Romînia Liberă, iulie 1962 (Anul 20, nr. 5510-5535)
1962-07-01 / nr. 5510
Iolului I ihn luate ((litte, uniti vát iminin libru ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINĂ Anul XX nr. 5510 4 pagini — 20 bani Duminică 1 iulie 1962 semmn cei spor RECOLTEI ZILE PLINE Am auzit această expresie la una din obişnuitele analize pe care le face consiliul gospodăriei de stat Slobozia, regiunea Bucureşti, şi — după cum ne-am dat seama — ea caracterizează foarte bine felul in care se munceşte în prezent aici. Spunea Crişan Peneş, directorul gospodăriei: „De cînd am trecut la recoltat am avut numai zile pline"... Aşa e. Din 27 iunie, de cînd s-a purces la strînsul grînelor şi pînă la 30 iunie s-a pus în poloage recolta de pe 150 hectare cu orz şi de pe 850 de hectare cu grîu. In urmă, combinele au treierat holda de pe circa 350 de hectare. Cu un asemenea ritm de lucru, termenul care s-a stabilit pentru încheierea secerişului şi a treierişului — 5 iulie — va fi de bună seamă respectat. Faptul e cu atît mai lăudabil cu cit producţia se dovedeşte mult mai mare decit se scontase iniţial. Astfel, după evaluări, se presupunea că se vor culege cite 2.300 kg. de orz şi cîte 2.500 kg. de grîu la hectar. Orzul a dat însă, în medie, cîte 2.600 kg. pe hectar, iar griul — circa 3.000 kg. pe hectar. Şi se ştie că, cu cit recolta e mai bogată, cu atît adunarea ei de pe cîmp e mai grea. Cum izbutesc totuși lucrătorii de la gospodăria de stat Slobozia să respecte viteza planificată la recoltat ? In primul rind, printr-o bună organizare a lucrului. La începutul lui iunie, aici s-a alcătuit planul de muncă pe perioada verii stabilindu-se sarcini precise pe fiecare om. Utilajul fusese revizuit şi pus în stare de funcţiune. S-au procurat carburanţi şi piese de schimb, astfel incit să se asigure folosirea în permanenţă a întregii capacităţi de lucru a maşinilor. Pentru controlarea îndeaproape a întregului proces de muncă, membrii consiliului au fost repartizaţi pe secţii. Potrivit indicaţiilor date de Consiliul Superior al Agriculturii, s-a hotărît ca în primele zile, cînd plantele se află în fază de coacere în pîrgă, să se recolteze în două răstimpuri : mai intîi să se secere cu vindrovereie şi pe urmă să se treiere cu combinele. Mai apoi, în momentul ajungerii grînelor la coacerea lor deplină, s-a stabilit să se lucreze numai cu combinele. Un rol deosebit de important îl joacă in grăbirea recoltării la gospodăria de stat Slobozia spiritul de inițiativă al mecanizatorilor. Încă înainte de a intra în lan, comuniştii Gh. Chifu de la secţia Bora, Ion Roşu de la secţia Iazu şi alţii au adresat tovarăşilor lor o chemare : „Să recoltăm cu fiecare combină cel puţin 15 tone zilnic". Ideea lor a avut un larg ecou. In scurt timp, toţi mecanizatorii şi-au însuşit-o. Şi cînd au început să muncească, s-au străduit să se ţină de cuvînt. In prima zi de treier, în urma windroverelor, cel mai bine s-au descurcat combinerii de la lazu. Fraţii Ion şi Alexandru Roşu, Dumitru Pielea şi alţii au treierat zilnic nu cîte 15, ci cîte 16 şi 17 tone cu fiecare combină. Mai apoi şi cei de la secţiile Bora şi Bucu au înscris în carnetele lor cifre asemănătoare. Acum fiecare se străduieşte să menţină acest ritm şi la lucrul direct în lan. Consiliul gospodăriei se întruneşte seară de seară pentru a vedea cum se desfăşoară munca. Cînd e necesar intervine pentru a îndrepta lucrurile. Bunăoară, acum două zile, la secţia Bucu o seamă de maşini nu puteau lucra pentru că, pe alocuri grînele