Romînia Liberă, martie 1962 (Anul 20, nr. 5404-5430)
1962-03-01 / nr. 5404
mim libert ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Anul XX nr. 5404 4 pagini— 20 bani Joi 1 martie 1962 IN RAIOANELE BALŞ ŞI RÎMNICU VILCEA S-A ÎNCHEIAT COLECTIVIZAREA AGRICULTURII Hotărîre unanima „Noi, colectiviştii, sîntem astăzi o mare forţă, însumăm laolaltă peste 5 milioane de familii şi stăpînim mai mult de 5 milioane hectare de pămînt. Reprezentăm aşadar marea mulţime a ţărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din ţara noastră, ichezăşia belşugului". Aceste însufleţite cuvinte, desprinse din Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti, tipărite pe fluturaşi cu ramă roşie, le afli în fiecare casă din PÎrşani. Tîlcul lor, oamenii l-au înţeles. Ba mai mult, pe partea albă a colii de hîrtiie, unii au şi făcut adunări, socotind că odată cu colectivizarea agriculturii şi în regiunile Banat, Cluj, Galaţi şi Hunedoara, marea forţă a colectiviştilor a sporit şi mai mult. Această realitate a constituit pentru cei din Pîrşani un argument cît se poate de convingător. Un argument dintre cele multe care i-a îndemnat să păşească cu hotărîre, întregul sat, pe drumul gospodăriei colective. Duminică a fost la Pîrşani sărbătoare , a luat fiinţă gospodăria colectivă „16 Februarie". S-au înscris 137 de familii, cuprinzîind 1260 ha. înfiinţarea noii gospodării colective este urmarea unei adîinci convingeri a oamenilor, convingere care s-a format prin cunoaşterea rezultatelor dobîndite în alte gospodării, prin înţelegerea deplină a marilor foloase pe care le are fiecare colectivist Din luna decembrie 1961, de cînd în sat a luat fiinţă comitetul de iniţiativă, cei din PÎrşani au mers tot în grupuri de cîte 40—50 de inşi şi au vizitat gospodăriile colective dinGighera, din Segarcea, din Greci, Calafat şi altele. Dumitru Manda, Ioan Drăgan, Constantin Stancu, Marin Niţu, Ion Firea au fost neobosiţi propagandişti, ei au arătat Consătenilor tot cele văzute şi posibilităţile pe care le au ca şi dînşii să obţină rezultate asemănătoare. „Cea din Segarcea, în primul rînd au dublat recolta — spuneau ei. Au scos 2000 kg. de grîu și 3800 kg. de porumb la ha. Pe unele parcele, chiar Cite 5000 kg. Cireada de peste 100 de vaci le-a dat cîte 2600 litri de lapte. Colectiviştii cresc 150 scroafe de prăsiilă, au la îngrășat 500 de porci , turma de oi are 1000 de capete. Veniturile gospodăriei au trecut de două milioane. Noi n-am putea obţine oare rezultate asemănătoare ?“ Mulţi erau convinşi că da, alţii mai ţiovăiau. Dar alte şi alte argumente le-au spulberat îndoielile. In cadrulunei seri de calcul, organizată la căminul cultural (printre numeroasele manifestări din ultima vreme) ţăranii au socotit cît au pierdut nefiind în colectivă. Comparaţia au făcut-o cu gospodăria colectivă din Balş, vecină lor. Pe aceeaşi suprafaţă cultivată cu grîu (510 ha), pe un teren cu fertilitate asemănătoare, colectiviştii au obţinut cu 380 tone mai mult decit ei. „Iată cit am pierdut “— a spus Toma Faur. Nu-i asta o pagubă ? Este fără îndoială ! De ce să n-o înlăturăm î Stă doar în puterea noastră“. Și omul, convins, a dat cerere de înscriere în gospodărie. VIRGIL DANCIULESCU (Continuare în pag. a 3-a) 7. Puterea exemplului ilele trecute, la Călimăneşti a luat fiinţă gospodăria colectivă „16 Februarie“ iar la Buleta — gospodăria colectivă „Viaţă nouă“. Cu aceste noi unităţi, în raionul Rm. Viîlcea s-a încheiat procesul de colectivizare a agriculturii. Ţăranii întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală, au avut prilejul în ultimii ani să cunoască realizările obţinute de gospodăriile colective din raion atît la recoltele de grîu şi porumb,cît şi în ce priveşte creşterea avutului obştesc şi a belşugului din casele colectiviştilor. O dezvoltare simţitoare au cunoscut aici pomicultura, viticultura şi legumicultura. Numai anul trecut s-au făcut plantări în masiv pe o suprafaţă de 188 hectare, cu cele mai valoroase soiuri de pomi fructiferi. Sub conducerea organizaţiilor de partid, în satele acestui raion, s-au folosit cele mai potrivite şi variate forme de convingere a ţăranilor muncitori. In comune au fost tipărite foi volante, în care colectiviştii din gospodăriile mai vechi, ca cei din comuna Stoiceni, s-au adresat către ţăranii întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală din diferite comune, ca Buleta, Galiţa, Frîneşti, Budeşti, etc. chemîndu-i alături de ei. De asemenea, avantajele colectivizării au fost larg dezbătute în adunări populare şi conferinţe. ‘ Succesele obţinute de gospodăriile colective din raion şi munca politică de masă desfăşurată în rîndurile ţăranilor muncitori,* în ■ care s-aufăcut cunoscute învăţămintele Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor, au făcut ca’ţăranii întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală să se convingă de superioritatea muncii în gospodăria colectivă. Iată pentru ce, ieri, ţărani colectivişti din diferite comune din raion s-au adunat la Stoiceni şi au sărbătorit marele eveniment: colectivizarea completă a raionului lor.* Cele 30 gospodării colective din raion cuprind astăzi 10.851 familii, ce deţin 17.409 hectare. In zilele următoare, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective — sprijinite de sfaturile populare şi organele agricole—vor definitiva planurile de producţie şi vor lua măsuri pentru asigurarea tuturor condiţiilor necesare bunei desfăşurări a lucrărilor agricole de primăvară, astfel ca anul acesta să se poată obţine recolte sporite la hectar. ANA IOANID Proletari din toate țările, uniți-vă. JPjjpSa 1 ...Nw'V: MS V P * *% * %f t Ion Oros împreună cu Aurelia Zahanaica, de la noua secţie de incubatoare a gospodăriei de stat Roşia, cîntărind puii după ieşirea lor din OUă. Foto : AGERPRES Toată comuna în gospodărie BACAU (de la corespondentul nostru). — Despre succesele obţinute de colectiviştii din satul Homocea, în cei doi ani de zile de cînd a luat fiinţă gospodăria colectivă, se vorbeşte azi nu numai în satele raionului Adjud, ci în întreaga regiune. Creşterea averii obşteşti a gospodăriei, fermele puternice de animale (peste 100 de vaci, 100 de porci, 1165 de oi), veniturile mari obţinute de colectivişti, (anul trecut, valoarea unei zile-muncă a ajuns la 34 de lei) şi traiul din ce în ce mai îmbelşugat pe care îl duc, a constituit un puternic imbold pentru ţărani de a le urma exemplul. Zilele acestea, ultimele familii de ţărani muncitori din comună au depus cereri pentru a fi primite în gospodăria colectivă. Cu aceasta, agricultura comunei Homocea a fost în întregime colectivizată. Colectiviştii deaici muncesc acum o suprafaţă de 2070 hectare de teren. Tot zilele acestea s-a încheiat colectivizarea agriculturii şi în comunele Romînii şi Racova din raionul Buhuşi, Airdeoani din raionul Moineşti, Butnăreşti din raionul Roman şi altele. IIî Intre 3—10 ianuarie 1962 s-a efectuat în întreaga țară recensămîntul animalelor domestice, stabilindu-se' efectivele' pe specii, rase, grupe de vîrstă și