Romînia Liberă, aprilie 1962 (Anul 20, nr. 5431-5456)
1962-04-01 / nr. 5431
Pag. 2-a Călătorind prin satele noastre întîlneşti în tot mai multe locuri clădirile impunătoare ale noilor cămine culturale, edificii intrate în peisajul de astăzi al satului. In clişeu : Căminul cultural din comuna Deleni, raionul Hîrlău, avînd o sală de spectacole cu 340 locuri şi o bibliotecă cu circa 6.000 volume care a fost dată în folosință în anul 1961 Fotonicu vasile !. Adevărată lumină în trecut, în comuna noastră exista doar o singură şcoală primară, cu două posturi de învăţători. Carte învăţau mai puţin de jumătate din numărul copiilor. Dar şi aceştia, muncind din fragedă copilărie în pădurile din apropiere, uitau repede slovele. Adevărata lumină a pătruns în Berislăveşti (raionul Rm. Vîlcea) abia după 23 August 1944. De atunci, an de an a crescut procentul copiilor şcolarizaţi şi numărul cadrelor didactice. Am ajuns astfel să includem în învăţămint toţi copiii de vîrstă şcolară. Cele 4 şcoli — 3 ciclul I şi una ciclul II — sunt încadrate azi cu 18 învăţători şi profesori, care depun o muncă stăruitoare şi cu bune rezultate, pentru instruirea şi educarea copiilor. Pentru ridicarea nivelului cultural, în comună s-a ridicat şi un frumos cămin cultural, unde au loc numeroase şi variate manifestări, iar 20 de case de citit pun la îndemîna oamenilor cărţi de tot felul. N-aş vrea să trec cu vederea nici activitatea echipelor noastre artistice (de cor, de dansuri şi de teatru). La concursurile artistice ale căminelor culturale au obţinut totdeauna locuri fruntaşe, dovedindu-şi rîvna şi măiestria. Străvechea comună Berislăveşti, altădată cufundată în întuneric şi ignoranţă, a făcut un salt spre lumină demn de toată lauda. Un salt care e rezultatul condiţiilor create tuturor oamenilor muncii de regimul de democraţie populară. N. ZAMFIRESCU învăţător La audienţ㻫 La vicepreşedintele sfatului popular orăşenesc Lugoj, inginerul Abraham, ţn zilele de audienţe e întotdeauna lume multă. Cetăţenii vin să se consulte în diferite probleme personale sau de interes obştesc şiprimesc totdeauna sfaturi folositoare. Pînă să ajungă în camera de audienţe, oamenii trebuie să-şi aştepte rîndul. Or, tocmai aici e greutatea. Deşi aşteptarea se prelungeşte uneori ore întregi, nu există o cameră destinată acestui scop. „Aşteptaţi afară pe sală, pînă vă vine rîndul“ — sînt invitaţi cetăţenii, de altfel pe un ton politicos, cînd caută adăpost pentru cîteva minute, în camera de lingă biroul vicepreşedintelui. Or, să stai într-o sală neincălzită timp îndelungat nu-i de loc plăcut şi nici uşor. Pentru buna desfăşurare a audienţelor, e necesar ca sfatul popular orăşenesc Lugoj să amenajeze, în primul rînd, o sală de aşteptare pentru cetăţeni. Iar pentru scurtarea timpului de aşteptare, se impun măsuri organizatorice corespunzătoare. V. TRUŢU funcţionar Un rodnic schimb de experienţă Schimbul de experienţă organizat de sfatul popular orăşenesc Techirghiol, între cele 35 comitete de cetăţeni la care au participat şi activişti ai sfaturilor populare Mangalia şi Vasile Roaită a şi început să-şi arate roadele. Astfel, mare parte din propunerile făcute vor deveni curînd fapt împlinit. Pentru executarea trotuarelor oraşului, comitetul executiv a procurat 660 de tone de piatră brută. Pe străzile Răscoala din 1907, N. Bălcescu şi Splaiul 6 Martie, munca cunoaşte o intensitate deosebită. Trotuarele care se construiesc aci (2.000 m) vor fi terminate înainte de termenul planificat. Techirghiolul vrea să-şi primească anul acesta oaspeţii cu multe surprize gospodăreşti. Pe Splaiul 6 Martie, canalul săpat şi zidit pentru scurgerea