Romînia Liberă, august 1962 (Anul 20, nr. 5536-5561)
1962-08-01 / nr. 5536
Pag. 2-a AUDIENTA O legătură trainică cu cetăţenii (Urmare din pag. 1-a) însă de urgenţa cazului, tov. Moise a fost ajutat să-şi rezolve problema chiar în ziua cînd a venit în audienţă. Exercitindu-şi dreptul ce-l are de a interveni acolo unde constată încălcarea regulilor de convieţuire socială, comitetul executiv a cercetat cu atenţie şi problema pe care i-a înfăţişat-o în audienţă gospodina Teodora Ioniţă. Ea a arătat că soţul său, după ce a părăsit casa, a încetat să-i mai acorde vreun ajutor bănesc pentru întreţinerea copiilor. Ancheta socială făcută, intervenţia la întreprinderea unde lucrează soţul Teodorei Ioniţă, au dovedit temeinicia celor afirmate, iar măsurile luate au dus la reglementarea relaţiilor dintre cei doi soţi. în timpul audienţelor la comitetul executiv orăşenesc Brăila, un însemnat număr de cetăţeni ridică probleme legate de spaţiul locativ. Unii cer reparaţii, reamenajări, completarea şi revizuirea instalaţiilor sanitare, de apă etc., alţii solicită locuinţe corespunzătoare. Celor din prima categorie, li se pot da răspunsuri precise , audienţele ţinute de tov. vicepreşedinte L. Niculescu au loc cu participarea reprezentanţilor întreprinderii de gospodărie locativă şi amenajări, construcţii asupra termenelor cînd se vor efectua verificarea şi lucrările solicitate. Celălalt aspect, al spaţiului locativ solicitat, a prezentat însă unele greutăţi. Trebuie să arătăm că şi în această privinţă s-au găsit soluţii. Iată cum se procedează la Brăila. Pe baza cererilor făcute (fie în audienţă, fie în scris), la comitetul executiv s-a întocmit, cu începere din acest an, o evidenţă foarte precisă a solicitanţilor. După această evidenţă, o comisie, formată din deputaţi şi activişti ai comitetului executiv, verifică fiecare caz in parte, la faţa locului şi stabileşte urgenţa repartizării locuinţei. Constatările şi urgenţa se menţionează în evidenţa amintită şi totodată se aduce la cunoştinţa cetăţenilor. Mai precis, i se comunică cetăţeanului luna în care va primi spaţiul solicitat. Bineînţeles că în această acţiune se ţine seamă de recomandările întreprinderilor şi instituţiilor şi de celelalte reguli cu privire la distribuirea spaţiului locativ. Această planificare a fost posibilă datorită volumului mare de construcţii de locuinţe din oraş, ca şi măsurilor luate pentru extinderea spaţiului locativ prin reamenajarea unor imobile vechi. Practic, s-a dovedit că acest sistem este bine ales, deoarece în general planificarea făcută se respectă, iar cetăţenii nu mai sunt nevoiţi să facă dese intervenţii. Iată şi cîteva exemple: electricianul Victor Epure, de la Uzina „Progresul" a solicitat locuinţă la 19 martie şi a fost planificat în luna mai; chiar în luna respectivă s-a mutat în casă nouă. La fel, au primit locuinţe în lunile în care au fost planificaţi tov. Constantin Anghel, lucrător sanitar, Spiru Mami, muncitor la fabrica P.A.L. şi mulţi alţi cetăţeni. Din aceste cîteva exemple, se desprinde faptul că , după cele stabilite în orele de audienţe , comitetul executiv orăşenesc Brăila depune multă străduinţă şi atenţie in rezolvarea problemelor ridicate de cetăţeni. Totuşi, se constată că, în unele secţii ale comitetului executiv, nu se lucrează cu destulă operativitate. Ne referim îndeosebi la oficiul de prevederi