Romînia Liberă, august 1962 (Anul 20, nr. 5536-5561)

1962-08-01 / nr. 5536

Pag. 2-a A­UDIENTA O legătură trainică cu cetăţenii (Urmare din pag. 1-a) însă de urgenţa cazului, tov. Moise a fost ajutat să-şi rezolve proble­ma chiar în ziua cînd a venit în audienţă. Exercitindu-şi dreptul ce-l are de a interveni acolo unde constată în­călcarea regulilor de convieţuire so­cială, comitetul executiv a cercetat cu atenţie şi problema pe care i-a înfăţişat-o în audienţă gospodina Teodora Ioniţă. Ea a arătat că so­ţul său, după ce a părăsit casa, a încetat să-i mai acorde vreun aju­tor bănesc pentru întreţinerea co­piilor. Ancheta socială făcută, in­tervenţia la întreprinderea unde lu­crează soţul Teodorei Ioniţă, au do­vedit temeinicia celor afirmate, iar măsurile luate au dus la reglemen­tarea relaţiilor dintre cei doi soţi. în timpul audienţelor la comite­tul executiv orăşenesc Brăila, un însemnat număr de cetăţeni ridică probleme legate de spaţiul locativ. Unii cer reparaţii, reamenajări, completarea şi revizuirea instalaţii­lor sanitare, de apă etc., alţii so­licită locuinţe corespunzătoare. Ce­lor din prima categorie, li se pot da răspunsuri precise , audienţele ţinute de tov. vicepreşedinte L. Ni­­culescu au loc cu participarea re­prezentanţilor întreprinderii de gospodărie locativă şi amenajări, construcţii­­ asupra termenelor cînd se vor efectua verificarea şi lucrările solicitate. Celălalt aspect, al spaţiului locativ solicitat, a pre­zentat însă unele greutăţi. Trebuie să arătăm că şi în această pri­vinţă s-au găsit soluţii. Iată cum se procedează la Brăila. Pe baza ce­rerilor făcute (fie în audienţă, fie în scris), la comitetul executiv s-a în­tocmit, cu începere din acest an, o evidenţă foarte precisă a solicitan­ţilor. După această evidenţă, o co­misie, formată din deputaţi şi ac­tivişti ai comitetului executiv, ve­rifică fiecare caz in parte, la faţa locului şi stabileşte urgenţa repar­tizării locuinţei. Constatările şi ur­genţa se menţionează în evidenţa amintită şi totodată se aduce la cunoştinţa cetăţenilor. Mai precis, i se comunică cetăţeanului luna în care va primi spaţiul solicitat. Bine­înţeles că în această acţiune se ţine seamă de recomandările întreprin­derilor şi instituţiilor şi de celelal­te reguli cu privire la distribuirea spaţiului locativ. Această planifica­re a fost posibilă datorită volumu­lui mare de construcţii de locuinţe din oraş, ca şi măsurilor luate pen­tru extinderea spaţiului locativ prin reamenajarea unor imobile vechi. Practic, s-a dovedit că acest sistem este bine ales, deoarece în gene­ral planificarea făcută se respectă, iar cetăţenii nu mai sunt nevoiţi să facă dese intervenţii. Iată şi cîteva exemple: electricianul Victor Epu­re, de la Uzina „Progresul" a soli­citat locuinţă la 19 martie şi a fost planificat în luna mai; chiar în luna respectivă s-a mutat în casă nouă. La fel, au primit locuinţe în lunile în care au fost planificaţi tov. Constantin Anghel, lucrător sa­nitar, Spiru Mami, muncitor la fa­brica P.A.L. şi mulţi alţi cetăţeni. Din aceste cîteva exemple, se desprinde faptul că , după cele stabilite în orele de audienţe , co­mitetul executiv orăşenesc Brăila depune multă străduinţă şi atenţie in rezolvarea problemelor ridicate de cetăţeni. Totuşi, se constată că, în unele secţii ale comitetului executiv, nu se lucrează cu destulă operativi­tate. Ne referim îndeosebi la ofi­ciul de prevederi sociale, unde