apelor de ploi se prelungeşte cu cîteva sute de metri. Se amenajează un parc de circa 3.000 mp. şi altele mai mici, în diferite puncte ale oraşului (la şcoala medie, în jurul sălii cinematografului, în curtea stadionului şi la casa de naşteri). C. MOCANU activist cultural Un drum dat uitării" E vorba în fond numai de 0 porţiune în lungime de 1 km. Dar cînd trebuie s-o străbaţi şi picioarele îţi alunecă în bălţi — ba, s-au format cu anii adevărate lacuri — e suficient şi atît. Unde se află acest drum ? Paralel cu mina Rovinari, pe distanţa Poiana — Roşia — Gîrbov. Iar porţiunea în cauză, pe care circulaţia pietonilor se face anevoios, e cea cuprinsă între Poiana şi Jiu. Dacă secţia de drumuri a sfatului popular raional Tg. Jiu s-ar fi preocupat cît de cît, acest drum ar fi devenit practicabil. Resurse locale există, în imediata apropiere — pietriş şi nisip, iar cetăţeni să participe la lucrări — de asemenea... Din păcate însă, tovarăşii de la sfatul popular n-au întreprins nimic pentru repararea acestei artere de circulaţie, aflată într-o stare de degradare. Ne adresăm ziarului cu încrederea că în acest fel, sfatul popular raional Tg. Jiu va fi trezit din nepăsare şi va lua de urgenţă măsuri pentru executarea reparaţiilor necesare. E. UNGUREANU tehnician Se extinde reţeaua electrică în urmă cu doi ani, cînd a fost pusă în funcţiune uzina electrică din comuna Cîrja, raionul Bîrlad, reţeaua electrică măsura doar 2.700 m. Lucrările de electrificare se executaseră atunci mai ales în centrul comunei. Veniturile frumoase realizate anul acesta de gospodăria colectivă au permis multor colectivişti să-şi instaleze şi ei lumină electrică în casele lor. Astfel, cu sprijinul sfatului popular comunal şi cu contribuţia cetăţenilor, s-a extins reţeaua electrică cu încă 1925 m. N. BUNESCU activist de sfat popular Din fier vechi, oţel nou PT. Organizaţiile U.T.M. din întrerinderile industriale ale oraşului. Severin au iniţiat o vastă acţiune de colectare a fierului vechi. Mobilizînd un mare număr de tineri, în numai două luni s-a reuşit să se strîngă 550 de tone de fier vechi. In mod deosebit, s-a evidenţiat în această acţiune organizaţia U.T.M. de la Uzinele mecanice, care a colectat singură 491 de tone de fier vechi. ALEX. ROATA pensionar Şi sfaturile populare orăşeneşti şi comunale din raionul Orăştie au obţinut rezultate frumoase în acţiunea de colectare a fierului vechi. De la începutul anului şi pînă în prezent, pe raion s-au strîns 218 tone de fier vechi peste sarcina planificată. NICOLAE PIPER activist de sfat popular 80.000 de flori Deşi îşi amină mereu sosirea, primăvara va fi întîmpinată peste tot aşa cum se cuvine. La Caransebeş, de pildă, se fac în aceste zile pregătiri intense. Florarii de la secţia „Spaţii verzi" au semănat în răsadniţe felurite flori şi au amenajat paturile calde. Parcurile oraşului vor fi împodobite, anul acesta, cu încă 80.000 de fire de flori, de specii şi culori diferite. In primele zile bune de lucru, se vor planta 500 de arbuşti şi 500 de trandafiri. N. PIRVU activist cultural De curînd a fost racordată la linia de înaltă tensiune şi comuna Vinerea, din raionul Orăştie, în clişeu, postul de transformare situat în centrul comunei. Foton. bunescu Întîlnire cu cititori Sala căminului cultural din Dumbrăvioara, raionul Tg. Mureş, pregătită ca pentru o mare festivitate, îşi primeşte oaspeţii obişnuiţi, colectiviştii satului. — Ce se întîmplă în seara asta, de s-a adunat aşa multă lume la cămin ? — ne adresăm unui grup. — Apoi, vedeţi ce scrie aici — ne răspunde un bătrînel. La căminul cultural, va avea loc o întâlnire cu colectiviştii cititori