Romînia Liberă, iunie 1962 (Anul 20, nr. 5483-5508)

1962-06-01 / nr. 5483

Î GRĂBESC LUCRĂRILE AGRICOLE Loturi în vederea producerii de seminţe selecţionate [Recoltarea lucernei 1 şi a | Anul trecut, colectiviştii din Bu­. Anul trecut, colectiviştii uinou-I [ cecea, regiunea Suceava, au reali- 3 | zat numai din sectorul zootehnic l | un venit de aproape 600.000 lei. j [ Rezultatele bune obţinute în creş- 3 datoresc, în ■ (terea animalelor [ mare parte, atenţiei care se acor­dară a ţăranilor o constituie porumbul- j j- rea pe f vlşti C siloz, borhotul de la fabrica de j ( zahăr din Bucecea, fînurile natu- ) f rale şi cultivate, strujenii şipa­­j I (freeoQUfoă/U ACTUALE \ iela tocate, pleava la care se a­­daugă şi concentrate. [ Colectiviştii din Bucecea nu | [ sunt singurii care preţuiesc un j I lîn bun de lucernă şi trifoi. Cres- j [ cătorii de animale şi din alte uni- j [ tăţi agricole procedează la fel. A- 3 I­nalizele făcute de oamenii de şti-­j [ inţă au demonstrat că într-un kg. j f de fîn de lucerna se găseşte a- 3­­­ceeaşi cantitate de albumină di- j f gestibilă ca şi în 25 kg. de sfeclă j f furajeră. Nu trebuie uitat faptul J­ă că fînul de lucernă este absolut j [ necesar în hrana animalelor ti- j f nere, chiar înainte de înţărcare. J i De asemenea, lucerna, sub formă j f de făină preparată din frunzele i C acestei plante furajere preţioase, j [ se poate folosi cu succes în hra­­j f na puilor de găină. 3 i Recoltarea lucernei şi a trifo-­j E iului pentru fîn trebuie să fie j f efectuată în cel mai scurt timp. | l O atenţie deosebită se va acorda \ [uscării ii­nului­i. în f aceeaşi privinţă [ este bine să se [ extindă metoda de | recoltare şi uscare [ folosită la gospo­­[ dăria de stat „Pa­­r vel Tcacenco" din | regiunea Galaţi : [ balotarea lucernei | după ce în preala­­[bil plantele cosite [ au fost lăsate cîte­­f va ore să se pă­­[ lească. | Sfaturile popu­[ gricole trebuie să f dovedească, în a- | ceste zile, o preo­­[ cupare­­ pentru [ grabnică a recol­­[ tării lucernei şi a f trifoiului, pentru ] [ prepararea | rilor în bune [ diţiuni. Majoritatea gospodăriilor colective din regiunea Suceava au organizat loturi pentru producerea de seminţe de grîu, porumb şi plante furajere din soiuri selecţionate. In toamnă, colectiviştii din regiune au însămîn­­ţat peste 11.000 hectare cu grîu din soiuri de mare productivitate. In primăvara aceasta, gospodăriile de stat au organizat loturi de hibridare pe 400 ha pentru producerea de să­­mînţă dublu hibridă de porumb. Ceferiştii şi lucrătorii din unităţile auto au început de pe acum intense pregătiri pentru a transporta la timp şi în condiţii cît mai bune cerealele din noua recoltă. Astfel la reviziile de vagoane din toate direcţiile re­gionale C.F.R. au fost oganizate echipe complexe de reparaţii, for­mate din muncitori calificaţi, cu multă experienţă. Pînă acum aceste echipe au pregătit aproape 40 la sută din vagoanele destinate transportării cerealelor. GALAŢI (de la corespondentul nostru). — La bazele de recepţie din regiunea Galaţi se fac intense pre­gătiri pentru înmagazinarea în cele mai bune condiţii a recoltei din acest an. S-au luat astfel măsuri de revi­zuire, reparare şi dezinfectare a tu­turor magaziilor şi silozurilor,­ veri­ficarea utilajelor şi a aparatelor de control. La centrele de recepţionare Gospodăriile colective din raioa­nele Rădăuţi, Gura Humorului şi ce­le care aparţin de oraşul Suceava acordă o atenţie specială obţinerii de cartofi de sămînţă din