Romînia Liberă, august 1962 (Anul 20, nr. 5536-5561)

1962-08-01 / nr. 5536

minin mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XX nr. 55364 pagini — 20 bani Miercuri 1 august 1062 La furnalul nr. 1 al Combinatului siderurgic din Reşiţa se elaborează o nouă şarjă Foto­­ AGERPRES !czop7hAREAi Uzina coordonatoare [RĂSPUNDERE . , . , . ,, , jcoLECTivĂj şi cerinţele producţiei La rubrica „Cooperarea, răspun­dere colectivă“ — s-au publicat, în ziarul „România liberă“, o serie de articole în care se dezbatea o problemă deosebit de importantă pentru: întreprinderile din industria constructoare de maşini, în etapa actuală, cînd dezvoltarea produc­ţiei are loc pe baza adîncirii con­tinue a specializării şi a cooperă­rii întreprinderilor, ne stau în faţă sarcini multiple şi complexe. Ele privesc atît necesitatea îmbunătă­ţirii şi perfecţionării relaţiilor de cooperare cît şi întărirea răspun­derii pentru munca ce o îndepli­nim. Uzină coordonatoare sau furnizori, toţi avem aceeaşi răs­pundere în execuţia produsului. Consider că experienţa pozitivă dobîndită în munca de cooperare de către fiecare colectiv în parte este un bun ce trebuie să fie cu­noscut şi răspîndit. De aceea, în cele ce urmează, îmi propun să înfăţişez cîteva aspecte din expe­rienţa colectivului uzinelor „23 August“, în această direcţie. Mă voi referi în continuarea discuţiilor purtate în ziar, la munca de coope­rare­ pentru realizarea liniilor de ciment. Ca uzină coordonatoare, în fa­bricaţia acestor linii avem în sar­cina noastră urmărirea îndeplinirii la termen şi în condiţii calitative bune a agregatelor şi a suban­­samblelor liniilor de ciment. A­­ceastă urmărire are loc în secţiile şi atelierele noastre şi se extinde şi la furnizori şi montori. , Urmărirea fabricaţiei în uzină se face de către un colectiv central împărţit pe probleme : de proiec­tare, de tehnologie, urmărire în execuţie, aprovizionare cu mate­riale, livrare şi expediere. Colecti­vul central are corespondenţi în secţiile de fabricaţie, o seria de Ingineri şi maiştri, care în baza graficelor primite, urmăresc exe­cuţia agregatelor în termenele stor­­ ing. A. Bozgan director general al Uzinelor „23 August“ din Capitală silite prin grafice de către consi­liul coordonator. O dată cu trecerea, în 1960, la fabricarea liniilor de ciment de 800 tone pe zi, în locul celor de 300 tone, cooperarea a trebuit să fie extinsă. Dacă în 1960, pentru uzina noastră, o linie de ciment însemna circa 500 tone de agregate, acum pentru o linie tehnologică execu­tăm circa 2.500 — 3.000 tone de utilaje. Aceasta — cu toate că numărul uzinelor cu care coope­răm a crescut la 17, ele executînd agregate complexe sau reductoare, motoare şi aparataj electric, venti­latoare etc. A fost necesar, deci ca producţia internă să o organi­zăm cît mai bine, pentru a face faţă acestui volum sporit de lucru. De aceea, în planul de producţie al uzinei, liniile tehnologice de ciment sunt cuprinse într-un capitol separat de plan, defalcat pe sub­­ansamble ce reprezintă comenzi interne pentru secţii. In planul secţiei cazane, intră, de exemplu, cuptorul de clincher, morile de ciment şi de pastă ; la secţia me­canică — mecanismele de acţio­nare a cuptorului; la secţia va­goane — anexe la răcitorul grătar, la camera de fum, şi aşa mai departe. In secţiile productive, un inginer, ajutat de dispeceri, urmă­reşte graficele de execuţie a pie­selor, ca şi calitatea lor. Coope­rarea între secţiile uzinei este ur­mărită şi îndrumată şi de către serviciul nostru de producţie. Bunăoară, ţinîndu-se