Romînia Liberă, noiembrie 1962 (Anul 20, nr. 5614-5639)

1962-11-01 / nr. 5614

Pag. 2-a MĂSURI/ PROPUNERI, 1 ECOU FU­LA: O intilnire cu oameni din diferite oraşe ale ţării, chiar dacă are loc P® calea unor scrisori, ne-a ajutat încă o dată să desprindem pro­bleme interesante legate de traiul în comun al locatarilor, de obliga­ţiile lor, probleme legate de preocuparea sfaturilor populare pentru îm­bunătăţirea spaţiului de locuit, pentru întreţinerea locuinţelor. Ne-au scris membri ai comitetelor executive, preşedinţi ai comitatelor de bloc, deputaţi, oameni care manifestă interes pentru aceste probleme pe care se străduiesc să le rezolve cit mai bine. Pe calea aceasta a slovelor scrise, am căpătat sprijinul lor larg, concretizat în numeroase propuneri ; am putut vedea în ce măsură asemenea aspecte ale vieţii noastre cetăţeneşti se bucură de atenţia nu numai a sfaturilor populare, dar şi a cetăţenilor. Ne vom referi în primul rând la o problemă deseori discutată şi, după cum se va vedea, în unele părţi încă nerezolvată. De la planificare la realitate Reparaţiile imobilelor — mai mici sau mai mari — sunt o ches­tiune foarte importantă, de care ne lovim deseori şi care uneori ne face destule necazuri. Aceasta se întîm­­plă chiar şi în Capitală, unde — se ştie — întreprinderile de adminis­trare a locuinţelor din cele 8 raioa­ne şi-au îmbunătăţit munca în ceea ce priveşte cunoaşterea stării imo­bilelor şi deci pot face o mai justă planificare a reparaţiilor ; întreprin­derile de administrare a locuinţelor din capitală cunosc astăzi mult mai bine ca în trecutul apropiat felul în care sunt întreţinute apartamen­tele sau în care se achită locatarii de obligaţiile ce le revin. Cu ajuto­rul unui control făcut periodic, cu ajutorul propunerilor primite de la comisiile permanente de la comite­tele de bloc, întreprinderile au putut selecţiona mai bine locuinţele care aveau nevoie urgentă să fie reparate şi să întocmească mai repede proiec­tele necesare. Intr-adevăr, proiectele necesare reparaţiilor pentru 1962 au putut fi terminate în 8 luni, iar din septem­brie a.c. s-a început a se lucra la cele pentru 1963. Este un rezultat bun fără îndoială, dar munca aceas­ta nu poate fi considerată încheiată o dată cu planificarea lucrărilor şi întocmirea proiectelor. Ajungînd însă la execuţie, la confruntarea proiectelor, şi insistind mai ales a­­supra calităţii, se pot constata unele lipsuri. Au fost bunăoară soluţii tehnice care n-au corespuns situaţiei la faţa locului. La lucrările propuse în Ştir­bei Vodă 39, a fost nevoie de su­plimentarea lucrărilor de tencuieli şi zugrăveli cu încă 8.000 lei peste de­vizul iniţial, în timp ce în str. Ma­­iorescu nr. 28 s-a prevăzut 800 m.p. tencuială, deşi întreaga clădire are 374 m.p. Despre calitatea reparaţiilor fă­cute de întreprinderile de reparaţii şi construcţii raionale (I.R.C.R.) din capitală, s-a mai vorbit şi cu alte prilejuri. Revenind astăzi trebuie în primul rînd să arătăm că cele din raioanele Griviţa Roşie, 1 Mai şi 23 August au realizat în acest an lucrări de calitate bună. Dar pe lingă cele­ bune, de multe ori, re­paraţiile făcute de I.R.C.R. prici­nuiesc necazuri locatarilor. Ce pă­rere şi-au putut face locatarii din str. Brutus nr. 3, cînd la primele ploi care au căzut după ce I.R.C.R. din raionul Lenin le-a reparat în­­velitoarea de tablă le-a curs apă în casă ? Nemulţumiţi de calitatea lucrărilor au fost, pe bună drepta­te, şi cei care locuiesc în imobilele din străzile Mecet nr. 3—4, Bozieru­­lui nr. 6 sau din Alecu Constanti­­nescu nr. 6. Desigur, lucrările­­u trebuit să fie refăcute. Dar cit timp s-a pierdut, cite cheltuieli în plus s-au făcut! Altă pricină de necazuri este şi în­târzierea începerii unor­ reparaţii sau tărăgănarea lor. Asemenea repa­raţii prelungite uneori pînă la 2 ani s-­au făcut­­ în str. Acade­miei 35—37 şi in­­ str. Petru Maior nr. 85, Popa Savu nr. 47, Plantelor