Romînia Liberă, septembrie 1962 (Anul 20, nr. 5562-5587)

1962-09-01 / nr. 5562

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 1 septembrie 1962 PETROCHIMIC DE LA BRAZI -IOTE PETROLIERE La Brazi, în apropierea Ploieştiului, a fost pus în funcţiune complexul de reformare catalitică a ben­zinei şi de hidrofinare a motorinei. In instalaţiile complexului, din benzină inferioa­ră se obţin combustibili superiori şi o serie de pro­duse care sunt folosite ca materii prime în indus­tria noastră petrochimică, la fabricarea cauciucului sintetic, a maselor plastice, firelor şi fibrelor sin­tetice etc. Instalaţiile moderne cu care este înzestrat acest obiectiv industrial, funcţionează pe baza unor pro­cedee tehnologice corespunzătoare nivelului actual al tehnicii din acest domeniu. Pentru a se asigura energia electrică şi aburul necesar funcţionării acestor instalaţii şi altor unităţi industriale din Ploieşti, a fost construita şi dată în funcţiune la Brazi o centrală electrica de termo­­ficare. Noul obiectiv industrial cu o capacitate de pre­lucrare de un milion de tone pe an, prevăzut în documentele celui de-al III-lea Congres al partidu­lui, aduce o contribuţie importanta la creşterea va­lorii produselor obţinute din fiecare tonă de ţiţei supusa prelucrării, îmbunătăţeşte calitatea benzinei şi motorinei şi asigură producerea unei game va­riate de alte produse. Printr-un decret al Consiliului de Stat pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul construirii şi pu­nerii în funcţiune a complexului de reformare catalitică de la Brazi au fost conferite „Ordinul Muncii" cla­sele a II-a şi a lll-a unui număr de 63 de muncitori, tehnicieni şi in­gineri. Înaltele distincţii au fost înmî­­nate în cadrul unei solemnităţi de tovarăşul Ştefan Voi­tec, vicepreşe­dinte al Consiliului de Stat care, în numele C. C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Guvernului, al tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej perso­nal, a felicitat călduros pe cei deco­raţi, urîndu-le noi succese în activi­tatea lor de viitor. La solemnitate au participat to­varăşii : Anton Breitenhofer, mem­bru al Consiliului de Stat, Mihail Florescu, ministrul Industriei Pe­trolului şi Chimiei, Nicolae Ionescu, şi Răducanu Cioroiu, adjuncţi ai mi­nistrului Industriei Petrolului şi Chimiei, Dumitru Hagiu, vicepreşe­dinte al Comitetului Geologic. (Agerpres) AZI VA INFORMĂM DESPRE­ BRIGĂZI ştiinţifice In mijlocul colectiviştilor Casa raională de cultură din Haţeg organizează deplasarea unor brigăzi ştiinţifice în satele raionului. Prin­tre localităţile recent vizitate de a­­ceste brigăzi, sunt: Valea Dîljei şi Unciuc. La aceste întîlniri, colectiviştii au pus o serie de întrebări : „Cum se combat dăunătorii livezilor", „Cum poate fi combătut gîndacul de Colo­­rado“, „Care sînt soiurile de grîu productive potrivite acestor locuri" şi încă multe alte întrebări din di­ferite domenii. La întrebări, au răs­puns membrii brigăzilor compuse din agronomi, profesori, medici şi jurişti. (N. ROVENTA, tehnician) OBIECTIVE SOCIAL-CULTURALE IN CONSTRUCŢIE BACĂU (de la corespondentul nostru). — La Bacău au început lu­crările de construcţie a unei case de cultură a sindicatelor. Aceasta va cuprinde o sală de festivităţi cu 800 de locuri, o sală de conferinţe cu 200 de locuri, bibliotecă, săli de lec­tură, precum şi săli pentru diferite alte activităţi culturale. Tot în oraşul Bacău se află în con­strucţie localul unei noi maternităţi cu o capacitate de 350 de paturi. Lo­calul, avînd parter şi 4 etaje, va fi înzestrat cu aparataj medical modern. ALTE MODELE DE ÎNCĂLŢĂMINTE SIBIU (de la corespondentul nos­tru). —­ în ultimul timp, la fabrica de încălţăminte 13 Decembrie din Sibiu, au intrat în fabricaţie încă 22 de noi modele de pantofi şi sandale bărbă­teşti, precum şi 27 de modele noi de valize, genţi, sacoşe şi alte produse de marochinărie. STAŢIE DE IMBUTELIERE A GAZELOR LICHEFIATE IAŞI (de la corespondentul nostru).