cont de ca­pacitatea de producţie a strungu­lui carusel cu diametrul de 4.000 mm, s-a stabilit prin plan intern ca formarea şi turnarea fun­durilor pentru morile de ciment şi pastă să se execute în lunile mai şi iunie, în luna iulie, s-a folosit din plin capacitatea strungului amintit, iar în luna ce urmează, pregătim aceste agregate pentru recepţie şi livrare pe şantier. Pe măsură ce ne-am organizat producţia, noi am putut să pre­luăm unele colaborări, care, pe specificul uzinei unde se realizau, nu erau economice, contribuind astfel şi la specializarea acestor uzine. Acum, executăm în uzina noastră inelele de rulare ale cup­torului, cooperare preluată de­­“ Combinatul siderurgic Hunedoara. Tehnologii metalurgi au reuşit ca, o dată cu­­această preluare, să aplice şi o tehnologie avansată, cum este aceea a turnării înclinate a pieselor. La piesele turnate ast­fel, s-a obţinut pînă în prezent o economia de peste 10 tone oţel (Continuare in pag. a 3-a) In industria petrolului şi chimiei Importante economii peste plan Muncitorii, Inginerii şi tehnicienii din întreprinderile industriale care aparţin de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei au realizat în pri­mul semestru al anului, la întreaga producţie-marfă, economii peste plan în valoare de 55.572.000 lei. Acest succes este rezultatul preocupării chimiştilor şi petroliştilor de a utiliza mai bine capacităţile de producţie şi a gospodări cît mai chibzuit materiile prime şi auxiliare. In acest fel, pe lingă depăşirea planului de producţie, ei au redus cheltuielile de fabricaţie la nume­roase produse. In fruntea acestei acţiuni se situează petroliştii din sectorul pre­lucrării ţiţeiului. (Agerpres) Proletari din toate țările, uniți-vă. AZI VA INFORMĂM DESPRE­ LA CLUBUL PETROLIŞTILOR Zi de zi, la Clubul muncitorilor pe­trolişti din Bîlteni, regiunea Oltenia, se desfăşoară o susţinută activitate. In sala de spectacole, se ţin cu regu­laritate conferinţe, iar diferite echipe artistice prezintă programe în cinstea petroliştilor fruntaşi. Cele peste 4.200 de volume ale bibliotecii­ sunt foarte mult solicitate de muncitorii petrolişti. Tot în activitatea clubului se pot enu­mera şi cele treisprezece recenzii care au avut loc în ultima vreme,după care au urmat discuţii pe tema „Ce să citim". (PROCOPIE VULPE muncitor petrolist). MAGAZIN SPECIAL CLUJ. — (de la corespondentul nos­tru). In scopul eliminării stocurilor supranormative ale unor întreprinderi, la Cluj a fost înfiinţată recent o nouă unitate comercială (cu sediul în piaţa Libertăţii) un magazin special care se ocupă exclusiv cu desfacerea de mărfuri metalo-chimice provenite din stocuri supranormative. Cumpărătorii găsesc aici un larg sortiment de vopse­le, piese pentru instalaţii sanitare, şuruburi etc. încă din prima zi a deschiderii sale, noul magazin a cunoscut o mare aflu­enţă de cumpărători. PRIMUL SPECTACOL AL ANSAMBLULUI FOLCLORIC „SINAGRUPPE" DIN ZURICH Marţi 31 iulie la Casa raională de cultură „1 Mai“, a avut loc primul spectacol dat de ansamblul folcloric „Slinagruppe" din Zürich, care se află în ţara noastră la invitaţia Institutu­lui român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. Spectacolul s-a bucurat de o caldă primire din partea publicului. In continuare, formaţia elveţiană va prezenta mai multe spectacole pe Valea Prahovei şi pe litoral. MANUSCRISELE DIN ADA-KALEH CRAIOVA (de la corespondentul nostru).