Romînia Liberă, noiembrie 1962 (Anul 20, nr. 5614-5639)

1962-11-01 / nr. 5614

In aceste zile, pe şoseaua Giurgiului din Bucureşti se lucrează de zor. In curînd, noi blocuri vor fi gata să-şi primească loca­tarii. Iată, în clişeul nostru, cîţiva membri ai brigăzii de zugravi condusă de­­Valentin Podleşac, lucrînd la finisarea unui bloc. Foto: AGERPRES ­ MAI MULT SI MAI IEFTIN De curînd am poposit la gospodă­ria agricolă de stat din comuna Sur­dila-Greci, regiunea Galaţi. Printre altele, ne-am interesat de felul in care sunt folosite aici condiţiile pen­tru dezvoltarea creşterii animalelor. Din discuţiile avute cu tovarăşul in­giner Nicolae Popescu, directorul u­­nităţii şi cu alţi membri ai consiliu­lui gospodăriei, a reieşit că în ulti­mul timp, ferma de bovine — şi îndeosebi creşterea vacilor cu lapte — a luat o tot mai mare dezvoltare. Fermă de vaci — ni s-a spus — numără în prezent 251 capete, dintre care 51 sunt juninci şi au intrat în turma de bază în cursul acestui an, provenind din prăsilă proprie. Paralel cu sporirea efectivului, s-au luat măsuri pentru creşterea producţiei de lapte pe cap de ani­mal. In 1962 gospodăria de stat din Surdila-Greci a fost planificată să obţină 3.000 litri de lapte pe cap de vacă. Pentru realizarea acestei canti­tăţi, conducerea gospodăriei a luat măsuri de extindere a unor me­tode avansate de lucru. Astfel, s-a urmărit ca la întregul efectiv să se aplice masajul înainte de muls, să se execute mulsul de trei ori pe zi etc. După cum ne-a confirmat direc­torul gospodăriei, în urma acestei preocupări, pînă la data de 1 oc­tombrie s-au obţinut câte 2.700 litri de lapte pe cap de vacă furajată. O producţie destul de bună — ar spune unii. Din păcate, cifra aceasta nu reprezintă realitatea. Am consta­tat că la ferma de vaci şi tineret bovin a gospodăriei de stat din Sur­dila-Greci se ţine o evidenţă ero­nată a producţiei de lapte, conduce­rea unităţii neurmărind cînd se trec la turma de bază junincile intrate în prima lactaţie. Din evidenţele existente în gos­podărie, rezultă că în acest an, pînă la 30 septembrie au fătat 51 de ju­ninci. Brigadierul Dumitrache Subţi­rică, şeful fermei de tineret bovin, afirmă că toate aceste juninci au fost trecute la turma de bază. Intr-adevăr, există două documente care confirmă TELEGRAMA r vreipntpî Skillp Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA Prim ministru al Guvernului Republicii Algeriene­­ Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia zilei de 1 noiembrie, sărbătoarea naţională a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, transmit Excelenţei Voastre, gu­vernului şi întregului popor algerian calde felicitări şi urări de bună­stare şi progres, din partea Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Romíne, a poporului român şi a meu personal. îmi exprim totodată convingerea că relaţiile de prietenie dintre Republica Populară Romînă şi Republica Algeriană Democratică şi Populară se vor dezvolta continuu spre binele celor două popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Proletari din toate țările­, uniți-vă ! Maia liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Anul XX nr. 5614 4 pagini — 20 bani noi 1 noiembrie 1062 Evidenţa ţinută că pînă la 30 septembrie au fost tre­cute la turma de bază 51 de juninci. Dar cum s-au făcut aceste înregis­trări ? In perioada 1 ianuarie—1 august, potrivit proceselor verbale, au intrat în lactaţie 