erau necoapte. In acest timp la lazu ar mai fi fost nevoie de cîteva maşini. Consiliul, orientîndu-se operativ, a procedat numaidecît la un transfer. Iată aici explicaţia ritmului febril în care se lucrează la strînsul plinii pe tarlalele gospodăriei de stat Slobozia. In felul acesta se poate munci însă nu numai acolo, ci şi în alte unitaţi. Peste tot există deci putinţa ca la recoltare să avem — cum plastic se exprima directorul de la Slobozia — numai zile pline. ION PAVELESCU Recomandările Consiliului Superior al Agriculturii In regiunile din sudul ţării a început intens secerişul. Din datele Consiliului Superior al Agriculturii reiese că în regiunile Bucureşti, Galaţi, Dobrogea, Oltenia şi Ploieşti recolta de orz a fost strînsă de pe mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate. In aceste regiuni griul a fost recoltat de pe aproximativ 40.000 hectare. Aproape în întregime această suprafaţă a fost recoltată cu windrowerele şi secerătorile legători. G.A.S. şi S.M.T. au folosit pînă acum cu mai mult randament windrowerele la recoltarea griului în pîrgă ca urmare a concentrării lor în unităţile cu suprafeţe mari de grîu, precum şi mai bunei organizări a muncii. Peste cîteva zile recoltarea cerealelor păioase se va desfăşura din plin în întreaga ţară. Din constatările făcute pe teren de specialişti de la Consiliul Superior al Agriculturii rezultă că anul acesta unităţile agricole socialiste sunt mai bine pregătite decit în anul trecut pentru strîngerea recoltei în toate regiunile trebuie luate în continuare măsuri pentru începerea recoltărilor de îndată ce lanurile au dat în pîrgă, pentru folosirea tuturor secerătorilor şi chiar a secerilor şi coaselor mai ales unde cerealele sînt culcate, în scopul preîntîmpinării pierderilor prin şiştăvire, răscoacere sau scuturare. Consiliul Superior al Agriculturii recomandă să se folosească din plin combinele imediat ce sunt condiţii de lucru pentru aceste maşini. De asemenea, este necesar să se termine cit mai repede alegerea locurilor, organizarea ariilor şi scoaterea batozelor pe arii. O atenţie deosebită trebuie să se acorde strîngerii paielor de pe mirişti, folosindu-se în acest scop presele de paie, colectoarele, tîrîşurile şi greblele mecanice, astfel ca paralel cu recoltarea, să se poată executa arăturile adinei de vară. Pe terenurile care nu sînt destinate însămînţărilor de toamnă, şi îndeosebi pe acele amenajate pentru irigat să se însămînţeze suprafeţe cit mai mari cu culturi furajere — porumb pentru siloz. (Agerpres) Colectiviştii din Ceacu, raionul Călăraşi, au contractat şi în acest an cu statul importante cantităţi de grine. Acum, o dată cu recoltatul, ei transportă cerealele contractate de pe cîmp direct la bazele de recepţie. In clişeu : Colectiviştii Gh. Dobre, Constantin Dumitru, Nicolae Ghenu şi Ion Miclăuş încărcînd un camion care va lua drumul silozului ill Foto II. PAVELESCU TELEGRAM Excelenţei sale DR. KWAME NKRUMAH Preşedintele Republicii Ghana ACCRA Cu prilejul celei de-a doua aniversări a proclamării Republicii Ghana şi alegerii dv. în funcţia de preşedinte, transmit Excelenţei Voastre şi întregului popor ghanez, cele mai sincere felicitări din partea mea, a Consiliului de Stat, a guvernului şi poporului român. Bucuros să constat buna colaborare dintre Republica Populară Romina şi Republica Ghana, îmi exprim convingerea că relaţiile prieteneşti dintre ţările noastre se vor dezvolta şi în viitor spre binele ambelor noastre popoare, al păcii şi progresului