Romînia Liberă, iulie 1962 (Anul 20, nr. 5510-5535)

1962-07-01 / nr. 5510

I­olului I ihn luate ((litte, uniti­ vát iminin libru ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINĂ Anul XX nr. 5510 4 pagini — 20 bani Duminică 1 iulie 1962 se­mmn cei spor RECOLTEI ZILE PLINE Am auzit această expresie la una din obişnuitele analize pe care le face consiliul gospodăriei de stat Slobozia, regiunea Bucureşti, şi — după cum ne-am dat seama — ea caracterizează foarte bine felul in care se munceşte în prezent aici. Spunea Crişan Peneş, directorul gospodăriei: „De cînd am trecut la recoltat am avut numai zile pline"... Aşa e. Din 27 iunie, de cînd s-a purces la strînsul grînelor şi pînă la 30 iunie s-a pus în poloage recolta de pe 150 hectare cu orz şi de pe 850 de hectare cu grîu. In urmă, combinele au treierat holda de pe circa 350 de hectare. Cu un aseme­nea ritm de lucru, termenul care s-a stabilit pentru încheierea secerişului şi a treierişului — 5 iulie — va fi de bună seamă respectat. Faptul e cu atît mai lăudabil cu cit producţia se dovedeşte mult mai mare decit se scontase iniţial. Ast­fel, după evaluări, se presupunea că se vor culege cite 2.300 kg. de orz şi cîte 2.500 kg. de grîu la hectar. Orzul a dat însă, în medie, cîte 2.600 kg. pe hectar, iar griul — circa 3.000 kg. pe hectar. Şi se ştie că, cu cit recolta e mai bogată, cu atît adunarea ei de pe cîmp e mai grea. Cum izbutesc totuși lucrătorii de la gospodăria de stat Slobozia să respecte viteza planificată la recol­tat ? In primul rind, printr-o bună organizare a lucrului. La începutul lui iunie, aici s-a alcătuit planul de muncă pe perioada verii stabilin­­du-se sarcini precise pe fiecare om. Utilajul fusese revizuit şi pus în stare de funcţiune. S-au procurat carburanţi şi piese de schimb, astfel incit să se asigure folosirea în per­manenţă a întregii capacităţi de lu­cru a maşinilor. Pentru controlarea îndeaproape a întregului proces de muncă, membrii consiliului au fost repartizaţi pe secţii. Potrivit indicaţiilor date de Con­siliul Superior al Agriculturii, s-a hotărît ca în primele zile, cînd plan­tele se află în fază­­ de coacere în pîrgă, să se recolteze în două răs­timpuri : mai intîi să se secere cu vindrovereie şi pe urmă să se tre­iere cu combinele. Mai apoi, în mo­mentul ajungerii grînelor la coacerea lor deplină, s-a stabilit să se lucreze numai cu combinele. Un rol deosebit de important îl joacă in grăbirea recoltării la gos­podăria de stat Slobozia spiritul de inițiativă al mecanizatorilor. Încă înainte de a intra în lan, comuniştii Gh. Chifu de la secţia Bora, Ion Roşu de la secţia Iazu şi alţii au adresat tovarăşilor lor o chemare : „Să recoltăm cu fiecare combină cel puţin 15 tone zilnic". Ideea lor a avut un larg ecou. In scurt timp, toţi mecanizatorii şi-au însuşit-o. Şi cînd au început să muncească, s-au străduit să se ţină de cuvînt. In pri­ma zi de treier, în urma windro­­verelor, cel mai bine s-au descurcat combinerii de la lazu. Fraţii Ion şi Alexandru Roşu, Dumitru Pielea şi alţii au treierat zilnic nu cîte 15, ci cîte 16 şi 17 tone cu fiecare com­bină. Mai apoi şi cei de la secţiile Bora şi Bucu au înscris în carnetele lor cifre asemănătoare. Acum fie­care se străduieşte să menţină acest ritm şi la lucrul direct în lan. Consiliul gospodăriei se întruneşte seară de seară pentru a vedea cum se desfăşoară munca. Cînd e necesar intervine pentru a îndrepta lucrurile. Bunăoară, acum două zile, la secţia Bucu o seamă de maşini nu puteau lucra pentru că, pe alocuri grînele erau