nr. 40 şi la alte imobile. In privin­ţa aceasta, din constatările comisiei permanente de gospodărie locativă a sfatului popular al capitalei, reie­se că pînă la 1 septembrie, în ra­ionul 1 Mai, erau 121 de lucrări cu termene depăşite, în raionul 16 Fe­bruarie 160 de lucrări, în raionul V. I. Lenin — peste 100 de lucrări. Sfatul popular al capitalei a mai discutat asemenea probleme recent, chiar într-o sesiune, şi a stabilit şi unele măsuri. Dacă amintim lipsu­rile este tocmai pentru a urmări cu mai multă perseverenţă înlăturarea lor, aplicarea măsurilor hotărîte, în toate raioanele. Opinia cetăţenească Se ştie cit de mult poate necăji pe vecini atitudinea unui locatar căruia nu-i place să păstreze cu­răţenia, care face zgomot fără pic de consideraţie pentru liniştea ce­lorlalţi, care uită să-şi plătească cheltuielile de întreţinere sau chi­ria. „Din pricină că unul din locatari nu plătise chiria pe cîteva luni, noi n-am putut cîştiga întrecerea din­tre comitetele de bloc“ , ne scrie A. Raţiu, preşedintele comitetului din blocul D II din Deva. Necazul lui e şi al locatarilor care au mun­cit cu dragoste pentru a face din blocul lor un bloc bine gospodărit. Asemenea necazuri pricinuesc şi lo­catari ca Mihai Grigoraş din cartie­rul Ana Ipătescu, bloc A, scara 4, ap. 17 şi ing. Tănase Dumitru­, care locuieşte în blocul A, scara b amîn­­doi din Suceava, care uită robine­tele deschise, provocind adevărate inundaţii. Despre ei şi alţii care pro­cedează la fel ne-a scris, prin­tre alţii, tov. ing. Mihai Gavriliu de la sfatul popular orăşenesc Sucea­va. Dar în acelaşi cartier, în acelaşi bloc, locuiesc Dragoş Berlinschi (bloc A, scara 4) şi Vasile Andriuţă (bloc A, scara 3), care, prin com­portarea lor, fac cinste blocului şi cartierului. Cei vizaţi nu văd probabil asemenea exemple sau le ocolesc, nesocotind părerea şi atitu­dinea celorlalţi locatari. împotriva celor care se poartă ca Mihai Grigoraş se ridică însă opi­nia cetăţenească, opinia locatarilor, a comitetului de bloc, a deputaţilor, hotărîţi să nu accepte comportări ce nu-şi au locul în viaţa noastră. Şi opinia lor învinge. Unii dintre aceşti locatari cu atitudini necorespunză­toare înţeleg, după ce se discută cu ei, să se schimbe ; alţii însă continuă să încalce normele convieţuirii în comun. Intervenţia opiniei cetăţe­neşti a determinat sfaturile popu­lare , după cum ne arată tov. Va­sile Balaj, vicepreşedinte al comite­tului executiv al sfatului popular al regiunii Maranmureş — să evacueze pe anumiţi cetăţeni turbulenţi, ca de pildă, pe Ştefan Dărăban din blocul de pe str. Puşkin, apartamen­tul 25 din Baia Mare sau familia Blaga, care locuia în oraşul Satu Mare, pe strada Malinovski nr. 5.­­ O preocupare de seamă „Articolele publicate în ziar, ar­ticole in care s-au făcut referiri şi la oraşul nostru — scrie tov. Iosif Bicikovski, vicepreşedinte al comi­tetului executiv al sfatului popular orăşenesc Cluj, — ne-a ajutat mult. Ne-am gîndit să organizăm şi noi o consfătuire cu comitetele de bloc. Considerăm că această consfătuire a fost foarte rodnică. Ea i-a ajutat pe membrii comitetelor de bloc să în­veţe unul de la celălalt, a scos în evidenţă metodele bune folosite în gospodărirea blocurilor, pe lingă faptul că am putut cunoaşte mai bine şi pe aceia care sunt răi plat­nici sau locatari nedisciplinaţi şi lua, în consecinţă, măsurile potrivi­te". Comitetul executiv al oraşului Cluj a discutat această problemă şi într-o şedinţă a sa, elaborînd deci­zii pentru îmbunătăţirea gospodări­rii locuinţelor şi respectarea anumi­tor obligaţii de către locatari. Important este că din cele scrise de tov. Bicikovski suntem­ informaţi că în studiul comitetului executiv se află şi alte probleme discutate de mai multe ori în articolele noastre, în privinţa organizării timpului li­ber al copiilor de pildă, s-a proiec­tat în noul cartier Grigorescu, în preajma celor 5.000 de apartamente, locuri de joacă, scuaruri, solarii. Totodată, au început să fie înlocuite antenele existente cu antene colec­tive. Toate acestea vădesc interes și preocupare din partea sfatului popu­lar al oraşului Cluj pentru unele aspecte ale activităţii sale legate de întreţinerea şi buna gospodărire a locuinţelor, aspecte de care ar fi de dorit să se ocupe cu mai multă con­tinuitate.