sociale, unde se intîrzie întocmirea unor forme, lucru ce reiese din sporirea numărului celor ce solicită audienţe pentru a înfăţişa tărăgănarea revizuirii contestaţiilor, dosarelor de pensionare etc. Este de datoria comitetului executiv orăşenesc Brăila ca, pe baza experienţei acumulate, să pună ordine şi în acest sector, pentru ca în totalitatea lor audienţele să fie eficiente, să ducă la o legătură şi mai trainică cu masele de cetăţeni. L. BASSERO corespondentul „României libere” POŞTA JURIDICĂ FLOAREA BURCESCU — Bucureşti doreşte să afle dacă mamei© angajate în cîmpul muncii pot merge în timpul programului de lucru să-şi alăpteze copiii. RĂSPUNS: Femeilor angajate, în afara repausului de odihnă şi masă, li se acordă şi pauze pentru alăptarea copiilor. Durata pauzelor şi orele cînd urmează a fi acordate se stabilesc prin regulamentul de ordine interioară, fără a se depăşi trei ore între pauze şi o jumătate de oră pentru alăptare. GHEORGHE INVALIDU — Giurgiu întreabă dacă are dreptul să primească alocaţia de stat pentru copilul Irilat. RĂSPUNS: Copiii înfiaţi sunt îndreptăţiţi la alocaţia de stat în aceleaşi condiţii cu cei născuţi din căsătoria părinţilor. Aşadar veţi putea primi alocaţia de stat pentru acest copil, în cazul în care întruniţi celelalte condiţii cerute de lege.Să aveţi calitatea de angajat permanent, să nu realizaţi venituri impozabile din alte surse peste un anumit plafon etc.) ION FLOREA din regiunea Ploieşti întreabă la ce vârstă poate cere să fie pensionat de bătrâneţe, dacă a lucrat peste 15 ani în munci grele şi vătămătoare şi are peste 25 ani de muncă salariată RĂSPUNS : Legea stabileşte că bărbaţii care au o vechime în muncă de 25 de ani şi au lucrat peste 12 ani şi şase luni în munci grele sau vătămătoare au drept la pensie de bătrîneţe la împlinirea vîrstei de 55 ani. GHEORGHE LINTE — regiunea Bucureşti întreabă unde să se adreseze pentru schimbarea numelui şi prenumelui. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare cererea de schimbare a numelui sau prenumelui se face la sfatul popular al comunei, oraşului sau raionului de oraş pe raza căruia aveţi domiciliul. Cererea trebuie să cuprindă o serie de date, privind starea dv. civilă, motivul schimbării numelui sau prenumelui etc. Schimbarea numelui sau prenumelui nu produce efecte decit de la data înregistrării deciziei de admitere a cererii, de către organele M.A.I., în registrul de stare civilă ținut de comitetul executiv al sfatului popular. Un aspect de la Băile Herculane Foto AGERPRES ai mult respect şi înţelegere în zile şi la ore precis stabilite, cetăţenii se pot adresa direct şi personal preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi secretarilor comitetelor executive ale sfaturilor populare, pentru rezolvarea unor probleme de ordin personal sau de interes obştesc. Este de aceea necesar ca primirea cetăţenilor, să fie organizată temeinic, problemele ridicate să fie cercetate atent, cu grijă şi să fie rezolvate cu cea mai mare promptitudine. In multe locuri, acest lucru se face. Bunăoară nu puţine sunt cazurile cînd cetăţenii sunt primiţi de conducătorii comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Oltenia şi în afara orelor şi zilelor stabilite pentru audienţe. Adesea, cînd unii dintre conducători lipsesc din localitate ori sînt ocupaţi cu rezolvarea unor probleme care nu pot fi amînate, aceştia