necoapte. In acest timp la lazu ar mai fi fost nevoie de cîteva ma­şini. Consiliul, orientîndu-se opera­tiv, a procedat numaidecît la un transfer. Iată aici explicaţia ritmului fe­bril în care se lucrează la strînsul plinii pe tarlalele gospodă­riei de stat Slobozia. In felul acesta se poate munci însă nu numai acolo, ci şi în alte unitaţi. Peste tot există deci putinţa ca la recoltare să avem — cum plastic se exprima directo­rul de la Slobozia — numai zile pline. ION PAVELESCU Recomandările Consiliului Superior al Agriculturii In regiunile din sudul ţării a în­ceput intens secerişul. Din datele Consiliului Superior al Agriculturii reiese că în regiunile Bucureşti, Ga­laţi, Dobrogea, Oltenia şi Ploieşti recolta de orz a fost strînsă de pe mai mult de jumătate din suprafe­ţele cultivate. In aceste regiuni griul a fost recoltat de pe aproximativ 40.000 hectare. Aproape în întregime această suprafaţă a fost recoltată cu windrowerele şi secerătorile le­­gători. G.A.S. şi S.M.T. au folosit pînă acum cu mai mult randament windrowerele la recoltarea griului în pîrgă ca urmare a concentrării lor în unităţile cu suprafeţe mari de grîu, precum şi mai bunei orga­nizări a muncii. Peste cîteva zile recoltarea cerea­lelor păioase se va desfăşura din plin în întreaga ţară. Din constată­rile făcute pe teren de specialişti de la Consiliul Superior al Agriculturii rezultă că anul acesta unităţile a­­gricole socialiste sunt mai bine pre­gătite decit în anul trecut pentru strîngerea recoltei în toate regiunile trebuie luate în continuare măsuri pentru începerea recoltărilor de îndată ce lanurile au dat în pîrgă, pentru folosirea tutu­ror secerătorilor şi chiar a secerilor şi coaselor mai ales unde cerealele sînt culcate, în scopul preîntîmpină­­rii pierderilor prin şiştăvire, răscoa­­cere sau scuturare. Consiliul Supe­rior al Agriculturii recomandă să se folosească din plin combinele ime­diat ce sunt condiţii de lucru pentru aceste maşini. De asemenea, este necesar să se termine cit mai repe­de alegerea locurilor, organizarea ariilor şi scoaterea batozelor pe arii. O atenţie deosebită trebuie să se acorde strîngerii paielor de pe mi­rişti, folosindu-se în acest scop pre­sele de paie, colectoarele, tîrîşurile şi greblele mecanice, astfel ca para­lel cu recoltarea, să se poată exe­cuta arăturile adinei de vară. Pe terenurile care nu sînt destinate în­­sămînţărilor de toamnă, şi în­deosebi pe acele amenajate pentru­ irigat să se însămînţeze suprafeţe cit mai mari cu culturi furajere — porumb pentru siloz. (Agerpres) Colectiviştii din Ceacu, raionul Călăraşi, au contractat şi în acest an cu statul importante cantităţi de grine. Acum, o dată cu recoltatul, ei transportă cerealele contractate de pe cîmp direct la bazele de recepţie. In clişeu : Colectiviştii Gh. Dobre, Constantin Dumitru, Nicolae Ghenu şi Ion Miclăuş încărcînd un camion care va lua drumul silozului ill Foto I­I. PAVELESCU TELEGRAM Excelenţei sale DR. KWAME NKRUMAH Preşedintele Republicii Ghana ACCRA Cu prilejul celei de-a doua aniversări a proclamării Republicii Gha­na şi alegerii dv. în funcţia de preşedinte, transmit Excelenţei Voastre şi întregului popor ghanez, cele mai sincere felicitări din partea mea, a Consiliului de Stat, a guvernului şi poporului român. Bucuros să constat buna colaborare dintre Republica Populară Ro­mina şi Republica Ghana, îmi exprim convingerea că relaţiile priete­neşti dintre ţările noastre se vor dezvolta şi în viitor spre binele am­belor noastre popoare, al păcii şi progresului în întreaga lume. GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române A­ ­s ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Pe stadionul „1 Mai“ din Constanţa s-a desfă­­şurat sîm­bătă întîlnirea internaţională de fotbal dintre reprezentativa Indoneziei şi selecţio­nata regiunii Dobrogea. Au cîştigat fotbaliştii români cu scorul de 1-0 (1-0).