39 de juninci, astfel : 5 în luna ianuarie (matricol nr. 0352, 0284, 010, 05 şi 164), 4 în luna februarie (matricol nr. 0187, 058, 0332, 0154), 5 în luna martie, 8 în aprilie, 3 în mai, 4 în iunie şi 10 în iulie. înre­gistrarea acestora la turma de bază nu s-a făcut însă în momentul fătării sau cel mai tîrziu la sfîrşitul lunii, ci toate la data de 1 august. Şi aici trebuie să facem o precizare. Numai 24 de juninci s-au înregistrat la forma de bază la data de mai sus, restul de 15 fiind „reţinute" în continuare pen­tru scopul care îl vom arăta mai jos. Ce concluzii tragem din „lipsa de operativitate“ în efectuarea înregis­trării ? Rezultă că în perioada 1 ia­­nuarie-1 august, un însemnat număr de juninci au produs lapte, însă can­titatea respectivă nu a fost înregis­trată in mod corect, ci s-a împărţit egal la numărul... vacilor aflate în perioada aceea la turma de bază. Or, este ştiut că, potrivit metodolo­giei statistice şi contabile în vigoare, trecerea junincilor la turma de bază se face îndată după prima fătare. La gospodăria de stat din Surdila-Greci, aceste norme n-au fost respectate. Lucrurile însă, nu s-au oprit aici. In perioada 1 august-1 oc­tombrie, în gospodărie au intrat în lactaţie încă 11 juninci. La 1 octom­brie au fost trecute la turma de bază încă 27 juninci S-ar părea că prin această operaţie s-au înregistrat toate junincile intrate în lactaţie în cursul anului 1962. Adevărul este cu totul altul. Dintre junincile înregistrate la 1 octombrie numai 8 sunt intrate în lactaţie anul acesta, cele cu matri­colul nr. 0370 (cu lapte din luna apri­lie), nr. 0555 (care este mulsă din luna iunie), nr. 0415 şi 301 (intrate în lactaţie din luna iulie) etc. După cum se vede şi în acest caz înregis­trările s-au făcut cu mare întârziere. producţiei riguros Celelalte 19 juninci trecute la turma de bază la sfîrşitul lunii sep­tembrie, sunt în lactaţie încă din... anul 1961 (matricol nr. 013, 0345, 0167, 0541, 0513 etc). Din scurta rela­tare făcută, rezultă că şi în momentul de faţă în această gospodărie de stat mai sunt unele juninci intrate în lac­­taţie în cursul acestui an, dar neînre­gistrate. Unii ar putea crede că asemenea procedee inadmisibile şi-au făcut loc datorită unor neglijenţe nesesi­zate la vreme. In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Prin netrecerea timp îndelungat la turma de bază a unui însemnat număr de juninci in­trate în lactaţie, conducerea gospo­dăriei, creîndu-şi un important sur­plus de lapte (care s-a împărţit în mod egal la efectivul înregistrat la turma de bază) a acoperit prin a­­ceasta unele lipsuri serioase în sec­torul vacilor de lapte, „umilind" sim­ţitor producţia de lapte pe cap de vacă furajată. Această practică nepermisă a slăbit interesul îngrijitorilor pentru o activitate care să asigure continua sporire a cantităţilor reale de lapte pe cap de animal şi a dus la dezin­formarea organelor superioare. Aşa se face că în prezent nu la toate grupele de vaci se aplică raţii de L. BASSERO corespondentul „Romîniei libere” (Continuare în pag. 2-a) Noi mecanisme în porturi La Constanţa, precum şi în unele porturi fluviale ca Galaţi, Brăila, care deservesc o bună parte a trans­porturilor navale, traficul de mărfuri a crescut anul acesta, faţă de anul trecut cu aproape 20 la sută. Co­respunzător creşterii volumului de transporturi, parcul de mijloace de mecanizare al acestor porturi s-a îmbogăţit cu noi utilaje. La