­ ­ .. Kmm­mt *U.. . XK.. . ! Tînăra Ecaterina Bănărescu de la laboratorul fabricii de antibi­otice din Iași este apreciată pen­tru activitatea bună pe care o depune , în cadrul laboratorului chimic. In clișeu : Ecaterina Bă­nărescu la locul său de muncă. Foto­­ I. BACIU Evidenţa producţiei ţinută riguros (Urmare din pag. 1-aj furajare în raport cu producţia fie­căreia, îngrijirea animalelor, igiena adăposturilor lasă mult de dorit etc. Producţia de lapte pe cap de vacă furajată obţinută pînă la 1 octom­brie nu corespunde deci realităţii. Lucrurile petrecute la unitatea, amintită mai prezintă şi un alt aspect dăunător. Nefiind trecute la turma de bază timp îndelungat, producţia de lapte a vacilor primi­­pare nu este înregistrată o perioadă anumită în nici o evidenţă. Din mo­mentul fătării şi pînă la trecerea la turma de bază, nu se cunoaşte precis ce producţii de lapte dau respectivele vaci. Se pune întrebarea: în ase­menea condiţii cum se poate să se aplice raţii furajere corespunzătoare vacilor primipare, să se introducă un regim stimulativ de hrănire pentru mărirea producţiei de lapte în viitor, să se facă selecţia ? Din cele con­statate la această gospodărie de stat, rezultă că nu poate fi vorba de aşa ceva. De cele arătate mai sus se face vinovată şi conducerea trus­tului Gostar Brăila, care s-a mulţu­mit sa primească date statistice, fără să le verifice, n-a urmărit in mod practic cum se desfăşoară pro­cesul de producţie la fermele de vaci, cum sunt întocmite documentele şi celelalte evidenţe cu privire la fă­­tări, cînd se face trecerea junincilor intrate in prima lactaţie la turma de bază. „ Trustul central al gospodăriilor agri­­cole­ de stat are datoria să tragă la răspundere conducerea unităţii amintite, pe specialiştii care lu­crează aici, pentru prezentarea unor date statistice ireale, pentru încercă­rile de a acoperi lipsurile care se fac simţite în sectorul bovin. Totodată specialiştii din cadrul trustului Gostar Brăila trebuie să răspundă pentru în­găduința de care au dat dovadă. L. BASSERO corespondentul „României libere" Biblioteca Centrală A.R.L.U.S. din Bucureşti, str. Doamnei nr. 27 şi-a reînceput activitatea. Func­ţionează zilnic între orele 8—21 (duminica închis). Prin amenajă­rile făcute s-au creat condiţii mai bune pentru deservirea cititori­lor în sala de lectură. Biblioteca a fost îmbogăţită cu noi titluri cuprinzînd ultimele noutăți în limbile română şi rusă din lite­ratura științifică şi beletristică. Româ­nia liberă In Editura politică a apărut : DIALECTICA MARXISTĂ ŞI ŞTIINŢELE MODERNE, Vol. III 392 pag. 8,55 lei Ne scriu corespondenţii din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară • Zilele trecute, locuitorii satului Maioreşti, comuna Porceşti, au trăit o mare bucurie. Dorinţa lor veche de a-şi ridica un cămin cultural a de­venit o realitate. La ridicarea acestei construcţii, au pus cu toţii umărul. Au pregătit din timp piatra, au făcut cărămizile şi apoi au pornit la lucru. Gh. Precup se pricepea la zidărie ; Aurel Totea, Teodor Crăciun, Ioan Maier au transportat materialele ; Mărita Precup, Victoria Precup, Maia Maier şi multe alte femei au ameste­cat mortarul. Valoarea muncii pres­tate de localnici se ridică la peste 100.000 lei. Recent, cu prilejul inaugurării că­minului cultural, oamenii şi-au mani­festat bucuria pentru ceea ce realiza­seră. Printre cei veniţi la festivitate, l-am văzut şi pe bătrînul Ioan Mir­­cea, om de peste 70 de ani, care a înfipt primul hirleţul în pămînt, pe locul unde se înalţă azi frumosul