se intîrzie întocmirea unor forme, lu­cru ce reiese din sporirea număru­lui celor ce solicită audienţe pen­tru a înfăţişa tărăgănarea revizuirii contestaţiilor, dosarelor de pensio­nare etc. Este de datoria comitetului exe­cutiv orăşenesc Brăila ca, pe baza experienţei acumulate, să pună or­dine şi în acest sector, pentru ca în totalitatea lor audienţele să fie eficiente, să ducă la o legătură şi mai trainică cu masele de cetăţeni. L. BASSERO corespondentul „României libere” POŞTA JURIDICĂ FLOAREA BURCESCU — Bucureşti doreşte să afle dacă mamei© an­gajate în cîmpul muncii pot mer­ge în timpul programului de lu­cru să-şi alăpteze copiii. RĂSPUNS: Femeilor angajate, în afara repausului de odihnă şi masă, li se acordă şi pauze pentru alăpta­rea copiilor. Durata pauzelor şi orele cînd urmează a fi acordate se sta­bilesc prin regulamentul de ordine interioară, fără a se depăşi trei ore între pauze şi o jumătate de oră pen­tru alăptare. GHEORGHE INVALIDU — Giurgiu întreabă dacă are dreptul să pri­mească alocaţia de stat pentru copilul Irilat. RĂSPUNS: Copiii înfiaţi sunt în­dreptăţiţi la alocaţia de stat în ace­leaşi condiţii cu cei născuţi din că­sătoria părinţilor. Aşa­dar veţi putea primi alocaţia de stat pentru acest copil, în cazul în care întruniţi cele­lalte condiţii cerute de lege.­­Să a­­veţi calitatea de angajat permanent, să nu realizaţi venituri impozabile din alte surse peste un anumit pla­fon etc.) ION FLOREA din regiunea Ploieşti întreabă la ce vârstă poate cere să fie pensionat de bătrâneţe, dacă a lucrat peste 15 ani în munci grele şi vătămătoar­e şi are peste 25 ani de muncă salariată RĂSPUNS : Legea stabileşte că bărbaţii care au o vechime în muncă de 25 de ani şi au lucrat peste 12 ani şi şase luni în munci grele sau vătămătoare au drept la pensie de bătrîneţe la împlinirea vîrstei de 55 ani. GHEORGHE LINTE — regiunea Bucureşti întreabă unde să se a­­dre­seze pentru schimbarea nu­melui şi prenumelui. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare cererea de schim­bare a numelui sau prenumelui se face la sfatul popular al comunei, o­­raşului sau raionului de oraş pe raza căruia aveţi domiciliul. Cererea tre­buie să cuprindă o serie de date, pri­vind starea dv. civilă, motivul schim­bării numelui sau prenumelui etc. Schimbarea numelui sau prenumelui nu produce efecte decit de la data înregistrării deciziei de admitere a cererii, de către organele M.A.I., în registrul de stare civilă ținut de co­­mitetul executiv al sfatului popular. Un aspect de la Băile Herculane Foto­­ AGERPRES ai mult respect şi înţelegere în zile şi la ore pre­cis stabilite, cetăţe­nii se pot adresa di­rect şi personal pre­şedinţilor, vicepreşe­dinţilor şi secretarilor comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare, pentru rezolva­rea unor probleme de ordin personal sau de interes obştesc. Este de aceea necesar ca primirea cetăţenilor, să fie organizată te­meinic, problemele ri­dicate să fie cercetate atent, cu grijă şi să fie rezolvate cu cea mai mare promptitu­dine. In multe locuri, acest lucru se face. Bunăoară nu puţine sunt cazurile cînd ce­tăţenii sunt primiţi de conducătorii comite­tului executiv al sfa­tului popula­r al re­giunii Oltenia şi în a­­fara orelor şi zilelor stabilite pentru au­dienţe. Adesea, cînd unii dintre conducă­tori lipsesc din locali­tate ori sînt ocupaţi cu rezolvarea unor probleme care nu pot fi amînate, aceştia sînt