Romînia Liberă, august 1962 (Anul 20, nr. 5536-5561)
1962-08-01 / nr. 5536
minin mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XX nr. 55364 pagini — 20 bani Miercuri 1 august 1062 La furnalul nr. 1 al Combinatului siderurgic din Reşiţa se elaborează o nouă şarjă Foto AGERPRES !czop7hAREAi Uzina coordonatoare [RĂSPUNDERE . , . , . ,, , jcoLECTivĂj şi cerinţele producţiei La rubrica „Cooperarea, răspundere colectivă“ — s-au publicat, în ziarul „România liberă“, o serie de articole în care se dezbatea o problemă deosebit de importantă pentru: întreprinderile din industria constructoare de maşini, în etapa actuală, cînd dezvoltarea producţiei are loc pe baza adîncirii continue a specializării şi a cooperării întreprinderilor, ne stau în faţă sarcini multiple şi complexe. Ele privesc atît necesitatea îmbunătăţirii şi perfecţionării relaţiilor de cooperare cît şi întărirea răspunderii pentru munca ce o îndeplinim. Uzină coordonatoare sau furnizori, toţi avem aceeaşi răspundere în execuţia produsului. Consider că experienţa pozitivă dobîndită în munca de cooperare de către fiecare colectiv în parte este un bun ce trebuie să fie cunoscut şi răspîndit. De aceea, în cele ce urmează, îmi propun să înfăţişez cîteva aspecte din experienţa colectivului uzinelor „23 August“, în această direcţie. Mă voi referi în continuarea discuţiilor purtate în ziar, la munca de cooperare pentru realizarea liniilor de ciment. Ca uzină coordonatoare, în fabricaţia acestor linii avem în sarcina noastră urmărirea îndeplinirii la termen şi în condiţii calitative bune a agregatelor şi a subansamblelor liniilor de ciment. Această urmărire are loc în secţiile şi atelierele noastre şi se extinde şi la furnizori şi montori. , Urmărirea fabricaţiei în uzină se face de către un colectiv central împărţit pe probleme : de proiectare, de tehnologie, urmărire în execuţie, aprovizionare cu materiale, livrare şi expediere. Colectivul central are corespondenţi în secţiile de fabricaţie, o seria de Ingineri şi maiştri, care în baza graficelor primite, urmăresc execuţia agregatelor în termenele stor ing. A. Bozgan director general al Uzinelor „23 August“ din Capitală silite prin grafice de către consiliul coordonator. O dată cu trecerea, în 1960, la fabricarea liniilor de ciment de 800 tone pe zi, în locul celor de 300 tone, cooperarea a trebuit să fie extinsă. Dacă în 1960, pentru uzina noastră, o linie de ciment însemna circa 500 tone de agregate, acum pentru o linie tehnologică executăm circa 2.500 — 3.000 tone de utilaje. Aceasta — cu toate că numărul uzinelor cu care cooperăm a crescut la 17, ele executînd agregate complexe sau reductoare, motoare şi aparataj electric, ventilatoare etc. A fost necesar, deci ca producţia internă să o organizăm cît mai bine, pentru a face faţă acestui volum sporit de lucru. De aceea, în planul de producţie al uzinei, liniile tehnologice de ciment sunt cuprinse într-un capitol separat de plan, defalcat pe subansamble ce reprezintă comenzi interne pentru secţii. In planul secţiei cazane, intră, de exemplu, cuptorul de clincher, morile de ciment şi de pastă ; la secţia mecanică — mecanismele de acţionare a cuptorului; la secţia vagoane — anexe la răcitorul grătar, la camera de fum, şi aşa mai departe. In secţiile productive, un inginer, ajutat de dispeceri, urmăreşte graficele de execuţie a pieselor, ca şi calitatea lor. Cooperarea între secţiile uzinei este urmărită şi îndrumată şi de către serviciul nostru de