­­ Recent a fost terminată la Iaşi construc­ţia unei staţii de îmbuteliere a gazelor lichefiate cu o capacitate zilnică de 1200 butelii. In momentul de faţă se fac probele tehnice, astfel incit peste citeva zile noua staţie va putea intra in funcţiune. PENTRU SANĂTATEA COPIILOR De curînd un grup de specialişti de la Sanepidul Capitalei împreună cu observatori de la staţia de meteoro­logie Filaret, au început în­ zone verzi şi terenuri de joacă pentru copii, din Bucureşti o serie de cercetări pentru determinarea practică a regimului de microclimat şi raze ultraviolete. Cer­cetările sunt menite să creeze copii­lor condiţii tot mai bune de sănătate prin amenajarea unor terenuri de joacă corespunzătoare precum şi prin orientarea cît mai bună a noilor construcţii de locuinţe ţinîndu-se seama de regimul de umbră şi înso­­rire. CONSTANŢA. — Vineri seara a în­ceput în sala sporturilor din Con­stanţa turneul internaţional feminin de baschet, în primul meci, echipa R.S.S. Ucrainiene a învins cu scorul de 71-63 (33-32) echipa R. P. F. Iugo­­slavici. In jocul următor echipa R. P. Române a întîlnit formația R. P. Un­gare. Baschetbalistele noastre au repurtat victoria cu scorul de 70-58 (29-22). Astăzi turneul programează urmă­toarele partide: R. P. Ungară-R.S.S. Ucrainieană şi R. P. Romînă-R. P. F. Iugoslavia. Turneul se încheie dumi­nică. A ÎNCEPUT RECOLTATUL PORUMBULUI Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective din regiunea Bucureşti au început recoltarea porumbului din soiurile timpurii şi a florii­soarelui. Fină acum a fost strîns porumbul de pe aproape 9.000 hectare şi floa­­rea soarelui de pe mai mult de 10.000 ha. Cele mai mari suprafeţe au fost recoltate în raioanele Alexandria, Călăraşi, Lehliu, Olteniţa şi Zimnicea. Pe suprafeţele eliberate, mecanizatorii­ au început imediat arăturile, pre­gătind terenul destinat însămînţării griului.­ ­ La îndemnul inginerilor agronomi lucrătorii din G.A.S. Dulbanu, raio­­nul Mizil şi colectiviştii din această comună au început recoltarea porum­bului, în numai 2 zile ei au recoltat 220 hectare. (Agerpres) INOVAŢIA CU Nr. 1000 BÎRLAD (de la co­respondentul nostru). — Tehnicienii Filip Ţip­lea şi Victor Teodor de la Fabrică, de rul­menţi Bîrlad au pre­zentat zilele acestea cabinetului tehnic al întreprinderii o­ pro­punere de inovaţie pri­vind confecţionarea u­­nui dispozitiv cu filtru pentru ungerea rulmen­ţilor din broşe prin pulverizarea uleiului. Cu aceasta numărul inovaţiilor înregistrate de la începutul existen­­ţei întreprinderii se ri­dică la 1000. Ele au a­dus întreprinderii pînă acum economii în va­loare de 16 milioane lei. Numai în cursul a­­cestui an, ca rezultat al aplicării în procesul de producţie a unui nu­măr de 87 de inovaţii, se realizează economii însumînd peste 1.650.000 lei. ŞCOLI CARE SE VOR DA IN FOLOSINŢA O dată cu deschiderea noului an de învăţă­­mînt, în Capitală se dau în folosinţă încă 11 şcoli cu peste 220 săli de clasă. Şase din noile localuri — şco­lile cu 8, cu 16 sau 24 săli de clasă din comu­nele Chiajna şi Jilava, din cartierele Băneasa şi Militari, de pe şo­seaua Ştefan cel Mare şi strada Nerva Traian — sunt gata să-şi pri­mească elevii. La cele­lalte cinci se fac ulti­mele pregătiri : se instalează băncile şi mobilierul laboratoa­relor, lucrări ce ur­mează a fi terminate pînă la deschiderea anului de învăţămînt. (Agerpres) SPORT La gospodăria de stat Mogoşoaia aflată în preajma Capitalei a început culesul strugurilor de masă. Foto : AGERPRES CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie se prevede urmă­torul timp pro­babil : vreme in­stabilă şi răcorea- nai­­să, cu cer tempo­­rar noros. Vor că­dea ploi mai ales sub formă de averse însoţite de descărcări elec­trice. Vînt potrivit, cu intensifi­cări pînă la tare, din sectorul nordic. Temperatura în scădere la început, apoi în creştere. Mini­mele vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, iar maximele între 18 şi 28 grade. Noi magazine în Capitala în ultimul timp, în Capitală au fost deschise patru magazine pen­tru desfacerea produselor industri­ale la parterul blocului de locuinţe D 10 din Şoseaua Mihai Bravu, pre­cum şi cofetăria „Clăbucet“ din piaţa „3 Decembrie“ blocul D. De asemenea, a fost extinsă reţeaua magazinelor specializate, prin darea în funcţiune a unei parfumerii pe strada J. Curie nr. 5, a unui magazin de legume-fructe pe calea Rahovei 126, iar „Restaurantul universităţii“ a fost reamenajat ca restaurant-pensiune. Pentru îmbunătăţirea continuă a bunei serviri a consumatorilor, a fost extinsă vînzarea cu plata di­rect la vînzător în alte 20 de ma­gazine, a fost introdus orarul în două schimburi la încă 7 magazine, şi s-au creat condiţii pentru apli­carea servirii exemplare în alte 19 unităţi, în ceea ce priveşte reţeaua de desfacere sezonieră, (fructe, legume, zarzavaturi), aceasta a intrat parţial în funcţiune, deschizîndu-se 160 de unităţi, urmînd ca numărul lor să crească în măsura în care volumul desfacerii mărfurilor o va impune. Cartea — forum al tuturor Activitatea bibliotecilor din raionul Caransebeş a înregistrat în ultimii ani rezultate deosebite. Dacă în 1959, erau în raion doar 11 biblioteci, astăzi, pe lîngă bi­blioteca raională, în raion exis­tă 13 biblioteci comunale şi 58 săteşti. Faţă de acelaşi an, a sporit, de asemenea, numărul ci­titorilor şi al cărţilor citite. In tot raionul, fondul de cărţi al bibliotecilor se ridică la 86.204, faţă de 68.671 volume câte erau cu trei ani în urmă. Numărul ci­titorilor s-a mărit cu mai bine de 6000. Deosebit de rodnică este acti­vitatea desfăşurată în primul se­mestru din acest an , în raion au fost organizate peste 2400 de acţiuni de masă, (seri culturale, recenzii etc), obţinînd rezultate bune biblioteci ca cele din Obreja, Sacul, Marga, Glimboca şi altele. N. PÎRVU activist cultural La gospodăria de stat Urleasca, aflată cu pămînturile în raionul Brăila, am întîlnit nu numai recolte de grîu şi porumb, dar şi o puterni­că fermă de vaci. Sînt aici în mo­mentul de faţă 402 vaci cu lapte, efectiv cu care crescătorii de ani­male ai gospodăriei se mîndresc pe bună dreptate, deoarece în decursul anilor ei au depus multă străduinţă pentru ameliorarea raselor şi spori­rea producţiei de lapte. Printr-o ri­guroasă selecţie, s-a ajuns la metişi cu însuşiri superioare. Este cunos­cut, de exemplu că înainte vreme în Bărăgan o producţie de 3—4 litri lapte pe zi de la o vacă era consi­derată bună. Iată însă că la Urleasca, la unele grupe de vaci, din rase lo­cale ameliorate, se obţin astăzi zil­nic pînă la 18 litri. Acesta este desi­gur un rezultat al îmbunătăţirii ra­selor, însă nu trebuie nici într-un caz trecuţi cu vederea şi ceilalţi factori, cum sunt: asigurarea unei furajări corespunzătoare, organizarea muncii în brigăzi după un program judicios alcătuit. Din discuțiile avute cu unii mem­bri ai consiliului gospodăriei, cu cres­cătorii de animale, s-a desprins foar­te clar faptul că la Urleasca, con­sfătuirile periodice organizate în brigăzi s-au dovedit în bună măsură eficiente. — La începutul fiecărei luni — ne spune tov. I. Pavel, inginer zooteh­­nician al gospodăriei — la cele trei brigăzi de vaci, ca de altfel şi la celelalte ferme de animale, îngriji­­torii-mulgători şi ceilalţi­­ lucrători din acest sector se întîlnesc şi dis­cută despre felul cum au muncit cu o lună în urmă, fac propuneri pen­tru înlăturarea unor deficienţe, sta­bilesc sarcinile de plan pe luna în curs. Trebuie reţinut că la toate aceste consfătuiri participă cîte un membru al consiliului gospodăriei şi acest lucru are drept urmare o ana­liză mai temeinică a îndeplinirii pe­riodice a planului la toţi indicii. La secţia Măzăreni se află cea mai mare parte a efectivului de vaci cu lapte, împărţită în două brigăzi. Am reluat aici firul discuţiei,­ de data aceasta, cu brigadierul Emil Simion. — în brigada noastră — ne-a spus el — consfătuirile periodice ne ajută mult în muncă. Vreau să dau cîteva exemple concrete. La sfîrşitul lunii iunie, am constatat că brigada noas­tră are un deficit de peste 9.000 litri Din experienţa gospodăriei de stat din Urleasca lapte faţă de sarcina pe perioada respectivă. Toţi care eram de faţă a trebuit să recunoaştem că ne cam lăsasem pe tînjală. Nu se respecta programul, raţiile se alcătuiau la întîmplare. Aşa că am hotărît să ve­rificăm cum se fac îngrijirea, hrăni­­rea, mulsorile la fiecare grupă de vaci, să scoatem vitele la păşunatul de noapte pe o lucernieră. Proce­­dînd după aceea aşa cum am hotărît, lucrurile s-au schimbat, producţia de lapte a crescut treptat şi am ajuns ca la 25 august să obţinem de la fiecare vacă furajată cîte 9,2 litri în medie socotit de la începutul anului, în loc de 8,5 şi asta ne-a permis să recuperăm restanţa pe care o avu­sesem cu două luni în urmă. La o altă consfătuire, îngrijitorii mulgători au discutat anumite pro­­blem­e care se refereau la repararea liniei de decovil, la unele măsuri pentru sporirea gradului de mecani­zare a transportului hranei, la con­fecţionarea unei platforme de gunoi după reguli stabilite. Arătam că la Urleasca s-a ajuns la o producţie de 18 litri la­pte pe capi de vacă furajată în medie. Aceasta este cantitatea pe care o obţine în­­grijitorul-mulgător Ion Zimcencu, de la grupa sa care cuprinde 14 vaci.­ El a ajuns la asemenea rezultate’nu pentru că‘vacile pe care le are’în primire s-ar deosebi de celelalte, ci în primul rînd datorită atenţiei ce o acordă fiecăreia în parte, grijii cu care alcătuieşte raţiile pe măsura producţiei, într-un cuvînt pasiunii ce o are faţă de meseria aleasă, întot­deauna la consfătuirile periodice Zimcencu are ceva interesant de po­vestit din experienţa muncii sale şi ceilalţi nu numai că-l ascultă cu toată atenţia, dar se străduiesc să pună în practică cele aflate.­ Ion Zimcencu a vorbit, bunăoară, despre importanţa ce o are masajul ugeru­lui şi du­pă muls pentru obţinerea de lapte cu cel mai mare procentaj de grăsime. Ion Tom­a, Constantin Gh. Ene, urmînd exemplul lui Zimcencu, au devenit ei înşişi fruntaşi. Influen­ţa ce o exercită asupra celorlalţi lucrători, expunerile făcute în con­sfătuiri este evidentă. Dacă cu luni în urmă îngrijitorii mulgători Ion Puşcaşu, Aurica Căpraru, Mihai Do­­garu, Ion Cîrtoagă erau departe de a-şi îndeplini sarcinile de producţie, astăzi ei realizează, în medie, canti­tăţile de lapte ce le au planificate, şi aceasta tocmai datorită aplicării învăţămintelor desprinse din expe­rienţa fruntaşilor. Consfătuirile periodice au dat re­zultate şi în celelalte două brigăzi, în unele cazuri însă consfătuirile au un caracter formal şi nu-şi ating scopul. In brigada condusă de tov. Ion Savuc, preţul de cost al litrului de lapte obţinut pînă acum este de 1,40 lei, faţă de 1,25 lei planificat. Aceasta se datoreşte desigur şi fap­tului că în consfătuiri s-a pus prea puţin accent pe aspectele concrete ale reducerii preţului de cost şi nu întîmplător la această brigadă se I. BASSERO corespondentul „Romîniei libere" (Continuare în pag. a 