Con­stanţa, de pildă, se montează în pre­zent la mai multe dane, 15 macarale de mare capacitate, 24 de autosti­­vuitoare pentru manipularea mărfu­rilor de la nave la vagoanele de cale ferată şi invers. Şi în porturile Galaţi şi Brăila se fac pregătiri pentru montarea de noi macarale şi alte mecanisme. Cursuri televizate la Institutul medico­­farmaceutic din Timişoara La Institutul medico-farmaceutic din Timişoara a fost montată o in­stalaţie pentru televizarea interven­ţiilor chirurgicale. Studenţii au ast­fel posibilitatea de a urmări în con­diţii optime desfăşurarea diverselor faze ale operaţiilor însuşindu-şi cu­noştinţe preţioase. In ultimii ani, institutele de învă­­ţămint din centrul universitar timi­şoara au fost dotate cu numeroase instalaţii şi utilaje moderne necesare desfăşurării în bune condiţii a pro­cesului de învăţămînt. In cadrul In­stitutului politehnic au luat fiinţă noi laboratoare, iar cele vechi au fost reutilate. Funcţionează aici şi un laborator de izotopi radioactivi. Universitatea timişoreană a primit în folosinţă şi aparate de­­ observaţii astronomice şi un modern laborator fotografic. (Agerpres) Drumul lui Andrei Mălăescu C­­­um se face că am devenit constructor de locomotive ? Cînd a început pasiunea mea pentru acest domeniu ? — Iată o întrebare care mă pune oarecum în încurcătură. Sincer vorbind pînă acum întrebarea asta nu mi-a pus-o nimeni, nici măcar eu însumi. Cred că acea­stă pasiune am avut-o dintot­­deauna. De cînd mă ştiu am visat să construiesc locomotive. Desigur, au fost şi anumite îm­prejurări care au favorizat o a­­semenea înclinaţie. A­ndrei Mălăescu îşi aminte­ A± Şte foarte bine primele sale călătorii cu trenul. Impresiile acestor călătorii au fost probabil foarte puternice de­vreme ce ele se păstrează şi acum. ...Figura tatălui său, îmbulzeala din gară, şirul de vagoane şi mai ales locomotiva imensă, cu rotile de două ori mai mari decit el. După modelele văzute adesea în gară Andrei meşterea acasă din hîrtie şi cartoane... locomotive. Cei din jurul său zâmbeau îngă­duitori. Ajunsese în anii liceului. Loco­motivele sale semănau acum mai mult, cu „modelele“ văzute în gară. Dar acest lucru nu-l mai sa­tisfăcea. Ar fi vrut să facă ceva cu totul adevărat. Să lucreze și el într-un atelier de la fabrica de locomotive din oraş. Această do­rinţă i s-a împlinit abia mai tlr­­ziu în ultimii ani de şcoală după îndelungi stăruinţe pe lingă tatăl său. In fabrică locomotivele i se în­făţişau detailat pînă la ultimul şu­rub şi la dimensiunile lor reale. Deşi nu i se dădea să execute de­cit lucrări foarte simple, "m­ai ales la început, Andrei încerca acum cu totul alte sentimente decit atunci cînd își construia singur locomotivele miniaturale. A avut norocul să lucreze ală­turi de un maistru de care avea să-și amintească mai tîrziu toată viața. Acolo în atelier, Andrei Mălăescu a cunoscut preţul răs­punderii fată de propriile-ţi ac­ţiuni, fată de pro­priile-ti îndrăz­neli. Maistrul ii era un excelent exemplu. Deseori li spunea : „Să nu-fi fie teamă, să îndrăzneşti, iar atunci cînd ai gre­şit trebuie să ai curajul răspunderii. Nu te uita că sînt unii care nu greşesc niciodată. Aceştia merg pe căi bătute, tră­iesc liniştit doar cenuşiu“. Cînd a terminat liceul a termi­nat şi ucenicia. Era strungar şi viitor student. O etapă nouă îi stătea în faţă. Era o etapă mult mai grea, o ştia, dar se simţea pregătit pentru ea. Anii petrecuţi