­­ In patrimoniul Arhivelor Statului din Craiova a intrat recent o colecție de manuscrise vechi în limba turcă, donate de comunitatea musulmană din insula Ada-Kaleh. Par­te din manuscrise sunt împodobite cu miniaturi. CUM VA FI VREMEA . Pentru zilele de 2, 3 şi 4 august se prevede următo­rul timp probabil : Vreme în general frumoasă, cu cer variabil mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Averse locale de ploaie vor cădea în cursul după amieze­lor în sucul şi regiunea muntoa­să a ţării. Vînt potrivit, d­in sec­torul estic. Temperatura în creș­tere. Minimele vor fi cuprinse în­tre 12 la 22 de grade, iar maxi­mele între 22 la 32 grade, mai ri­dicate la sfîrșitul intervalului. M P­rintre alte măsuri luate în scopul unei cît mai bune serviri a populaţiei, coope­rativa „Unirea“ din Suceava a înfiinţat şi o secţie de spălăto­­rie-curăţătorie chimică pentru haine. Au fost montate aici o maşină de spălat, o centrifugă de stors, cazane pentru vopsit. Lipseşte însă uscătoria şi... apa. De uscat hainele, să zicem că le mai usuci la soare (cînd se poate). In ce priveşte apa însă, este cam dificil să se lucreze cu... materialul clientului. Nu e de aceeaşi părere I.G.O. Su­ceava care tărăgănează de multă vreme alimentarea cu apă a secţiei ? A­şii de mult, la ospătăria din­­­a oraşul Roman a fost in­trodus sistemul autoservi­rii. Prin noul sistem, consuma­torii pot să ia masa într-un ter­men mult mai scurt şi în condi­ţii de igienă superioare. Asta ar trebui să servească drept exem­plu tovarăşilor din direcţia co­mercială a sfatului popular re­gional, care trebuie să ia măsuri de extindere a acestui sistem şi in alte unităţi de acest fel din regiune. S­ule­tul Expres automat din Braşov, apartinînd de T.A.P. „Carpali“ — responsabil Mircea Grosu — se bucura d­e o largă popularitate in rindul pu­blicului consumator. Se bucura, dar oamenii au Început acum să-l ocolească. Nu de alta, i dar instala­ţiile automate s-au cam „plictisit" să funcţioneze. Astfel, la automatul pentru bău­­turi, după Introducerea lisei, a­­jungi In posesia a mimat 50 la sută din confinutul normal. Oare şi cei din trustul de alimentaţie publică lucrează tot... automat ? P­rimii absolvenţi ai şcolii medii serale de pe lingă întreprinderea forestieră­­din Nehoiu au sărbătorit de cu­rînd luarea examenului de ma­turitate. Aceştia sunt 40 dintre muncitorii forestieri ai între­prinderii.­­ F. Nehioiu este prima unita­te forestieră a căror „ţapinari“ sunt absolvenţi de şcoală medie. "­ Sperăm că în curînd alte între-­­ prinderi forestiere vor urma ce­lor din Nehoiu. ASIGURAREA FURAJELOR ÎNSILOZATE HRANA ANIMALELOR PENTRU In ultimii ani, datorită măsurilor luate de partid şi guvern, au fost obţinute succese însemnate în creş­terea efectivelor de animale şi a producţiei lor. Paralel cu măsurile luate pentru mărirea şi îmbunătă­ţirea şeptelului au­­ fost întreprinse numeroase acţiuni în vederea asigu­rării unei baze furajere tot mai îndestulătoare. An de an au fost extinse suprafeţele cultivate cu plante furajere şi mai ales cu porumb pentru siloz. Ca urmare, cantitatea totală de furaje în­­silozate a sporit de aproape cinci ori între anii 1958—1961. Numeroase gospodării de stat şi gospodării co­lective, aplicînd o furajare raţio­nală în care porumbul siloz, com­pletat cu alte furaje, a constituit nu­treţul de bază în timpul iernii, au obţinut rezultate din cele mai bune. La G.A.S. Coţuş­­ca, regiunea Su­ceava, s-a obţi­nut anul trecut o producţie medie de 4.052 litri de lapte de la un efectiv de 218 vaci, la un preţ de cost de 0,95 lei litrul. Re­zultate bune au obţinut şi gos­podăriile de stat Peştera, re­giunea