înlocuiţi de alţi tovarăşi ai lor. In cursul săptămî­­nii de la 16 la 21 iu­lie, am luat parte la audienţele tovarăşilor Ion Albuleţu şi Ion Peştişanu, vicepre­şedinţi ai comitetului executiv al sfatului popular regional. Au venit cetăţeni din di­ferite colţuri ale re­giunii cu probleme dintre cele mai diver­se: de la litigii cu ve­cinii pina la contrac­tarea de animale, în­cadrarea în învăţă­­mînt, admiterea la cursuri auto şi multe altele. Toţi au fost as­cultaţi , tuturor li s-au rezolvat proble­mele. In unele cazuri, s-a folosit telefonul, in altele s-au folosit sa­lariaţi ai secţiilor de specialitate. Dacă audienţele au decurs bine în cazu­rile amintite, din pă­cate au existat în săp­­tămîna respectivă şi excepţii. Astfel, în zi­lele de 19 şi 20 iulie, cetăţenii veniţi în au­dienţă la tovarăşii vicepreşedinţi Ioana Stancoveanu şi Mihai Băluţă au pierdut timpul în zadar. In orele rezervate primi­rii cetăţenilor, tovară­şii vicepreşedinţi a­­mintiţi erau ocupaţi cu alte treburi. Ăsta nu înseamnă insă că problemele ridicate de cetăţeni, veniţi chiar şi din localităţi situate la peste 100 km de Cra­iova, trebuiau negli­jate. Ar fi trebuit ca alţi tovarăşi să le ţină locul. Alteori, audienţele n-au început la orele anunţate, cetăţenii fiind nevoiţi să piardă timpul aşteptînd, aşa cum s-a întîmplat la sfatul popular al re­giunii Oltenia în ziua de 12 iulie, cînd pri­mul cetăţean a fost primit cu o întirziere de două ore. Mulţi dintre cetăţe­nii care vin în audien­ţă la comitetul execu­tiv al sfatului popu­lar regional ar putea foarte bine, dacă ar găsi înţelegere, să-şi rezolve problemele la raioane sau la oraşe. Această înţelegere nu se găseşte însă totdea­una. Nu mai departe decît în oraşul Craio­va, cetăţenii se perin­dă multe zile pe la comitetul executiv o­­răşenesc fără să li se acorde atenţia la care au dreptul. Unii din­tre conducătorii co­mitetului executiv sunt în concediu, iar cei­lalţi, cu unele excep­ţii (ca tovarăşa vice­preşedintă Demetres­­cu) nu au timp pentru audienţe. Nu e de mi­rare deci că în ziua următoare mulţi cetă­ţeni se îndreaptă nu spre sfatul popular al oraşului, ci către cel al regiunii, aşa cum s-a întîmplat în ziua de 17 iulie cu cei care nu au fost primiţi în audienţă de către vice­preşedintele Nicolae Trăîstaru. De altfel, ca­zuri asemănătoare se semnalează şi în ora­şul Tg. Jiu, unde ce­tăţenii sunt primiţi, dar nu se dă o rezol­vare promptă proble­melor pe care le ridi­că. La fel se intim­­plă şi la raioanele Gi­­lort şi Vînju-Mare. A­­ceasta stare de lucruri încarcă nejustificat programul audienţelor la verigile superioare şi generează atit chel­tuieli cît şi pierdere de timp cu drumurile pentru cetăţeni. Problema bunei or­ganizări a primirii ce­tăţenilor ar trebui să stea periodic pe or­dinea de zi a sesiuni­lor şi a şedinţelor co­mitetelor executive ale sfaturilor populare. I. BECHERU corespondentul „Romîniei libere" Româ­ni­a liberă . ri, *-1’ \.Jit'* în clișeu : Tulnicărese de la Botuș străpungînd tăcerea Rarăului, prin­­ chemarea adresată celor „din vale". Foto : F. MICHITOVICI Noi construcţii în oraşele patriei Craiova­­1 Pe zi ce trece,­­ în oraşul Craiova , apar noi blocuri­­ de locuinţe. Astfel, pe Calea Bucu­reşti, din dreptul Spitalului nr. 2 şi pînă la strada P. Ispirescu s-au construit şi dat în folosinţă cinci blocuri, trei blocuri sunt în faza de finisare, iar alte şase blocuri sunt în curs de construcţie. Ele