sexe. I. — LA 3 IANUARIE 1962 EFECTIVELE DE ANIMALE AU FOST URMATOARELE : 4707,4 mii bovine, din care: 2143,9 mii vaci (inclusiv 134,8 mii bivoliţe) Dacă se au în vedere pierderile considerabile de animale cauzate de război precum şi de seceta din anii următori, 1945 şi 1946, creşterea efectivelor de animale este remarcabilă. Faţă de sfîrşitul acestei perioade, la 3 ianuarie 1962 numărul animalelor din ţara noastră este mai mare la bovine cu 51,2 la sută (la vaci şi bivoliţe cu 41,6 la sută), la porcine de 3,4 ori, iar la ovine şi caprine cu 72,2 la sută. La 3 ianuarie 1962 în comparaţie cu anul 1958, cînd s-a efectuat precedentul recensămînt al animalelor, numărul bovinelor a fost mai mare cu 5,3 la suta (al vaci4665,4 mii porcine, din care: 408,1 mii scroafe 12846.8 mii ovine și caprine 44691.9 mii păsări ). — NIVELUL EFECTIVELOR DE ANIMALE LA 3.1.1962 PREZINTĂ O CREȘTERE ÎNSEMNATA FAȚA DE ANUL 1938, DUPĂ CUM REZULTA DIN DATELE DE MAI JOS: lor cu 10,4 la sută), al porcinelor cu 43,6 la sută, al ovinelor cu 18 la suta și al păsărilor cu 27,7 la sută. Această sporire a efectivelor a avut loc concomitent cu desfăşurarea pe front larg a procesului de colectivizare a agriculturii (în perioada 1 ianuarie 1958—31 decembrie 1961 suprafaţa agricolă a gospodăriilor agricole colective a crescut de aproape 4 ori, ajungînd la circa 6 milioane hectare). Crește In ritm deosebit de rapid efectivul de animale din gospodăriile agricole de stat şi cel In proprietate obştească din gospodăriile agricole colective. La începutul anului 1962 densitatea animalelor la 100 hectare teren în gospodăriile agricole de stat şi colective a crescut — faţă de începutul anului 1958 — la bovine cu 170,8 la sută, la vaci cu 173,7 la sută, la porcine cu 11,7 la sută şi la ovine cu 7,8 la sută. In afara efectivelor de animale în proprietate obştească din gospodăriile agricole colective, ţăranii colectivişti în gospodăria lor personală. Intovărăşiţii şi ţăranii cu gospodărie individuală deţin în proprietate personală mai multe vaci decit aveau toţi ţăranii săraci şi mijlocaşi (cu pînă la 5 ha teren) în anul 1938. De asemenea, în proprietatea lor personală se găsesc de 1,6 ori mai multe porcine şi aproape de 2 ori mai multe păsări decit în anul 1938. III. — S-AU OBŢINUT SUCCESE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURII EFECTIVELOR DE ANIMALE PE GRUPE DE VÎRSTA ŞI SEXE. Ponderea vacilor şi a junincilor în total taurine a crescut de la 46,2 la sută în anul 1958, la 50,5 la sută în anul 1962, iar a tineretului femei de la 21,3 la sută la 26,3 la sută, ceea ce constituie o bază mai iarnă pentru sporirea în continuare, în proporţii mereu mai mari, a efectivelor de animale. Dotarea agriculturii cu mijloace pentru mecanizarea muncilor agricole, a permis reducerea numărului animalelor de muncă şi creşterea efectivelor animalelor de producţie; numărul boilor de muncă a scăzut de la 756 mii (16,9 la sută din total bovine) în anul 1958, la 427 mii (9,1 la sută) în anul 1962 ; numărul cabalinelor a scăzut de la 1309 mii la 1013 mii. *) IV. — O DATA CU CREȘTEREA NUMĂRULUI ANIMALELOR S-A REALIZAT ȘI O ÎMBUNĂTĂȚIRE A STRUCTURII EFECTIVELOR PE RASE. La începutul anului 1962, la taurine circa 78 la sută din femele sunt animale din rase superioare şi metişii lor (Bălţată romîneasca, Bruna, Pinzgau de Transilvania şi Roşie dobrogeană), faţă de numai 42,7 la sută în anul 1935. **). Aproape 95 la sută din vacile, junincile şi tineretul femel din gospodăriile agricole de stat şi 85 la sută din