­­ Ieri a început la Moscova tradiţionalul concurs de atletism „Me­­morialul fraţilor Zna­­menski". Probele s-au desfăşurat pe ploaie şi vînt. Totuşi atleta Sin Kin Dan din R.P.D. Co­reeană a realizat o ex­celentă performanţă e­­galînd propriul său re­cord mondial la 400 m plat cu timpul de 53“. Iolanita Balaş a cîştigat proba de sărituri în înălţime cu rezultatul de 1,80 m, iar Valeri Brumei, în întrecerea masculină, a sărit 2,15 m. Alte rezultate : lun­­gim­e : Ovanesian (URSS) 7,90 m, concurentul ro­mân Calnicov a ocupat locul 6 cu 7,36 m ; 5.000 m : Bolotnikov (URSS) 14’02­4/10 — sportivul român Barabaș s-a cla­sat al 6-lea cu timpul de 14’26''6/10. Feminin: suliță : Sastiko (URSS) 51,52 m. Maria Diaco­­nescu (RPR) a ocupat locul 5 cu 50,62 m. • Prima etapă a turu­lui ciclist al R. P. Un­gare (Budapesta-Gyor 159 km) a fost cîștigată la sprint de alergătorul maghiar Baracskai în 3h45’25”. In acelaşi timp a sosit un pluton de 40 de concurenţi printre care şi tinerii ciclişti ro­mâni I. Ardeleanu, C. Moiceanu şi FI. Cris­­tescu. « Aseară pe stadionul Republicii s-au desfăşu­rat finalele campionate­lor republicane de box. In ordinea categoriilor titlurile au revenit ur­mătorilor pugilişti: C. Ciucă, N. Mîndreanu, A. Olteanu, I. Dinu, Iosif Mihalik, C. Anton, V. Neagu, I. Monea, M. Ni­­colau şi V. Marluţan. BRAŞOV.­­ La U­­zinele de autocamioa­ne „Steagul roşu“ a fost înregistrată de curind cea de-a 5000-a propunere de inovaţii de la înfiinţarea cabi­netului tehnic şi pînă acum. Inovaţia a fost propusă de colectivul format din tehnicianul Hoffmann Francisc, laureat al Premiului de Stat, proiectantul Popescu Pompiliu şi tehnologul Mihai Bin­der. Aplicarea acestei inovaţii, care constă în modernizarea maşinii electronice pentru e­­chilibrarea dinamică a arborelui cotit, contri­buie la îmbunătăţirea calităţii operaţiei res­pective şi la sporirea productivităţii muncii cu 25 la sută. (Agerpres) ---------------------------­ A 5000-a propunere de inovaţii Colectivul secţiei matriţărie de la întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală Işi îndeplineşte cu cinste, lună de lună, sarcinile de producţie ce îi revin. Astfel planul pe luna iunie a fost realizat cu 5 zile înainte de termen. In clişeu : Doi dintre fruntaşii în producţie, Vasile Borodi şi Constantin Mîn­­zacu, muncitori frezori din această secţie în timpul lucrului Foto : MIHAI POPESCU c­a şi în alte întreprinderi din ţară, în aceste zile şi la Fa­brica de confecţii şi tricotaje din Bucureşti, în zeci şi zeci de car­neţele se înscriu ultimele realizări la încheierea primului semestru al anului. Oamenii se apleacă asupra coloanelor cu cifre şi din totalul în­scris, află cit s-a realizat, unde mai trebuie acţionat, fac confruntări. Se verifică coloanele în care este evi­denţiat planul de sortimente, sunt aşezate faţă în faţă contractele şi situaţia livrărilor, se adună şi în unele locuri se estimează valoarea economiilor. Şefii secţiilor, meşterii sau şefii de brigăzi îndrumă cu pricepere şi competenţă , la contractul nr... mai avem de lucrat confecţii sau trico­taje în cutare sau cutare culori, în cutare şi cutare model şi mărime. Şi astfel sunt canalizate nenumăra­tele noi