sînt înlocuiţi de alţi tovarăşi ai lor. In cursul săptămînii de la 16 la 21 iulie, am luat parte la audienţele tovarăşilor Ion Albuleţu şi Ion Peştişanu, vicepreşedinţi ai comitetului executiv al sfatului popular regional. Au venit cetăţeni din diferite colţuri ale regiunii cu probleme dintre cele mai diverse: de la litigii cu vecinii pina la contractarea de animale, încadrarea în învăţămînt, admiterea la cursuri auto şi multe altele. Toţi au fost ascultaţi , tuturor li s-au rezolvat problemele. In unele cazuri, s-a folosit telefonul, in altele s-au folosit salariaţi ai secţiilor de specialitate. Dacă audienţele au decurs bine în cazurile amintite, din păcate au existat în săptămîna respectivă şi excepţii. Astfel, în zilele de 19 şi 20 iulie, cetăţenii veniţi în audienţă la tovarăşii vicepreşedinţi Ioana Stancoveanu şi Mihai Băluţă au pierdut timpul în zadar. In orele rezervate primirii cetăţenilor, tovarăşii vicepreşedinţi amintiţi erau ocupaţi cu alte treburi. Ăsta nu înseamnă insă că problemele ridicate de cetăţeni, veniţi chiar şi din localităţi situate la peste 100 km de Craiova, trebuiau neglijate. Ar fi trebuit ca alţi tovarăşi să le ţină locul. Alteori, audienţele n-au început la orele anunţate, cetăţenii fiind nevoiţi să piardă timpul aşteptînd, aşa cum s-a întîmplat la sfatul popular al regiunii Oltenia în ziua de 12 iulie, cînd primul cetăţean a fost primit cu o întirziere de două ore. Mulţi dintre cetăţenii care vin în audienţă la comitetul executiv al sfatului popular regional ar putea foarte bine, dacă ar găsi înţelegere, să-şi rezolve problemele la raioane sau la oraşe. Această înţelegere nu se găseşte însă totdeauna. Nu mai departe decît în oraşul Craiova, cetăţenii se perindă multe zile pe la comitetul executiv orăşenesc fără să li se acorde atenţia la care au dreptul. Unii dintre conducătorii comitetului executiv sunt în concediu, iar ceilalţi, cu unele excepţii (ca tovarăşa vicepreşedintă Demetrescu) nu au timp pentru audienţe. Nu e de mirare deci că în ziua următoare mulţi cetăţeni se îndreaptă nu spre sfatul popular al oraşului, ci către cel al regiunii, aşa cum s-a întîmplat în ziua de 17 iulie cu cei care nu au fost primiţi în audienţă de către vicepreşedintele Nicolae Trăîstaru. De altfel, cazuri asemănătoare se semnalează şi în oraşul Tg. Jiu, unde cetăţenii sunt primiţi, dar nu se dă o rezolvare promptă problemelor pe care le ridică. La fel se intimplă şi la raioanele Gilort şi Vînju-Mare. Aceasta stare de lucruri încarcă nejustificat programul audienţelor la verigile superioare şi generează atit cheltuieli cît şi pierdere de timp cu drumurile pentru cetăţeni. Problema bunei organizări a primirii cetăţenilor ar trebui să stea periodic pe ordinea de zi a sesiunilor şi a şedinţelor comitetelor executive ale sfaturilor populare. I. BECHERU corespondentul „Romîniei libere" România liberă . ri, *-1’ \.Jit'* în clișeu : Tulnicărese de la Botuș străpungînd tăcerea Rarăului, prin chemarea adresată celor „din vale". Foto : F. MICHITOVICI Noi construcţii în oraşele patriei Craiova1 Pe zi ce trece, în oraşul Craiova , apar noi blocuri de locuinţe. Astfel, pe Calea Bucureşti, din dreptul Spitalului nr. 2 şi pînă la strada P. Ispirescu s-au construit şi dat în folosinţă cinci blocuri, trei blocuri sunt în faza de finisare, iar alte şase blocuri sunt în curs de construcţie. Ele vor fi terminate către sfirşitul anului. De asemenea, tot pe această arteră a Craiovei s-a turnat de curînd fundaţia a încă două blocuri. Blocuri de locuinţe asemănătoare s-au ridicat şi pe Calea Severinului, din care unele s-au dat în folosinţă, iar altele sunt în prezent in stadiul final de lucru. NICOLAE CIOROIANU pensionar Bucureşti -1 Colectivele de muncitori şi tehnicieni ale şantierelor 1 şi 2 din cartierul Balta Albă-centru, aparţinînd întreprinderii nr. 2 Construcţii - montaj, D.G.C.M.