soiurile rezistente la dăunători. In alte gos­podării colective s-au amenajat lo­turi pe circa 2.800 hectare pentru obţinerea de seminţe de lucernă, trifoi, ierburi şi leguminoase perene necesare supraînsămînţării fîneţelor şi păşunilor. (Agerpres) Din lanurile îndepărtate de calea ferată unităţile agricole socialiste vor transporta în bună parte cerea­lele cu mijloace auto. Pentru acest lucru întreprinderile regionale de transporturi auto au întocmit planuri concrete de acţiune, repartizînd în unităţile agricole socialiste un mare număr de autocamioane şi remorci, utilaje cu prelate şi cu instalaţii contra incendiilor. (Agerpres), din comunele Iveşti, Independenţa, Dudeşti, Cioara şi Făurei se desfă­şoară lucrările pentru mărirea spa­ţiului de depozitare cu circa 22.000 tone. In acelaşi timp, C.R.R. Galaţi a deschis un curs de pregătire a labo­ranţilor de la toate bazele de recep­­ţionare. Pregătiri pentru transportul... ...şi depozitarea recoltei de cereale ! într-o atmosferă entuziastă s-a esfăşurat joi dimineaţa, în Sala Palaiului R. P. Române, adunarea invocată de Consiliul Uniunii Asoc­iaţiilor Studenţilor, Comitetul I.T.M. şi conducerea Institutului gronomic „N. Bălcescu“ din Bucu­­eşti, pentru a dezbate sarcinile ce evin studenţilor din acest institut­­ lumina hotărîrilor plenarei C.C.­­ P.M.R. şi a sesiunii extraordinare Marii Adunări Naţionale. La lucrări, alături de numeroşi tudenţi, au participat ca invitaţi adre didactice din învăţămîntul uperior, directori de G.A.S., pre­­şdinţi de G.A.C., ingineri agro­­omi, absolvenţi ai acestui institut. Adunarea a fost deschisă de Nico­­le Stăncioiu, preşedintele Consi­­lului U. A. S. din Institutul agro­­omic. A luat apoi cuvîntul tov. David Davidescu, rectorul institutului. După ce a amintit succesele obţi­­nute în creşterea producţiei agricole,­n înzestrarea agriculturii cu maşini­­ utilaje, vorbitorul a analizat acti­­itatea institutului, scoţînd în evi­­enţă lipsurile care mai persistă şi obliniind sarcinile care stau în aţa studenţilor şi profesorilor, pen­­ru ridicarea continuă a nivelului de pregătire a viitorilor specialişti î­n continuare rectorul D. Davidescu , amintit principalele îmbunătăţiri aduse prin hotărîrea partidului şi Guvernului în planurile şi progra­­mele de învăţămînt agricol, în or­­ganizarea practicii de producţie a rudenţilor. La discuţii pe marginea raportu­­ui au luat cuvîntul: prof. Alexan- dru Furtunescu, studenţii Tănase Titu, Nicolae Vameşu, Sultana Biriş, Angela Constantinescu, Toma Co­nan, Ion Teodorescu, Anton Pena şi Rodica Butoi, Mihai Safta, secre­tarul Comitetului U.T.M. şi Aurel Olteanu, secretarul Comitetului de partid al institutului. Ei şi-au ex­primat bucuria şi mîndria pentru victoria definitivă a socialismului în ţara noastră şi şi-au manifestat ho­tărîrea de a valorifica cît mai bine în unităţile productive, cunoştinţele dobîndite în anii de studenţie. Vor­bitorii au făcut propuneri concrete pentru îmbunătăţirea procesului de învăţămînt în cadrul institutului. Cu deosebit interes au fost ascul­tate cuvintele rostite de Eroii Mun­cii Socialiste Andrei Nicolae, pre­şedintele G.A.C. din comuna Gh. La­­zăr, şi Dumitru Dumitru, directorul G.A.S. Pietroiu, regiunea Bucureşti, care au înfăţişat succesele mari ob­ţinute de unităţile pe care le con­duc, perspectivele de dezvoltare a acestora, preţuirea pe care lucrătorii din G.A.S. şi colectiviştii o acordă activităţii inginerilor şi tehnicienilor care lucrează alături de ei. In încheiere