fruntaşi: Andrei Mózes... — Specialistul nostru în cultura sfeclei de zahăr — precizează unul din colectiviştii cu care intrasem în trrbă. — Ileana Vaida, care e trecută aici a doua, — continuă Carrol Baci — este cea mai vrednică crescătoare de animale din sat, iar Köblös Domocos este un adevărat „inginer al porumbului". — Și acum e vremea să intrăm — intervine cineva *, pentru că vreau să-l ascult pe preşedintele nostru, care e meşter la vorbă, aşa cum e de priceput şi la treabă. Intr-adevăr, peste capetele celor 350 de colectivişti prezenţi în sală, s-a ridicat o voce caldă, dar hotărîtă, vocea „preşedintelui nostru", cum îi spun familiar colectiviştii lui Berecmek Ferenc. El le aminteşte despre viaţa grea pe care au dus-o cei care acum un sfert de veac robeau pe moşia grofului Teleki Carol, despre împroprietărire, despre înfiinţarea gospodăriei colective care a cuprins întregul sat. — Dar ca să cultivăm acest pâmînt, al tuturor, ca să obţinem an de an recolte cît mai bogate, trebuie să folosim metode agrotehnice avansate, să ne ridicăm necontenit nivelul profesional, iar pentru aceasta trebuie să folosim din plin cărţile despre agrotehnică şi despre creşterea animalelor. A luat cuvîntul Andrei Mózes, care le-a vorbit cu competenţă despre cultivarea sfeclei de zahăr, despre agrotehnica acestei culturi. Ai fi jurat că-i inginer. El nu-i inginer, ci doar colectivist din Dumbrăvioara. A citit însă multe cărţi şi broşuri despre cultura sfeclei de zahăr, a colectiviştii fruntaşi aplicat multe din învăţămintele culese din cărţi... — La început nu am avut încredere în alăptarea viţeilor cu biberonul — a spus la rîndul ei Ileana Vaida. Dar cărţile şi practica m-au convins că e mai bine aşa. Au mai vorbit şi alţi colectivişti. Mulţi nici nu figurau pe afişul de la intrare. Toţi au subliniat rolul cărţii în viaţa şi munca lor. Şi aşa cum şi-au luat angajamente să obţină producţii sporite la hectar, s-au angajat să intre adine în miezul învăţăturilor din cărţi. CORNELIU DIMA-DRAGAN Comuna Variaş este una dintre localităţile mari şi frumoase ale cîmpiei bănăţene. Populaţia se ridică la aproape 5000 de oameni. Aci, în Variaş, îşi desfăşoară activitatea o gospodărie agricolă de stat, care, pentru rezultatele deosebite obţinute în direcţia creşterii animalelor şi producţiilor zootehnice, a fost distinsă recent cu „Ordinul Muncii“ clasa I, un S.M.T. înzestrat cu cel mai modern utilaj agricol, fruntaş şi el pe regiune, o gospodărie colectivă multimilionară, cunoscută în ţară prin recoltele mari dobîndite. Comuna este electrificată şi iluminată cu neon, este radioficată, are magazine moderne şi bine aprovizionate, cinematograf cu programe zilnice, şcoli, un frumos cămin cultural cu sală de spectacole, săli de repetiţii, club. Intr-un cuvînt, totul iţi vorbeşte că aci, pe lingă activitatea economică prodigioasă, există şi o permanentă preocupare pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea comunei. Dar viaţa culturală ? O vizită la căminul cultural iţi dezvăluie o rămînere în urmă, o activitate sporadică, formală şi deci neeficace. In ceea ce priveşte activitatea artistică, la prima vedere, s-ar părea că lucrurile stau bine. Există în Variaş peste 10 formaţii artistice. La toate acestea, participă însă 184 de artişti amatori. La unele formaţii, cum sînt echipele de dansuri, participă doar cîte... şase perechi. Pe de altă parte, corul căminului cultural — căci aci a existat un cor puternic, cîndva fruntaş pe raion — s-a desfiinţat, pe motiv că „vîrstnicii sunt foarte ocupaţi“. Nimic de zis, dar tineretul î Adevărul este că în Variaş n-a existat o preocupare serioasă pentru