posibilităţi ce apar în sec­toare spre acelaşi făgaş — realiza­rea întocmai a tuturor indicilor de plan şi a angajamentelor luate în acest an. Dar unde devin toate acestea fapt, cine sînt aceia care dau viaţă pla­nurilor şi angajamentelor ? Sectorul I al fabricii este fruntaş, el deţine drapelul. Acest lucru nu este întîmplător. Nu este brigadă în sector care să nu-şi fi realizat ritmic, decadă cu decadă, planul de producţie. La aceasta, au vegheat toţi oamenii secţiei. Cu trei luni în urmă, Paula Ar­­deleanu vorbise în consfătuirea de producţie despre gîndurile ce-o fră­­mîntau. Brigăzile 8 şi 10 pe care le conducea atunci erau printre cele i................... ........... Toţi indicii de plan­­ în atenţia colectivului­­ de muncă i ......... .................... mai bune. Aveau depăşiri de plan şi rezultate frumoase pe linia cali­tăţii confecţiilor ce le realizau. Dar atentă la munca celorlalte brigăzi din sector, ea nu putea fi mulţu­mită că unele aveau realizări mai slabe, deşi şi acestea îşi îndepli­neau sarcinile de plan. S-a gîndit atunci să preia conducerea unora dintre acestea şi a cerut să lucreze cu brigăzile 29 şi 31. Ajutată de ex­perienţa acumulată în practică, de priceperea în organizarea produc­ţiei, de cunoştinţele sale tehnice, dar mai ales de felul cum a ştiut să se apropie de oameni, în scurt timp ea a adus brigăzile 29 şi 31 la ni­velul rezultatelor celor fruntaşe. Şi cum se întîmplă deseori în aseme­nea cazuri, acum întrecerea cea mai „strînsă” se desfăşoară între brigă­zile pe care le condusese şi cele la conducerea cărora este în momen­tul de faţă comunista Ardeleanu. Şi brigăzile din sectorul V şi VII au înscrise pe agenda realizărilor cifre semnificative. Să amintim cîte­va dintre ele : brigada de la zona I, condusă de Titus Ionescu, cea de la zona VI, condusă de Radu Strîm­­beanu şi altele din sectorul V au realizat lună de lună toţi indicii de plan. La aceasta, i-a ajutat şi ac­ţiunea întreprinsă la începutul anu­lui la aceste zone, acţiune ca mun­citoarele să-şi însuşească lucrul la mai multe operaţii. Ori de cîte ori s-a introdus un sortiment sau un model nou în lucru, perioada de în­suşire a fabricaţiei acestuia nu a dus la o productivitate a muncii mai scăzută. Aceasta, deoarece mun­citoare ca Geta Rădulescu, Constan­ţa Bolteanu, Maria Dumitru, Bă­­laşa Ivan şi altele cunosc acum lu­crul la cinci-şase operaţii în loc de una. Metoda de calificare multila­terală a muncitorilor a fost aplica­tă şi de comunistul Marin Miu din sectorul VII, în brigăzile conduse de el sunt cunoscute acum operaţii­le înrudite de către 25 de oameni. Unul din angajamentele importan­te ale textiliştilor de la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti este îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. Oamenii şi-au pus la inimă acest lucru. Revizuirea din punct de vedere constructiv a tipa­relor pentru cămăşi bărbăteşti satis­face în prezent cele mai exigente cerinţe de calitate faţă de acest pro­dus. Un colectiv de ingineri şi tehni­cieni de la Serviciul tehnic al fa­bricii a studiat şi rezolvat în această perioadă îmbunătăţirea tiparelor îm­brăcămintei clasice din ţesături. Pe baza acestor studii, în fabrică a în­ceput să se aplice o nouă tehnologie la confecţionarea costumelor şi pal­­toanelor bărbăteşti. Dar dacă la serviciile de concep­ţie calitatea se citeşte şi se prevede în schiţele şi cifrele aşternute în planuri, în sectoare acestea prind forme reale pe produse. Iar maiştrii şi muncitorii de la fiecare loc de muncă aplică aceste proiecte