gospodăriile agricole colective sunt de rase îmbunătăţite şi superioare. Din totalul ovinelor cele cu lină fină şi semifină reprezintă în prezent 47 la sută faţă de 32,1 la sută înregistrate la recensămîntul din anul 1955. In gospodăriile agricole de stat ovinele cu lină fină şi semifină * După datele publicate în „Statistica animalelor domestice pe 1935“, editată de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (Bucureşti, 1936), din totalul gospodăriilor ţărăneşti cu pînă la 3 ha teren peste 50 la sută nu aveau nici un animal de muncă, reprezintă 95 la sută, iar în gospodăriile agricole colective 75 la sută din efectivele totale. ★ Sporirea continuă a efectivelor de animale este rezultatul succeselor obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, a măsurilor economice luate de partid şi guvern pentru stimularea creşterii animalelor prin cointeresarea materiala a ţărănimii, căreia i s-a acordat în permanenţa un sprijin masiv: credite lesnicioase şi pe termen lung, aprovizionarea cu materiale de construcţii pentru adăposturi, cu reproducători de rasă, asistenţa tehnică şi zooveterinară etc. Efectivele de animale de la începutul anului 1962 asigură condiţii favorabile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al IlI-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea continuă a şeptelului şi a producţiei animale, pentru creşterea permanentă a veniturilor ţărănimii muncitoare şi al nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. In aceeaşi situaţie se aflau 30 la sută din gospodăriile ţărăneşti cu 3,5 ha teren. Circa 1/3 din numărul vacilor erau folosite la jug. **) „Statistica animalelor domestice pe anul 1935" (Bucureşti ,1936). COMUNICATUL DIRECŢIEI CENTRALE DE STATISTICĂ CU PRIVIRE LA REZULTATELE RECENSĂMINTULUI ANIMALELOR DOMESTICE DIN IANUARIE 1962 Direcţia Centrală de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R. P. R. I. Spor 1962 faţă de 1938 1938 mii capete în procente mii capete — bovine 3652,6 1054,8 28,9 din care : — vaci 1786,9 357,0 20,0 — porcine 2760,6 1904,8 69,0 — ovine și caprine 10450,8 2396,0 22,9 — păsări 27325,0 17366,9 63,6 Cfj.Lantante „Dumitre, Damiene, Nicolae şî tu soră Dochia, vă scriu eu, Gheorghe Jurj, fratele vostru cel mai mare. Voi aţi auzit că am intrat în gospodăria colectivă de la noi de aici, de la Lăpuş. Eu mi-am dat primul cererea, fiindcă aşa m-au îndemnat pe mine mintea şi inima. Şi am făcut bine. Voi ce faceţi, ce mai staţi pe gînduri? Sînteţi gospodari buni, vrednici. In gospodăria colectivă, o să trăiţi şi mai bine. Avem pilda vie a colectivelor din jur. Aşa că, măi fraţilor, hotăriţi-vă şi voi şi familiile voastre şi veniţi aici alături de noi, în gospodăria colectivă". Tustrei fraţii şi sora lor Dochia au primit in aceeaşi zi îndemnul fratelui lor mai mare. Şi nu un îndemn verbal, ci unul scris, tipărit în foaia volantă a ziarelor regionale „Pentru socialism" şi „Bányavidéki Fáklya“. Luînd foaia în imină, citind-o pe-o parte şi pe alta, cei din neamul Jurjilor au prins a gîndi bine la ceea ce a-aveau de făcut... Colea în vecini, în comuna Dămăcuşeni, colectiviştii duc o viaţă nouă. Casele le sînt îndestulate. In toamna trecută, Ion Gergely şi familia lui au primit pentru zilele-muncă efectuate 1541 kg. de grîu, 2156 kg. de porumb, 1078 kg. de cartofi, brînză, dife- rite alte produse şi importante sume de bani. Venituri frumoasei au obţinut şi Iosif Tothfalusi şii Gáspár Toth şi mulţi alţi colec- tivişti. Şi în alte gospodării din raionul Lăpuş s-au dobîndit