atragerea tineretului în formaţiile artistice de amatori, în ciuda faptului că directorul căminului cultural este şi secretarul comitetului U.T.M Cît priveşte repertoriul formaţiilor, trebuie spus că el este în general axat pe o tematică actuală : „La noi în gospodărie“ se intitulează programul brigăzii artistice, iar echipele de teatru au pregătit piesele „Rîsul pămîntului“ — cercul în limba romînă şi sîrbă — şi „Cartea în familie“ — cercul în limba germană Repertoriul este însă sărac. In direcţia muncii culturale de masă, s-au făcut unele încercări, ce-i drept timide dar începutul lasă să se întrevadă că oamenii din Varias urmăresc cu interes astfel de manifestări. Bunăoară, seara culturală dedicată circumscripţiei electorale fruntaşe. In cadrul „serii", s-a prezentat un referat despre munca depusă de cetăţeni pentru înfrumuseţarea circumscripţiei lor, s-au distribuit premii în cărţi cetăţenilor fruntaşi, apoi, in cinstea lor, s-a dat un bogat program artistic. De asemenea, s-a organizat o seară de întrebări şi răspunsuri „Cum putem obţine producţii mari şi ieftine de lapte“, în care inginerii I. Secheşan şi I. Ageu de la gospodăria de stat au împărtâşit colectiviştilor .'din ex-' Per(Pth9 1°7' Sunt citeva acţiuni doar, dar ele demonstrează că aci sunt posibilităţi. Se impune numai o mai mare seriozitate în respectarea programelor anunţate. In comună, sunt 27 de cadre didactice şi 10 ingineri şi tehnicieni agronomi. Dar contribuţia acestora nu este vizibilă în munca de mobilizare şi antrenare a unui cît mai mare număr de tineri în formaţiile artistice, de organizare a unor acţiuni culturale la nivelul cerut. La gospodăria agricolă de stat, sunt fruntaşi ca Florea Găvruţ, Nicolae Balaşi şi alţii care au obţinut 5.500 litri lapte de la fiecare vacă îngrijită. Oare experienţa lor, împărtăşită colectiviştilor de chiar aceşti mulgători, în cadrul unei seri tematice, n-ar fi de folos ? Oare o seară în cadrul căreia mecanizatorii de la S.M.T. să vorbească despre felul cum vor sprijini pe colectivişti să obţină 5000 kg. de porumb boabe la hectar n-ar fi primită cu bucurie ? Şi cîte manifestări asemănătoare nu se pot organiză la căminul cultural din Variaş! Căci aci , avînd în vedere existenţa atîtor formaţii artistice, numărul mare al tinerilor, instituţiile, forţele ce ar putea să sprijine munca culturală , cadre didactice, ingineri şi tehnicieni, medici, conducători de instituţii — sunt condiţii pentru organizarea unor activităţi de luni pînă duminică. Pentru aceasta însă, este necesar ca atît Casa raională de cultură (director Doru Giurgiu) cît şi comitetul executiv al sfatului popular comunal să sprijine mai îndeaproape căminul cultural A lăsa totul în seama directorului căminului înseamnă a bate în continuare pasul pe loc. Comitetul executiv al sfatului popular, comunal are datoria să analizeze situaţia de la căminul cultural şi să ia măsuri menite să învioreze activitatea lui. Variaşul are posibilităţi să se situeze şi în privinţa muncii culturale printre comunele fruntaşe ale raionului Sînnicolau Mare, nu să o lase pe planul al doilea. VIRGIL LAZAR corespondentul „Rominiei libere* Fiecare cămin cultural — factor activ al dezvoltării satului Pe planul al doilea Romania libera ÎN EDITURA POLITICA a apărut: Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti volumul cuprinde : — intervenţiile a 162 de participanţi: ţărani colectivişti, fruntaşi ai agriculturii socialiste, lucrători din S.M.T. şi G.A.S., activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, tehnicieni şi ingineri ; — recomandările celor 6 comisii de lucru privind producţia de cereale şi