vor fi terminate către sfirşitul anului. De asemenea, tot pe această arteră a Cra­iovei s-a turnat de curînd fun­daţia a încă două blocuri. Blocuri de locuinţe asemănătoare s-au ridi­cat şi pe Calea Severinului, din care unele s-au dat în folosinţă, iar altele sunt în prezent in stadiul final de lucru. NICOLAE CIOROIANU pensionar Bucureşti -1 Colectivele de­­ muncitori şi teh­nicieni ale şantie­­­­relor 1 şi 2 din cartierul Balta Albă-centru, aparţinînd întreprin­derii nr. 2 Construcţii - montaj, D.G.C.M.—S.P.C. se străduiesc ca în cinstea zilei de 23 August, să dea în folosinţă noi obiective, printre care se numără şcoala cu 16 clase din Calea Văcăreşti nr. 133, o altă şcoală cu 24 de clase în strada Cuza Vodă, precum şi şcoala cu 16 clase ce se ridică pe strada Conduc­tei din Capitală. La noile construcţii, se folosesc pe scară largă cofraje din placaje tego­­film, placarea treptelor cu prefabri­cate din mozaic, colţare din ipsos prefabricate şi altele. ION VREJU activist de sfat popular ■ I De curind, co-I lectivele întreprin- Ploieşti .derilor de con­___________I strucţii nr. 1 şi nr. 2 din cadrul Trustului regional de construcţii Ploieşti au dat în folosinţă, în Piaţa Halelor şi în Bulevardul Republicii, 7 noi construcţii de locuinţe cu cite 4 etaje fiecare, însum­înd în total un număr de 380 de apartamente. Zi­lele acestea, mare parte dintre noii locatari s-au și mutat în ele. M. BEDROSIAN tehnician FIŞIER BIBLIOGRAFIC NIKOS KAZANTZAKIS: „Libertate sau moarte“ Firească-i dorinţa lui Nikos Ka­­zantzakis de a cînta, într-unul din numeroasele sale romane, lupta de eliberare naţională a populaţiei gre­ceşti din Creta împotriva ocupaţiei turceşti. Născut spre sfirşitul vea­cului trecut în această mare insulă mediteraniană, hrănit încă din copi­lărie cu legendele — de dimensiuni mitologice — ale faptelor de arme ale vitejilor căpitani răsculaţi în re­petate rînduri împotriva ocupaţiei străine, martor sensibil al ecourilor acestor lupte, scriitorul imaginează un tablou — reînviind trecutul nu foarte îndepărtat — atotcuprinzător al relaţiilor politico-sociale ale vre­mii, exaltînd vitejia şi setea de li­bertate a strămoşilor. Dar, măestria artistică a scriitorului nu-i serveşte acestuia pentru a crea o imagine doar idilică a trecutului. Scrisă de pe poziţiile unui realism viguros — uneori brutal chiar — lucid, cartea aduce mesajul optimist, profund u­­manist al concepţiei de viaţă a scrii­torului — sesizabil de altfel şi în restul operei sale — încrederea sa în victoria dreptăţii şi a ideii de li­bertate a popoarelor. In centrul acţiunii romanului, se află căpitanul Mihalis, poreclit de duşmani ca şi de prieteni „Mistre­ţul*. In sufletul pătimaş, zbuciumat al acestui erou — comparat unde­va, pe parcursul cărţii, cu eroul mitologic Ahile — nu-şi găsesc lo­cul mulţumirea şi bucuria, atîta vre­me cît patria lui nu e liberă. Căpi­tanul Mihalis îşi înăbuşă în sine orice pornire firească firii omeneşti —­ pentru că acestea îl împiedică să se consacre ţelului vieţii sale : lupta. Iar atunci cînd, răsculată pentru a nu ştiu cita oară, populaţia greacă înţelege zădărnicia luptei şi de­pune armele, singur căpitanul Mi­halis, înconjurat de un grup de prie­teni, rezistă, asaltat de puhoiul oş­tenilor turci, pe muntele Selena, gă­­sindu-şi moartea într-o încleştare inegală. De altfel, toţi eroii lui Kazantza­­kis sînt plămădiţi din acelaşi aluat. Bătrînul tată