în întreaga lume. GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române A s ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Pe stadionul „1 Mai“ din Constanţa s-a desfăşurat sîmbătă întîlnirea internaţională de fotbal dintre reprezentativa Indoneziei şi selecţionata regiunii Dobrogea. Au cîştigat fotbaliştii români cu scorul de 1-0 (1-0). Ieri a început la Moscova tradiţionalul concurs de atletism „Memorialul fraţilor Znamenski". Probele s-au desfăşurat pe ploaie şi vînt. Totuşi atleta Sin Kin Dan din R.P.D. Coreeană a realizat o excelentă performanţă egalînd propriul său record mondial la 400 m plat cu timpul de 53“. Iolanita Balaş a cîştigat proba de sărituri în înălţime cu rezultatul de 1,80 m, iar Valeri Brumei, în întrecerea masculină, a sărit 2,15 m. Alte rezultate : lungime : Ovanesian (URSS) 7,90 m, concurentul român Calnicov a ocupat locul 6 cu 7,36 m ; 5.000 m : Bolotnikov (URSS) 14’024/10 — sportivul român Barabaș s-a clasat al 6-lea cu timpul de 14’26''6/10. Feminin: suliță : Sastiko (URSS) 51,52 m. Maria Diaconescu (RPR) a ocupat locul 5 cu 50,62 m. • Prima etapă a turului ciclist al R. P. Ungare (Budapesta-Gyor 159 km) a fost cîștigată la sprint de alergătorul maghiar Baracskai în 3h45’25”. In acelaşi timp a sosit un pluton de 40 de concurenţi printre care şi tinerii ciclişti români I. Ardeleanu, C. Moiceanu şi FI. Cristescu. « Aseară pe stadionul Republicii s-au desfăşurat finalele campionatelor republicane de box. In ordinea categoriilor titlurile au revenit următorilor pugilişti: C. Ciucă, N. Mîndreanu, A. Olteanu, I. Dinu, Iosif Mihalik, C. Anton, V. Neagu, I. Monea, M. Nicolau şi V. Marluţan. BRAŞOV. La Uzinele de autocamioane „Steagul roşu“ a fost înregistrată de curind cea de-a 5000-a propunere de inovaţii de la înfiinţarea cabinetului tehnic şi pînă acum. Inovaţia a fost propusă de colectivul format din tehnicianul Hoffmann Francisc, laureat al Premiului de Stat, proiectantul Popescu Pompiliu şi tehnologul Mihai Binder. Aplicarea acestei inovaţii, care constă în modernizarea maşinii electronice pentru echilibrarea dinamică a arborelui cotit, contribuie la îmbunătăţirea calităţii operaţiei respective şi la sporirea productivităţii muncii cu 25 la sută. (Agerpres) --------------------------- A 5000-a propunere de inovaţii Colectivul secţiei matriţărie de la întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală Işi îndeplineşte cu cinste, lună de lună, sarcinile de producţie ce îi revin. Astfel planul pe luna iunie a fost realizat cu 5 zile înainte de termen. In clişeu : Doi dintre fruntaşii în producţie, Vasile Borodi şi Constantin Mînzacu, muncitori frezori din această secţie în timpul lucrului Foto : MIHAI POPESCU ca şi în alte întreprinderi din ţară, în aceste zile şi la Fabrica de confecţii şi tricotaje din Bucureşti, în zeci şi zeci de carneţele se înscriu ultimele realizări la încheierea primului semestru al anului. Oamenii se apleacă asupra coloanelor cu cifre şi din totalul înscris, află cit s-a realizat, unde mai trebuie acţionat, fac confruntări. Se verifică coloanele în care este evidenţiat planul de sortimente, sunt aşezate faţă în faţă contractele şi situaţia livrărilor, se adună şi în unele locuri se estimează valoarea economiilor. Şefii secţiilor, meşterii sau şefii de brigăzi îndrumă cu pricepere şi competenţă , la contractul nr... mai avem de lucrat confecţii sau tricotaje în cutare sau cutare culori, în cutare şi cutare model şi mărime. Şi astfel sunt canalizate nenumăratele