plante tehnice, creşterea animalelor, producţia pomi-viticolă, producţia legumicolă, mecanizarea agriculturii, probleme economice şi organizatorice ale gospodăriilor colective ; — cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la încheierea Consfătuirii ; — Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti ; Volumul este ilustrat cu fotografiile vorbitorilor şi cu aspecte din timpul consfătuirii. BREVIAR FILARMONICA DE STAT DIN BACĂU a prezentat ieri seară un concert simfonic dirijat de Igor Ciornei, la care şi-a dat concursul solista Arta Florescu, artistă emerită. Din program au făcut parte: „Invitaţie la vals“ de Weber, „Serenadă pentru coarde“ de Ceaikovski, Suita I-a de Stoia şi „Nopţi siciliene“ de Verdi. Concerte cu acelaşi program vor fi prezentate astăzi în centrele muncitoreşti Roman şi Oneşti. RECENT, Muzeul de artă populară al R.P.R. a deschis în sălile Muzeului din Arad expoziţia „Arta populară romînească“. Expoziţia se bucură de mult succes. ORCHESTRA DE MUZICA POPULARĂ „BARBU LAUTARU“ dă astăzi, ora 20, un concert în sala mică a Palatului R.P.R. Dirijor : Nicu Stănescu. Solişti: Maria Lătăreţu, Angela Moldovan, Aurelia Fătu, Ion Luican, Vlad Dionisie şi Dan Moisescu. ÎN SĂLILE GALERIILOR DE ARTA din B-dul Magheru, astăzi la ora 12 are loc deschiderea expoziţiei de pictură şi grafică, V. Brătescu, expoziţie organizată de Uniunea artiştilor plastici şi Fondul plastic din R.P.R. ELEVII ŞCOLILOR DE ARTA prezintă în ziua de 2 aprilie, ora 20, în sala Teatrului C.C.S., un spectacol cu prilejul închiderii celui de al V-lea Festival republican al școlilor și institutelor de artă. Africa la Bucureşti Spectacolele artiştilor senegatezi Numele lui Keita Fodeba, creatorul unui faimos balet african, socotit pe bună dreptate, strămoşul tuturor formaţiilor de acest gen, este cunoscut spectatorilor din România. După aproape un deceniu în care răstimp, publicul bucureştean a păstrat amintirea acestui ansamblu — o altă trupă africană stîrneşte, în aceste zile, admiraţia spectatorilor : Băietul naţional din Senegal. Artiştii acestui ansamblu (treizeci la număr) ne oferă o impresionantă imagine a Africii, cu bucuriile şi cu mizeria sa, cu acele tradiţii pe care stăpînii de sclavi le-au numit „barbare“, cu viaţa de fiecare zi, cu năzuinţele oamenilor simpli. Dar, ceea ce avem prilejul să urmărim pe scena sălii Floreasca, este interesant şi prin faptul că publicul romînesc are prilejul să cunoască cultura senegaleză. Există o asemenea cultură şi încă una profund originală. Ea a fost creată de triburile care populează teritoriul actualei Republici: Udof — vechii războinici, deveniţi pescari, Peuhl — acrobaţi înăscuţi, Serer — lucrători ai pămîntului. „Chemarea Sabarului“ este titlul primului număr din program şi înseamnă chemarea tam-tamului. Prezenţa tam-tamului este obligatorie pentru toate evenimentele vieţii africane : la bucurie ca şi la tristeţe, la muncile cimpului, ca şi la sărbătorile tradiţionale. Fără tamtam viaţa ar fi mai urîtă... Kora, un gen de cobză cu 21 de coarde, balatu, kiti — vioara cu o singură strună, nu sunt decit anexe ale tamtamului. De altfel, el este prezent în toate cele 13 tablouri, 13 scene din viaţa poporului senegalez. în acest dans, ca şi în multe altele următoare, spectatorii au prilejul să-l cunoască pe Dougou Fanna, instrumentist de mare virtuozitate, cunoscut în întreaga Africă, îmbrăcat într-un costum roşu, purtînd pe cap un coif anume confecţionat, Dougou Fanna alcătuieşte împreună cu instrumentul său, pe care îl poartă la cingătoare, un tot nedespărţit, lovind cu degetele pielea întinsă a instrumentului, el execută în