au luat cuvîntul to­varăşii Ştefan Bălan, adjunct al mi­nistrului învăţămîntului şi Culturii şi Virgil Trofin, prim-secretar al C.C. al U.T.M. Participanţii au adoptat prin vii aplauze o telegramă adresată C.C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, în care îşi reafirmă hotărîrea de a răspunde grijii cu care partidul şi guvernul întregul nostru popor îi înconjoară, prin noi succese în însuşirea cuceri­rilor ştiinţei şi tehnicii agricole, pen­tru a fi cît mai folositori în unităţile agricole în care vor lucra după ab­solvirea institutului. In repetate rîn­­duri ei au ovaţionat îndelung pen­tru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti Proletari­­din toate ţările, uniţi-vă! ­mima liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Anul XX nr. 5483 4 pagini ~ 20 bani Vineri 1 iunie 1062 Foto : NICU VASILE La gospodăria agricolă de stat Hîr­­şova, regiunea Dobrogea, preocu­parea pentru asigurarea unei bo­gate baze furajere se face tot mai mult simţită cu fiecare an ce trece. In aceste zile recoltatul lucernei pentru fîn se apropie de sfîrşit. In clişeu : Mecanizatorii Dumitru Bran şi Ştefan Dumitrescu, în tim­pul lucrului Un bilanţ rodnic BACĂU (de la corespondentul nos­tru). In primele patru luni ale anului planul producţiei globale industriale în regiunea Bacău a fost îndeplinit în proporţie de 103,3 la sută. Folosirea iniţiativelor şi metodelor de muncă avansate, sporirea indicelui de utili­zare a maşinilor şi instalaţiilor, au făcut posibil ca în această perioadă să se producă peste plan produse în valoare de circa 60.000.000 lei. Va­loarea beneficiilor peste plan reali­zate, în aceeaşi perioadă, se ridică la aproape 27.000.000 lei. Printre întreprinderile care şi-au adus o contribuţie însemnată la ob­ţinerea acestor realizări se numără fabrica „Steaua roşie“ din Bacău, Combinatul chimic din Borzeşti, fa­brica „Reconstrucţia“ din Piatra Neamţ, Fabrica de ţevi din Roman şi altele. 750.000 lei economii prin inovaţii La cabinetul tehnic al termocen­tralei Paroşeni, au fost prezentate de la începutul anului şi pînă acum 27 de propuneri de inovaţii. Majo­ritatea au şi fost aplicate în proce­sul de producţie, obţinîndu-se eco­nomii în valoare de peste 750.000 lei. Printre cele mai valoroase inova­ţii, se numără şi aceea a tovarăşi­lor Vasile Căpăţînă, Alexandru Nagy, Simion Bîrsan şi Gheorghe Balan care au îmbunătăţit funcţio­narea supapelor de reglaj la unele turbine. (SILVIU R. IOSIFESCU, corespondent voluntar). r...........................şi S­ectorul avicol dobrogean creşte rapid. Cîteva cifre edificatoare : pînă în pre­zent în regiune s-au scos prin in­cubaţie peste 480.000 pui de găi­nă, 29.000 pui de raţă, 37.000 bo­boci de gîscă şi s-au asigurat prin cumpărare alţi 271.000 pui şi boboci. După cum se vede nu totdea­una trebuie aşteptată toamna ca să se numere bobocii... ■a-) -aţi aflat încă? Cinemato- J_y graful „23 August“ din Ploieşti creează cele mai bune condiţii pentru încercarea sistemului dv. nervos. Condu­cerea cinematografului a găsit o soluţie foarte simplă pentru aşa ceva: spectatorii pot intra în sală chiar şi în timpul rulării filmului, în pofida programului afişat afară. Cei odată intraţi sunt supuşi la o probă de... rezistenţă.