noi posibilităţi ce apar în sectoare spre acelaşi făgaş — realizarea întocmai a tuturor indicilor de plan şi a angajamentelor luate în acest an. Dar unde devin toate acestea fapt, cine sînt aceia care dau viaţă planurilor şi angajamentelor ? Sectorul I al fabricii este fruntaş, el deţine drapelul. Acest lucru nu este întîmplător. Nu este brigadă în sector care să nu-şi fi realizat ritmic, decadă cu decadă, planul de producţie. La aceasta, au vegheat toţi oamenii secţiei. Cu trei luni în urmă, Paula Ardeleanu vorbise în consfătuirea de producţie despre gîndurile ce-o frămîntau. Brigăzile 8 şi 10 pe care le conducea atunci erau printre cele i................... ........... Toţi indicii de plan în atenţia colectivului de muncă i ......... .................... mai bune. Aveau depăşiri de plan şi rezultate frumoase pe linia calităţii confecţiilor ce le realizau. Dar atentă la munca celorlalte brigăzi din sector, ea nu putea fi mulţumită că unele aveau realizări mai slabe, deşi şi acestea îşi îndeplineau sarcinile de plan. S-a gîndit atunci să preia conducerea unora dintre acestea şi a cerut să lucreze cu brigăzile 29 şi 31. Ajutată de experienţa acumulată în practică, de priceperea în organizarea producţiei, de cunoştinţele sale tehnice, dar mai ales de felul cum a ştiut să se apropie de oameni, în scurt timp ea a adus brigăzile 29 şi 31 la nivelul rezultatelor celor fruntaşe. Şi cum se întîmplă deseori în asemenea cazuri, acum întrecerea cea mai „strînsă” se desfăşoară între brigăzile pe care le condusese şi cele la conducerea cărora este în momentul de faţă comunista Ardeleanu. Şi brigăzile din sectorul V şi VII au înscrise pe agenda realizărilor cifre semnificative. Să amintim cîteva dintre ele : brigada de la zona I, condusă de Titus Ionescu, cea de la zona VI, condusă de Radu Strîmbeanu şi altele din sectorul V au realizat lună de lună toţi indicii de plan. La aceasta, i-a ajutat şi acţiunea întreprinsă la începutul anului la aceste zone, acţiune ca muncitoarele să-şi însuşească lucrul la mai multe operaţii. Ori de cîte ori s-a introdus un sortiment sau un model nou în lucru, perioada de însuşire a fabricaţiei acestuia nu a dus la o productivitate a muncii mai scăzută. Aceasta, deoarece muncitoare ca Geta Rădulescu, Constanţa Bolteanu, Maria Dumitru, Bălaşa Ivan şi altele cunosc acum lucrul la cinci-şase operaţii în loc de una. Metoda de calificare multilaterală a muncitorilor a fost aplicată şi de comunistul Marin Miu din sectorul VII, în brigăzile conduse de el sunt cunoscute acum operaţiile înrudite de către 25 de oameni. Unul din angajamentele importante ale textiliştilor de la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti este îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. Oamenii şi-au pus la inimă acest lucru. Revizuirea din punct de vedere constructiv a tiparelor pentru cămăşi bărbăteşti satisface în prezent cele mai exigente cerinţe de calitate faţă de acest produs. Un colectiv de ingineri şi tehnicieni de la Serviciul tehnic al fabricii a studiat şi rezolvat în această perioadă îmbunătăţirea tiparelor îmbrăcămintei clasice din ţesături. Pe baza acestor studii, în fabrică a început să se aplice o nouă tehnologie la confecţionarea costumelor şi paltoanelor bărbăteşti. Dar dacă la serviciile de concepţie calitatea se citeşte şi se prevede în schiţele şi cifrele aşternute în planuri, în sectoare acestea prind forme reale pe produse. Iar maiştrii şi muncitorii de la fiecare loc de muncă aplică aceste proiecte