al lui Mihalis, care a ajuns să numere în spiţa sa stră­­strănepoţi, învaţă la patriarhala vîr­­stă de 100 de ani buchile de tipar ale alfabetului pentru a umple zi­durile caselor satului său cu devi­za : „Libertate sau moarte“. Căpi­tanul Polixinghis renunţă la plăceri­le dragostei împărtăşite şi se alătu­ră răsculaţilor. Karambis îşi pără­seşte căminul proaspăt înjghebat şi pleacă şi el în munţi. Pînă şi ne­volnicul învăţător Lup găseşte pu­terea şi curajul de a pune mina pe flintă. Tradiţiile luptei se transmit de la o generaţie la alta, alimentate de eroismul care debordează din fiece legendă, din fiece poveste. Tînăra fiică a căpitanului Mihalis îşi divi­nizează tatăl pentru curajul şi erois­mul său şi îşi doreşte un soţ pe măsură. Fiul lui Manusakas, căruia nici tulerele nu i-au dat, răzbună moartea tatălui său, omorînd la rîn­­du-i cu cuţitul odrasla unei căpe­tenii turceşti, ca apoi să-şi consti­tuie un grup de „haiduci". Copiii răsculaţilor urmează pilda părinţilor, se joacă de-a lupta între oştile gre­ceşti şi turceşti, luîndu-şi rolurile prea în serios, recurgînd la violenţe care depăşesc regula jocului. Un iz de violenţă umple fiecare pagină a romanului, reliefînd o colectivitate de oameni dîrji şi neînfricaţi — uneori primitivi în manifestări — dar animaţi de ideea neostoită a li­bertăţii. Punînd la îndemîna cititorilor din ţara noastră romanul „Libertate sau moarte“ de Nikos Kazantzakis. Edi­tura tineretului ne-a făcut cunoscu­tă — parţial, ce-i drept — arta unui mare prozator contemporan, a că­rui viaţă şi operă au fost încunu­nate în 1956 cu premiul Consiliului Mondial al Păcii. DAN CRISTEA 1.200.000 de spectatori TIMIŞOARA (de la coresponden­tul nostru).­­ Oamenii muncii din regiunea Banat au îndrăgit mult spectacolele de operă şi teatru, con­certele simfonice. Nu o dată, pe a­­fişele instituţiilor de artă şi muzi­cale se poate vedea scris spectacol sau concert rezervat pentru munci­torii cutărei fabrici sau uzine. Mulţi au abonamente permanente la spectacole. Numai Teatrul de Stat din Arad a avut în cursul a­­cestei stagiuni aproape 4.000 de a­­bonaţi. In stagiunea care s-a încheiat, spectacolele şi concertele prezenta­te de cele 12 instituţii de stat de artă şi muzicale din regiune, înfiin­ţate în anii puterii populare, au fost vizionate sau audiate de aproa­pe 1.200.000 de spectatori, adică de două ori mai mult faţă de 1956. O formaţie muzicală a minerilor ANINA (de­­s corespondentul nos­tru). — De curind, la Anina a luat fiinţă o orchestră de muzică populară, formată din mineri şi din salariaţi ai minei Anina. Acum, ea se pregăteşte, la clubul minerilor, pentru sărbători­rea Zilei mineralul şi a Zilei de 23 August. 1. Am grupat cîte­va din scrisorile primite în ultima vreme la redacţie- Alegerea lor n-a fost întîmplătoare. Ele vorbesc des­pre activitatea U­­nor cooperative săteşti, despre abun­denţa mărfurilor de calitate superioa­ră care umplu rafturile magazinelor, în unităţi noi, moderne, ridicate în ul­tima vreme în foarte multe sate din ţara noastră, oamenii muncii de pe ogoare găsesc articolele de care au nevoie. Cititorul nostru C. SALCIANU din comuna Grojdibod, raionul Corabia, ne-a scris printre altele : „Contribu­ţia cooperaţiei la buna aprovizionare a colectiviştilor din comuna noastră cu cele necesare este deosebită. Prin cele trei unităţi cooperatiste aliate in Grojdibod (printre care se numără şi un magazin universal), trec