lă­caş de cultură. Acum, am făcut căminul cultural. In curînd, va fi gata noul grajd al gospodăriei colective, cu o capacitate de 100 de vaci. La anul, satul va fi electrificat — a spus cu vădită mul­ţumire acesta. Şi în ochii moşului, care urmăreau jocul echipei artistice de pe scenă, licăreau lumini de bucu­rie... P. MIHAI activist cultural • Vă invităm să poposiţi puţin la secţia de instrumente muzicale a Complexului de industrializare a lem­nului din Reghin. Veţi afla aci un colectiv harnic şi priceput, care se străduieşte să obţină rezultate cit mai bune în muncă. O serie de inovaţii, cum sunt maşina de sculptat melcul la gîturile de vioară, realizată de Mihai Szötyori, diferitele freze pentru tăiat conturul la viori, la violoncele, la chitare şi banda pentru ascuţit ţilinguri introduse de Ioan Dudaş, cît şi micile mecanizări şi perfecţionări introduse la unele faze de lucru au contribuit la sporirea simţitoare a productivităţii muncii. întrecerea socialistă dintre cele 18 brigăzi de producţie se desfăşoară în ritm susţinut. Locurile fruntaşe sunt ocupate aproape în permanenţă de brigăzile conduse de Ioan Dudaş, Margit Dezideriu, Traian Friciu şi Gh. Gherendi.. Din secţia noastră, au plecat la Bucureşti „emisari“. Mă refer la cele 30 de instrumente muzicale diferite, printre care semnalăm ca o noutate chitarele ,,Gibson" asimetrice şi si­metrice, expuse acum în cadrul celui de-al IV-lea Pavilion de mostre al R.P.R. N. BENDRIŞ muncitor • Colectiviştii din comuna Silea, raionul Tîrnăveni, au hotărit să folo­sească anul acesta sumele provenite din contribuţie voluntară pentru mă­rirea spaţiului şcolilor. De la vorbă pînă la faptă, drumul n-a fost lung. Folosind resursele locale şi cu spri­jinul activ al cetăţenilor, hotăririle oamenilor au prins viaţă. In satul Herepa s-a ridicat o şcoală nouă, mo­dernă, la lucrările căreia s-au reali­zat economii în valoare de 81.000 lei. In satul de reşedinţă Silea, lucrările de construcţie a celor trei săli de clasă sunt pe terminate. In scurtă vreme şi acestea vor fi date în fo­losinţă. S. BOCHIŞ activist de sfat popular Tinereţea nouă a unor comedii centenare A reda luminilor rampiei textiare dramatice ale precursorilor lui Alec­­sandri şi Caragiale, nu ştim a se fi încumetat cineva în ultima jumă­tate de veac, decît în spectacolele ocazionale, comemorative, niciodată în repertoriul curent. De aceea ini­ţiativa colectivului artistic sibian de a alcătui un spectacol compus din lucrări ale unora dintre primii noş­tri dramaturgi (Facca, Mihail Kogăl­­niceanu, Costache Caragiale) merită toate laudele, căci a face cunoscut publicului de astăzi cele dintîi stră­danii întru crearea unui reperto­riu romînesc nu înseamnă doar operă de pioasă rememorare, sa­i o înclinare spre arhivistică scenică, ci un foarte fericit prilej de a revela publicului piese, situaţii şi îndeosebi personaje care prefigurează atmos­fera, conflictele şi îndeosebi tipuri, desăvîrşite mai apoi de V. Alecsan­­dri şi I. L. Caragiale. Spectacolul sibian cuprinde un prolog-scenetă aparţinind lui Cos­tache Facca „Conversaţii“ şi trei co­medii într-un act : „Două femei împotriva unui bărbat“ de Mihail Kogălniceanu, „îngîmfata plăpămă­­reasă“ şi „O soare la mahala“ de Costache Caragiale. Dacă sceneta introductivă, foarte bine aleasă, ne lămureşte asupra mentalităţii ridicole ale parveniţilor de la începutul veacului trecut, care dispreţuiau activitatea teatrală ro­­mînească şi frecventau doar specta­colele trupelor străine, la care se extaziau chiar dacă nu pri­cepeau o iotă din ceea ce se rostea pe scenă (aidoma Chi­ntelor şi Marghiolitelor lui Alecsan­­dri sau Ziţelor satirizate de Cara­giale), dintre celelalte trei comedii reprezentate, cele aparţinind un­chiului marelui Ion Luca, actorul şi ctitorul de teatre naţionale romî­­neşti, Costache Caragiale ni se par mai bine alese, ducînd mai departe satira parvenitismului cu fumuri, a pospaiului de cultură însoţit cu excentricitatea de paradă, a acelei caricaturi de civilizaţie occidentală, caracteristică micii burghezii ari­viste de la începutul secolului al 19-lea.