succese de seamă. Intovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodărie indivi-yduală au vizitat aceste colective au văzut cu ochii lor avantajele muncii unite. Au văzut şi s-au convins, infiinţînd în ultimul timp noi gospodării colective lai Brebeni, Măgureni, Berinţa, Co-Spâlnic, Cărpiniş, Vad, Rogoz şi altele. Dar aici, în comuna Lăpuş, cum stau lucrurile ? Deputatull Ion Herţa şi-a dat cererea pen- tru gospodăria colectivă printre primii. Exemplul lui a fost urmat ‚ aproape de toţi ţăranii din circumscripţia sa electorală. Lista\ › creşte cu noi nume. Cumpănind ,bine, cei din neamul Jurjilor !și-au spus: are dreptate fratele nostru mai mare. MIRCEA SCRIPCA Viitorii ingineri la practică PLOIEŞTI. De cîteva zile, în gospodăriile colective din regiunea Ploieşti au venit să desfăşoare practica de producţie studenţi din ultimul an de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Capitală. Timp de 60 de zile, cei 45 de studenţi, însoţiţi de 6 cadre didactice, vor lucra alături de membrii noilor gospodării colective, în organizarea brigăzilor de producţie, la pregătirea lucrărilor de primăvară. Plecarea unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale in Birmania, Indonezia şi India O delegaţie a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne a plecat miercuri dimineaţă într-o vizită în Uniunea Birmană, Republica Indonezia şi Republica India, la invitaţia preşedinţilor parlamentelor din aceste ţări. Aceasta este o vizită de răspuns la vizitele făcute în ţara noastră de către delegaţii ale acestor parlamente. Delegaţia, condusă de acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale şi al grupului naţional român al Uniunii interparlamentare, este alcătuită din deputaţii Roman Moldovan şi Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Cornel Burtică, Tudor Ionescu, Constantin Mateescu, Marin Rădoi şi Stoian Stanciu. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, numeroşi deputaţi, Horaţiu Iancu, ambasadorul R.P. Romine în India, Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romíne în Indonezia, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi al Marii Adunări Naţionale. Au fost prezenţi ambasadorul Indoneziei la Bucureşti, Sukrisno, şi K. M. Kannampilly, consilier al Ambasadei Indiei. ★ In cursul zilei delegaţia a ajuns la Praga. Pe aeroportul din Praga, deputaţii romîni au fost întîmpinaţi de V. Skoda, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R.S. Cehoslovace, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe al R.S. Cehoslovace şi deputaţi ai Adunării Naţionale, precum şi de Gh. Niţescu, ambasadorul R. P. Romíné la Praga. La 28 februarie, delegaţia Marii Adunări Naţionale a R.P. Române a fost primită de Zdenek Fierlinger, preşedintele Adunării Naţionale a R.S. Cehoslovace cu care a avut o convorbire cordială. In cea de-a doua jumătate a zilei, oaspeţii romîni au vizitat Praga şi au luat cunoştinţă de construcţiile oraşului. (Agerpres) Linie electrică Şişcani-Podul Turcului BACĂU (de la corespondentul nostru). — A fost pusă sub tensiune linia de 15 kilovolţi Şişcani—Podul Turcului, în lungime de 28 km. Construirea acestei linii asigură electrificarea unui număr de sate şi unităţi agricole socialiste din cuprinsul raionului Adjud, prin racordarea la sistemul energetic national. In cursul acestui an vor mai fi construite linii de 15 kilovolţi pe traseele Oneşti—Sănduleni, Bacău—Parincea şi Şişcani—Răcăciuni. jjlSkKe. iwffttttitdiins, SCREPERUL CU TROLIU Cu ajutorul