Romînia Liberă, octombrie 1962 (Anul 20, nr. 5588-5612)

1962-10-02 / nr. 5588

mima Proletari­i din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Intr-o atmosferă sărbătorească, de prietenie Djakarta intimpină pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer DJAKARTA 1. — Trimisul special Agerpres, Ion Gălăteanu, transmite : Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care împreună cu to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, preşe­dintele Consiliului de Miniştri, şi­­Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, face o vizită d­e prie­tenie In Indonezia la invitaţia pre­şedintelui şi primului ministru al Re­publicii Indonezia, dr. Sukarno, a so­sit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureştiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănaţi de briza oceanului, este împodobit sărbătoreşte. Sunt ar­borate drapele de stat ale Republi­cii Indonezia şi Republicii Populare Române, drapelul forţelor armate ale Republicii Indonezia. Lingă portre­tele conducătorilor de stat ai Repu­blicii Populare Române şi Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indone­­ziană: „Bun venit excelenţei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne". In intimpinarea înalţilor oaspeţi romîni au venit pe aeroport dr. Su­karno, preşedintele şi primul mini­stru al Republicii Indonezia, dr. Lei­­mena, locţiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul apără­rii, şi alţi membri ai guvernului, înalţi demnitari, personalităţi ale vie­ţii politice, culturale şi economice, generali şi ofiţeri superiori. Era de faţă o delegaţie din Iria­­nul de vest în frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, şefii misiunilor diplomatice acredi­taţi la Djakarta şi alţi membri ai corpului diplomatic. Erau prezenţi Pavel Silard, amba­sadorul R. P. Romíno în Indonezia, şi membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locui­tori ai Djakartei şi numeroşi ziarişti indonezieni, corespondenţi ai agen­ţiilor de presă, ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune străine, zia­rişti români. Avionul „IL—18“ a apărut deasu­pra aeroportului escortat de avioane cu reacţie aparţinînd forţelor arma­te indoneziene şi după citeva minute a aterizat. Din avion au coborît to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, îm­preună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu. Înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de pre­şedintele dr. Sukarno care i-a salu­tat călduros. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbrăţişat prieteneşte. Preşedintele Sukarno s-a îmbrăţişat de asemenea cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne a prezentat dr-umui Su­karno persoanele care 11 însoţesc. Preşedintele Indoneziei a prezentat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalităţi ale Republicii Indonezia. Au răsunat a­­cordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Indonezia. In timpul in­tonării imnurilor s-au tras 21 de sal­ve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunităţi reprezentînd toate genurile de forţe armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţit de preşedin­tele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi". Preşedintele dr. Sukarno s-a apro­piat de microfon şi a rostit un cu­­vînt de salut. Adresîndu-se înalţilor oaspeţi, preşedintele Sukarno a spus: Suntem­ foarte bucuroşi că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, şi de două ori i-am invitat pe scumpii noştri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în ţara noastră şi iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit in Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitaţia de a veni la noi nu nu­mai pentru că ei sunt prietenii noştri, tovarăşii noştri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în Indo­nezia va contribui la întărirea le­găturilor de prietenie între ţările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită so­sirii scumpilor noştri prieteni, ci şi datorită faptului că astăzi, 1 oc­tombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Iria­­nului de vest. Iată de ce am afir­mat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noa­stră pentru eliberarea Irianului de Vest, ne-am bucurat în permanenţă de sprijinul şi simpatia poporului şi guvernului român. Imi exprim din nou aici, ca şi de atîtea alte