ca fiind gîndite şi create de ei. Aşa munceşte Alexandrina Axente, conducătoarea brigăzii nr. 13 din sectorul I; aşa gîndesc controloarele de calitate Elena Miron, de la acelaşi sector sau controloarele din sectorul VII, care au dovedit mult interes faţă de cursurile de îmbogăţire a cunoştinţelor la care au fost prezente cu regularitate. Grija şi aten- ELENA PAVELESCU (Continuare în pag. a 3-a) Din experienţa Fabricii de confecţii şi tricotate din Bucureşti La sfîrşit de Construcţii noi în Delta Dunării CONSTANŢA. — Delta Dunării se îmbogăţeşte în acest an cu noi construcţii şi amenajări. Colectivul Întreprinderii şantierelor de construcţii hidrotehnice Tulcea au dat în folosinţă, cu peste 100 de zile înainte de termen, numeroase construcţii de amenajare la complexul stanicol Stipoc- Pardina. In urma acestor lucrări s-au creat condiții mai bune de muncă la acest complex. Pentru muncitorii şi cercetătorii de la Maliuc, sunt în construcţie în stadiu avansat cinci blocuri noi de locuinţe. Totodată aici continuă lucrările de extindere a reţelei de alimentare cu apă, de canalizare şi încălzire termică. (Agerpres) M M Ihrohmm dmM • SE REIAU ZBORURILE DE AGREMENT începînd de astăzi, 1 iulie se reiau cursele de agrement cu avioanele T.A.R.O.M. Asemenea zboruri se vor efectua atît pe aeroporturile Băneasa cit şi pe cele din localităţile Arad, Oradea, Iaşi, Cluj, Baia Mare şi Deva. Formînd numărul de telefon 17.75.16 bucureştenii vor putea afla ora de zbor cit şi alte amănunte care interesează. Pentru cei din localităţile amintite agenţiile T.A.R.O.M. respective le va sta la dispoziţie cu orice lămurire. EXPOZIŢIE INTERREGIONALĂ DE ARTA PLASTICA SUCEAVA. In sălile Muzeului regional s-a deschis o expoziţie interregională de artă plastică (pictură, sculptură), organizată de Casa regională a creaţiei populare, în colaborare cu Muzeul regional Suceava şi cu filiala Uniunii artiştilor plastici din Iaşi. Se află expuse peste 80 de lucrări create de artiştii plastici din regiunile Iaşi, Bacău, Galaţi şi Suceava, a căror tematică se inspiră din viaţa nouă a satelor şi oraşelor moldovene. (Agerpres) AMENAJĂRI IN STAŢIUNILE DE PE VALEA OLTULUI La Călimăneşti a fost dată in folosinţă recent vila „Oltul" cu o capacitate de 165 de locuri. In acest fel, capacitatea de cazare a staţiunii creşte la 2000 de locuri pe serie. Oamenii muncii veniţi la odihnă sau tratament găsesc aici o bază modernă de fizioterapie, un laborator culinar etc. Importante amenajări s-au făcut şi în celelalte staţiuni de pe Valea Oltului. La Olăneşti, de exemplu, a fost dat în folosinţă un bloc alimentar, s-a terminat construcţia unui complex comercial care cuprinde magazine, un restaurant şi o cofetărie. 16 SORTIMENTE DE APE MINERALE In ultimul timp au fost luate noi măsuri menite să asigure o mai bună servire a bucureştenilor care fac cură de ape minerale. Prin unităţile comerciale vor fi puse în vînzare în cursul acestui an, peste 800.000 de sticle de ape minerale în 16 sortimente, în 14 magazine, situate în diferite puncte ale oraşului, au fost înfiinţate raioane specializate pentru desfacerea acestui produs. De asemenea, în grădina Cişmigiu a luat fiinţă o unitate pentru desfacerea apelor minerale la pahar. (Agerpres) EXPOZIŢIA INDUSTRIEI LOCALE BRAŞOV (de la corespondentul nostru). La parterul unui bloc de locuinţe de pe strada Karl Marx s-a deschis Expoziţia întreprinderilor de industrie locală din regiune unde se găsesc expuse peste 1.000 de produse. Cele 11 întreprinderi