­­De altfel, regizorul specta­colului, Mihail Raicu, şi-a intitulat spectacolul „Ighemonicon cu năpîr­­stoc“, adică „Boierie cu degetar“ avînd tocmai în vedere „fandacsiile“ nobilitare ale meseriaşilor şi „apro­­piiarilor“ în ascensiune). Nu la fel de inspirată socotim includerea în spectacol a comedioarei lui Kogăl­niceanu, destul de palidă schiţă de moravuri contemporane şi evidentă calchiere a vreunui model de du­zină franţuzesc. Sarcina reanimării scenice a unor texte mai mult decît centenare a pre­tins de la creatorii spectacolului — regizor, scenograf, compozitori, in­terpreţi — un susţinut efort, o con­cepţie unitară şi pe deasupra o tra­gere de inimă, fără de care respec­tivele lucrări dramatice riscau a se înfăţişa spectatorului de azi în veşt­mintele încă stîngaci croite ale celor care le-au meşterit fără să fi avut la cine ucenic, mai înainte. Şi faptul că publicul urmăreşte acţiunile cu plăcere, amuzîndu-se copios, nestin­gherit de firavele calităţi literare ale comediilor, dovedeşte reuşita concepţiei de bază a făuritorilor spectacolului, şi în primul rînd a lăudabilei colaborări dintre regizor şi scenograf. Căci Mihail Raicu şi Giga Muţiu (creatoarea decorurilor şi costumelor remarcabile prin fan­tezie, inventivitate şi ascuţit simţ satiric) — au compus un spectacol modern, tonic, cu accentele critice bine fixate, utilizînd la maximum sugestiile textului, ba chiar depă­­şindu-le, acolo unde trama drama­tică îşi vădea precaritatea. Regizorul şi-a îndrumat actorii pe un drum arareori bătut: acela al vodevilului şi într-o măsură, al comediei delic­ante, genuri care pretind o diversi­ficare a mijloacelor de interpretare, actorii trebuind să fie deopotrivă mimi expresivi, cupletişti cu aplomb şi chiar dansator versat. Evident, aceste multiple sarcini, pe care ac­torii trebuie să le împlinească cu deplină convingere şi dăruire, au scos la iveală şi excelentele calităţi ale unora dintre componenţii echi­pei sibiene, tot aşa cum au desco­perit limitele şi neputinţa (de adap­tare, să zicem) a altora. Din primul lot se cuvine să evidenţiem delicioa­sele apariţii (în trei roluri deose­bite, dintre care unul, absolut re­marcabil, constă dintr-o unică tre­cere mută­ ale tânărului şi dotatului Sebastian Papaiani. Ilar în preten­dentul şovăielnic din „îngîmfata plăpămăreasă“ şi demonstrînd o cla­ră poziţie critică şi detaşare faţă de rolul lui „musieu Jean“ din „O soare la mahala“, Sebastian Papa­iani s-a remarcat printr-o deplină sinceritate a trăirii personajelor. Cu o surprinzătoare, dezinvoltură comică, nelăsind, să se întrezărească deloc mijloacele utilizate , în lungul şir de roluri dramatice susţinut pînă astăzi, artistul emerit Costel Rădu­­lescu a izbutit în rolul cuconului Anastase să înnoade artistic un fir care leagă pe Pantalone de Titircă şi Trahanache. Spirituală şi plină de nerv ni se relevă Eugenia Giurgiu-Papaiani, o ingenuă comică de real talent, iar Angela Costache, în cele trei schiţe de parvenite cu ifose, îşi reafirmă resursele comice, chiar dacă lipsa de diferenţiere dintre personaje aproape inexistentă în text, e drept, nu a încercat s-o su­plinească printr-o strădanie artis­tică proprie. Apreciem de asemenea contribuţia plină de fantezie şi cu­loare a lui Paul Lavric, în două cro­chiuri bine compuse, ca şi strădani­ile Ligiei Roşie şi ale lui Constan­tin Stănescu, ultimului avînd numai a-i reproşa aplecarea spre cabo­tinism. Lipsa de omogenitate a an­samblului se datoreşte însă deca­lajului dintre cei mai sus citaţi şi restul distribuţiei, alţi interpreţi fi­ind fie monotoni sau neinteresanţi, fie de-a dreptul în afara liniei spec­tacolului, cum este cazul actorului Paul Mocanu, care izbuteşte, prin­tr-o neaderare la