ori, recunoştinţa noastră pentru a­­cest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere preşedintele dr. Sukarno, că, în scurta dv. vizită în Indo­nezia, vă vom dovedi că poporul indonezian nutreşte sentimente de adîncă prietenie faţă de poporul român, că noi, indonezienii, mun­cim şi luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertăţii, pentru construirea unei societăţi prospere şi juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Trăiască prietenia dintre Romînia şi Indonezia. A răspuns tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc cordial pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dv. ţară, pentru fericitul prilej de a cu­noaşte mai îndeaproape viaţa şi munca harnicului şi talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, în numele poporului român, vă transmit dv. şi întregului popor al Republicii Indonezia un cald me­saj de stimă şi sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare Însemnătate istorică în viaţa ţării dv. . Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrşit în mod oficial domnia colo­nială olandeză în Irianul de vest. împărtăşim din toată inima, alături de dv., bucuria pentru acest mare eveniment şi ne exprimăm deplina satisfacţie pentru realizarea acestei juste năzuinţe naţionale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere şi priveşte cu sim­patie eforturile poporului indonezian, îndreptate spre prosperitatea eco­nomică şi social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viaţa internaţională, meritelor de­osebite ale scumpului nostru prieten, preşedintele Sukarno, în promovarea înţelegerii şi colaborării între po­poare, pentru coexistenţă paşnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între ţările noastre, situate în regiuni geografice înde­părtate una de alta, s-au dezvoltat relaţii de prietenie şi colaborare la baza cărora stă ataşamentul comun al popoarelor noastre la cauza no­bilă a apărării şi consolidării păcii în lumea întreagă. Adresîndu-se preşedintelui Indone­ziei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a spus : Sînt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satis­facţia să constatăm că părerile noas­tre în principalele probleme inter­naţionale coincid, contribuţia puter­nică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre ţările şi popoarele noastre. îngăduiţi-mi să-mi exprim con­vingerea că vizita noastră va cons­titui o nouă contribuţie la consoli­darea şi dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre Ro­mînia şi Indonezia, în interesul păcii şi înţelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulţumim din toată inima pentru căldura şi sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinaţi. In încheiere, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus în limba in­­doneziană: Salam hangat kepoba radejat Indonesia! (Salut călduros poporului indonezian) şi a adresat urări pentru prietenia romîno-indo­­neziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintele Sukarno şi-au strîns mîinile cu căldură. Preşedintele Su­karno a prezentat tovarăşului Gheor­ghiu-Dej un mare număr de persona­lităţi care au venit în intimpinarea înalţilor oaspeţi români. Copiii personalului ambasadei R.P. Romíne din Djakarta au oferit tova­răşilor Gheorghe­­ Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer buchete de flori. A urmat un moment impresionant: solii poporului român, însoţiţi de preşedintele Sukarno, au trecut prin „Poarta Indoneziei", care, după cum se spune aici, se deschide numai în faţa prietenilor. Tradiţionala „Poartă a Indoneziei“ este un culoar viu al­cătuit din băieţi şi fete îmbrăcaţi în splendide vestminte naţionale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. Un grup de tinere în costume naţio­nale multicolore a oferit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer tradiţionalele ghir­lande de flori cu care sunt încunu­naţi în Indonezia oaspeţii de seamă. După ceremonia primirii, tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi pre­şedintele Sukarno au luat loc în maşini şi cortegiul oficial, escortat de motociclişti, s-a îndreptat spre palatul Merdeka, reşedinţa oficială a preşedintelui Sukarno. Pretutindeni, de-a lungul celor a­­proape 5 km. străbătuţi puteau fi ci­tite urări de bun sosit: „Bun venit preşedintelui Gheorgh­e Gheorghiu- Dej", „Poporul indonezian salută căl­duros poporul