ca fiind gîndite şi create de ei. Aşa munceşte Alexandrina Axente, con­ducătoarea brigăzii nr. 13 din sec­torul I; aşa gîndesc controloarele de calitate Elena Miron, de la ace­laşi sector sau controloarele din sec­torul VII, care au dovedit mult in­teres faţă de cursurile de îmbogăţire a cunoştinţelor la care au fost pre­zente cu regularitate. Grija şi aten- ELENA PAVELESCU (Continuare în pag. a 3-a) Din experienţa Fabricii de confecţii şi tricotate din Bucureşti La sfîrşit de Construcţii noi în Delta Dunării CONSTANŢA. — Delta Dunării se îmbogăţeşte în acest an cu noi construcţii şi amenajări. Colectivul Întreprinderii şantierelor de construcţii hidrotehnice Tulcea au dat în folosinţă, cu peste 100 de zile înainte de termen, numeroase construcţii de amenajare la complexul stanicol Stipoc- Pardina. In urma acestor lucrări s-au creat condiții mai bune de muncă la acest complex. Pentru muncitorii şi cercetătorii de la Maliuc, sunt în construcţie în stadiu avansat cinci blocuri noi de locuinţe. Totodată aici continuă lucră­rile de extindere a reţelei de alimentare cu apă, de canalizare şi încăl­zire termică. (Agerpres) M M Ihrohmm dmM • SE REIAU ZBORURILE DE AGREMENT începînd de astăzi, 1 iulie se reiau cursele de agrement cu avioanele T.A.R.O.M. Asemenea zboruri se vor efectua atît pe aeroporturile Băneasa cit şi pe cele din localităţile Arad, Oradea, Iaşi, Cluj, Baia Mare şi Deva. Formînd numărul de telefon 17.75.16 bucureştenii vor putea afla ora de zbor cit şi alte amănunte care inte­resează. Pentru cei din localităţile a­­mintite agenţiile T.A.R.O.M. respecti­ve le va sta la dispoziţie cu orice lă­murire. EXPOZIŢIE INTERREGIONALĂ DE ARTA PLASTICA SUCEAVA.­­ In sălile Muzeului re­gional s-a deschis o expoziţie interre­gională de artă plastică (pictură, sculptură), organizată de Casa regio­nală a creaţiei populare, în colaborare cu Muzeul regional Suceava şi cu fi­liala Uniunii artiştilor plastici din Iaşi. Se află expuse peste 80 de lu­­crări create de artiştii plastici din re­giunile Iaşi, Bacău, Galaţi şi Suceava, a căror tematică se inspiră din viaţa nouă a satelor şi oraşelor moldovene. (Agerpres) AMENAJĂRI IN STAŢIUNILE DE PE VALEA OLTULUI La Călimăneşti a fost dată in folo­sinţă recent vila „Oltul" cu o capa­citate de 165 de locuri. In acest fel, capacitatea de cazare a staţiunii creşte la 2000 de locuri pe serie. Oa­menii muncii veniţi la odihnă sau tratament găsesc aici o bază modernă de fizioterapie, un laborator culinar etc. Importante amenajări s-au făcut şi în celelalte staţiuni de pe Valea Ol­tului. La Olăneşti, de exemplu, a fost dat în folosinţă un bloc alimentar, s-a terminat construcţia unui com­plex comercial care cuprinde maga­zine, un restaurant şi o cofetărie. 16 SORTIMENTE DE APE MINERALE In ultimul timp au fost luate noi măsuri menite să asigure o mai bună servire a bucureştenilor care fac cură de ape minerale. Prin unităţile comerciale vor fi puse în vînzare în cursul acestui an, peste 800.000 de sticle de ape minerale în 16 sorti­mente, în 14 magazine, situate în di­ferite puncte ale oraşului, au fost înfiinţate raioane specializate pentru desfacerea acestui produs. De aseme­nea, în grădina Cişmigiu a luat fiinţă o unitate pentru desfacerea apelor minerale la pahar. (Agerpres) EXPOZIŢIA INDUSTRIEI LOCALE BRAŞOV (de la corespondentul nos­tru).