Romînia Liberă, noiembrie 1962 (Anul 20, nr. 5614-5639)
1962-11-01 / nr. 5614
Pag. 2-a MĂSURI/ PROPUNERI, 1 ECOU FULA: O intilnire cu oameni din diferite oraşe ale ţării, chiar dacă are loc P® calea unor scrisori, ne-a ajutat încă o dată să desprindem probleme interesante legate de traiul în comun al locatarilor, de obligaţiile lor, probleme legate de preocuparea sfaturilor populare pentru îmbunătăţirea spaţiului de locuit, pentru întreţinerea locuinţelor. Ne-au scris membri ai comitetelor executive, preşedinţi ai comitatelor de bloc, deputaţi, oameni care manifestă interes pentru aceste probleme pe care se străduiesc să le rezolve cit mai bine. Pe calea aceasta a slovelor scrise, am căpătat sprijinul lor larg, concretizat în numeroase propuneri ; am putut vedea în ce măsură asemenea aspecte ale vieţii noastre cetăţeneşti se bucură de atenţia nu numai a sfaturilor populare, dar şi a cetăţenilor. Ne vom referi în primul rând la o problemă deseori discutată şi, după cum se va vedea, în unele părţi încă nerezolvată. De la planificare la realitate Reparaţiile imobilelor — mai mici sau mai mari — sunt o chestiune foarte importantă, de care ne lovim deseori şi care uneori ne face destule necazuri. Aceasta se întîmplă chiar şi în Capitală, unde — se ştie — întreprinderile de administrare a locuinţelor din cele 8 raioane şi-au îmbunătăţit munca în ceea ce priveşte cunoaşterea stării imobilelor şi deci pot face o mai justă planificare a reparaţiilor ; întreprinderile de administrare a locuinţelor din capitală cunosc astăzi mult mai bine ca în trecutul apropiat felul în care sunt întreţinute apartamentele sau în care se achită locatarii de obligaţiile ce le revin. Cu ajutorul unui control făcut periodic, cu ajutorul propunerilor primite de la comisiile permanente de la comitetele de bloc, întreprinderile au putut selecţiona mai bine locuinţele care aveau nevoie urgentă să fie reparate şi să întocmească mai repede proiectele necesare. Intr-adevăr, proiectele necesare reparaţiilor pentru 1962 au putut fi terminate în 8 luni, iar din septembrie a.c. s-a început a se lucra la cele pentru 1963. Este un rezultat bun fără îndoială, dar munca aceasta nu poate fi considerată încheiată o dată cu planificarea lucrărilor şi întocmirea proiectelor. Ajungînd însă la execuţie, la confruntarea proiectelor, şi insistind mai ales asupra calităţii, se pot constata unele lipsuri. Au fost bunăoară soluţii tehnice care n-au corespuns situaţiei la faţa locului. La lucrările propuse în Ştirbei Vodă 39, a fost nevoie de suplimentarea lucrărilor de tencuieli şi zugrăveli cu încă 8.000 lei peste devizul iniţial, în timp ce în str. Maiorescu nr. 28 s-a prevăzut 800 m.p. tencuială, deşi întreaga clădire are 374 m.p. Despre calitatea reparaţiilor făcute de întreprinderile de reparaţii şi construcţii raionale (I.R.C.R.) din capitală, s-a mai vorbit şi cu alte prilejuri. Revenind astăzi trebuie în primul rînd să arătăm că cele din raioanele Griviţa Roşie, 1 Mai şi 23 August au realizat în acest an lucrări de calitate bună. Dar pe lingă cele bune, de multe ori, reparaţiile făcute de I.R.C.R. pricinuiesc necazuri locatarilor. Ce părere şi-au putut face locatarii din str. Brutus nr. 3, cînd la primele ploi care au căzut după ce I.R.C.R. din raionul Lenin le-a reparat învelitoarea de tablă le-a curs apă în casă ? Nemulţumiţi de calitatea lucrărilor au fost, pe bună dreptate, şi cei care locuiesc în imobilele din străzile Mecet nr. 3—4, Bozierului nr. 6 sau din Alecu Constantinescu nr. 6. Desigur, lucrărileu trebuit să fie refăcute. Dar cit timp s-a pierdut, cite