Dobrogea, Variaş, regiu­nea Banat, Sălard, regiunea Cri­­şana, şi altele. Şi în multe gos­podării colective, porumbul siloz a constituit în timpul iernii nutreţul de bază în hrana animalelor, ceea ce a dus la obţinerea unor pro­ducţii bune. Gospodăriile colective Palazu-Mare şi Viile Noi, regiunea Dobrogea, au realizat anul trecut peste 3.000 litri de lapte de la fie­care vacă furajată. REZULTATELE OBŢINUTE DE INSTITUTUL DE CERCETĂRI ZOOTEHNICE, DE INSTITUTUL DE CERCETĂRI DE LA FUNDULEA ŞI DE STAŢIUNILE EXPERI­MENTALE ARATĂ CĂ CELE MAI BUNE REALIZĂRI SE OBŢIN PRIN IN­SILOZ­ARE­A PORUMBU­LUI ÎN AMESTEC CU SOIA ŞI ALTE PLANTE LEGUMINOASE. La Institutul de la Fundulea, prin folosirea porumbului siloz în ames­tec cu soia, producţia medie de lapte de fiecare vacă furajată a crescut într-un singur an cu peste 1.000 de litri. La Staţiunea ex­perimentală zootehnică Ruşeţu, re­giunea Galaţi, în anul 1959, cînd s-au asigurat cite 6 tone de furaje însilozate de fiecare vacă, s-a obţinut o producţie medie de 2.600 litri de lapte. In anul 1961, cînd s-au folosit în medie cite 9 tone de fu­raje însilozate, producţia medie de lapte de la fiecare vacă furajată a ajuns la 4.053 de litri. Cultura porumbului de siloz în ames­tec cu leguminoase s-a extins mult şi în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective. Anul­ acesta, efectivul de animale în gospodăriile de stat şi gospodă­riile colective creşte mult faţă de anul trecut. Pe lingă mărirea efec­tivului pe­ baza­­ reţinerii prăsilei proprii,, gospodăriile colective au cumpărat peste 100.000 de vaci — depăşind cu 3 la sută prevede­rile anuale — precum şi 172.000 de viţele, 340.000 de ovine etc. Creşte­rea în continuare a numărului de a­­nimale din toate speciile şi a pro­ducţiei acestora necesită o grijă deosebită pentru asigurarea furaje­lor. In acest scop s-a prevăzut ca anul acesta să se însilozeze 8.500.000 tone de furaje. în curînd va începe campania de însilozare a porumbu­lui, principala plantă furajeră pen­tru siloz. In vederea asigurării cantităţilor necesare de furaje însilozate de bună calitate, pe baza cercetărilor întreprinse în staţiunile experimen­tale şi a experienţei gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective fruntaşe, Institutul central de cer­cetări agricole recomandă : In fiecare G.A.S. şi G.A.C. să se însilozeze în medie cite 10 tone de nutreţuri de fiecare vacă, 5 tone pen­tru tineretul taurin şi cite 0,5 tone de fiecare oaie şi scroafă de repro­ducţie. De aceea, este necesar să se însilozeze toate resursele furajere existente în gospodării, de acum şi pînă la căderea zăpezii. Astfel, PE LINGĂ PORUMBUL DIN CULTURĂ PURĂ ŞI CEL CULTIVAT ÎN AMESTEC CU LE­GUMINOASE, SE VA ÎNSILOZA PORUMBUL DIN CULTURILE DUBLE, ROGOZURI, STUF ETC. De asemenea, trebuie însilozate sorgul, otava de iarbă, de trifoi şi lucernă, de iarbă de sudan, samu­­rastra­, frunzele şi capetele de sfec­lă, dovlecii, pepenii şi morcovii fu­rajeri, cartofii mărunţi, resturile din grădinile de legume, diferite ier­buri şi buruieni de pe marginea drumurilor, din livezi, borhoturile umede în amestec cu coceni de porumb etc. In ceea ce priveşte perioada de însilozare a porumbului se reco­mandă unităţilor să ţină seama de faza de vegetaţie a fiecărei culturi. In general, porumbul trebuie să fie însilozat în momentul cînd conţine cantităţile maxime de unităţi nutri­tive şi cînd are o umiditate (sucu­­lenţă) de 65—75 la sută. Porumbul, în mod normal, tre­buie să fie recol­tat în faza de lapte-ceară, pen­tru că în această fază