­­ Scaunele scîrţîie încontinuu, în sală e un dute-vino fără între­rupere, iar din timp în timp, uşile se deschid luminînd sala. Deci, nu scăpaţi o asemenea „ocazie“... P­rintre obiectivele lor de seamă, metalurgiştii urmă­resc cu atenţie şi moder­nizarea maşinilor-unelte aflate în producţie. La Uzinele de tractoa­re­ din Braşov, prin modernizarea unor maşini-unelte, s-a obţinut o productivitate a muncii cu aproape 50 la sută mai mare, iar constructorii de utilaj petrolier de la uzinele „1 Mai“-Ploieşti realizează anual, datorită mo­dernizării parcului de maşini existent, economii de circa 2.500.000 lei. Este abia începutul acestei importante acţiuni, căci pentru anii 1962 şi 1963 este prevăzută modernizarea, în uzi­nele metalurgice şi constructoare de maşini, a aproximativ 4.000 maşini-unelte. C­ine se scoală de dimineaţă departe... n-ajunge". Să nu vă surprindă fap­tul că s-a schimbat proverbul. El este adaptat mersului autobu­zelor 32 şi 34 din Capitală, care, în primele ore ale dimineţii, vin cu mare întîrziere. Şoferii nu se grăbesc. Drept urmare, pe la orele 5 dimineaţa intervalele în­tre cursele de maşini sunt de 15- 20 de minute. Pe bună dreptate sunt tentaţi deci călătorii să schimbe sensul vechiului pro­verb. .. Clişeul nostru reprezintă unul din blocurile recent finisate pe strada Moţilor din Cluj, unde noii loca­tari şi-au luat în primire apartamentele. La parter se vor deschide magazine ale comerţului de stat Foto : EMIL SÎRZEA. Mi ifă infomăm desuM: O NOUfl LINIE AERIANA Incepînd de la 1 iunie, se deschide o nouă linie aeriană pentru traficul de călători pe distanţa Bucureşti-Sucea­­va $1 retur. In zilele lucrătoare avionul pleacă de pe aeroportul Băneasa la ora 9,40, face o escală la 11,05 la Bacău şi so­seşte la Suceava la ora 11,45. La în­toarcere avionul decolează din Sucea­va la ora 12, cu escală la Bacău la ora 12,40, avînd sosirea pe aeroportul Băneasa la ora 14,05. Cu noua linie Bucureşti-Suceava, 11 reşedinţe de regiuni sunt legate direct de Capitala ţării pe calea aerului. (Agerpres) SE DESCHID CURSURILE DE ÎNOT PENTRU COPII Luni, 4 iunie, se deschid în Capitală cursurile de înot pentru copii. Anul acesta cursurile vor avea o durată de trei săptămîni şi se vor desfăşura zil­nic, între orele 6-14. înscrierile se fac în fiecare zi la centrul de înot al Ştrandului Tineretului, între orele 9-13 şi 15-17. Seriile, formate din 1.200 de şcolari, cuprind copii între 6-14 ani. Asemenea cursuri de nataţie s-au organizat şi în alte oraşe din ţară, a­­sigurîndu-se cadre de specialitate. ANSAMBLUL IGOR MOISEEV A PĂRĂSIT ŢARA După strălucitul turneu întreprins în ţara noastră, în cadrul căruia a prezentat spectacole la Bucureşti, Constanţa, Galaţi şi Iaşi. Ansamblul de stat de dansuri populare al Uniunii Sovietice, condus de Igor Moiseev, ar­­tist al poporului al U.R.S.S., a părăsit joi dimineaţa R. P. Romina, plecînd spre patrie. La plecarea artiştilor sovietici, în Gara Iaşi au fost de faţă reprezentan­ţi ai organelor locale de partid şi de stat, membri ai colectivelor Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“, Operei de Stat, Filarmonicii de Stat, „Moldo­va“, alţi oameni de cultură şi artă. SESIUNE ŞTIINŢIFICĂ DEDICATA PROIECTĂRII ŞI CONSTRUCŢIEI DE LAMINOARE Institutul pentru proiectări de la­minoare din Bucureşti organizează — în zilele de 3, 4 şi 5 iunie ac. — o sesiune ştiinţifică avînd tema : „Rea­lizări şi tendinţe în construcţia lami­noarelor din industria siderurgică a R.P.R.