 42,7 la sută în anul 1935. **). Aproape 95 la sută din vacile, junincile şi tineretul femel din gospodăriile agricole de stat şi 85 la sută din gospodăriile agri­cole colective sunt de rase îmbu­nătăţite şi superioare. Din totalul ovinelor cele cu lină fină şi semifină reprezintă în pre­zent 47 la sută faţă de 32,1 la sută înregistrate la recensămîntul din anul 1955. In gospodăriile agricole de stat ovinele cu lină fină şi semifină * După datele publicate în „Sta­tistica animalelor domestice pe 1935“, editată de Ministerul Agricul­turii şi Domeniilor (Bucureşti, 1936), din totalul gospodăriilor ţărăneşti cu pînă la 3 ha teren peste 50 la sută nu aveau nici un animal de muncă, reprezintă 95 la sută, iar în gos­podăriile agricole colective 75 la sută din efectivele totale. ★ Sporirea continuă a efectivelor de animale este rezultatul succe­selor obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, a măsu­rilor economice luate de partid şi guvern pentru stimularea creşterii animalelor prin cointeresarea ma­teriala a ţărănimii, căreia i s-a a­­cordat în permanenţa un sprijin masiv: credite lesnicioase şi pe termen lung, aprovizionarea cu materiale de construcţii pentru a­­dăposturi, cu reproducători de rasă, asistenţa tehnică şi zoove­­terinară etc. Efectivele de animale de la în­ceputul anului 1962 asigură con­diţii favorabile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al IlI-lea al P.M.R. cu privire la dez­voltarea continuă a şeptelului şi a producţiei animale, pentru creş­terea permanentă a veniturilor ţă­rănimii muncitoare şi al nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. In aceeaşi situaţie se aflau 30 la sută din gospodăriile ţărăneşti cu 3,5 ha teren. Circa 1/3 din numă­rul vacilor erau folosite la jug. **) „Statistica animalelor domesti­ce pe anul 1935" (Bucureşti ,1936).­­ COMUNICATUL DIRECŢIEI CENTRALE DE STATISTICĂ CU PRIVIRE LA REZULTATELE RECENSĂMINTULUI ANIMALELOR DOMESTICE DIN IANUARIE 1962 Direcţia Centrală de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R. P. R. I. Spor 1962 faţă de 1938 1938 mii capete în procente mii capete — bovine 3652,6 1054,8 28,9 din care : — vaci 1786,9 357,0 20,0 — porcine 2760,6 1904,8 69,0 — ovine și caprine 10450,8 2396,0 22,9 — păsări 27325,0 17366,9 63,6 Cfj.L­antante „Dumitre, Damiene, Nicolae şî tu soră Dochia, vă scriu eu, Gheorghe Jurj, fratele vostru cel mai mare. Voi aţi auzit că am in­trat în gospodăria colectivă de la noi de aici, de la Lăpuş. Eu mi-am dat primul cererea, fiindcă aşa m-au îndemnat pe mine mintea şi inima. Şi am făcut bine. Voi ce faceţi, ce mai staţi pe gînduri? Sînteţi gospodari buni, vrednici. In gospodăria colectivă, o să trăiţi şi mai bine. Avem pilda vie a colectivelor din jur. Aşa că, măi fraţilor, hotăriţi-vă şi voi şi fa­miliile voastre şi veniţi aici alături de noi, în gospodăria colec­tivă". Tustrei fraţii şi sora lor Dochia au primit in a­­ceeaşi zi îndemnul fratelui lor mai mare. Şi nu un în­demn verbal, ci unul scris, tipărit în foaia volantă a ziarelor regionale „Pentru socialism" şi „Bányavi­déki Fáklya“. Luînd foaia în i­mină, citind-o pe-o parte şi pe­ alta, cei din neamul Jurjilor au­ prins a gîndi bine la ceea ce a-a­veau de făcut... Colea în vecini, în comuna Dă­­măcuşeni, colectiviştii duc o via­ţă nouă. Casele le sînt îndestu­late. In toamna trecută, Ion Ger­gely şi familia lui au primit pen­tru zilele-muncă efectuate 1541­ kg. de grîu, 2156 kg. de porumb,­ 1078 kg. de cartofi, brînză, dife-­ rite alte produse şi importante­­ sume de bani. Venituri frumoasei au obţinut şi Iosif Tothfalusi şii Gáspár Toth şi mulţi alţi colec-­ tivişti. Şi în alte gospodării din ra­ionul Lăpuş s-au dobîndit succese­ de seamă. Intovărăşiţii şi ţăranii­ muncitori cu gospodărie indivi-y­duală au vizitat aceste colective au văzut cu ochii lor avantajele­ muncii unite. Au văzut şi s-au­ convins, infiinţînd în ultimul­ timp noi gospodării colective lai Brebeni, Măgureni, Berinţa, Co-S­pâlnic, Cărpiniş, Vad, Rogoz şi­ altele.