în atelier îi dăduseră cunoştinţe despre producţie, care în faculta­te l-au ajutat să înţeleagă mult mai uşor o sumedenie de lucruri. Anii aceia îl făcuseră să înţelea­gă altfel pasiunea sa pentru con­strucţia de locomotive. E drept, acum ştia un mare cum se fabrică o locomotivă dar era atît de pu­ţin pînă la a putea construi, cu a­­devărat, el însuşi... Andrei aştepta anii de studii cu ardoare. S­ -a întîmplat ca un­ timp, după ce a terminat faculta­tea şi a început să lucreze la uzinele „23 August", inginerul Andrei Mălăescu să creadă că nu va putea să-şi realizeze vechiul său vis. Fusese repartizat la sec­torul vagoane. Erau multe de fă­cut şi mai ales multe de învăţat şi aici. Munca îl absorbea cu to­tul, dar era de­parte de ceea ce sperase. Mai tir­­ziu­, spre surprin­derea lui, fu dat să lucreze în ca­drul sectorului de întreţinere a ma­şinilor şi utilaje­lor. Nu prea fu­sese încîntat. Abia cînd avea să lu­creze la proiectare, avea să-şi dea seama de utilitatea acestei ex­perienţe. Lucrînd în acest sector, tînărul inginer a avut posibilita­tea să cunoască o gamă foarte va­riată de maşini şi utilaje, să-şi formeze o privire de ansamblu asupra condiţiilor tehnice de fabri­­caţie pe care le are uzina. Munca în acest sector satisfăcea în mare măsură setea de cunoaştere a tî­­nărului inginer, dar vechiul vis nu fusese uitat. Atelierul unde se fabricau di­verse piese pentru locomotive constituia cel mai puternic punct de atracţie pentru el. Ori de cite ori avea prilejul, trecea pe aici, oprindu-se cîteva minute, să ur­mărească o fază din programul de prelucrare a unei piese, sau ca să asiste la o operaţie de montaj. Tema preferată în lectură sau in­formare tehnică rămînea tot con­strucţia de, locomotive. Avea con­­vingerea că într-o zi va ajunge să lucreze direct în acest dome­niu. Şitea că va lucra la proiec­­tare, şi încă chiar în atelie­­­rul de proiectare a locomo­tivelor, a venit pe neaşteptate. Tînărul inginer încerca sentimen­te contradictorii. Era bucuros că acum avea prilejul să-şi realizeze cu adevărat vechea sa pasiune. Avea încredere în el, în tot ce acumulase în anii studenţiei, în anii petrecuţi la strung, alături de bătrînul maistru reşiţean, şi aici în sectoarele uzinelor „23 Au­gust“. Şi totuşi îi era puţin teamă. Oare acumulase destul ? Oare a­­junsese la maturitate şi cunoaşte­rea necesară în munca de proiec­tare ? La început, proaspătul proiec­tant execută lucrări de mai mică importanţă, avînd astfel răgazul să se adapteze, să-şi pună în or­dine ideile, cunoştinţele acumula­te. Apoi veni şi primul său proiect important, boghiul-motor de la un anume tren automotor. Cunos­­cînd importanţa boghiului-motor care este în fond „sufletul maşi­nii“, elementul principal în sigu­ranţa circulaţiei, Andrei Mălăescu simţea întreaga răspundere ce-i revenea. Trebuiau rezolvate pro­bleme dificile, ca de pildă, echili­brarea maselor și amplasarea ELISABETA PETREANU ,W^W Cirills PUTERII POPII Din aceeaşi cantitate de metal mai multe laminate La fiecare tonă de oţel, laminată la dimensiuni apropiate de cele cerute de industria prelucrătoare, s-au economisit în acest an, în medie, cîte 15 kg. de metal. Rezultat al preocupărilor siderurgiştilor de a obţine din aceeaşi cantitate de metal cu­ mai multe laminate, acest procedeu a adus în nouă lunii din acest an o economie de peste 5.100 de tone de metal, cifră ce depășește realizările din întreg anul trecut. La