producţie. Bunăoară, ţinîndu-se cont de capacitatea de producţie a strungului carusel cu diametrul de 4.000 mm, s-a stabilit prin plan intern ca formarea şi turnarea fundurilor pentru morile de ciment şi pastă să se execute în lunile mai şi iunie, în luna iulie, s-a folosit din plin capacitatea strungului amintit, iar în luna ce urmează, pregătim aceste agregate pentru recepţie şi livrare pe şantier. Pe măsură ce ne-am organizat producţia, noi am putut să preluăm unele colaborări, care, pe specificul uzinei unde se realizau, nu erau economice, contribuind astfel şi la specializarea acestor uzine. Acum, executăm în uzina noastră inelele de rulare ale cuptorului, cooperare preluată de“ Combinatul siderurgic Hunedoara. Tehnologii metalurgi au reuşit ca, o dată cuaceastă preluare, să aplice şi o tehnologie avansată, cum este aceea a turnării înclinate a pieselor. La piesele turnate astfel, s-a obţinut pînă în prezent o economia de peste 10 tone oţel (Continuare in pag. a 3-a) In industria petrolului şi chimiei Importante economii peste plan Muncitorii, Inginerii şi tehnicienii din întreprinderile industriale care aparţin de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei au realizat în primul semestru al anului, la întreaga producţie-marfă, economii peste plan în valoare de 55.572.000 lei. Acest succes este rezultatul preocupării chimiştilor şi petroliştilor de a utiliza mai bine capacităţile de producţie şi a gospodări cît mai chibzuit materiile prime şi auxiliare. In acest fel, pe lingă depăşirea planului de producţie, ei au redus cheltuielile de fabricaţie la numeroase produse. In fruntea acestei acţiuni se situează petroliştii din sectorul prelucrării ţiţeiului. (Agerpres) Proletari din toate țările, uniți-vă. AZI VA INFORMĂM DESPRE LA CLUBUL PETROLIŞTILOR Zi de zi, la Clubul muncitorilor petrolişti din Bîlteni, regiunea Oltenia, se desfăşoară o susţinută activitate. In sala de spectacole, se ţin cu regularitate conferinţe, iar diferite echipe artistice prezintă programe în cinstea petroliştilor fruntaşi. Cele peste 4.200 de volume ale bibliotecii sunt foarte mult solicitate de muncitorii petrolişti. Tot în activitatea clubului se pot enumera şi cele treisprezece recenzii care au avut loc în ultima vreme,după care au urmat discuţii pe tema „Ce să citim". (PROCOPIE VULPE muncitor petrolist). MAGAZIN SPECIAL CLUJ. — (de la corespondentul nostru). In scopul eliminării stocurilor supranormative ale unor întreprinderi, la Cluj a fost înfiinţată recent o nouă unitate comercială (cu sediul în piaţa Libertăţii) un magazin special care se ocupă exclusiv cu desfacerea de mărfuri metalo-chimice provenite din stocuri supranormative. Cumpărătorii găsesc aici un larg sortiment de vopsele, piese pentru instalaţii sanitare, şuruburi etc. încă din prima zi a deschiderii sale, noul magazin a cunoscut o mare afluenţă de cumpărători. PRIMUL SPECTACOL AL ANSAMBLULUI FOLCLORIC „SINAGRUPPE" DIN ZURICH Marţi 31 iulie la Casa raională de cultură „1 Mai“, a avut loc primul spectacol dat de ansamblul folcloric „Slinagruppe" din Zürich, care se află în ţara noastră la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. Spectacolul s-a bucurat de o caldă primire din partea publicului. In continuare, formaţia elveţiană va prezenta mai multe spectacole pe Valea Prahovei şi pe litoral. MANUSCRISELE DIN ADA-KALEH CRAIOVA (de la corespondentul nostru). In patrimoniul Arhivelor Statului din Craiova a intrat recent o colecție de manuscrise vechi în limba turcă, donate de comunitatea musulmană din insula Ada-Kaleh. Parte din manuscrise sunt împodobite cu miniaturi. CUM VA FI VREMEA . Pentru zilele de 2, 3 şi 4 august se prevede următorul timp probabil : Vreme în general frumoasă, cu cer variabil mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Averse locale de ploaie vor cădea în cursul după amiezelor în sucul şi regiunea muntoasă a ţării. Vînt potrivit, din sectorul estic. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cuprinse între 12 la 22 de grade, iar maximele între 22 la 32 grade, mai ridicate la sfîrșitul intervalului. M Printre alte măsuri luate în scopul unei cît mai bune serviri a populaţiei, cooperativa „Unirea“ din Suceava a înfiinţat şi o secţie de spălătorie-curăţătorie chimică pentru haine. Au fost montate aici o maşină de spălat, o centrifugă de stors, cazane pentru vopsit. Lipseşte însă uscătoria şi... apa. De uscat hainele, să zicem că le mai usuci la soare (cînd se poate). In ce priveşte apa însă, este cam dificil să se lucreze cu... materialul clientului. Nu e de aceeaşi părere I.G.O. Suceava care tărăgănează de multă vreme alimentarea cu apă a secţiei ? Aşii de mult, la ospătăria dina oraşul Roman a fost introdus sistemul autoservirii. Prin noul sistem, consumatorii pot să ia masa într-un termen mult mai scurt şi în condiţii de igienă superioare. Asta ar trebui să servească drept exemplu tovarăşilor din direcţia comercială a sfatului popular regional, care trebuie să ia măsuri de extindere a acestui sistem şi in alte unităţi de acest fel din regiune. Suletul Expres automat din Braşov, apartinînd de T.A.P. „Carpali“ — responsabil Mircea Grosu — se bucura de o largă popularitate in rindul publicului consumator. Se bucura, dar oamenii au Început acum să-l ocolească. Nu de alta, i dar instalaţiile automate s-au cam „plictisit" să funcţioneze. Astfel, la automatul pentru băuturi, după Introducerea lisei, ajungi In posesia a mimat 50 la sută din confinutul normal. Oare şi cei din trustul de alimentaţie publică lucrează tot... automat ? Primii absolvenţi ai şcolii medii serale de pe lingă întreprinderea forestierădin Nehoiu au sărbătorit de curînd luarea examenului de maturitate. Aceştia sunt 40 dintre muncitorii forestieri ai întreprinderii. F. Nehioiu este prima unitate forestieră a căror „ţapinari“ sunt absolvenţi de şcoală medie. " Sperăm că în curînd alte între- prinderi forestiere vor urma celor din Nehoiu. ASIGURAREA FURAJELOR ÎNSILOZATE HRANA ANIMALELOR PENTRU In ultimii ani, datorită măsurilor luate de partid şi guvern, au fost obţinute succese însemnate în creşterea efectivelor de animale şi a producţiei lor. Paralel cu măsurile luate pentru mărirea şi îmbunătăţirea şeptelului au fost întreprinse numeroase acţiuni în vederea asigurării unei baze furajere tot mai îndestulătoare. An de an au fost extinse suprafeţele cultivate cu plante furajere şi mai ales cu porumb pentru siloz. Ca urmare, cantitatea totală de furaje însilozate a sporit de aproape cinci ori între anii 1958—1961. Numeroase gospodării de stat şi gospodării colective, aplicînd o furajare raţională în care porumbul siloz, completat cu alte furaje, a constituit nutreţul de bază în timpul iernii, au obţinut rezultate din cele mai bune. La G.A.S. Coţuşca, regiunea Suceava, s-a obţinut anul trecut o producţie medie de 4.052 litri de lapte de la un efectiv de 218 vaci, la un preţ de cost de 0,95 lei litrul. Rezultate bune au obţinut şi gospodăriile de stat Peştera, regiunea