expun o variată gamă de sortimente noi care se bucură de atenţia vizitatorilor. Cei care îşi petrec anul acesta concediul la Mamaia vor avea noi surprize. Una din acestea este hotelul cu 15 etaje a cărui construcție s-a terminat de curind. Foto: RIDVAN MEMETCEA ■! r- -ffTi A joooaoooooocoeocaoooaoecoaaoooaoeoooasooooi C olectivul Filarmonicii de stat Banatul“ din Timișoara a prezentat în cursul acestei § 8 săptămîni, sub conducerea diri- 8 jj jorului Nicolae Boboc, un con- | g cert simfonic popular. De remar- | 8 cat este faptul că soliștii concer- | | tului a^i fost elevi ai școlii medii | g de muzică din localitate — Ange- g 8 la Gavrilă, Cornelia Vasile şi 8 I Toma Vesmaş. După o croazieră pe mare in § arşita dogoritoare a soare- gului, este firesc ca la inapo- 8 I 8 iere să cauţi o băutură răcoritoa- | ; § re. In portul turistic Tomis insă 8 I 8 nu poţi să-ţi procuri astfel de 8 8 lucruri. Nu se găsește nici măcar g g o cişmea cu apă potabilă. Consi- 8 8 deră oare tovarășii de la sfatul ?, 8 popular orășenesc că oamenii își g pot astîmpăra setea cu apă de g 8 mare ? g 8 2 8 In portul Brăila echipa de g I 1 scafandri condusă de mais- | g trul Ion Sîrbu este bine g 8 cunoscută. Echipa are sarcina 8 I de a asigura navigaţia vaselor , g prin cercetarea permanentă a g 8 bazinelor şi a căii navigabile. 8 g Prin această acţiune, scafandrii | g vin nu numai în ajutorul navig 8 gatorilor ci şi al oţelarilor. în 8 I timpul cercetărilor ei descoperă g epavele unor vase scufundate de g 8 multă vreme şi le scot la supra- | g faţă. în acest fel în ultimul timp | 8 ei au valorificat peste 100 tone g jj fier vechi. ,| 8| n oraşul Brad există un in- | g interesant muzeu care cu | 8 prinde o bogăţie de docu- g jj mente şi obiecte privind istoricul | g muncii în minele de aur. Pe baza g 8 schimbului, s-au adus acolo şi o 8 § serie de obiecte interesante din | g alte ţări. . g 8 Muzeul constituie un punct de 8 § atracţie pentru vizitatori, dar, cu | g toate că există de multă vreme, g 1 nu s-a găsit o soluţie pentru ca 8 oaspeţii şi localnicii să-l poată \ I vizita după un program dinainte 8 8 stabilit. E atît de greu zilele acestea au început la ZA Bacău lucrările de finisaj la g un nou bloc cu 5 nivele. 8 Montajul panourilor la cele 40 de 18 apartamente a durat doar 25 de g jj zile. Constructorii din cadrul In- 8 2 treprinderii nr. 2 sunt satisfăcuţi jj g de succesele pe care le înregistrea g 8ză. Fără îndoială că de eficienţa 8 jj aplicării acestei metode s-au con- jj g vins şi tovarăşii din conducerea g 8 Trustului regional de construcţie 8 jj şi că în viitor nu vor mai ezita g să o extindă şi pe alte şantiere g 8 din regiune. 8 Acum o lună, cursa de auto- 8 g buze Oltenila-Greaca a fost8 anulată din cauza unei ploi g 8 care a făcut drumul impracticabil 8 I (explicaţie care ni s-a dat la au-1 g togara Oltenila). De atunei, deşi g g timpul a fost senin, pe traseul de 8 mai sus autobuzele nu-şi mai faci v cursa oMsrrzffic. On/jr CTSntracrdi ca jg I.R.T.A. Bucureşti este informată 8 8 că prin părţile Olteniţei plouă de g g o lună ziua şi noaptea ? g \ T umărul pe luna iunie al re- jj 8 1 vistei „Probleme agricole“, jj jj editată de Consiliul supe- 8 g riar al agriculturii, este dedicat jj 8 aproape în întregime probleme ]e lor legate de redarea în circuitul 8 * agricol a unor terenuri nepro- 8 8 ductive, precum şi de ridicarea g 8 fertilităţii terenurilor slab pro- 8 g ductive. Alături de oamenii de 8 8 ştiinţă cunoscuţi ca Gr. Obrejan, § 8 