semnificaţiile sa­tirice ale viziunii spectacolului, să altereze sensul unei piese ca „îngîm­fata plăpămăreasă“, interpretarea lui invitând pe spectator la o concluzie moralizatoare retrogradă, care nu a fost în intenţiile regiei şi ca atare trebuie modificată, ca să nu pătrun­dă în public într-un chip confuz. Şi pentru că am revenit, în încheiere, la regie, mai semnalăm ca lipsuri uşor remediabile : o slăbire a rit­mului în unele scene (ca, de pildă, cea din tabloul al doilea al ultimei piese) şi o colaborare destul de in­fructuoasă cu ilustratorii muzicali, care nu a făcut ca şi muzica să de­vină în acest spectacol reuşit, un element de bază asemenea interpre­tării regizorale şi plastice a comedi­ilor primilor noştri dramaturgi, co­medii care îşi dovedesc, graţie unei concepţii moderne, deplina prospe­ţime. RADU MIRON 8 8 8 8 O scenă din spectacol Cercul „Prieteni ai filmului11 BAIA MARE. — Cercul „Prieteni ai filmului", din cadrul Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare împlineşte în această toamnă 2 ani de rodnică activitate. In acest timp în faţa celor peste 500 mem­bri ai cercului, în cea mai mare parte muncitori la diferite între­prinderi din oraş au fost prezentate zeci de filme însoţite de expuneri în legătură cu arta cinematografică, în cadrul careului s-au dezbătut unele probleme despre arta regizo­rală, precum şi despre scenariu, dialoguri, muzică, montaj în film etc. Recent în cadrul istoriei cine­matografiei sovietice s-a prezentat filmul istoric „Pumnul de fier“. In ultimul timp aici au mai fost pre­zentate filmele „La stăpîni“, „Drep­tul de a te naște“, „Cei 13“, „Mînăs­­tirea din Parma“ și altele. CONCURS PENTRU ELABORAREA UNOR MANUALE ŞCOLARE In vederea asigurării învăţămîntu­­lui de cultură generală cu manuale de un bun nivel calitativ din punct de vedere ideologic, ştiinţific, peda­La concurs pot participa cadre di­dactice, din­ învăţăţamtul de cultură generală şi din în­văţămîntul supe­rior, oameni de ştiinţă, specialişti, precum şi alte persoane cu preocu­pări în domeniul învăţămîntului. Manualele pentru clasele I—III scoase la concurs, se vor elabora în baza programelor şcolare pentru clasele I—IV, ediţia 1962. Manualele pentru clasa VIII-a vor fi elaborate în baza proiectelor de programe publicate în cele două vo­lume ale lucrării „Şcoala de 8 ani în Republica Populară Romină”. Manualul „Elemente de analiză matematică“ cl. XI reală se va ela­bora în baza programe­ şcolare în vigoare la data publicării concursu­lui. Logic şi In artistic-literar, Ministerul Invăţămîntului instituie prin Editura didactică şi pedagogică concursul pentru elaborarea următoarelor ma­nuale şcolare : Toate programele menţionate se găsesc în şcoli şi la secţiile de învă­­ţămînt raionale, orăşeneşti şi regio­nale din ţară. Volumul fiecărui manual este in­dicat în număr de pagini — text dactilografiat. Termenul de predare prevăzut în tabelul de mai sus este data ma­ximă pînă la care se primesc manus­crisele de către editură. Lucrările prezentate la concurs după expirarea acestui termen nu vor fi luate în considerare. Termenul de predare a lucrărilor expediate prin poştă va fi considerat data de expediţie (ştampila poştei) a coletu­lui, termen ce va expira la orele 24 ale zilei de închidere a concursului. Manuscrisele (texte şi ilustraţii) vor fi trimise pe adresa Editurii di­dactice şi pedagogice la sediul său central din Bucureşti, str. Spiru Haret nr. 12, cu menţiunea : „pentru concursul de manuale". Pe manuscris se va trece numai pseudonimul sau motto-ul ales de participantul res­pectiv la acest concurs. Manuscrisele vor fi însoţite în mod obligatoriu de un plic închis şi sigilat de autor, în care se vor indica: numele, adresa autorului, pseudonimul sau motto-ul ales. In cazul cînd trimiterea lucrărilor se face prin poştă, expeditorul va trece pe colet şi pe buletinul de ex­pediţie, în locul numelui său, pseudo­nimul