­­ La parterul unui bloc de lo­cuinţe de pe strada Karl Marx s-a deschis Expoziţia întreprinderilor de industrie locală din regiune unde se găsesc expuse peste 1.000 de produse. Cele 11 întreprinderi expun o variată gamă de sortimente noi care se bucu­ră de atenţia vizitatorilor. Cei care îşi petrec anul acesta con­cediul la Mamaia vor avea noi surprize. Una din acestea este ho­telul cu 15 etaje a cărui construcție s-a terminat de curind. Foto: RIDVAN MEMETCEA ■! r- -ffTi A joooaoooooocoeocaoooaoecoaaoooaoeoooasooooi C­ olectivul Filarmonicii de stat Banatul“ din Timișoara a prezentat în cursul acestei § 8 săptămîni, sub conducerea diri- 8 jj jorului Nicolae Boboc, un con- | g cert simfonic popular. De remar- | 8 cat este faptul că soliștii concer- | | tului a^i fost elevi ai școlii medii | g de muzică din localitate — Ange- g 8 la Gavrilă, Cornelia Vasile şi 8 I Tom­a Vesmaş. D­upă o croazieră pe mare in § arşita dogoritoare a soare- g­u­lui, este firesc ca la inapo- 8 I 8 iere să cauţi o băutură răcoritoa- | ; § re. In portul turistic Tomis insă 8 I 8 nu poţi să-ţi procuri astfel de 8 8 lucruri. Nu se găsește nici măcar g g o cişmea cu apă potabilă. Consi- 8 8 deră oare tovarășii de la sfatul ?, 8 popular orășenesc că oamenii își­­ g pot astîmpăra setea cu apă de g 8 mare ? g 8 2 8 In portul Brăila echipa de g I 1 scafandri condusă de mais- | g trul Ion Sîrbu este bine g 8 cunoscută. Echipa are sarcina 8 I de a asigura navigaţia vaselor , g prin cercetarea permanentă a g 8 bazinelor şi a căii navigabile. 8 g Prin această acţiune, scafandrii | g vin nu numai în ajutorul navi­­g 8 gatorilor ci şi al oţelarilor. în 8 I timpul cercetărilor ei descoperă­­ g epavele unor vase scufundate de g 8 multă vreme şi le scot la supra- | g faţă. în acest fel în ultimul timp | 8 ei au valorificat peste 100 tone g jj fier vechi. ,| 8­­| n oraşul Brad există un in- | g in­teresant muzeu care cu­ | 8 prinde o bogăţie de docu- g jj mente şi obiecte privind istoricul | g muncii în minele de aur. Pe baza g 8 schimbului, s-au adus acolo şi o 8 § serie de obiecte interesante din | g alte ţări. . g 8 Muzeul constituie un punct de 8 § atracţie pentru vizitatori, dar, cu | g toate că există de multă vreme, g 1 nu s-a găsit o soluţie pentru ca 8 oaspeţii şi localnicii să-l poată \ I vizita după un program dinainte 8 8 stabilit. E atît de greu z­ilele acestea au început la ZA Bacău lucrările de finisaj la g un nou bloc cu 5 nivele. 8 Montajul panourilor la cele 40 de 1­8 apartamente a durat doar 25 de g jj zile. Constructorii din cadrul In- 8 2 treprinderii nr. 2 sunt satisfăcuţi jj g de succesele pe care le înregistrea­ g 8ză. Fără îndoială că de eficienţa 8 jj aplicării acestei metode s-au­ con- jj g vins şi tovarăşii din conducerea g 8 Trustului regional de construcţie 8 jj şi că în viitor nu vor mai ezita­­ g să o extindă şi pe alte şantiere g 8 din regiune. 8 A­cum o lună, cursa de auto- 8 g buze Oltenila-Greaca a fost­­­8 anulată din cauza unei ploi g 8 care a făcut drumul impracticabil 8 I (explicaţie care ni s-a dat la au-1 g togara Oltenila). De atunei, deşi g g timpul a fost senin, pe traseul de­ 8 mai sus autobuzele nu-şi mai faci v cursa oMsrrzffic. On/jr CTSntracrdi ca j­g I.R.T.A. Bucureşti este informată 8 8 că prin părţile Olteniţei plouă de g g o lună ziua şi noaptea ? g \ T umărul pe luna iunie al re- jj 8 1 vistei „Probleme agricole“, jj jj editată de Consiliul supe- 8 g riar al agriculturii, este dedicat jj 8 aproape în întregime probleme­ ]­e lor legate de redarea în circuitul 8 * agricol a unor terenuri nepro- 8 8 ductive, precum şi de ridicarea g 8 fertilităţii terenurilor slab pro- 8 g ductive. Alături de oamenii de 8 8 ştiinţă cunoscuţi ca Gr. Obrejan, § 8 