C. V. Oprea, I. Staicu, L. Pop etc. g g îşi fac cunoscute rezultatele cer- 8 8 cetărilor o seamă de specialiști 1 5 tineri. D" Bazele păcii ...fără doar şi poate, nu pot fi bazele militare. Există, însă, precum ştim, fiinţe care nu gîndesc astfel. Sunt oameni care preferă odihnei pe saltea sau rogojină somnul pe coji de nucă. Dar aceştia sunt nişte perverşi. Sînt, apoi, fabiri care se întind pe o saltea de piroane bine ascuţite. Sînt şi oameni, nu chiar atît de puţini, care iau saltelele prăpădiţilor, ca să doarmă ei pe o mie de saltele. Aceştia sînt nişte sadici, şi nu numai atîta..., — şi ştim despre cine e vorba. Să poţi dormi pe coji de nucă, pe cuie, pe arici sau pe un turn de saltele e o performanţă, o mani■ festare a sadis- I mului, sau a in- 1 conştienţei — sau I toate împreună. Dar ce să spui despre cel care, stînd în aceeaşi curte cu alţii şi neputîndu-i suferi, depozitează bombe peste bombe, piramide de bidoane ■ cu benzină şi fumează liniştit, gîndindu-se : — Le-o coc eu ! îmi fumez liniştit ţigara, şi pe urmă arunc mucul aprins între bombe şi benzină — şi i-am curăţat ! Planul unui asemenea om poate duce la uciderea cîtorva dintre co- locatari (dacă n-au avut grija să-l lege din timp pe ciudatul fumător), — dar viaţa temerarului inconştient, împrejmuit de nitroglicerină şi benizină, e, mai mult decit sigur, arvunită morţii. ...Cînd, într-un viitor, care, putem fi siguri, nu e prea îndepărtat, acest specimen va fi prezentat în ample lucrări de exegeză şi de sinteză, cititorii se vor afla în faţa unor extraordinare studii de istorie şi de economie politică, dar în egală măsură (sau, poate, în şi mai mare măsură) în faţa unui tulburător studiu de psihopatologie. Un negustor, care-şi face asemenea socoteli, chiar dacă este ameninţat de un iminent faliment, nu poate fi în toate minţile. O demenţă atavică sau o paralizie progresivă __ pe cont propriu, poate să dea cheia şi explicaţia. Să crezi că-ţi poţi prepara „ham and eggs“-ul sau „beefsteach“-ul pe un vulcan nu e numai o copilărie. Să-ţi imaginezi că poţi rade de pe faţa pămîntului tot părul (peri, meri, palmieri, parcuri, păduri, oameni pe care-i urăşti etc) şi să-ţi păstrezi intactă barba — iată ceea ce Benjamin Franklin (în al său „Plan de ameliorare morală") n-ar fi asociat noţiunii de „dragoste“ pentru claritate. E, limpede spus, o acţiune pe care nici un bărbier atomic nu o poate duce, în condiţiile de astăzi, la bun sfîrşit. Oamenii vor să trăiască, să muncească, să viseze şi să se odihnească. E ceva firesc. Firesc este ca ei să dorească să muncească şi să se odihnească nu pe bombe şi nici pentru bombe. Aceasta este dorinţa şi hotărîrea imensei majorităţi a oamenilor. Dar în insula Christmas a avut loc, iată, încă una din multele explozii ale actualei serii de experienţe cu arma nucleară, iar în Pacific, în regiunea insulei Johnston, zona interzisă navigaţiei s-a extins în vederea proiectatelor experienţe nucleare la mari altitudini. Delirul finanţatorilor acestor experienţe este în creştere. Henry L. Eccles, fost amiral în marina U.S.A., demonstrează (în cartea sa „Logistics in The National Defence“) că, uciderea, în război, a unui om costă mai mult decit întreţinerea lui pînă la bătrîneţe. Acum aproape 2000 de ani (sub Iulius Caesar) uciderea unui inamic costa 75 de cenţi (fostul amiral calculează costul în cenţi şi dolari şi nu în aureus-ul lui Caesar, acesta fiind, după cum se ştie prea bine, un simplu funcţionar (Continuare în pag. a 2-a) Eugen Jjebeleanu FERESTRE