—S.P.C. se străduiesc ca în cinstea zilei de 23 August, să dea în folosinţă noi obiective, printre care se numără şcoala cu 16 clase din Calea Văcăreşti nr. 133, o altă şcoală cu 24 de clase în strada Cuza Vodă, precum şi şcoala cu 16 clase ce se ridică pe strada Conductei din Capitală. La noile construcţii, se folosesc pe scară largă cofraje din placaje tegofilm, placarea treptelor cu prefabricate din mozaic, colţare din ipsos prefabricate şi altele. ION VREJU activist de sfat popular ■ I De curind, co-I lectivele întreprin- Ploieşti .derilor de con___________I strucţii nr. 1 şi nr. 2 din cadrul Trustului regional de construcţii Ploieşti au dat în folosinţă, în Piaţa Halelor şi în Bulevardul Republicii, 7 noi construcţii de locuinţe cu cite 4 etaje fiecare, însumînd în total un număr de 380 de apartamente. Zilele acestea, mare parte dintre noii locatari s-au și mutat în ele. M. BEDROSIAN tehnician FIŞIER BIBLIOGRAFIC NIKOS KAZANTZAKIS: „Libertate sau moarte“ Firească-i dorinţa lui Nikos Kazantzakis de a cînta, într-unul din numeroasele sale romane, lupta de eliberare naţională a populaţiei greceşti din Creta împotriva ocupaţiei turceşti. Născut spre sfirşitul veacului trecut în această mare insulă mediteraniană, hrănit încă din copilărie cu legendele — de dimensiuni mitologice — ale faptelor de arme ale vitejilor căpitani răsculaţi în repetate rînduri împotriva ocupaţiei străine, martor sensibil al ecourilor acestor lupte, scriitorul imaginează un tablou — reînviind trecutul nu foarte îndepărtat — atotcuprinzător al relaţiilor politico-sociale ale vremii, exaltînd vitejia şi setea de libertate a strămoşilor. Dar, măestria artistică a scriitorului nu-i serveşte acestuia pentru a crea o imagine doar idilică a trecutului. Scrisă de pe poziţiile unui realism viguros — uneori brutal chiar — lucid, cartea aduce mesajul optimist, profund umanist al concepţiei de viaţă a scriitorului — sesizabil de altfel şi în restul operei sale — încrederea sa în victoria dreptăţii şi a ideii de libertate a popoarelor. In centrul acţiunii romanului, se află căpitanul Mihalis, poreclit de duşmani ca şi de prieteni „Mistreţul*. In sufletul pătimaş, zbuciumat al acestui erou — comparat undeva, pe parcursul cărţii, cu eroul mitologic Ahile — nu-şi găsesc locul mulţumirea şi bucuria, atîta vreme cît patria lui nu e liberă. Căpitanul Mihalis îşi înăbuşă în sine orice pornire firească firii omeneşti — pentru că acestea îl împiedică să se consacre ţelului vieţii sale : lupta. Iar atunci cînd, răsculată pentru a nu ştiu cita oară, populaţia greacă înţelege zădărnicia luptei şi depune armele, singur căpitanul Mihalis, înconjurat de un grup de prieteni, rezistă, asaltat de puhoiul oştenilor turci, pe muntele Selena, găsindu-şi moartea într-o încleştare inegală. De altfel, toţi eroii lui Kazantzakis sînt plămădiţi din acelaşi aluat. Bătrînul tată al