român", „Trăiască prie­tenia dintre poporul indonezian şi poporul român". Locuitorii capitalei Indoneziei au ieşit pe şoseaua Pa­trice Lumumba, pentru a-i saluta pe conducătorii de stat ai Republicii Populare Romíne. La principalele in­tersecţii, se aflau grupuri de inter­preţi de muzică populară care cîntau din instrumente naţionale, specifice diferitelor regiuni ale ţării. Miile de steguleţe române şi indonezie­ne pe care le fluturau, aclamaţiile lor entuziaste au constituit o expresie grăitoare a sentimentelor de priete­nie nutrite de poporul Indoneziei faţă de poporul român. La intrarea în palatul Merdeka, so­lii poporului român au fost salutaţi de tinere indoneziene, îmbrăcate în tradiţionalele saronguri. La reşedinţa preşedintelui Indoneziei, conducăto­rii ţării noastre au avut o scurtă convorbire cu dr. Sukarno. Apoi, în­soţiţi de acesta, s-au îndreptat spre palatul Istara Negara, care va fi re­şedinţa oaspeţilor romîni în timpul vizitei In Indonezia. Vizita în „Ţara verii veşnice", cum i se mai spune Indoneziei, a început într-o atmosferă sărbătoreas­că, de prietenie, caracteristică pentru bunele relaţii existente între cele două ţări. TELEGRAMA Excelenţei Sale Domnului SEKU 'TURE, Preşedintele Republicii Guineea CONAKRY Cu ocazia celei de-a patra aniversări a independenţei Republicii Guineea vă adresez: Excelenţă, în numele meu, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române şi poporului român, calde felicitări şi sin­cere urări de fericire pentru dv. şi de prosperitate pentru harnicul popor guineez. îmi exprim convingerea că relaţiile de bună colaborare ce s-au stabi­lit intre Republica Populară Romînă şi Republica Guineea se vor dezvol­ta şi în viitor spre binele popoarelor noastre şi al păcii în întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române A intrat în funcţiune o noua fabrică de mobilă La Arad a intrat în funcţiune o nouă fabrică de mobilă — una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din ţara noastră. Ea are o capacitate de 15 000 de garnituri de mobilă pe an. Datorită utilajului mo­dern instalat aici şi gradului ridicat de calificare a muncitorilor se asigură fabricarea unui mobilier de calitate superioară, începind de la depozitul de sortare a materialului lemnos şi pînă la asamblarea garniturilor de mobilă, munca este mecanizată şi automatizată. Maşini şi agregate moderne taie, croiesc, fasonează, lustruiesc şi combină piese de diferite dimensiuni şi profiluri, pentru viitoarele garnituri de mobilă. Noua fabrică de mobilă dată în funcţiune la Arad se înscrie pe linia măsurilor luate de partid şi gu­vern pentru valorificarea superioară a materialului lemnos. (Agerpres) Aspect din secţia pieselor a noii fabrici de mobilă de la Arad Foto . AGERPRES 4 pagini 20 bani Marii 2 octombrie 1062 iWW­a/Wwwwwv AZI VĂ INFORMĂM DESPRE­ EXCURSII DUMINICALE PITEŞTI. — Turismul a luat o lar­­gă dezvoltare în comunele şi satele regiunii Argeş. Anul acesta, spre exemplu, peste 30.000 oameni ai muncii argeşeni au făcut excursii prin O.N.T.-Carpaţi în Bucureşti, pe litoralul Mării Negre, la Bicaz, pe Valea Prahovei, vizitînd Muzeul de Istorie a Partidului, muzeul Doftana, monumente ale naturii şi diferite locuri pitoreşti din ţară. Duminică 100 de oameni ai muncii din oraşul Piteşti au făcut o ex­­cursie cu modernele autocare ale O.N.T.-Carpaţi. Excursioniştii au vi­zitat oraşele Craiova, Turnu Severin, Orşova, staţiunea Herculane şi alte locuri pitoreşti. ÎNFRUMUSEŢAREA ORAŞULUI Locuitorii oraşului Salonta mobili­zaţi de deputaţi îşi aduc o contribu­ţii preţioasă la înfrumuseţarea şi gospodărirea oraşului lor. Ei au par­ticipat la lucrările de extindere a parcului din centrul oraşului, au a­­menajat două noi parcuri precum şi numeroase ronduri de flori. Sute de cetăţeni au participat la lucrările de extindere a trotuarelor şi la reface­rea stadionului sportiv. Valoarea lu­crărilor executate în acest an cu spri­jinul cetăţenilor se ridică la aproape 400.000 lei. SATE ELECTRIFICATE In ultimul timp intr-un număr de 17 localităţi rurale din regiunea Su­ceava, printre care satele Huţani, Cucorani, Petricani şi Iaslovăţ, s-a aprins pentru prima dată lumina e­­lectrică. In cursul trimestrului IV în alte 8 sate din regiune se vor execu­ta lucrări de extindere a reţelei e­­lectrice, multe din aceste lucrări fiind racordate la sistemul energetic na­ţional. CONCERT