“ în cadrul sesiunii vor fi dez­bătute probleme legate de proiectarea lam­inoarelor care urmează să intre în funcţiune în următorii ani, în ţara noastră. Un loc important este rezer­vat discuţiilor tehnice cu specialişti din exploatare, din construcţia de utilaje, din institutele de cercetări şi din alte unităţi colaboratoare. Lucrările sesiunii — a cărei şedinţă de deschidere are loc duminică 3 iunie, orele IVI, in sala mică a Palatului R.P.R. — se vor desfăşura în 4 secţii de specialitate: tehnologie, utilaje mecanice, electrică şi construcţii. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE SANTIAGO DE CHILE 31 (Ager­pres). — Joi au continuat intîlnirile din cadrul turneului final al campio­natului mondial de fotbal. Aşteptat cu mult interes, meciul dintre echi­pele U.R.S.S. şi Iugoslaviei, disputat la Arica (grupa I) s-a încheiat cu sco­rul de 2—0 în favoarea fotbaliştilor sovietici. Echipa U.R.S.S. a preluat iniţiativa în cea de-a doua parte a întilnirii, înscriind cele două goluri prin Ivanov şi Ponedelnik. La Vina del Mar, (grupa a III-a), echipa R.S. Cehoslovace a învins Spania cu 1—0 (9—0) prin punctul înscris de Stibrany în minutul 79, în întâlnirea de la Ran­­cagua (grupa a IV-a) Ungaria a între­cut Anglia cu 2—1 (1—0). Echipele R.F. Germane și Italiei (Santiago, gru­pa H) au terminat cu un scor alb : 0—0. Campionatul se reia sîmbătă cu ur­mătoarele jocuri : Uruguay-Iugoslavia (grupa I) ; Italia-Chile (grupa II-a) ; Brazilia-Cehoslovacia (grupa III-a) ; Argentina-Anglia (grupa IV-a). PRAGA. La 31 mai s-au Încheiat lucrările conferinţei teoretice în pro­blemele principale ale luptei împotri­va ideologiei şi politicii anticomuniste organizată de redacţia revistei „Pro­bleme ale păcii şi socialismului" in co­laborare cu Institutul de Filozofie de pe lingă Academia Cehoslovacă de ştiinţe. La conferinţă a participat un mare număr de oameni de ştiinţă şi lucră­tori politici din diferite ţări. I'f DJAKARTA. — După cum anunţă postul de radio al combatanţilor din Irianul de vest, partizanii din Irianul de vest au ocupat oraşul Samsapor, situat la 110 km de Sorong. Trupele olandeze au fost nevoite să se retragă în regiunea nordică a Irianului de vest. ATENA. — Cu prilejul împlinirii a 21 ani de cînd Manolis Glezos împreu­nă cu Sandas au smuls de pe Acro­pole drapelul cu svastica hitleristă. Comitetul executiv al Uniunii demo­crate de stingă a adresat un mesaj de salut lui Manolis Glezos şi celor­lalţi luptători din mişcarea de rezis­tenţă naţională, care se află în în­chisori. '-A' PRAGA. — La 31 mai a sosit la Praga, venind din Moscova Modibo Keita, preşedintele Republicii Mali şi persoanele care îl însoţesc. Pe aero­port oaspeţii din tinăra republică afri­cană au fost salutaţi de Antonin No­votny, preşedintele Republicii Socia­liste Cehoslovace şi de alți conducă­tori ai guvernului cehoslovac. Prima problemă rezolvată Foto : MIHAI POPESCU TELEGRAMA Excelenţei Sale GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Sînt adînc mişcat de amabilul mesaj al Excelenţei Voastre în legă­tură cu atentatul criminal la viaţa mea, care a avut loc de curînd la Djakarta. Exprimînd sincera mea apreciere, doresc să vă adresez, în nu­mele meu și al poporului indonezian, cele mai bune urări de fericire personală. SUKARNO Preşedintele Republicii Indonezia Copiii de azi — oamenii de miine î­n ziua aceea, în sala clubului s-au strîns oamenii mari şi mici — ca vîrstă şi ca faimă. Se aflau copii care pentru prima oară îşi puneau marea întrebare: „ce să fiu ?