lui Mihalis, care a ajuns să numere în spiţa sa străstrănepoţi, învaţă la patriarhala vîrstă de 100 de ani buchile de tipar ale alfabetului pentru a umple zidurile caselor satului său cu deviza : „Libertate sau moarte“. Căpitanul Polixinghis renunţă la plăcerile dragostei împărtăşite şi se alătură răsculaţilor. Karambis îşi părăseşte căminul proaspăt înjghebat şi pleacă şi el în munţi. Pînă şi nevolnicul învăţător Lup găseşte puterea şi curajul de a pune mina pe flintă. Tradiţiile luptei se transmit de la o generaţie la alta, alimentate de eroismul care debordează din fiece legendă, din fiece poveste. Tînăra fiică a căpitanului Mihalis îşi divinizează tatăl pentru curajul şi eroismul său şi îşi doreşte un soţ pe măsură. Fiul lui Manusakas, căruia nici tulerele nu i-au dat, răzbună moartea tatălui său, omorînd la rîndu-i cu cuţitul odrasla unei căpetenii turceşti, ca apoi să-şi constituie un grup de „haiduci". Copiii răsculaţilor urmează pilda părinţilor, se joacă de-a lupta între oştile greceşti şi turceşti, luîndu-şi rolurile prea în serios, recurgînd la violenţe care depăşesc regula jocului. Un iz de violenţă umple fiecare pagină a romanului, reliefînd o colectivitate de oameni dîrji şi neînfricaţi — uneori primitivi în manifestări — dar animaţi de ideea neostoită a libertăţii. Punînd la îndemîna cititorilor din ţara noastră romanul „Libertate sau moarte“ de Nikos Kazantzakis. Editura tineretului ne-a făcut cunoscută — parţial, ce-i drept — arta unui mare prozator contemporan, a cărui viaţă şi operă au fost încununate în 1956 cu premiul Consiliului Mondial al Păcii. DAN CRISTEA 1.200.000 de spectatori TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Oamenii muncii din regiunea Banat au îndrăgit mult spectacolele de operă şi teatru, concertele simfonice. Nu o dată, pe afişele instituţiilor de artă şi muzicale se poate vedea scris spectacol sau concert rezervat pentru muncitorii cutărei fabrici sau uzine. Mulţi au abonamente permanente la spectacole. Numai Teatrul de Stat din Arad a avut în cursul acestei stagiuni aproape 4.000 de abonaţi. In stagiunea care s-a încheiat, spectacolele şi concertele prezentate de cele 12 instituţii de stat de artă şi muzicale din regiune, înfiinţate în anii puterii populare, au fost vizionate sau audiate de aproape 1.200.000 de spectatori, adică de două ori mai mult faţă de 1956. O formaţie muzicală a minerilor ANINA (des corespondentul nostru). — De curind, la Anina a luat fiinţă o orchestră de muzică populară, formată din mineri şi din salariaţi ai minei Anina. Acum, ea se pregăteşte, la clubul minerilor, pentru sărbătorirea Zilei mineralul şi a Zilei de 23 August. 1. Am grupat cîteva din scrisorile primite în ultima vreme la redacţie- Alegerea lor n-a fost întîmplătoare. Ele vorbesc despre activitatea Unor cooperative săteşti, despre abundenţa mărfurilor de calitate superioară care umplu rafturile magazinelor, în unităţi noi, moderne, ridicate în ultima vreme în foarte multe sate din ţara noastră, oamenii muncii de pe ogoare găsesc articolele de care au nevoie. Cititorul nostru C. SALCIANU din comuna Grojdibod, raionul Corabia, ne-a scris printre altele : „Contribuţia cooperaţiei la buna aprovizionare a colectiviştilor din comuna noastră cu cele necesare este deosebită. Prin cele trei unităţi cooperatiste aliate in Grojdibod (printre care se numără şi un magazin