­­ Dar aici, în comuna Lăpuş,­ cum stau lucrurile ? Deputatull Ion Herţa şi-a dat cererea pen-­ tru gospodăria colectivă printre­­ primii. Exemplul lui a fost urmat ‚ aproape de toţi ţăranii din cir­­­­­cumscripţia sa electorală. Lista\ › creşte cu noi nume. Cumpănind ,­­bine, cei din neamul Jurjilor­ !și-au spus: are dreptate fratele­­­ nostru mai mare. MIRCEA SCRIPCA Viitorii ingineri la practică PLOIEŞTI. De cîteva zile, în gos­podăriile colective din regiunea Plo­ieşti au venit să desfăşoare prac­tica de producţie studenţi din ulti­mul an de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Capitală. Timp de 60 de zile, cei 45 de stu­denţi, însoţiţi de 6 cadre­­ didactice, vor lucra alături de membrii noi­lor gospodării colective, în organi­zarea brigăzilor de producţie, la pregătirea lucrărilor de primăvară. Plecarea unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale in Birmania, Indonezia şi India O delegaţie a Marii Adunări Na­ţionale a R. P. Romíne a plecat miercuri dimineaţă într-o vizită în Uniunea Birmană, Republica Indone­zia şi Republica India, la invitaţia preşedinţilor parlamentelor din aces­te ţări. Aceasta este o vizită de răs­puns la vizitele făcute în ţara noas­tră de către delegaţii ale acestor parlamente. Delegaţia, condusă de acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale şi al grupului na­ţional român al Uniunii interparla­mentare, este alcătuită din deputaţii Roman Moldovan şi Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Cor­nel Burtică, Tudor Ionescu, Constan­tin Mateescu, Marin Rădoi şi Stoian Stanciu. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă Ştefan Voitec, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale, Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Dionisie Io­­nescu, şeful Ceremonialului de Stat, numeroşi deputaţi, Horaţiu Iancu, ambasadorul R.P. Romine în India, Pavel Silard, ambasadorul R.P. Ro­míne în Indonezia, funcţionari supe­riori din Ministerul Afacerilor Ex­terne şi al Marii Adunări Naţionale. Au fost prezenţi ambasadorul In­doneziei la Bucureşti, Sukrisno, şi K. M. Kannampilly, consilier al Am­basadei Indiei. ★ In cursul zilei delegaţia a ajuns la Praga. Pe aeroportul din Praga, deputaţii romîni au fost întîmpinaţi de V. Skoda, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R.S. Cehoslovace, repre­zentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe al R.S. Cehoslovace şi depu­taţi ai Adunării Naţionale, precum şi de­ Gh. Niţescu, ambasadorul R. P. Romíné la Praga. La 28 februarie, delegaţia Marii Adunări Naţionale a R.P. Române a fost primită de Zdenek Fierlinger, preşedintele Adunării Naţionale a R.S. Cehoslovace cu care a avut o convorbire cordială. In cea de-a doua jumătate a zilei, oaspeţii romîni au vizitat Praga şi au luat cunoştinţă de construcţiile oraşului. (Agerpres) Linie electrică Şişcani-Podul Turcului BACĂU (de la corespondentul nos­tru). — A fost pusă sub tensiune li­nia de 15 kilovolţi Şişcani—Podul Tur­cului, în lungime de 28 km. Construi­rea acestei linii asigură electrificarea unui număr de sate şi unităţi agricole socialiste din cuprinsul raionului Adjud, prin racordarea la sistemul energetic national. In cursul acestui an vor mai fi con­struite linii de 15 kilovolţi pe traseele