Dobrogea, Variaş, regiunea Banat, Sălard, regiunea Crişana, şi altele. Şi în multe gospodării colective, porumbul siloz a constituit în timpul iernii nutreţul de bază în hrana animalelor, ceea ce a dus la obţinerea unor producţii bune. Gospodăriile colective Palazu-Mare şi Viile Noi, regiunea Dobrogea, au realizat anul trecut peste 3.000 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. REZULTATELE OBŢINUTE DE INSTITUTUL DE CERCETĂRI ZOOTEHNICE, DE INSTITUTUL DE CERCETĂRI DE LA FUNDULEA ŞI DE STAŢIUNILE EXPERIMENTALE ARATĂ CĂ CELE MAI BUNE REALIZĂRI SE OBŢIN PRIN INSILOZAREA PORUMBULUI ÎN AMESTEC CU SOIA ŞI ALTE PLANTE LEGUMINOASE. La Institutul de la Fundulea, prin folosirea porumbului siloz în amestec cu soia, producţia medie de lapte de fiecare vacă furajată a crescut într-un singur an cu peste 1.000 de litri. La Staţiunea experimentală zootehnică Ruşeţu, regiunea Galaţi, în anul 1959, cînd s-au asigurat cite 6 tone de furaje însilozate de fiecare vacă, s-a obţinut o producţie medie de 2.600 litri de lapte. In anul 1961, cînd s-au folosit în medie cite 9 tone de furaje însilozate, producţia medie de lapte de la fiecare vacă furajată a ajuns la 4.053 de litri. Cultura porumbului de siloz în amestec cu leguminoase s-a extins mult şi în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective. Anul acesta, efectivul de animale în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective creşte mult faţă de anul trecut. Pe lingă mărirea efectivului pe baza reţinerii prăsilei proprii,, gospodăriile colective au cumpărat peste 100.000 de vaci — depăşind cu 3 la sută prevederile anuale — precum şi 172.000 de viţele, 340.000 de ovine etc. Creşterea în continuare a numărului de animale din toate speciile şi a producţiei acestora necesită o grijă deosebită pentru asigurarea furajelor. In acest scop s-a prevăzut ca anul acesta să se însilozeze 8.500.000 tone de furaje. în curînd va începe campania de însilozare a porumbului, principala plantă furajeră pentru siloz. In vederea asigurării cantităţilor necesare de furaje însilozate de bună calitate, pe baza cercetărilor întreprinse în staţiunile experimentale şi a experienţei gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective fruntaşe, Institutul central de cercetări agricole recomandă : In fiecare G.A.S. şi G.A.C. să se însilozeze în medie cite 10 tone de nutreţuri de fiecare vacă, 5 tone pentru tineretul taurin şi cite 0,5 tone de fiecare oaie şi scroafă de reproducţie. De aceea, este necesar să se însilozeze toate resursele furajere existente în gospodării, de acum şi pînă la căderea zăpezii. Astfel, PE LINGĂ PORUMBUL DIN CULTURĂ PURĂ ŞI CEL CULTIVAT ÎN AMESTEC CU LEGUMINOASE, SE VA ÎNSILOZA PORUMBUL DIN CULTURILE DUBLE, ROGOZURI, STUF ETC. De asemenea, trebuie însilozate sorgul, otava de iarbă, de trifoi şi lucernă, de iarbă de sudan, samurastra, frunzele şi capetele de sfeclă, dovlecii, pepenii şi morcovii furajeri, cartofii mărunţi, resturile din grădinile de legume, diferite ierburi şi buruieni de pe marginea drumurilor, din livezi, borhoturile umede în amestec cu coceni de porumb etc. In ceea ce priveşte perioada de însilozare a porumbului se recomandă unităţilor să ţină seama de faza de vegetaţie a fiecărei culturi. In general, porumbul trebuie să fie însilozat în momentul cînd conţine cantităţile maxime de unităţi nutritive şi cînd are o umiditate (suculenţă) de 65—75 la sută. Porumbul, în mod normal, trebuie să fie recoltat în faza de lapte-ceară, pentru că în