acelaşi timp acrobaţii spectaculoase. Urmează Kor Yass, un dans al tinerelor fete, acompaniate de lăutarul satului. Ele cîntă în limba tribului Udof, un adevărat imn al bucuriei de a trăi. „Layuffi“ ne aminteşte că în Senegal recoltele nu sunt întotdeauna îmbelşugate... Este un dans care îşi are originea în timpurile îndepărtate ale Evului Mediu: locuitorii satului, împreună cu vrăjitorii, pun la cale sacrificarea unei tinere fete pentru a îndupleca zeii să trimită ploaia. Este o ceremonie simplă, tristă, sumbră, în contrast cu polifonia exuberantă a altui tablou care înfăţişează scene din viaţa pescarilor. Mişcările pescarilor sunt ritmate de bătăile tam-tamului. Ei cîntă şi lucrează şi această scenă pare o adevărată explozie de bucurie. Satul este aproape. In curînd, apar şi femeile care-şi aşteaptă bărbaţii: cu toţii sînt veseli, pentru că pescuitul a fost îmbelşugat. Kumpo este un dans legat de asemenea de cultivarea pămîntului, dans în care avem prilejul să vedem chiar unele momente ale muncii cîmpului. Numerele de dans sînt completate cu scurte intermezzo muzicale, cum sînt de pildă, cîntecul despre Massana Cisse, un fel de trubadur african și despre Maki Tara, figură legendară de luptător din tribul Peuhl. Spectacolul se apropie de sfîrșit... Ca o apoteoză, scena răsună din nou de chemarea Sabarului. Dar, de astă dată, costumele tradiţionale au dispărut. Ritmul este mai vesel, mai modern, dansatorii flutură batiste şi gestul lor are semnificaţia unui mesaj de prietenie şi pace. Dansul se numeşte „Dakar 1960“. Un spectacol original şi interesant, din care bucureştenii vor reţine multă vreme explozia de veselie, caleidoscopul culorilor, creaţia lui Dougou Fanna, mimica lui Italo, virtuozitatea dansatorilor. P. EDMOND Pe ecranele Capitalei rulează cu succes comedia cinematografică „Casa surprizelor“ o producţie a studiourilor sovietice, în clișeu : Un cadru din film. Concursul artiştilor amatori Cel de-al Ill-lea festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“ a cuprins, in raionul Cimpulung, regiunea Suceava, 17 formaţii de teatru cu 145 artişti amatori, 53 recitatori, 3 colective de montaje literare şi 14 cititori artistici. Faza intercomunală, care s-a încheiat de curînd, a scos în evidenţă buna pregătire a artiştilor amatori şi orientarea lor înspre piese cu specificul comunei sau locului de muncă respectiv. Faţă de cel de al II-lea festival, acum piesele de teatru au fost prezentate la un nivel artistic mai ridicat, ceea ce este cu atît mai meritoriu cu cît în majoritatea lor formaţiile cuprind muncitori, ţărani colectivişti şi gospodine. Bine s-au prezentat în concurs, clasîndu-se pentru faza raională, formaţiile de teatru din comunele : Izvoarele Sucevii — cu piesa „Neamurile“, Breaza cu „Deşteaptă pămîntului“, Pojorîta — cu „Consiliul de familie“, Frumosul — cu piesa „Las’ că vine Nuţă“, Moldoviţa — cu „Rîsul pămîntului“ şi Vatra Moldoviţei — cu „Zile de toamnă”, îndrumate in permanenţă de metodiştii Casei raionale de cultură şi avînd sprijinul organelor locale de partid şi de stat, formaţiile de teatru cuprinse în concurs au prezentat în perioada pregătitoare un număr mare de spectacole : 37 „acasă“ şi 40 în deplasare, evidenţiindu-se in această acţiune căminele culturale din Vatra Moldoviţei, Breaza şi Moldoviţa, care au prezentat cîte 5 şi 6 spectacole în comună şi în satele învecinate. Faptul că de astă dată faza intercomunală s-a organizat în mai multe comune şi că şi faza raională se va organiza tot la sate atrage mase cît mai largi de ţărani la spectacole, trezindu-le gustul pentru teatru. Succesele obţinute, în actuala ediţie a