SIMFONIC EXTRAORDINAR Sub conducerea dirijorului ceho­­slovac Miloslav Berind, Filarmonica de stat „Oltenia" a dat în ultima zi din săptămîna trecută un concert simfonic extraordinar pentru iubitorii de muzică din Craiova. Concertul a cuprins poemul simfo­­nic „ Vltava" de Smetana, Concertul pentru pian şi orchestră în mi miner­de Chopin, Simfonia a IlI-a de C. Frank. (Agerpres) MITING AVIATIC TG. MUREŞ. Duminică pe aerodro­mul din Tg. Mureş a avut loc un miting aviatic care a fost urmărit de peste 15.000 spectatori. Maeştri eme­riţi şi maeştri ai sportului, record­mani mondiali printre care Gh. Iancu, C. Calotă, O. Băcanu, Al. Bede şi alţii au făcut demonstraţii cu aero­­modele, zboruri în formaţie cu pla­noare de performanţă remorcate de avioane, zboruri acrobatice şi lansări cu paraşuta. (Agerpres) La G. A. S. Odobeşti Elena Cristea şi Steluţa Buturu­gă la cules de struguri (In pagina a 3-a : „PRIN PODGO­RIILE gălăţene") Foto : NICU VASILE Prima zi din noul an universitar „Bine aţi venit­­" — a fost ura­rea prezentă ieri dimineaţă pe frontispiciul facultăţilor, pe feţele cadrelor didactice, pe buzele stu­denţilor — ca un vesel leit-motiv care sublinia evenimentul redes­chiderii cursurilor universitare. Cu aceeaşi urare s-au întîmipinat şi cei doi colegi din anul V al fa­cultăţii de Agricultură — Ion Pă­­dineanu şi Ismet Sucuri. Cei doi băieţi au multe elemente comune: amîndoi vin din regiunea Dobro­­gea — primul era ajutor de mais­tru la S.M.T.-Chirnogeni, celălalt tehnician cu organizarea terito­riului agricol la raionul Negru Vodă. Amîndoi sînt adevăraţi „aşi" la învăţătură, Părdineanu terminînd anul precedent cu me­dia generală 10, iar Sucuri cu 9,90. Amîndoi doresc din toată inima ca, după absolvire, să se întoarcă în regiunea lor. După cum ve­deţi ei se gîndesc încă din prima zi a noului an, la ultima... Dar sunt foarte mulţi şi din acei care ieri au păşit pentru pri­ma oară pragul Institutului Agro­nomic „N. Bălcescu", studenţii anului I: Florica Andrei, Marin Aurelian, Maria Stoica, Nicolae Florea şi mulţi alţii. De acum­­ înainte vor începe o nouă eta­pă de învăţătură, la sfîrşitul căreia vor trebui să se dovedească ca­dre bine pregătite pentru agricul­tura noastră socialistă. Intr-ade­văr, potrivit cerinţelor actuale şi de viitor ale agriculturii începind cu acest nou an universitar, insti­tutele de invăţămînt superior a­­gricol vor pregăti ingineri agro­nomi, ingineri horticultori şi me­dici veterinari, iar institutele po­litehnice şi institutul de construc­ţii vor forma ingineri mecanici agricoli şi ingineri hidrotehnici. Citeva minute stăm de vorbă cu studentul Ilie Rus din anul II al facultăţii de Horticultura: — Mă bucur de reînceperea cursurilor. . Acum, cind m-am în­tors, am găsit căminul aranjat şi pus la punct ca pentru oaspeţi de seamă. Noi trebuie­­să răspun­dem acestei griji intr-un singur fel, învăţînd bine şi temeinic. Sintem­ pe deplin de aceeaşi părere si le dorim tuturor studen­ţilor in această primă zi de curs, mult succes la învăţătură în noul an ! PIA RADULESCU­ ­ __ muHhHhHmmHBSH! foto : AGERPRES (Continuare în pag. a 2-a) D­ ezvoltarea bazei tehnico-mate­­riale a socialismului şi ridi­carea continuă a nivelului de trai material şi cultural al oameni­lor muncii din ţara noastră pun cu tărie problema asigurării resurselor materiale şi băneşti necesare înde­plinirii acestor sarcini de bază ale planului de şase ani. In anul 1962, pentru finanţarea e­­conomiei naţionale, a acţiunilor de invăţămînt, cultură, sănătate, pentru în­treţinerea organelor de administraţie etc., au fost necesare de patru ori mai multe fonduri decit în anul 1950, în condiţiile so­cietăţii socialiste, procurarea acestor fonduri constituie o problemă de stat, o problemă a întregu­lui popor. De rezol­varea ei depind, în mare măsură, rit­mul reproducţiei socialiste lărgite şi totodată ridicarea bunăstării celor ce muncesc. Statul socialist dispune de o bază trainică de venituri : producţia ma­terială. Alocînd an de an fonduri sporite pentru dezvoltarea econo­miei, statul asigură în acelaşi timp premisele creşterii sistematice a veniturilor sale. Intre veniturile din economia socialistă, un loc impor­tant îl ocupă beneficiul realizat de întreprinderile şi organizaţiile eco­nomice de stat, din care e part® se prelevă la bugetul statului pentru satisfacerea nevoilor generale, iar alta rămîne la