universal), trec zilnic mulţi colectivişti care găsesc aici să cumpere orice marfă de care au nevoie. Acest lucru se datoreşte şi consiliului de conducere al cooperativei (cooperativa aceasta serveşte trei comune : Gura Podinii, Orlea şi Grojdibod). Preşedintele consiliului de conducere al cooperativei, Virgil Sulu, precum şi ceilalţi membri se intereisează in permanenţă de felul In care sunt aprovizionate unităţile cooperativei. Aşa se şi explică faptul că notele de comandă întocmite la cererea cumpărătorilor sunt executate cu promptitudine de către Uniunea raională a cooperativelor de consum Corabia“ Continuînd parcă această apreciere, corespondentul nostru voluntar DUMITRU GH MOHOREA din Panciu ne-a adus la cunoştinţă că „buna aprovizionar a magazinelor universale construite în comunele Străoane, Tiferi, Baloteşti, Soveja şi Panciu, precum şi reamenajarea localurilor din comunele Făgeşti, Cimpuri, Moviliţa şi a altora din raionul Panciu au făcut ca desfacerea mărfurilor să se desfăşoare la un nivel din ce in ce mai ridicat. Din zi in zi, tot mai puţini colectivişti se deplasează la oraş pentru cumpărarea celor trebuincioase, deoarece găsesc ceea ce le este necesar în magazinele din comunele in care locuiesc şi muncesc Despre contribuţia cooperativelor săteşti la aprovizionarea ţăranilor colectivişti cu mărfuri tot mai multe şi mai bune ne scriu şi cititorii noştri GHEORGHE GHEORGHIU din Urziceni, SEVER SABAU din raionul Beiuş, ALEXANDRU ROATĂ din Turnu-Severin şi mulţi alţii. Ce făcem cu notele de comandă? Totuşi sînt cooperative săteşti în care unele articole cerute de cumpărători nu se găsesc totdeauna. Una din cauzele acestei lipse o aflăm în scrisoarea cititorului nostru E. FLOREA din comuna Topîrcea, raionul Sibiu. „In numeroase rînduri — ne scrie dînsul — cetăţenii din comună au cerut să se aducă la cooperativă bocanei nr. 43, pantofi nr. 39—40, ca şi încălţăminte pentru copii. Dorinţele lor au fost consemnate de mai multe ori in notele pre. comandă, dar I.C.R.-Sibiu n-a ţinut seamă de ele. Aşa se face că în locul mărfurilor cerute, in roiturile cooperativei din Topîrcea au poposit bocanci şi pantofi cu alte numere decit cele solicitate. Este bine cu putem cumpăra la cooperativa noastră — ne mărturiseşte cititorul sus amintit — pantofi model „Select“, stoletine sau mătase naturală. Dar pentru lucru, ne trebuia o artfel de îmbrăcăminte şi încălţăminte Cazul relatat mai sus nu este din păcate singurul. Aşa de pildă, tovarăşul DUMITRU GH. MOHOREA din Panciu ne semnalează faptul următor: „Conducerea unităţii cooperatiste din comuna Răcoasa manifestă o grijă permanentă pentru aprovizionarea magazinului de aiei. Trebuie să spunem insă că o parte din cererile consumatorilor nu sunt luate în seamă de către conducerea depozitelor U.R.C.C.-Focșani, care nu respectă totdeauna notele de comandă primite. Așa se explică de ce lipsesc citeodată din reţeaua cu amănuntul unele mărfuri (caieta nr. 6, doc, ciorapi din fire sintetice, lenjerie de damă, costumaşe tricotate pentru copii, sticle de lampă nr. 5, pînză albită şi altele)“. Prezentarea mărfurilor In cele mai multe părţi gestionarii cooperativelor săteşti se dovedesc a fi buni gospodari. Ei au grijă să aranjeze frumos mărfurile nu numai în rafturile magazinelor, ci şi în magaziile unor astfel de unităţi. Din scrisoarea corespondentului voluntar ALEX. REZEA, am