concursului bienal de teatru „I. L. Caragiale“, în raionul Cimpulung, se datoresc şi preocupării mai intense a activiştilor casei de cultură şi a celorlalţi factori chemaţi să contribuie la întărirea mişcării artistice de amatori, precum şi sprijinului concret acordat prin seminariile raionale, în cadrul cărora s-au făcut adevărate schimburi de experienţă între căminele culturale. ARTEMIZA IGNATESCU activistă culturală Duminică 1 aprilie 1962 — nr. 6431 ——————M—— G— Spărgătorul de nuci, 11; Tosca, 19,30: Teatrul de Operă şi Balet al TEATRE RP.R.: Anna Karenina, 10 ; Ciclul, 15; Cuza Vodă, 19,30: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia); Fiicele, 10; Bădăranii, 15 Siciliana, 19,30: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Studio); Antoniu si Cleopatra, 10; Pygeaalion, 15,30 Cînd înfloresc migdalii, ’ 19,30; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Magheru) ; Scandaloasa legătură dintre dl. Kettle si d-na Moon, 10,30; Băieţii veseli, 16; Cîntă privighetorile, 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Studio); Tache, Ianke isi Cadîr, 19.30; Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (Sala din str. I Al. Sahia); Hoţii şi vardiştii, 10; Oameni şi umbre, 19,30; Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti; Celebrul 702, 11; Svejk în al doilea război mondial, 19.30; Teatrul de Comedie; Elixirul dragostei, 10,30; I Viţeluşul tărcat, 19,30; Teatrul de lStat de Operetă; Pigulete + 5 ; fete, 11; Prima întîlnire, 20; Tea- I trul Tineretului (Sala pentru ti- I neret); Emil si detectivii, 11 si 14; 2 la aritmetică, 17; Teatrul Tine- I retului (Sala pentru copii); Indrăzneala, 11; Iaşii’n carnaval — 1 Millo director, 20: Teatrul Regional Bucureşti; Conferinţa experimentală C. Tănase — Ciclul III, I 11; Revista 62, 20 : Teatrul Satiric I Muzical „C. Tănase“ (Sala Savoy); I Concert în re... ha,zliu, 20: Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase“ (Sala Victoria); 7 note potcovite, 20,30: Teatrul Satiric Muzical „C. I Tănase“ (Sala Dalles); Vreau să fiu nevasta ta, 20: Teatrul Evre- I iese de Stat; Albă ca zăpada, 11: I Mina cu 5 degete, 20,30: Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Qrfeu); Harap I Alb, II: Căluţul cocoşat, 17: Tea- I trul .,Ţăndărică“ (Sala din Academiei); Nota 10 la trapez. 10; O I seară la Moscova, 16 si 20: Circul I de Stat. Pustiul: Patria; togi Cintecul întrerupt: jfljSf Republica, Bucu-ErnUl resti, 23 August, 11OIEMA Floreasca ; Casa surprizelor: Magheru, E. Pavel, G. Cosbuc; în noaptea de ajun: V. Alecsandri, Tineretului; Tot aurul din lume: Flacăra, 30 Decembrie; Valea mîndră: 8 Martie; Moartea în șa: Lumina; Gardianul: Maxim Gorki, înfrăţirea dintre popoare: Cavalerii teutoni (ambele serii) ; Central: Primăvara fetelor: C-tin David; Nopţile Cabiriei: Victoria ; Lanterna fermecată : Timpuri Noi; Povestea căluţului cocoşat — dimineaţa. Pescuitorii de bureţi — după amiază: 13 Septembrie; Procesul maimuţelor: 1 Mai. Arta: Libertăţii; Vizita preşedintelui: Gh. Dbih, Alex.Sabia: Sentinţa: 16 Februarie: Drum bun, autobuzule : Cultural. Popular: Muzicantul orb: Alex. Popov: Cursa de 100.ki8lometri; Griviţa, Drumul Serii, I. H Pintile: Artistul: I. C. Frimu. V. 8 Roaită, Volga: Fii fericită, Ani!: 8 Unirea. Aurel Vlaicu: Cetatea Hurii ramzamin: T. Vladimirescu: De la partea cealaltă: Munca; Nana; Mo- 8 silor; Rosită: Donca Simo: Insula: 8 M. Eminescu: Flăcări in Taiga: 8 8 Mai; Povestea căluţului cocoşat: I N. Bălcescu; Bădăranii: Luceafărul; 3 Străzile au amintiri: G. Bacovia. 5 Olga Banele; Perle negre: B. De- 3 lavrancea. 1 OO00 3000000300 OOOOOOOOOCOOOOOCOO OO 3000OOOOOOCO^