aceasta se adaugă: economiile ce se realizează în între­prinderile industriei prelucrătoare, ca urmare a reducerii volumului de manoperă, laminatele venind aici la dimensiuni cît mai apropiate de cele ale pieselor finite. Din totalul de 341.000 de tone de laminate realizate la astfel de dimensiuni, în perioada amintită o mare parte provine de la Uzinele „Oţelul roşu“ regiunea Banat. Aproape întreaga producţie de platine realizată aici a fost laminată după acest procedeu. Mari cantităţi de laminare au fost prelucrate în acest fel şi la Combinatul siderurgic din Reşiţa, Uzinele metalurgice ,,Griviţa“ din Bucureşti şi „Laminorul“ din Brăila. (Agerpres) Valorificarea complexă a deşeurilor din industria celulozei­ ­In ultimele două săptămîni, colec­tivul fabricii de celuloză „Nicolae Bălcescu“ din Zărneşti a livrat gos­podăriilor agricole de stat şi gospo­dăriilor agricole colective primele vagoane cu drojdie furajeră. Avînd un conţinut bogat în pro­teine, drojdia furajeră este folosită cu succes în alimentaţia complexă a animalelor ; accelerează în special creşterea în greutate a tineretului bovin şi porcin precum şi a păsări­lor. Drojdia furajeră se obţine din de­­şeurile rezultate în procesul de fa­bricare a celulozei. Acţiunea de va­lorificare a acestor deşeuri, care în trecut se aruncau, continuă acum cu multă intensitate. De asemenea în secţia de fabricare a drojdiei fu­rajere rezultă cantităţi însemnate de borhoturi. în prezent chimiştii ex­perimentează obţinerea din aceste borhoturi a lignosulfaţilor. Aceştia îşi vor găsi utilizarea în industria metalurgică drept lianţi la prepa­rarea formelor în turnătorii, în sec­torul de construcţii la prepararea betoanelor şi în industria petrolieră la prepararea noroaielor de foraj. In gospodăriile de stat s-au arat peste 275.000 hectare După terminarea însămînţărilor de toamnă mecanizatorii din gospo­dăriile agricole de stat şi-au con­centrat atenţia asupra arăturilor pe terenurile ce vor fi însămînţate în primăvară. Pînă acum ei au arat peste 275.000 de ha, ceea ce repre­zintă 40 la sută din terenurile pre­văzute. In unităţile din regiunile Bucureşti, Iaşi, Galaţi şi Dobrogea unde mijloacele mecanizate au fost mai judicios folosite această lucrare a fost efectuată pe mai mult de ju­mătate din suprafeţele rezervate cul­turilor de primăvară. O dată cu arăturile gospodăriile agricole de stat încorporează în sol întreaga cantitate de îngrăşăminte naturale şi chimice prevăzută. în­­cepînd din acest an, în unităţile din zonele unde cad ploi mai puţine se face grăparul arăturilor, lucrarea recomandată de institutele de cer­cetări agricole. (Agerpres) Programul­­ tualul ac sezo Pentru toamna şi iarna aceasta, progra­mul turistic cuprinde o diversitate de acţiuni. Pe lîngă organi­zarea obişnuitelor ex­cursii la sfîrşit de săp­­tămînă, vor avea loc şi excursii pentru vizi­tarea localităţilor mai însemnate din ţară în special a Bucureştiu­­lui. Se va face turul oraşelor respective, cu prezentarea principa­lelor construcţii ale so­cialismului, a monu­mentelor de artă şi cultură. In capitală -­ pe lîngă alte nume­roase obiective — va fi vizitat şi Muzeul de istorie a P.M.R., Ga­leriile de artă, şi, atîta vreme cît va fi deschis pentru public, Pavi­lionul de mostre. Tot în capitală, se vor or­ganiza excursii spe­ciale pentru viziona­rea spectacolului „Re­portaj pe gheaţă“ dat de ansamblul din R.S. Cehoslovacă, precum şi a altor spectacole (date de artişti români sau de peste hotare), spectacole care vor a­­vea loc aici în cursul lunilor următoare. De asemenea, tot în Bucu­reşti se vor organiza excursii speciale cu prilejul meciului de fotbal R.P.R.