aflat că o astfel de atitudine plină de grijă pentru păstrarea şi prezentarea mărfurilor o manifestă cei mai mulţi gestionari ai cooperativelor săteşti din raionul Rm. Vîlcea. Dar depozitării mărfurilor nu i se dă atenţia cuvenită peste tot. O astfel de nepăsare faţă de prezentarea mărfurilor se întîlneşte la cooperativa din comuna Diocheţi, regiunea Galaţi, unde gestionarul unităţii nu se preocupă în suficientă măsură de aranjarea mărfurilor, — ne scrie cititorul nostru D. MATEI. ★ An de an, cooperaţia de consum contribuie tot mai mult la buna aprovizionare a oamenilor muncii de la sate, desfăşurind un comerţ civilizat. A dispărut pentru totdeauna imaginea des întîlnită a dughenelor mici şi întunecoase aflate la marginea drumurilor de ţară în care negustorii vindeau, alături de opinci şi mărgele, bomboanele cu bucata şi pînzeturi decolorate. Schimbărilor amintite, li s-au alăturat firesc atitudinea nouă a celor ce lucrează în comerţul socialist. Aceste fapte le întîlniau la tot pasul în satele noastre colectivizate. Ele sînt semnalate în numeroase scrisori primite la redacţie. Dar cumpărătorii — aşa după cum am văzut — nu trec cu vederea unele lipsuri care se mai semnalează în anumite locuri. Nerespectarea livrării produselor solicitate, lipsa de spirit gospodăresc a unor conducători de cooperative săteşti nemulţumesc pe cumpărători. Pentru înlăturarea unor asemenea neajunsuri, organele locale au datoria de a privi cu toată seriozitatea acele „scăpări din vedere“ de care au amintit cititorii şi corespondenţii noştri voluntari. Secţiile comerciale ale sfaturilor populare şi uniunile regionale şi raionale ale cooperativelor de consum trebuie să urmărească îndeaproape felul în care sunt aprovizionate cooperativele săteşti, felul în care sunt depozitate şi prezentate spre vînzare mărfurile. Numai aşa cooperativele săteşti îşi vor îndeplini rolul in buna aprovizionare a ţărănimii muncitoare cu fel de fel de mărfuri industriale, in stringerea legăturilor dintre oraş şi sat. V. TEODORI) Pe marginea scrisorilor primite la redacţie Filatelie Emisiunea „Oameni de ştiinţă şi cultură români“ In curînd Direcţia Generală a P.T.T.R. va pune în circulaţie o serie de mărci poştale dedicate unui număr de 9 personalităţi culturale şi ştiinţifice române, ale căror portrete vor figura pe diferitele valori ale acestei serii. Este vorba de Traian Vuia (1872—1950), Alexandru Davila (1862—1929), Vasile Pîrvan (1882—1927), pictorul Ion Negulici (1812—1851), Gr. Cobîlcescu (1831— 1892), profesorul și medicul neurolog Gh. Marinescu (1863—1938), prof. dr. I. Cantacuzino (1863—1934), prof. dr. Victor Babeş (1854—1927), dr. C. Levaditi (1847—1953). « tt, -v, V' A % ' ' 'Hm&sm . -ti'/'''/■ '' Mm . Noul cămin cultural din comuna Breaza, raionul Cîmpulung, regiunea Suceava, construit prin munca voluntară a cetățenilor Foto : AGERPRES Miercuri 1 august 1962 — nr. 5535 .■woooocoooooooooooooooooooooooeoooaoooooaooooofl 8 ţ s ilSättaBa-sa Ansamblul fol- i B Cloric din R.P. Ro- ! 8 ISI IfSL ’ .j| mină și Ansamblul j 8 /»TFOS1 f9icIor*c Grî- j 8 I±»iAi Kit cia, 20: Grădina j Boema; Ansam- j g blul „Uniunii Asociaţiilor folclo- \ 8 riştilor din R.P.F. Iugoslavia", 20: i I Teatrul de ‘ vară din parcul Herăs- j 8 trău; Concertul Luis Alberto del la Parana, 20: O.S.T.A. (Teatrul de 8 vară „23 August"); O seară cu cop micul Țăndărică, 20: Circul de Stat. Mongolii: Patria, E. Pavel. 