C. V. Oprea, I. Staicu, L. Pop etc. g g îşi fac cunoscute rezultatele cer- 8 8 cetărilor o seamă de specialiști 1 5 tineri. D" Bazele păcii ...fără doar şi poate, nu pot fi bazele militare. Există, însă, pre­cum ştim, fiinţe care nu gîndesc astfel. Sunt oameni care preferă odihnei pe saltea sau rogojină somnul pe coji de nucă. Dar aceştia sunt nişte perverşi. Sînt, apoi, fabiri care se întind pe o saltea de piroane bine ascuţite. Sînt şi oameni, nu chiar atît de puţini, care iau saltelele prăpădi­ţilor, ca să doarmă ei pe­ o mie de saltele. Aceştia sînt nişte sadici, şi nu numai atîta..., — şi ştim despre cine e vorba. Să poţi dormi pe coji de nucă, pe cuie, pe arici sau pe un turn de saltele e o per­formanţă, o mani­■ festare a sadis- I mului, sau a in- 1 conştienţei — sau I toate împreună. Dar ce să spui despre cel care, stînd în aceeaşi curte cu alţii şi ne­­putîndu-i suferi, depozitează bombe peste bombe, piramide de bidoane ■ cu benzină şi fumează liniştit, gîn­­dindu-se : — Le-o coc eu ! îmi fu­mez liniştit ţigara, şi pe urmă arunc mucul aprins între bombe şi benzi­nă — şi i-am curăţat ! Planul unui asemenea om poate­­ duce la uciderea cîtorva dintre co-­­ locatari (dacă n-au avut grija să-l lege din timp pe ciudatul fumător), — dar viaţa temerarului inconştient, împrejmuit de nitroglicerină şi ben­­i­zină, e, mai mult decit sigur, arvu­nită morţii. ...Cînd, într-un viitor, care, pu­­­­tem fi siguri, nu e prea îndepărtat, acest specimen va fi prezentat în ample lucrări de exegeză şi de sin­teză, cititorii se vor afla în faţa unor extraordinare studii de istorie şi de economie politică, dar în egală măsură (sau, poate, în şi mai mare măsură) în faţa unui tulbu­rător studiu de psihopatologie. Un negustor, care-şi face aseme­nea socoteli, chiar dacă este ame­ninţat de un iminent faliment, nu poate fi în toate minţile. O demenţă atavică sau o pa­ralizie progresivă __ pe cont propriu, poate să dea cheia şi explicaţia. Să crezi că-ţi poţi prepara „ham and eggs“-ul sau „beefsteach“-ul pe un vulcan nu e numai o copilă­rie. Să-ţi imaginezi că poţi rade de pe faţa pămîntului tot părul (peri, meri, palmieri, parcuri, păduri, oa­meni pe care-i urăşti etc) şi să-ţi păstrezi intactă barba — iată ceea ce Benjamin Franklin (în al său „Plan de ameliorare morală") n-ar fi asociat noţiunii de „dragoste“ pentru claritate. E, limpede spus, o acţiune pe care nici un bărbier atomic nu o poate duce, în condiţiile de astăzi, la bun sfîrşit. Oamenii vor să trăiască, să mun­cească, să viseze şi să se odihnească. E­ ceva firesc. Firesc este ca ei să dorească să muncească şi să se odihnească nu pe bombe şi nici pentru bombe. Aceasta este dorinţa şi hotărîrea imensei majorităţi a oamenilor. Dar în insula Christmas a avut loc, iată, încă una din multele explozii ale actualei serii de experienţe cu arma nucleară, iar în Pacific, în regiunea insulei Johnston, zona in­terzisă navigaţiei s-a extins în ve­derea proiectatelor experienţe nu­cleare la mari altitudini. Delirul finanţatorilor acestor ex­perienţe este în creştere. Henry L. Eccles, fost amiral în marina U.S.A., demonstrează (în cartea sa „Lo­gistics in The National Defence“) că, uciderea, în război, a unui om costă mai mult decit întreţinerea lui pînă la bătrîneţe. Acum aproape 2000 de ani (sub Iulius Caesar) uci­derea unui inamic costa 75 de cenţi (fostul amiral calculează costul în cenţi şi dolari şi nu în aureus-ul lui Caesar, acesta fiind, după cum se ştie prea bine, un simplu funcţionar (Continuare în pag. a 2-a) Eugen Jjebeleanu FERESTRE

Next