zilnic mulţi colectivişti care găsesc aici să cumpere orice marfă de care au ne­voie. Acest lucru se datoreşte şi con­siliului de conducere al cooperativei (cooperativa aceasta serveşte trei co­mune : Gura Podinii, Orlea şi Grojdi­­bod). Preşedintele consiliului de con­ducere al cooperativei, Virgil Sulu, precum şi ceilalţi membri se intere­­i­sează in permanenţă de felul In care sunt aprovizionate unităţile coopera­tivei. Aşa se şi explică faptul că no­tele de comandă întocmite la cererea cumpărătorilor sunt executate cu promptitudine de către Uniunea raio­nală a cooperativelor de consum Co­­r­abia“ Continuînd parcă această aprecie­re, corespondentul nostru voluntar DUMITRU GH MOHOREA din Pan­­ciu ne-a adus la cunoştinţă că „buna aprovizionar a magazinelor univer­sale construite în comunele Străoa­­ne, Tiferi­, Baloteşti, Soveja şi Pan­­ciu, precum şi reamenajarea localu­rilor din comunele Făgeşti, Cimpuri, Moviliţa şi a altora din raionul Pan­­ciu au făcut ca desfacerea mărfurilor să se desfăşoare la un nivel din ce in ce mai ridicat. Din zi in zi, tot mai puţini colectivişti se deplasează la oraş pentru cumpărarea celor tre­buincioase, deoarece găsesc ceea ce le este necesar în magazinele din co­munele in care locuiesc şi muncesc Despre contribuţia cooperativelor săteşti la aprovizionarea ţăranilor colectivişti cu mărfuri tot mai multe şi mai bune ne scriu şi cititorii noş­tri GHEORGHE GHEORGHIU din Urziceni, SEVER SABAU din raionul Beiuş, ALEXANDRU ROATĂ din Turnu-Severin şi mulţi alţii. Ce făcem cu notele de comandă? Totuşi sînt cooperative săteşti în care unele articole cerute de cumpă­rători nu se găsesc totdeauna. Una din cauzele acestei lipse o aflăm în scri­soarea cititorului nostru E. FLOREA din comuna Topîrcea, raionul Sibiu. „In numeroase rînduri — ne scrie dînsul — cetăţenii din comună au cerut să se aducă la cooperativă bo­­canei nr. 43, pantofi nr. 39—40, ca şi încălţăminte pentru copii. Dorin­ţele lor au fost consemnate de mai m­ulte ori in notele pre. com­andă, dar I.C.R.-Sibiu n-a ţinut seamă de ele. Aşa se face că în locul mărfurilor cerute, in roiturile cooperativei din Topîrcea au poposit bocanci şi pan­tofi cu alte numere decit cele soli­citate. Este bine cu putem cumpăra la cooperativa noastră — ne mărtu­riseşte cititorul sus amintit — pan­tofi model „Select“, stole­tine sau mătase naturală. Dar pentru lucru, ne trebuia o artfel de îmbrăcăminte şi încălţăminte Cazul relatat mai sus nu este din păcate singurul. Aşa de pildă, tova­răşul DUMITRU GH. MOHOREA din Panciu ne semnalează faptul următor: „Conducerea unităţii cooperatiste din comuna Răcoasa manifestă o grijă permanentă pentru aprovizionarea magazinului de aiei. Trebuie să spu­nem insă că o parte din cererile con­sumatorilor nu sunt luate în seamă de către conducerea depozitelor U.R.C.C.-Focșani, care nu respectă totdeauna notele de comandă primi­te. Așa se explică de ce lipsesc cite­­odată din reţeaua cu amănuntul u­­nele mărfuri (caieta nr. 6, doc, cio­rapi din fire sintetice, lenjerie de damă, costumaşe tricotate pentru co­pii, sticle de lampă nr. 5, pînză al­bită şi altele)“. Prezentarea mărfurilor In cele mai multe părţi gestionarii cooperativelor săteşti se dovedesc a fi buni gospodari. Ei au grijă să a­­ranjeze frumos mărfurile nu numai în rafturile magazinelor, ci şi în ma­gaziile unor astfel de unităţi. Din scrisoarea corespondentului vo­luntar ALEX. REZEA, am