-Spania. Se vor desfăşura ac­ţiuni turistice şi pen­tru vizionarea unor manifestări cultural­­sportive din alte oraşe. Excursii individuale Pentru cei care do­resc să cunoască sta­ţiunile balneo-clima­­terice, agenţiile şi fi­lialele O.N.T. iniţiază excursii pe o durată de minimum trei zile în localităţile solici­tate, înscrierile se pri­mesc nu numai în grup, ci şi individual. O dată cu căderea, unor zăpezi abunden­te, vor fi reîncepute şi excursiile individuale de 1, 2 şi 3 zile, pen­tru practicarea sportu­rilor de iarnă, în afară de Predeal, Sinaia şi Poiana Braşov, aseme­nea excursii vor mai avea loc şi la Com­plexul Borşa din Mun­ţii Rodnei, în momentul de faţă, se studiază şi proble­mă constituirii unor tabere — şcoală de schi în munţi. Pentru revelion Cu toate că pînă la Anul nou mai este destul timp, totuşi re­velionul se şi află prin­­tre preocupările de ac­tualitate ale O.N.T. Cei ce vor întîmpina so­sirea lui 1963 în dru­meţie trebuie să se simtă cît mai bine. Unde anume vor avea loc excursii cu a­­cest prilej ? La toate cabanele din Bucegi şi în general de pe Valea Prahovei, la vilele din Sinaia, Buşteni şi Pre­deal, la hotelul turis­tic, cabanele şi vilele din Poiana Braşov, la Paltiniş-Sibiu, în ora­şele de interes turistic. Revelionul va mai pu­tea fi petrecut şi în U.R.S.S., R.S. Ceho­slovacă, R.D. Germa­nă, R.P. Polonă, R.P. Ungară şi R.P. Bul­garia. AZI VĂ OIMFOrMAM DISPRI AID VA INFORMAM INSPIRI: LUCRĂRI de alimentare CU APA IN ORAŞELE REGIUNII SUCEAVA In lunca Sucevii a fost construită şi dată în folosinţă o staţie de filtrare a apei, cu o capacitate de 160 litri pe secundă. Staţia contribuie la îmbunătă­ţirea alimentării cu apă a oraşului Su­ceava şi a noilor combinate industriale ridicate în lunca Sucevii. Lucrări de alimentare cu apă se fac în oraşele Dorohoi şi Cîmpulung Moldo­venesc. MODERNIZAREA PIEŢELOR ORADENE ORADEA. — In plasa 23 August din Oradea, in apropierea noului cartier de locuinţe, cu un număr de aproape 500 de apartamente, sînt în curs lucrări de amenajare şi modernizare a pieţei. Aici sunt în construcţie 2 compartimente co­merciale — unde vor funcţiona unităţi pentru desfacerea produselor agro-alimen­­tare, carne, pîine, un magazin alimentar cu autoservire etc. — totalizînd un spa­ţiu comercial de peste 800 m.p. INSTALAŢII NOI DE TRATAMENT LA SLANIC-MOLDOVA La staţiunea balneară Slănic-Moldova au fost terminate pregătirile menite să asigure în sezonul rece condiţii cît mai bune de odihnă şi tratament, în acest an, capacitatea sectorului de tratamente s-a dublat. Staţiunea a fost înzestrată cu noi aparate medicale moderne pentru trata­ment. Prin construirea unui tunel de acces între sanatoriu şi inhalator s-au creat de asemenea condiţii optime pen­tru cură şi în timpul iernii. CICLURI DE LIMBI STRĂINE LA RADIO Incepînd cu data de 15 noiem­brie, în programele staţiilor cen­trale de ra­dio vor fi difuzate săp­­tăminal lecţii de limbă rusă, de limba franceză şi de limba en­gleză. Lecţiile de limba rusă precum şi cele de limba franceză vor fi organizate în două cicluri : unul — pentru începători, altul — pentru cei cu o pregătire mai avansată în materia respectivă. Lecţiile de limba engleză vor