cheltuieli în plus s-au făcut! Altă pricină de necazuri este şi întârzierea începerii unor reparaţii sau tărăgănarea lor. Asemenea reparaţii prelungite uneori pînă la 2 ani s-au făcut în str. Academiei 35—37 şi in str. Petru Maior nr. 85, Popa Savu nr. 47, Plantelor nr. 40 şi la alte imobile. In privinţa aceasta, din constatările comisiei permanente de gospodărie locativă a sfatului popular al capitalei, reiese că pînă la 1 septembrie, în raionul 1 Mai, erau 121 de lucrări cu termene depăşite, în raionul 16 Februarie 160 de lucrări, în raionul V. I. Lenin — peste 100 de lucrări. Sfatul popular al capitalei a mai discutat asemenea probleme recent, chiar într-o sesiune, şi a stabilit şi unele măsuri. Dacă amintim lipsurile este tocmai pentru a urmări cu mai multă perseverenţă înlăturarea lor, aplicarea măsurilor hotărîte, în toate raioanele. Opinia cetăţenească Se ştie cit de mult poate necăji pe vecini atitudinea unui locatar căruia nu-i place să păstreze curăţenia, care face zgomot fără pic de consideraţie pentru liniştea celorlalţi, care uită să-şi plătească cheltuielile de întreţinere sau chiria. „Din pricină că unul din locatari nu plătise chiria pe cîteva luni, noi n-am putut cîştiga întrecerea dintre comitetele de bloc“ , ne scrie A. Raţiu, preşedintele comitetului din blocul D II din Deva. Necazul lui e şi al locatarilor care au muncit cu dragoste pentru a face din blocul lor un bloc bine gospodărit. Asemenea necazuri pricinuesc şi locatari ca Mihai Grigoraş din cartierul Ana Ipătescu, bloc A, scara 4, ap. 17 şi ing. Tănase Dumitru, care locuieşte în blocul A, scara b amîndoi din Suceava, care uită robinetele deschise, provocind adevărate inundaţii. Despre ei şi alţii care procedează la fel ne-a scris, printre alţii, tov. ing. Mihai Gavriliu de la sfatul popular orăşenesc Suceava. Dar în acelaşi cartier, în acelaşi bloc, locuiesc Dragoş Berlinschi (bloc A, scara 4) şi Vasile Andriuţă (bloc A, scara 3), care, prin comportarea lor, fac cinste blocului şi cartierului. Cei vizaţi nu văd probabil asemenea exemple sau le ocolesc, nesocotind părerea şi atitudinea celorlalţi locatari. împotriva celor care se poartă ca Mihai Grigoraş se ridică însă opinia cetăţenească, opinia locatarilor, a comitetului de bloc, a deputaţilor, hotărîţi să nu accepte comportări ce nu-şi au locul în viaţa noastră. Şi opinia lor învinge. Unii dintre aceşti locatari cu atitudini necorespunzătoare înţeleg, după ce se discută cu ei, să se schimbe ; alţii însă continuă să încalce normele convieţuirii în comun. Intervenţia opiniei cetăţeneşti a determinat sfaturile populare , după cum ne arată tov. Vasile Balaj, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Maranmureş — să evacueze pe anumiţi cetăţeni turbulenţi, ca de pildă, pe Ştefan Dărăban din blocul de pe str. Puşkin, apartamentul 25 din Baia Mare sau familia Blaga, care locuia în oraşul Satu Mare, pe strada Malinovski nr. 5. O preocupare de seamă „Articolele publicate în ziar, articole in care s-au făcut referiri şi la oraşul nostru — scrie tov. Iosif Bicikovski, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Cluj, — ne-a ajutat mult. Ne-am gîndit să organizăm şi noi o consfătuire cu comitetele de bloc. Considerăm că această consfătuire a fost foarte rodnică. Ea i-a ajutat pe membrii comitetelor de bloc să înveţe unul de la celălalt, a scos în evidenţă metodele bune folosite în gospodărirea blocurilor, pe lingă faptul că am putut cunoaşte mai bine şi pe aceia care sunt răi platnici sau locatari nedisciplinaţi şi lua, în consecinţă, măsurile potrivite". Comitetul executiv