3-a) Iată noul cuptor de la Fabrica de ciment din Fieni ce a intrat anul acesta în funcţiune şi care are o capacitate de 800 tone de clincher pe zi. Aceasta reprezintă o treime din întreaga producţie a fabricii. El este primul din seria marilor cuptoare ce urmează să fie con­struite. Avînd o lungime de 150 m., noul cuptor este prevăzut cu un înalt grad de automatizare I­ rj’ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooţ P e nepusă masă, nevralgia s-a pornit după miezul nopţii. La început, o zvîcnitură abia per­ceptibilă în maxilar, apoi dureri în toată regula. Ce să facă omul ? Ne­prevăză­­tor, nu avea nici un antinevralgic în casă. Aşa că hai la farmacie. Unde ? Păi foarte simplu. La far­macia nr. 1. Acolo este program şi ziua şi noaptea. Sau mai pre­cis „Serviciu far­maceutic perma­nent". Zis şi făcut. Şi-a pus în gra­bă vată în urechi, iar ca măsură su­premă de siguranţă — un fular în jurul obrazului vătămat. Tîriş­­grăpiş, („lasă că trece"), a ajuns icnind de durere la vitrina lumi­nată. Şi-a făcut o socoteală: încă o clipă şi gata, a înghiţit bulinul şi a scăpat. Numai că aici a înghiţit un... anunţ: „Închis pentru inventar“. Nu ştim cum, dar numai în ulti­mele luni farmacia cu orar per­manent nr. 1 de pe strada Joliot Curie se tot inventariază. Atunci ce-i de făcut ? Să citim tot aici un anunţ anexat: „In timpul acesta (adică al inventa­rierii — n.n.), adresaţi-vă la far­macia nr. 2, cea mai apropiată, cu orar semi-permanent“. Oricum, dacă farmacia perma­nentă nu-i deschisă, atunci cum o fi la cea semi-permanentă ? Dar să încercăm. Tot umblînd după o farmacie deschisă prin oraş, s-a făcut ora 7 dimineaţa. Şi aici sînt obloanele trase. In sfîrşit, la ora 7,30, mult visatul locaş al lui Es­­culap îşi deschide porţile. Farma­cista de la unitatea numărul 2 în­treabă, după sfertul de oră de aş­teptare, cit şi-a făcut buzele : — Ce doriţi ? — Am umblat toată noaptea după o farmacie deschisă. Aş vrea un antinevralgic. — Şi aţi umblat numai pentru atîta lucru ? — Ce să fac ? Rîndul viitor am să caut să contractez o maladie mai gravă. Poate un accident... Să vezi minune : după atîta um­blet, ca prin farmec, a dispărut și nevralgia. Păi, cred și eu. Și un ac îl găsești mai repede într-un car cu fîn. Căci dacă farm­a­­cia deschisă per­manent este... închisă, atunci de ce nu se afişează la loc vizibil care sunt farmaciile de serviciu noap­tea, pentru ca cetăţeanul să ştie unde să se ducă (la farmaciile 1 şi 2 şi­ încă la multe altele nu există nici o indicaţie în acest sens). Ceea ce înseamnă că şi farma­ciile uneori îi pot da... dureri de cap. Ceea ce nu e bine. D. TABACU CI CO OCOC OC OC OO OO OO OO OO OO 02 CO OCCOOCCOOO O© OC 30 00303000005300 CC 3030 3C OC 30 3C 30 3C 32 7­C 3C3C303COG 30 30 2C 3C 3C3C OC OC SCOC OC OG 30003C 30003C 30 OCOC 0033000030 30 3030 Fotó ! AGERPRES 15.000 metri ţesături peste plan CISNĂDIE (de la corespondentul nostru). — La Uzinele textile din Cisnădie se obţin noi realizări în în­deplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, în îmbunătăţirea calităţii pro­duselor şi realizarea de însemnate economii. Astfel, desfăşurînd larg în­trecerea socialistă, colectivul Uzine­lor textile din Cisnădie a realizat pînă in prezent aproape 15.000 me­tri țesături peste sarcinile de plan. De asemenea, în lunile care au tre­cut din acest an colectivul uzinelor a economisit fire în valoare de pes­te 136.000 lei. Extind forajul cu turbină Petroliştii întreprinderii de foraj Ploieşti au raportat îndeplinirea cu 18 zile înainte de termen a planului de foraj pe primele 8 luni din acest an. Prin reducerea preţului de cost, sondorii acestei întreprinderi au realizat peste plan economii în va­loare de mai bine de 2.100.000 lei. Aceste succese