sau motto-ul ales cu indicaţia „Postrestant“. Fie că participanţii la concurs pre­dau lucrările personal la registratura editurii, fie că le expediază prin poştă, ele vor fi înregistrate la Edi­tura didactică şi pedagogică sub pseudonimul sau motto-ul ales de autor. Textele manuscriselor prezentate la concurs se vor preda dactilogra­fiate în 5 exemplare, fiecare exem­plar avînd ilustraţiile în numărul in­dicat pe tabelul de mai sus. Manuscrisele dactilografiate vor avea paginile de cca. 31 rinduri a 65 semne fiecare rînd (aproximativ 2000 semne pe pagină), iar versurile maximum 30, pe o pagină. Fiecare exemplar va cuprinde toate elemen­tele necesare înţelegerii textului: ilustraţii (schiţe), planşe, diagrame, scheme, tablouri sinoptice etc.; aces­tea nu intră în numărul de pagini dactilografiate. Pentru materialul ilustrativ care urmează a fi reprodus din albume, enciclopedii, tratate , autorii vor da indicaţii precise asupra sursei. De­senele din manualele de matema­tică, fizică, chimie vor fi executate de autori cu toată exactitatea. Formulele din manuale vor fi al­cătuite cu rigurozitate ştiinţifică şi scrise conform Stas-urilor în vigoare, folosindu-se terminologia ştiinţifică consacrată. Manualele vor cuprinde, după caz, exerciţii şi probleme, lucrări de labo­rator, studiul gramaticii, texte lite­rare etc., cerute de programa respec­tivă in vigoare. La toate manualele indicate în ta­belul de mai sus, autorii vor avea în vedere rolul important al acestora in educarea comunistă a elevilor. De aceea, conţinutul (atât textul cit şi ilustraţiile) manualelor trebuie să fie : — just orientat din punct de ve­dere ideologic şi ştiinţific * — să scoată în evidenţă trecutul glorios de luptă al poporului nostru şi în mod deosebit realizările mă­reţe obţinute sub conducerea Parti­dului Muncitoresc Român în perioada contemporană­­ — să răspundă cerinţelor pedago­gice­­ — să fie atrăgător şi convingător prin faptele expuse şi prin argu­mentarea lor, să se adreseze imagi­naţiei şi voinţei copiilor, să-i în­demne la acţiuni pozitive­­ — să fie unitar, clar, accesibil elevilor, ideile să­ se succeadă logic, spre a fi uşor înţelese şi reproduse de copiii ideile principale să se des­prindă cu uşurinţă de cele secundarei — să fie scris într-o formă lite­rară, plăcută, cu propoziţii şi fraze clare şi cu un vocabular ales cu grijă , să constituie un model de limbă literară. Pentru manuscrisele manualelor şcolare reuşite la concurs se vor acorda premii şi menţiuni după cum urmează : a) manuale de la clasa I pînă la clasa IV-a — un premiu I de lei 6.000 — un premiu II de lei 4.500 — un premiu III de lei 3.000 b) manuale de la cl. V-a pînă la cl. VIII-a şi abecedare — un premiu I de lei 8.000 — un premiu II de lei 6.000 — un premiu III de lei 4.000 c) manuale de la clasa IX-a pînă la clasa Xll-a — un premiu I de lei 10.000 — un premiu II de lei 8.000 — un premiu III de lei 6.000 d) un număr de 3—5 menţiuni pînă la o valoare de lei 2.000 fie­care. Pe lingă premiile de mai sus, autorii manualelor premiate la con­curs vor primi, în cazul editării lu­crărilor respective, și drepturile de autor cuvenite in baza contractelor ce vor fi încheiate cu Editura didac­tică şi pedagogică , conform nor­melor aprobate prin H.C.M. nr. 632 din 1957. Rezultatele concursului vor fi pu­blicate de editură prin presă şi re­vistele de specialitate. Manuscrisele nepremiate la con­curs pot fi restituite autorilor la ce­rerea acestora, în termen de cel mult 1 an. Manuscrisele premiate, fie că sînt sau nu editate, nu se restituie auto­rilor. Ele rămîn în arhivă. Editurii didactice și pedagogice și vor putea fi publicate, ori­cînd, cu respectarea drepturilor de autor. Participarea­­ la concurs se face fără nici o înscriere, cu respectarea clauzelor arătate mai sus. n5- Titlul crt. Școala cu limba de predare Volumul în pag. dact Numărul de ilustraţii Termen de predare L Limba