23 Au- ! gust; Un pumn de ] .*■ note: Republica, ]OÎMEMA Gh. Doja. G. cos- ; buc; Academicia- j nul din Askania: Magheru. Drujmul Serii; Sentinţa se va da joi: j Bucureşti; Fantomele din Spessart; j V. Alecsandri. Tineretului. Alex. | Sahia, Volga; Fiul haiducului: j I. C Frimu; Plăcerile oraşului: Înfrăţirea între popoare. ' V. ] Roaită; Teroare în munţi: Lumina, 1 Mai; Focuri în munţi: Victoria, 30 Decembrie; Urme tăcute: Cen- I trai. Unirea; Program pentru copii — dimineaţa, Cielito Lindo — 1 după amiază, 13 Septembrie; Tunaj şi Trutuna—Dincolo de lumea noa- stră — Vreau să ştiu tot nr. 20 — Acolo unde fuge renul — în cuib străin — Secretul pantofiorilor de aur: Timpuri Noi; Post—restant: Maxim Gorki; învierea (ambele serii): Cultural, Munca; Albă ca j zăpada; Alex. Popov; Al nouălea j cerc: 8 Martie, Libertăţii: Cînd j vine dragostea: Griviţa; Come- j dianţii: rulează la C. David: Due- i Iul n-a avut loc: Flacăra: Lunga j noapte a lui ’43: Tudor Vladimi-rescu; M-am săturat de căsnicie: | Arta, Mioriţa, Floreasca; Cînd ce- i media era rege: Popular. I. Pinti- lie, Luceafărul; Omul amfibie: Moşilor; Două reprize în iad: 16 Februarie; Un om trece prin zid: j rulează la M. Eminescu; Numai o glumă: 8 Mai. Donca Simo; Pom- pierul atomic: rulează la G. Baţcovia; Scrisoare de la o necunos- cută: rulează la Olga Bancic; Bătrînul şi marea: rulează la Au- t rel Vlaicu; Aventurile Iui Kros: B. Delavrancea. 17:00: Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi: ivTtirDin cuprins , re-1EIEVIZIUNE la jurnalul săptămînii: Extinderea mecanizării şi automatizării producţiei la Uzinele „Rulmentul“Braşov; Oameni obişnuiţi; Dicţionar tehnico-economic; Fruntaşii noştri; Muzică distractivă. Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Jean Ionescu. Solişti: Livia Brătulescu, Coca Alexiu, Alin Noreanu şi Georgeta Mihalache. 19:00: Emisiunea pentru sate. 1OO OO OO OO OO OO OO OQ OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OQ 00 oo F A NUNŢ Informaţie cu privire la concursul de admitere pentru anul universitar 1962—1963. Institutul de Cultură Fizică anunţă că începînd cu anul universitar 1962—1963, va funcţiona două secţii : — Secţia Pedagogică care pregăteşte profesori de educaţie fizică pentru toate gradele de învăţămnmt; — Secţia sportivă care pregăteşte profesori de educaţie fizicăantrenori, pe ramuri de sport. Pentru ambele secţii concursul constă din următoarele : Probe practice : gimnastică, atletism, volei, baschet. Toate probele sunt obligatorii. Probe scrise: anatomie, fiziologie, limba română. Proba orală : anatomie , fiziologie. Candidaţii pentru secţia sportivă vor da în plus probe pentru specializarea la care concurează. Anul acesta la secţia sportivă sunt următoarele specializări: atletism, gimnastică, fotbal şi înot. La înscrierea pentru secţia sportivă candidaţii vor trebui să aibă minimum categoria a II-a de clasificare în ramura sportivă la care concurează. Pentru juniori se cere să aibă clasificarea sportivă pe ramura de sport la care concurează. Concursul de admitere va începe pe data de 7 septembrie 1982. Pînă la examenul de admitere în cadrul Institutului sunt organizate cursuri de pregătire pentru candidaţi. Informaţii suplimentare se pot lua la Secretariatul Institutului de Cultură Fizică, str. Maior F.ne nr. 12. Telefon: 15.51.50.