se datoresc în cea mai mare parte extinderii forajului cu turbina, metodă care a cuprins în această perioadă aproape 40 la sută din­­volumul total de foraj. Uniformele şcolare Anul acesta, pentru elevi s-a a­­dus un număr sporit de uniforme (numai în unităţile comerciale şi în depozitele de specialitate bucureş­­tene — cu aproape 60 la sută mai multe decît anul trecut). Pentru a se asigura o cît mai bună aprovi­zionare, întreprinderile comerciale bucureştene au organizat vînzarea acestor­­articole în unităţi anume de­semnate pentru aceasta. Măsura e foarte nimerită. Cu o singură con­diţie — cumpărătorul să poată afla uşor care sînt acele unităţi. Fără îndoială, în asemenea situaţie vi­trina reprezintă mai mult decît o carte de vizită. Şi dacă la „Lumea copiilor“, „Romarta copiilor”, „Vic­toria“ şi la alte numeroase unităţi vitrinele reuşesc să fie o invitaţie atrăgătoare la vizitarea raioanelor unde se vînd uniforme şcolare, la magazinul „Bucureşti” nu afli nici cel mai mic semn în legătură cu a­­ceasta, în schimb, o vitrină întreagă e rezervată încă... produselor pentru ştrand. Plecînd de la constatarea că de­pozitele I.R.C.T.I. dispun de uni­forme şcolare în cantităţi absolut suficiente şi la orice măsură, se poate presupune că aceeaşi situaţie este şi în magazine. Să facem o vi­zită la magazinul „Victoria”. La standul de confecţii pentru copii, vînzătoarele au aşezat marfa desti­nată şcolarilor astfel încît să se obţină un aspect plăcut şi totodată servirea să se poată face rapid. La fel se petrec lucrurile şi la unitatea nr. 2 O.C.L. Confecţia din calea Ra­­hovei, ca şi în alte magazine. Cum unele dintre aceste maga­zine sunt chiar profilate pentru vân­zarea articolelor pentru copii, te-ai aştepta ca tocmai acolo aprovizio­narea şi servirea­­ să merite nota maximă. Şi într-adevăr, aşa se şi întîmplă. Nu e mai puţin adevărat însă că există din păcate şi excepţii. La magazinul „Doi iepuraşi“ din Lipscani, bunăoară, zilele acestea au lipsit fustele „Pionier”, măsura 34. De ce ? Motivul rezultă şi din lec­tura notelor de comandă. Gestio­narii n-au avut grijă să facă la vreme solicitările de cuviinţă. Tot din cauza modului defectuos al al­cătuirii comenzilor, la unitatea „Vulturul de­­mare” sortimentul de numere şi talii e descompletat. Oare e prima dată cînd se vînd la acest magazin uniforme şcolare încît să fie scuzabil că nu sînt cunoscute în suficientă măsură cererile cumpără­torilor ? în scurta perioadă care a mai ră­mas pînă la începerea noului an şcolar, întreprinderile comerciale trebuie să se preocupe îndeaproape de realizarea unei aprovizionări rit­mice a magazinelor cu uniforme, astfel ca în fiecare să existe în per­manenţă un sortiment complet. Problema aprovizionării cu uni­forme şcolare comportă şi unele ob­servaţii referitoare la fabricile pro­ducătoare. Nu e­­vorba de respec­tarea contractelor — în acest dome­niu lucrurile merg bine — ci des­pre unele detalii care ţin de as­pectul comercial al mărfii în cauză. De pildă, nimic mai logic ca unifor­mele să fie... uniforme la înfăţişare. Şi totuşi nu este aşa. La unul şi acelaşi magazin, poţi găsi, la costu­mele pentru băieţi, chiar şi 6—7 nuanţe diferite la material. Este aşa de greu să se obţină o coloratură la unison ? Evident, nu , mai ales că se foloseşte stofă de acelaşi tip la toate. Amintind despre materialele uti­lizate, e momentul să arătăm că în ultimul timp fustele „Pionier” (ar­ticolul 123—08—07) sunt confecţio­nate dintr-o stofă necorespunză­toare, foarte aspră. Cumpărătorii n-au întîrziat să-şi exprime nemul­ţumirea în legătură cu calitatea ar­ticolului menţionat. Ministerul Industriei Uşoare are datoria de a studia modalităţile de soluţionare a problemelor menţio­nate. CORNELIA PREDA

Next