unităţile în care a fost creat, pentru finanţarea anumi­tor cheltuieli şi constituirea fondu­rilor stimulatorii. In primul semestru al anului 1962, întreprinderile din cadrul a nume­roase ramuri economice nu numai că au îndeplinit, dar au şi depăşit sarcina de beneficii. Aşa, de pildă, Fabrica de ţevi din Roman a reali­zat beneficii peste plan în sumă de­­ 6 299 000 lei. Între­prinderea „Indus­tria sîrmei“ din Cîmpia Turzii — 2 098 000 lei. Fa­­­­brica de antibio­tice din Iaşi — 7 715 000 lei, iar în­treprinderea de pielărie „Flacăra ro­şie" din Bucureşti — 511 000 lei, ceea ce dovedeşte preocuparea a­­tentă a colectivelor acestor între­prinderi pentru îndeplinirea sarcini­lor de plan, eforturile acestora în­cununate de succes. In orînduirea socialistă, benefi­ciul constitui® un indicator sintetic, calitativ, in care se reflectă toate laturile activităţii economice a în­treprinderii , gradul de înzestrare tehnică şi de folosire a capacităţi­lor de producţie existente, nivelul tehnologiei folosite, calificarea lu­crătorilor, organizarea muncii, ca­litatea producţiei, condiţiile în care se face aprovizionarea tehnico-ma­­terială, preocuparea pentru desfa­cerea producţiei fabricate, grija pentru păstrarea integrităţii şi buna utilizare a valori­lor materiale, spi­ritul gospodăresc în cheltuirea re­surselor băneşti etc. Urmărirea sistematică a înde­plinirii atît a indicatorilor can­titativi ai planului cit şi a celor calitativi constituie o sarcină de prim ordin ce trebuie să stea în atenţia cadrelor din întreprinderi, din direcţii generale şi ministere, întreprinderile trebuie să producă numai bunuri de care are nevoie economia naţională, care să cores­pundă calitativ exigenţelor sporite ale cumpărătorilor, cu costuri scăzute, să desfăşoare o activi-«­tate economică rentabilă. Acel® unităţi care nesocotesc aseme­nea cerinţe şi produc bunuri car® nu au desfacerea asigurată, sunt de calitate necorespunzătoare, au cos­turi ridicate sau sunt nerentabile, intimpină greutăţi financiare. Con­secinţele unor asemenea situaţii nul întîrzie să se reflecte, în cele din urmă, în beneficiul întreprinderii. Beneficiul unei or­ganizaţii economic®, după cum se ştie, se stabileşte ca diferen­ţă între valoarea pro­ducţiei vîndute şi în­casate la preţ cu ri­dicata de întreprin­dere şi valoarea a­­cesteia la preţ de cost complet. De aici rezultă că beneficiul realizat în cursul unei anumite perioade d®, timp va fi cu atît mai mare cu cit­ volumul producţiei vîndute şi înca­sate va fi mai ridicat, iar cheltuie­lile de producţie şi desfacere vor fi mai scăzute. Pentru ca eforturile depuse de colectivele din întreprinderi pe linia îndeplinirii planului de producţie­­marfă să se reflecte şi în rezulta­tele financiare ale acestora, este necesar ca producţia fabricată să nu rămînă în stoc vreme îndelun­gată, ci să se vîndă cit mai reped® posibil, iar suma de bani încasată Pe teme economice actuale Beneficiul — indicator de bază al activităţii întreprinderii I. Văcărel secretar general al Ministerului Finanțelor . 6.1 TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor­­ populari din întreaga Chină ( Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKM­ Cu prilejul celei de-a 13-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române şi al întregului popor român, vă transmitem Dumnea­­voastră şi prin Dumneavoastră poporului chinez calde felicitări. Oamenii muncii din ţara noastră se bucură sincer de marile reali­zări pe care poporul frate chinez Ie-a obţinut, sub conducerea Partidu­lui său Comunist şi a guvernului Republicii Populare Chineze, în dez­voltarea economiei şi culturii, în construcţia socialistă. Preţuind relaţiile de prietenie statornicite între Republica Popu­lară Romînă şi Republica Populară Chineză, poporul român este convins că ele se vor dezvolta şi în viitor spre binele ambelor noastre ţări, contribuind la întărirea unităţii lagărului socialist şi a puternicului front al forţelor ce luptă pentru preîntîmpinarea unui nou război mon­dial, zădărnicirea uneltirilor agresive ale cercurilor imperialiste, conso­lidarea păcii şi colaborării între popoare. Urăm poporului chinez noi succese în opera de construire a socia­lismului în patria sa. Să trăiască şi să înflorească în veci prietenia frăţească dintre po­poarele român şi chinez ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului CIU EN-LAI­D

Next