Oneşti—Sănduleni, Bacău—Parincea şi Şişcani—Răcăciuni. jjlSkKe. iwffttttitdiins, SCREPERUL CU TROLIU Cu ajutorul acestui utilaj, se vor putea executa lucrări de nivelare și asanare a terenurilor. In acest an uzinele „Unio“ din­­ Satu-Mare vor produce 200 de screpere cu troliu. PRIMUL SPECTACOL AL CIRCULUI DIN MOSCOVA Astă seară, la Circul de Stat din Bucureşti are Ioc prima reprezentaţie dată de un ansamblu al Circului Mare din capitala Uniunii Sovietice. AUTOBUZUL 68 In scopul îmbunătăţirii transportu­lui în comun pe porţiunea B-dul Li­bertăţii—Şoseaua Ciorogîrla, I.T.B. a înfiinţat un nou traseu de autobuze : linia 68 care va circula pe B-dul Li­bertăţii (Farmacie), str. Conductei, B-dul Păcii, str. Lucernei, şoseaua Ciorogîrla (pînă la fabrica de mobilă „Tehnica lemnului"). ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE întîlnirea internaţională de handbal dintre reprezentativa feminină a R.D. Germane şi o selecţionată diviziona­ră alcătuită în majoritate din jucă­toare de la clubul Ştiinţa, s-a înche­iat cu un rezultat de egalitate : 13—13 ★ Jucătorii români de tenis de masă au dominat întrecerile individuale ale actualei ediţii a campionatelor inter­naţionale cucerind toate cele 5 titluri. Radu Negulescu a cîștigat proba de simplu masculin învingînd în finală cu 3—0 (17, 12, 12) pe Fahazi (R.P. Ungară). Titlul de simplu feminin a revenit maestrei emerite a sportului Maria Alexandru, învingătoare cu 3—2 (—19, -19, 19, 19, 17) în fața ta­lentatei jucătoare sovietice Paisiaru. Iată rezultatele înregistrate în fi­nalele probelor de dubiu : masculin Negulescu, Rethi (R.P.R.) — Roszas, Fahazi (R.P.U.) 3—0; feminin : Geta Pitică, Maria Alexandru (R.P.R.) — Kerekes, Hevesi (R.P.U.) 3—2; mixt: Pitică, Negulescu (R.P.R.) — Alexan­dru, Cobîrzan (R.P.R.) 3—2. CONSTANŢA (de la corespon­dentul nostru). — Cu toate că vremea este încă friguroasă, în staţiunile de pe litoral se fac de pe acum pregătiri pentru întîm­­pinarea verii. O atenţie deosebită se dă vilelor, care vor fi reparate, văruite şi in bună parte remo­bilate. In prezent, conducerea fiecărei întreprinderi balneoclimaterice se preocupă de revizuirea şi punerea la punct a tuturor instalaţiilor din bucătării, restaurante, laboratoare, precum şi a celor din spălătoriile mecanice, astfel incit să se asi­gure perfecta lor funcţionare. La începutul sezonului, la Va­­sile Roaită, vor fi date în folosin­ţă încă două vile cu 560 de locuri, iar la Techirghiol , un bloc ali­mentar cu o sală de mese de 750 de locuri. Importante amenajări se fac şi pe plaja „Muncitorul" din Con­stanţa. După încheierea lucrărilor de consolidare a malurilor, a în­ceput construcţia unei noi scări de acces, a unor alei, precum şi amenajarea de duşuri, vestiare, te­ren de volei şi altele. In clişeu : Noul hotel cu 15 etaje de la Mamaia intrat în fază de finisare. PREGĂTIRI PE LITORAL Foto : C. MOCANU PISTI HOTARI • COPENHAGA. — Din iniţiativa Comitetului pentru apărarea libertăţii Danemarcei împotriva aderării la „Piaţa comună" a avut loc la Co­penhaga un mare miting. La el au participat reprezentanţii unor ţări ale căror cercuri conducătoare încearcă să atragă statele lor în alianţa poli­­tico-comercială în care Germania oc­cidentală ocupă un rol dominant. • LENINGRAD. — In laboratorul de cibernetică fiziologică al Universi­tăţii din Leningrad a fost construit modelul electronic de celulă nervoa­să, care poate reproduce toate feno­menele excitaţiei nervoase. 9 ATENA. — In seara zilei de 27 februarie, cu ocazia trecerii prin Atena a academicianului Geo Bogza, Asociaţia naţională a scriitorilor a dat un dineu în cinstea oaspetelui ro­mân. I

Next