romînă (citire și gramatică) cl. II. romînă 240 100 25. IV. 1963 2. Limba romînă (citire și gramatică) cl. III romînă 280 70 25. IV. 1963 3. Aritmetica cl. I. romînă 45 220 25. IV. 1963 4. Aritmetica cl. II. romînă 120 130 25. IV. 1963 5. Limba romînă (citire și gramatică) cl. Viii romînă 380 50 25. IV. 1963 6. Geometria cl. VIII. romînă 80 120 25. IV. 1963 7. Algebra cl. VIII. romînă 200 30 25. IV. 1963 8. Fizica cl. VIII. romînă 190 200 25. IV. 1963 9. Chimia cl. VIII. romînă 180 100 25. IV. 1963 10. Elemente de analiză matematică cl. . XI. reală. romînă 300 180 25. IV. 1963 Joi 1 noiembrie 1962 — nr. 1Zi&SI ^'«oocxoooooooooooóooooooooorjoooooooobooonooooooi’K Cavaleria rustl- 3 cană și Paiațe, 19,30: jj Teatrul de Operă și g * 5 g MU lîtv (( 8 T­ ATDr Balet al R P-R-i Lysi- jj 8 Kfc strata, 19,30 : Teatrul 8 3 de Stat de Operetă ; 8 § Regele Lear, 19,30 : Teatrul Național § S "L L. Caragiale" (sala Comedia) i § a Bolnavul închipuit, 19,30 : Teatrul 2 § Naţional „I. L. Caragiale" (sala Stu­­g g dia) I Cum vă place, 19,30 : Teatrul 8 8 „Lucia Sturdza Bulandra” §r Steaua po­ 8 3 Iară, 19,30 : Teatrul „C.­­I. Not­tara" § o (sala Magheru) i Bucătăreasa, 20 : o jj Teatrul „C. I. Nottara" (sala Studio) ; 8 8 Băiat bun, dar... cu lipsuri, î9;30 : 8 8 Teatrul Muncitoresc C.F.R.i Soacra și 8 8 nora, 20 : Teatrul Evreiesc de Stat ; 8 8 Prima înttlnire, 20 : Teatrul Tinere- R­e tului (sala C. Miile) ; Salut voios, o o 18 : Teatrul Tineretului (sala din g o str. Dobrogeanu Gherea) i Cartea cu 8 g Apolodor, 16 : Teatrul Țăndărică 8 8 (sala Academiei) ; Vorba revistei, § 8 20 : Teatrul „C. Tănase" (sala Sa- î 8 voy) ; Reportaj pe gheață, 19,30 : 1 0 Ansamblul din R. S. Cehoslovacă 8 § (Patinoar „23 August"); Punct tu- 8 8 ristic — Circul, 20 : Circul de Stat. § 88 1 -------- \8 8 Celebrul 702 : Re- 8 publica, Gh. Doja, G. § Coşbuc I Flăcări şi jj 2 flori : Magheru, I. C. g g OJLEvjQiVIi^ Frimu, Mioriţa, Lu- g g c­eafărul . Centrul 8 g înaintaş a murit în zori: V. Ale- 8 8 csandri, 1 Mai, Flacăra ; 10 009 2 8 de scrisori : El. Pavel i Festivalul g 8 Ulmului sovietic : Tineretului ! La 30 g g de ani : Arta, Volga, 16 Februarie ; 8 8 Apartamentul: Lumina . Cind co- 8 8 media era rege — Virsta de aur a­­ 8 comediei : Central i Copilul şi oraşul g 8 — Funtili şi castraveţii (dimineaţa) § g Planeta furtunilor (după amiază) : 8 g 13 Septembrie­­ Pe cărările junglei — 8 8 Noi la festival : Timpuri Noi s Omul | 8 amfibie : Maxim Gorki I Bandiţii din S 8 Orgosolo : înfrăţirea intre popoare, g o Donca Simo, Libertăţii ; Perle negre : g g Cultural i M-am săturat de căsnicie : 8 g Alex. Popov I Vals pentru un milion : 8 8 8 Martie, Moşilor i O viaţă : Gri-1 8 viţa I Drumuri despărţite: C-tin David; g g Nouă zile dintr-un an : V. Roaită : g g Acord final : Unirea i învierea : (am- 8 g bele serii dimineaţa) Sub ploaia ato- 1­8 mică : — cinemascop (după amiază): 8 8 Alex. Sahia ; Sub ploaia atomică : 8 O — Cinemascop — 23 August i Dra- 8 g gostea şi pilotul secund : T. Via-­o g dimirescu t Umbre albe : Munca i g 8 Casa de la răscruce : Popular, Fio- 8 8 teasca ; Absență îndelungată : 8 8 M. Eminescu i Omul cu două fete : 8 g I. Pintilie I Vîntul sudului: 8 Mai ; 6 g Scrisoare de la o necunoscută : G. 8 8 Bacovia I Lazarillo de Tormes : Olga 8 8 Bancic, B. Delavrancea­­ Reportaj cu 8 8 ștreangul de gît: Drumul serii “ g Tintin și misterul „Linei de aur" , 30 Decembrie 1 713 cere aterizare : Aurel Vlaicu. : 8 88 6 19,00 Jurnalul tele- g viziunii ; 19,20 Pen- 8 tru copii : „Toamna 8 , TELEVIZIUNE |­8 mobilăm casa"; 20,00 g 8 Transmisiune de la Teatrul pentru ti- 8 ji Qeret și copii : „Prima întîlnire" de 8 2 Tatiana Sîtina. In pauză : Sfatul me- 8 g dicului : „Despre hipertensiunea ar-­o g terială" de prof. dr. C. Iliescu. In g 8 încheiere : Poșta televiziunii și ulti- g­i­mele știri. g & oo oo oo oo oo oo oo oo oo c» oo oo oo co oo oo oo oo co oo oo oc

Next