conţine cir­ca 70 la sută apă şi 20—25 la sută unităţi nutritive la 100 kg de nutreţ. Sînt însă situaţii cînd din lipsă de utilaje nu se poate însiloza întreaga cantitate de porumb în faza de coa­cere lapte-ceară. De aceea, este bine să se înceapă această lucrare mai devreme pentru ca cea mai mare parte din porumb să fie­ însilozată în perioada optimă, cînd plantele au suculenţa necesară obţinerii unui nutreţ de bună calitate. LA ALE­GEREA MOMENTULUI DE RE­COLTARE A PLANTELOR PEN­TRU A FI ÎNSILOZATE, NU TRE­BUIE PROCEDAT ŞABLON. A­­CEASTA TREBUIE SĂ VIE­ O (Continuare în pag. a 3-a) Recomandările Institutului central de cercetări agricole La gospodăria colectivă din comuna Cuneşti, raionul Călăraşi se execută arături de vară pe întinse suprafeţe. Mecanizatorii de la S.M.T. Ciocăneşti, care lucrează aici, îşi dau silinţa să facă muncă de calitate cît mai bună, ştiind că de aceasta depinde în mare măsură recolta anului viitor. în clişeu , ing. P. Ivan, vicepreşe­dintele Consiliului agricol regi­onal Bucureşti, stă de vorbă cu trac­toriştii Iancu Dumitru şi Călin Tudora despre posibilităţile care există pentru a grăbi executarea amintitei lucrări. Foto : A. CONSTANTINESCU -----------------------------------------------------------------------------------------­ÎN AUDIENŢĂ O legătură trainica cu cetăţenii Iul în care sunt rezolvate proble­mele pe care le ridică cetăţenii, ce se întîmplă cu acelea a căror so­luţionare necesită unele cercetări şi verificări. Din constatările făcute în cîteva rînduri, din discuţiile pur­tate cu o serie de cetăţeni, reiese că comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Brăila acordă, în ultima vreme, mai multă atenţie a­­cestei probleme. In orele de audienţă, numeroşi ce­tăţeni vin la comitetul executiv cu cele mai felurite probleme de in­teres obştesc şi personal. Remar­­cînd în treacăt că este respectat întocmai programul stabilit, ne vom opri asupra cîtorva aspecte le­gate de atenţia ce o acordă comi­tetul executiv fiecărui caz în parte. La începutul primăverii, locuitorul Manea Nedelcu din str. Independen­ței nr. 91, exprimînd dorința mai multor cetăţeni din cartierul Como­­rofea, a solicitat sprijin comitetu­lui executiv în amenajarea unei zone verzi. Constatîndu-se înteme­iată această cerință, comitetul exe­cutiv, prin întreprinderea de gos­podărie comunală, a luat măsuri corespunzătoare. Mulţi dintre cei ce vin în audien­ţă au de obicei probleme mai ur­gente şi ar dori să clarifice cît mai repede ceea ce îi frămîntă. în ase­menea cazuri, este nevoie de ope­rativitate. Iată un caz: fostul ca­zangiu Ion Moise, astăzi pensionar, avea nevoie de o dovadă pentru fiul său internat într-un spital din Ga­laţi în condiţii mai puţin obişnuite. Cu atenţie, tov. I. Ioan, secretarul comitetului executiv, care răspun­de de problema respectivă, l-a as­cultat şi i-a cerut unele amănunte, s-a interesat la secţia de speciali­tate cum se procedează în aseme­nea situaţie. Normal ar fi fost ca solicitantul să depună o cerere şi, la cîteva zile după audienţă, să pri­mească dovada. Ţinîndu-se seama L. BASSESO corespondentul „Rominiei libere" (Continuare in pag. a 2-a) După cum se ştie, primirea cetă­ţenilor în audienţă la comitetele executive ale sfaturilor populare, la secţiile acestora, este una din for­mele de legătură a organelor lo­cale de stat cu masele. Stabilirea precisă a zilelor şi a orelor de au­dienţă este desigur un lucru ne­cesar; mai important este însă re- O imagine de pe Șoseaua Miilor din Capitală Foto ! MXHAI eaPftSCU

Next