această fază conţine circa 70 la sută apă şi 20—25 la sută unităţi nutritive la 100 kg de nutreţ. Sînt însă situaţii cînd din lipsă de utilaje nu se poate însiloza întreaga cantitate de porumb în faza de coacere lapte-ceară. De aceea, este bine să se înceapă această lucrare mai devreme pentru ca cea mai mare parte din porumb să fie însilozată în perioada optimă, cînd plantele au suculenţa necesară obţinerii unui nutreţ de bună calitate. LA ALEGEREA MOMENTULUI DE RECOLTARE A PLANTELOR PENTRU A FI ÎNSILOZATE, NU TREBUIE PROCEDAT ŞABLON. ACEASTA TREBUIE SĂ VIE O (Continuare în pag. a 3-a) Recomandările Institutului central de cercetări agricole La gospodăria colectivă din comuna Cuneşti, raionul Călăraşi se execută arături de vară pe întinse suprafeţe. Mecanizatorii de la S.M.T. Ciocăneşti, care lucrează aici, îşi dau silinţa să facă muncă de calitate cît mai bună, ştiind că de aceasta depinde în mare măsură recolta anului viitor. în clişeu , ing. P. Ivan, vicepreşedintele Consiliului agricol regional Bucureşti, stă de vorbă cu tractoriştii Iancu Dumitru şi Călin Tudora despre posibilităţile care există pentru a grăbi executarea amintitei lucrări. Foto : A. CONSTANTINESCU -----------------------------------------------------------------------------------------ÎN AUDIENŢĂ O legătură trainica cu cetăţenii Iul în care sunt rezolvate problemele pe care le ridică cetăţenii, ce se întîmplă cu acelea a căror soluţionare necesită unele cercetări şi verificări. Din constatările făcute în cîteva rînduri, din discuţiile purtate cu o serie de cetăţeni, reiese că comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Brăila acordă, în ultima vreme, mai multă atenţie acestei probleme. In orele de audienţă, numeroşi cetăţeni vin la comitetul executiv cu cele mai felurite probleme de interes obştesc şi personal. Remarcînd în treacăt că este respectat întocmai programul stabilit, ne vom opri asupra cîtorva aspecte legate de atenţia ce o acordă comitetul executiv fiecărui caz în parte. La începutul primăverii, locuitorul Manea Nedelcu din str. Independenței nr. 91, exprimînd dorința mai multor cetăţeni din cartierul Comorofea, a solicitat sprijin comitetului executiv în amenajarea unei zone verzi. Constatîndu-se întemeiată această cerință, comitetul executiv, prin întreprinderea de gospodărie comunală, a luat măsuri corespunzătoare. Mulţi dintre cei ce vin în audienţă au de obicei probleme mai urgente şi ar dori să clarifice cît mai repede ceea ce îi frămîntă. în asemenea cazuri, este nevoie de operativitate. Iată un caz: fostul cazangiu Ion Moise, astăzi pensionar, avea nevoie de o dovadă pentru fiul său internat într-un spital din Galaţi în condiţii mai puţin obişnuite. Cu atenţie, tov. I. Ioan, secretarul comitetului executiv, care răspunde de problema respectivă, l-a ascultat şi i-a cerut unele amănunte, s-a interesat la secţia de specialitate cum se procedează în asemenea situaţie. Normal ar fi fost ca solicitantul să depună o cerere şi, la cîteva zile după audienţă, să primească dovada. Ţinîndu-se seama L. BASSESO corespondentul „Rominiei libere" (Continuare in pag. a 2-a) După cum se ştie, primirea cetăţenilor în audienţă la comitetele executive ale sfaturilor populare, la secţiile acestora, este una din formele de legătură a organelor locale de stat cu masele. Stabilirea precisă a zilelor şi a orelor de audienţă este desigur un lucru necesar; mai important este însă re- O imagine de pe Șoseaua Miilor din Capitală Foto ! MXHAI eaPftSCU