aflat că o astfel de atitudine plină de grijă pentru păstrarea şi prezentarea măr­furilor o manifestă cei mai mulţi gestionari ai cooperativelor săteşti din raionul Rm. Vîlcea. Dar depozitării mărfurilor nu i se dă atenţia cuvenită peste tot. O ast­fel de nepăsare faţă de prezentarea mărfurilor se în­­tîlneşte la coope­rativa din comu­na Diocheţi, regi­unea Galaţi, unde gestionarul unită­ţii nu se preocupă în suficientă mă­sură de aranjarea mărfurilor, — ne scrie cititorul nostru D. MATEI. ★ An de an, cooperaţia de consum contribuie tot mai mult la buna a­­provizionare a oamenilor muncii de la sate, desfăşurind un comerţ ci­vilizat. A dispărut pentru totdeauna imaginea des întîlnită a dughenelor mici şi întunecoase aflate la margi­nea drumurilor de ţară în care ne­gustorii vindeau, alături de opinci şi mărgele, bomboanele cu bucata şi pînzeturi decolorate. Schimbărilor a­­mintite, li s-au alăturat firesc atitu­dinea nouă a celor ce lucrează în co­merţul socialist. Aceste fapte le în­­tîlniau la tot pasul în satele noastre colectivizate. Ele sînt semnalate în numeroase scrisori primite la redac­ţie. Dar cumpărătorii — aşa după cum am văzut — nu trec cu vederea unele lipsuri care se mai semnalează în anumite locuri. Nerespectarea li­vrării produselor solicitate, lipsa de spirit gospodăresc a unor conducă­tori de cooperative săteşti nemulţu­mesc pe cumpărători. Pentru în­lăturarea unor asemenea neajun­suri, organele locale au datoria de a privi cu toată seriozitatea acele „scăpări din vedere“ de care au a­­mintit citito­rii şi corespondenţii noş­tri voluntari. Secţiile comerciale ale sfaturilor populare şi uniunile regio­nale şi raionale ale cooperativelor de consum trebuie să urmărească în­deaproape felul în care sunt aprovi­zionate cooperativele săteşti, felul în care sunt depozitate şi prezentate spre vînzare mărfurile. Numai aşa cooperativele săteşti îşi vor îndepli­ni rolul in buna aprovizionare a ţără­nimii muncitoare cu fel de fel de mărfuri industriale, in stringerea le­găturilor dintre oraş şi sat. V. TEODORI) Pe marginea scrisorilor primite la redacţie Filatelie Emisiunea „Oameni de ştiinţă şi cultură români“ In curînd Direcţia Generală a P.T.T.R. va pune în circulaţie o serie de mărci poştale dedicate unui număr de 9 personalităţi culturale şi ştiinţifice române, ale căror por­trete vor figura pe diferitele valori ale acestei serii. Este vorba de Traian Vuia (1872—1950), Alexandru Davila (1862—1929), Vasile Pîrvan (1882—1927), pictorul Ion Negulici (1812—1851), Gr. Cobîlcescu (1831— 1892), profesorul și medicul neurolog Gh. Marinescu (1863—1938), prof. dr. I. Cantacuzino (1863—1934), prof. dr. Victor Babeş (1854—1927), dr. C. Levaditi (1847—1953). « tt, -v, V' A % ' ' 'Hm&sm . -ti'/'''/■ '' Mm . Noul cămin cultural din comuna Breaza, raionul Cîmpulung, regiunea Suceava, construit prin munca volun­tară a cetățenilor Foto : AGERPRES Miercuri 1 august 1962 — nr. 5535 .■woooocoooooooooooooooooooooooeoooaoooooaooooofl 8 ţ s ilSättaBa-sa Ansamblul fol- i B Cloric din R.P. Ro- ! 8 ISI IfSL ’ .j| mină și Ansamblul j 8 /»TFOS1 f9icIor*c Gr­î- j 8 I±»iAi Kit cia, 20: Grădina j Boema; Ansam- j g blul „Uniunii Asociaţiilor folclo- \ 8 riştilor din R.P.F. Iugoslavia", 20: i I Teatrul de ‘ vară din parcul Herăs- j 8 trău; Concertul Luis Alberto del l­a Parana, 20: O.S.T.A. (Teatrul de 8 vară „23 August"); O seară cu co­­p micul Țăndărică, 20: Circul de Stat. Mongolii: Patria,­­ E. Pavel. 