fi cuprinse într-un singur ciclu şi anume — pentru începători. Zilele şi orele cînd se vor di­fuza aceste lecţii, vor fi anunţate în Programul de radio şi televiziu­ne care va apărea miercuri 7 noiembrie a.c. SPECTACOLE PENTRU COLECTIVIŞTI Două formaţii artistice prezintă in aceste zile, pentru colectiviştii din re­giunea Cluj spectacole muzicale şi de teatru. In raionul Gherla se află în turneu orchestra de muzică populară a Filarmo­nicii de stat din Cluj, iar în raionul Turda un colectiv mixt de actori de la teatrul şi de la opera maghiară din Cluj, care au pregătit un program spe­cial destinat oamenilor muncii de la sate. CĂMIN STUDENŢESC MODERN LA CONSTANŢA La Constanţa a fost dat zilele acestea în folosinţă un cămin modern cu 360 de locuri, construit pentru studenţii Institu­tului pedagogic din localitate. Camerele căminului sunt confortabil mobilate, can­tina şi bucătăria modernă asigură stu­denţilor o bună deservire. FAZA INTERREGIONALA A CELUI DE AL IH-LEA FESTIVAL DE TEATRU DE AMATORI „I. L. CARAGIALE“ Intre 3—5 noiembrie a.c. la Turda — pentru regiunile Cluj, Mureş Autonomă Maghiară, Maramureş şi Braşov — şi la Bacău — pentru regiunile Suceava, Iaşi, Galaţi şi Bacău — are loc faza inter­regională a celui de al IlI-lea Festival bienal de teatru de amatori „I. L. Cara­­giale". Formaţiile câştigătoare din cele­lalte regiuni ale ţării se vor întîlni în zilele de 17, 18 şi 19 noiembrie la Arad (regiunile Crişana, Hunedoara, Oltenia şi Banat) şi Sinaia (regiunile Argeş, Plo­ieşti, Bucureşti, Dobrogea şi oraşele Bucu­reşti şi Constanţa). PREGĂTIRI PENTRU INVAŢAMINTUL AGROZOOTEHNIC PITEŞTI.­­ In gospodăriile de stat din regiunea Argeş se fac intense pregătiri în vederea deschiderii cursurilor agro­zootehnice de masă cu durata de trei ani. La cele 92 cursuri unde vor parti-?­cipa 1.994 de muncitori permanenţi se vor preda lecţii din specialităţile : me­canizare, culturi de câmp, creşterea ani­malelor, legumicultura, pomicultură şi viticultură. DE PESTE HOTARE: PRAGA. — La 31 octombrie s-a înapoiat la Praga, după o scurtă vizită fă­cută la Moscova, Antonin Novotny, prim- secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, președintele R. S. Cehoslovace. împreună cu el s-au înapoiat Jiri Hendrych, mem­bru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, şi Otakar Simu­­nek, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, vicepreşedinte al guvernului, SANAA. — După cum transmite pos­tul de radio Cairo, referindu-se la innfor­­maţii parvenite din Sanaa, generalul de brigadă Abdallah As Sallal, primul mi­nistru al Republicii Arabe Yemen, a fost numit preşedinte al republicii. Sallal v­­ deţine funcţia de preşedinte In tot cursul perioadei de trecere. COPENHAGA. — „Guvernul danez speră că reluarea contactelor între U.R.S.S. şi Statele Unite va putea deveni punctul de plecare pentru discuţii realiste în le­gătură cu dezarmarea şi o apropiată soluţionare a problemei încetării experien­ţelor nucleare", a declarat, după cum anun­ţă agenţia France Presse, Haekkerup, mi­nistrul afacerilor externe al Danemarcei intr-un discurs adresat parlamentului la 31 octombrie. T­ o­ţ­i Colectiviştii din comuna Ploieştiori, regiunea Ploieşti, au terminat de cîteva zile însămînţările. Acum cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Buda, ei au pornit la executarea arăturilor adinei de toamnă, în clişeu , un aspect din timpul lucrului. Foto : agerpres

Next