“, alături de muncitori care îmbătrîniseră în meserie. Se aflau adolescenţi care visau la fapte îndrăzneţe, alături de cei care le în­­făptuiseră şi-şi dobîndiseră faima meritată. — Uite-l pe Tripsa... — ...Sssst, linişte... Obişnuita formulă şcolărească do­moleşte neastîmpărul care, docil se refugiază acum în suflete. La ordi­nea zilei, este doar problema alegerii profesiunii. Iar această sală a clu­bului Combinatului siderurgic din Hunedoara găzduieşte marele sfat dintre cei mici şi mari pe această problemă a vieţii. Elevii din clasa a Vll-a ascultă cum muncitorii le vorbesc despre condiţiile mizere în care trăiau co­piii sărăcimii altădată, cum trebuia să „fure“ meseria, despre jignirile şi bătăile îndurate de ucenici, despre exploatarea care începea o dată cu copilăria şi nu se sfîrşea niciodată. Toate acestea par pentru ei filele u­­nei cărţi ale cărei întîmplări au a­­vut norocul să nu le trăiască. Iar ziua de azi... Ziua de azi — o ştiu, o cunosc, se bucură de ea şi îi gustă din plin roadele. Dacă ar fi să se gîndească doar la faptul că în aceste clipe stau aici la sfat — puţind să-şi aleagă singuri meseria pentru care au dragoste şi înclinaţie şi fiind si­guri că viitorul le este asigurat — şi tot ar fi deajuns. Oţelarii vorbesc copiilor. Şi în­­cet-încet, în minţile unora, se lim­pezeşte răspunsul: „Vreau să fiu ca ei“. — O să urmez şcoala profesională siderurgică de pe lingă combinat — hotărăşte Constantin Ursu, de la şcoala elementară nr. 3. — Peste cîţiva ani, voi putea la­mina oţelul elaborat de tatăl meu — se gîndeşte Marin Chilian. Şi visurile îndrăzneţe se nasc sub imboldul faptelor. A acelor fapte care au schimbat faţa ţării şi care le-au asigurat lor o copilărie feri­cită. Astăzi, în ţara noastră, copiii se bucură de o deosebită atenţie. Dacă în 1938, în unităţile de ocrotire a sănătăţii s-au înregistrat 10.047 născuţi vii, în 1960 numărul lor a fost de 246.018. In acelaşi an, în me­diul rural nu exista nici o casă de naştere, în timp ce în 1960 cifra a­­cestora a atins 1851. La vîrsta cînd părinţii lor se du­ceau cu vitele la păscut sau se ju­cau pe maidan, copiii de azi constru­iesc blocuri din cuburi, conduc tre­­nuleţe electrice. In cele mai îndepărtate cătune, a­­şezate în crestele munţilor sau pe întinderile Bărăganului, s-au cons­truit în anii noştri şcoli spaţioase, cu săli luminoase şi laboratoare, „încă o şcoală dată în folosinţă" — ni se pare astăzi un fapt foarte obiş­nuit, pentru că îl întîlneşti des şi pretutindeni. Şi totuşi el este plin de tîlc pentru această ţară, în care o­­dinioară lumina cărţii era un privi­legiu, iar învăţătura un drept con­sfinţit doar prin... bani. Copiii puteau învăţa o meserie la tîmplarul satului sau la cizmarul din colţ, după ce ani de zile erau slugi bune la toate. Şi nici măcar o dată dobîndită, meseria nu le asigura în­totdeauna pîinea zilnică. In afara şcolilor de cultură generală, în anul şcolar 1930-1961 au funcţionat 810 şcoli ale învăţămîntului tehnic şi profesional, cuprinzînd 183.966 de e­­levi, în timp ce în 1938 erau doar 366 de asemena unităţi cu 53.996 elevi. Şi, corespunzător necesităţilor me­reu crescînde, economia noastră na­ţională va primi pînă în 1965 peste 100.000 de noi cadre tehnice medii. Potrivit sarcinilor trasate de cel de al llî-lea Congres al P.M.R., se trece treptat la învăţămîntul general de 8 ani, astfel că durata şcolii medii de cultură generală va ajunge la 12 ani. Dacă am adăuga la acestea gratui­tatea completă a manualelor şcolare pentru toţi elevii (din clasa 1 pînă la clasa a Vll-a inclusiv), cele 15.000 de săli de clasă care se vor construi, zecile de mii de elevi şi pionieri tri­mişi în fiecare vară la odihnă. Ion- PIA RADULESCU (Continuare în pag. a 2-a)

Next