23 Au- ! gust; Un pumn de ] .*■ note: Republica, ]­OÎMEMA Gh. Doja. G. cos- ; buc; Academicia- j nul din Askania: Magheru. Dru­­j­mul Serii; Sentinţa se va da joi: j Bucureşti; Fantomele din Spessart; j V. Alecsandri. Tineretului. Alex. | Sahia, Volga; Fiul haiducului: j I. C Frimu; Plăcerile oraşului:­­ Înfrăţirea între popoare. ' V. ] Roaită; Teroare în munţi: Lumina,­­ 1 Mai; Focuri în munţi: Victoria,­­ 30 Decembrie; Urme tăcute: Cen- I trai. Unirea; Program pentru copii­­ — dimineaţa, Cielito Lindo — 1 după amiază, 13 Septembrie; Tuna­j şi Trutuna—Dincolo de lumea noa-­­ stră — Vreau să ştiu tot nr. 20 —­­ Acolo unde fuge renul — în cuib­­ străin — Secretul pantofiorilor de­­ aur: Timpuri Noi; Post—restant:­­ Maxim Gorki; învierea (ambele­­ serii): Cultural, Munca; Albă ca j zăpada; Alex. Popov; Al nouălea j cerc: 8 Martie, Libertăţii: Cînd j vine dragostea: Griviţa; Come- j dianţii: rulează la C. David: Due- i Iul n-a avut loc: Flacăra: Lunga j noapte a lui ’43: Tudor Vladimi-­­­rescu; M-am săturat de căsnicie: | Arta, Mioriţa, Floreasca; Cînd ce- i media era rege: Popular. I. Pinti-­­ lie, Luceafărul; Omul amfibie:­­ Moşilor; Două reprize în iad: 16­­ Februarie; Un om trece prin zid: j rulează la M. Eminescu; Numai o­­ glumă: 8 Mai. Donca Simo; Pom-­­ pierul atomic: rulează la G. Ba­­ţ­covia; Scrisoare de la o necunos-­­ cută: rulează la Olga Bancic;­­ Bătrînul şi marea: rulează la Au- t rel Vlaicu; Aventurile Iui Kros:­­ B. Delavrancea. 17:00: Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi: ivTtirDin cuprins , re-1EIEVIZIUNE la jurnalul săptă­mînii: Extinderea mecanizării şi automatizării pro­ducţiei la Uzinele „Rulmentul“­­Braşov; Oameni obişnuiţi; Dicţio­nar tehnico-economic; Fruntaşii noştri; Muzică distractivă. Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Jean Ionescu. Solişti: Livia Brătulescu, Coca Alexiu, Alin No­­reanu şi Georgeta Mihalache. 19:00: Emisiunea pentru sate. 1OO OO OO OO OO OO OO OQ OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OQ 00 oo F A NUNŢ Informaţie cu privire la concursul de admitere pentru anul universitar 1962—1963. Institutul de Cultură Fizică anunţă că începînd cu anul uni­versitar 1962—1963, va funcţiona două secţii : — Secţia Pedagogică care pregăteşte profesori de educaţie fi­zică pentru toate gradele de învăţămnmt; — Secţia sportivă care pregăteşte profesori de educaţie fizică­­antrenori, pe ramuri de sport. Pentru ambele secţii concursul constă din următoarele : Probe practice : gimnastică, atletism, volei, baschet. Toate probele sunt obligatorii. Probe scrise: anatomie, fiziologie, limba română. Proba orală : anatomie , fiziologie. Candidaţii pentru secţia sportivă vor da în plus probe pentru specializarea la care concurează. Anul acesta la secţia sportivă sunt următoarele specializări: atletism, gimnastică, fotbal şi înot. La înscrierea pentru secţia sportivă candidaţii vor trebui să aibă minimum categoria a II-a de clasificare în ramura sportivă la care concurează. Pentru juniori se cere să aibă clasificarea sportivă pe ramura de sport la care concurează. Concursul de admitere va începe pe data de 7 septembrie 1982. Pînă la examenul de admitere în cadrul Institutului sunt organi­zate cursuri de pregătire pentru candidaţi. Informaţii suplimentare se pot lua la Secretariatul Institutului de Cultură Fizică, str. Maior F.ne nr. 12. Telefon: 15.51.50.

Next