acestui utilaj, se vor putea executa lucrări de nivelare și asanare a terenurilor. In acest an uzinele „Unio“ din Satu-Mare vor produce 200 de screpere cu troliu. PRIMUL SPECTACOL AL CIRCULUI DIN MOSCOVA Astă seară, la Circul de Stat din Bucureşti are Ioc prima reprezentaţie dată de un ansamblu al Circului Mare din capitala Uniunii Sovietice. AUTOBUZUL 68 In scopul îmbunătăţirii transportului în comun pe porţiunea B-dul Libertăţii—Şoseaua Ciorogîrla, I.T.B. a înfiinţat un nou traseu de autobuze : linia 68 care va circula pe B-dul Libertăţii (Farmacie), str. Conductei, B-dul Păcii, str. Lucernei, şoseaua Ciorogîrla (pînă la fabrica de mobilă „Tehnica lemnului"). ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE întîlnirea internaţională de handbal dintre reprezentativa feminină a R.D. Germane şi o selecţionată divizionară alcătuită în majoritate din jucătoare de la clubul Ştiinţa, s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 13—13 ★ Jucătorii români de tenis de masă au dominat întrecerile individuale ale actualei ediţii a campionatelor internaţionale cucerind toate cele 5 titluri. Radu Negulescu a cîștigat proba de simplu masculin învingînd în finală cu 3—0 (17, 12, 12) pe Fahazi (R.P. Ungară). Titlul de simplu feminin a revenit maestrei emerite a sportului Maria Alexandru, învingătoare cu 3—2 (—19, -19, 19, 19, 17) în fața talentatei jucătoare sovietice Paisiaru. Iată rezultatele înregistrate în finalele probelor de dubiu : masculin Negulescu, Rethi (R.P.R.) — Roszas, Fahazi (R.P.U.) 3—0; feminin : Geta Pitică, Maria Alexandru (R.P.R.) — Kerekes, Hevesi (R.P.U.) 3—2; mixt: Pitică, Negulescu (R.P.R.) — Alexandru, Cobîrzan (R.P.R.) 3—2. CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — Cu toate că vremea este încă friguroasă, în staţiunile de pe litoral se fac de pe acum pregătiri pentru întîmpinarea verii. O atenţie deosebită se dă vilelor, care vor fi reparate, văruite şi in bună parte remobilate. In prezent, conducerea fiecărei întreprinderi balneoclimaterice se preocupă de revizuirea şi punerea la punct a tuturor instalaţiilor din bucătării, restaurante, laboratoare, precum şi a celor din spălătoriile mecanice, astfel incit să se asigure perfecta lor funcţionare. La începutul sezonului, la Vasile Roaită, vor fi date în folosinţă încă două vile cu 560 de locuri, iar la Techirghiol , un bloc alimentar cu o sală de mese de 750 de locuri. Importante amenajări se fac şi pe plaja „Muncitorul" din Constanţa. După încheierea lucrărilor de consolidare a malurilor, a început construcţia unei noi scări de acces, a unor alei, precum şi amenajarea de duşuri, vestiare, teren de volei şi altele. In clişeu : Noul hotel cu 15 etaje de la Mamaia intrat în fază de finisare. PREGĂTIRI PE LITORAL Foto : C. MOCANU PISTI HOTARI • COPENHAGA. — Din iniţiativa Comitetului pentru apărarea libertăţii Danemarcei împotriva aderării la „Piaţa comună" a avut loc la Copenhaga un mare miting. La el au participat reprezentanţii unor ţări ale căror cercuri conducătoare încearcă să atragă statele lor în alianţa politico-comercială în care Germania occidentală ocupă un rol dominant. • LENINGRAD. — In laboratorul de cibernetică fiziologică al Universităţii din Leningrad a fost construit modelul electronic de celulă nervoasă, care poate reproduce toate fenomenele excitaţiei nervoase. 9 ATENA. — In seara zilei de 27 februarie, cu ocazia trecerii prin Atena a academicianului Geo Bogza, Asociaţia naţională a scriitorilor a dat un dineu în cinstea oaspetelui român. I