al oraşului Cluj a discutat această problemă şi într-o şedinţă a sa, elaborînd decizii pentru îmbunătăţirea gospodăririi locuinţelor şi respectarea anumitor obligaţii de către locatari. Important este că din cele scrise de tov. Bicikovski suntem informaţi că în studiul comitetului executiv se află şi alte probleme discutate de mai multe ori în articolele noastre, în privinţa organizării timpului liber al copiilor de pildă, s-a proiectat în noul cartier Grigorescu, în preajma celor 5.000 de apartamente, locuri de joacă, scuaruri, solarii. Totodată, au început să fie înlocuite antenele existente cu antene colective. Toate acestea vădesc interes și preocupare din partea sfatului popular al oraşului Cluj pentru unele aspecte ale activităţii sale legate de întreţinerea şi buna gospodărire a locuinţelor, aspecte de care ar fi de dorit să se ocupe cu mai multă continuitate. .. Kmmmt *U.. . XK.. . ! Tînăra Ecaterina Bănărescu de la laboratorul fabricii de antibiotice din Iași este apreciată pentru activitatea bună pe care o depune , în cadrul laboratorului chimic. In clișeu : Ecaterina Bănărescu la locul său de muncă. Foto I. BACIU Evidenţa producţiei ţinută riguros (Urmare din pag. 1-aj furajare în raport cu producţia fiecăreia, îngrijirea animalelor, igiena adăposturilor lasă mult de dorit etc. Producţia de lapte pe cap de vacă furajată obţinută pînă la 1 octombrie nu corespunde deci realităţii. Lucrurile petrecute la unitatea, amintită mai prezintă şi un alt aspect dăunător. Nefiind trecute la turma de bază timp îndelungat, producţia de lapte a vacilor primipare nu este înregistrată o perioadă anumită în nici o evidenţă. Din momentul fătării şi pînă la trecerea la turma de bază, nu se cunoaşte precis ce producţii de lapte dau respectivele vaci. Se pune întrebarea: în asemenea condiţii cum se poate să se aplice raţii furajere corespunzătoare vacilor primipare, să se introducă un regim stimulativ de hrănire pentru mărirea producţiei de lapte în viitor, să se facă selecţia ? Din cele constatate la această gospodărie de stat, rezultă că nu poate fi vorba de aşa ceva. De cele arătate mai sus se face vinovată şi conducerea trustului Gostar Brăila, care s-a mulţumit sa primească date statistice, fără să le verifice, n-a urmărit in mod practic cum se desfăşoară procesul de producţie la fermele de vaci, cum sunt întocmite documentele şi celelalte evidenţe cu privire la fătări, cînd se face trecerea junincilor intrate in prima lactaţie la turma de bază. „ Trustul central al gospodăriilor agricole de stat are datoria să tragă la răspundere conducerea unităţii amintite, pe specialiştii care lucrează aici, pentru prezentarea unor date statistice ireale, pentru încercările de a acoperi lipsurile care se fac simţite în sectorul bovin. Totodată specialiştii din cadrul trustului Gostar Brăila trebuie să răspundă pentru îngăduința de care au dat dovadă. L. BASSERO corespondentul „României libere" Biblioteca Centrală A.R.L.U.S. din Bucureşti, str. Doamnei nr. 27 şi-a reînceput activitatea. Funcţionează zilnic între orele 8—21 (duminica închis). Prin amenajările făcute s-au creat condiţii mai bune pentru deservirea cititorilor în sala de lectură. Biblioteca a fost îmbogăţită cu noi titluri cuprinzînd ultimele noutăți în limbile română şi rusă din literatura științifică şi beletristică. România liberă In Editura politică a apărut : DIALECTICA MARXISTĂ ŞI ŞTIINŢELE MODERNE, Vol. III 392 pag. 8,55 lei Ne scriu corespondenţii din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară • Zilele trecute, locuitorii satului Maioreşti, comuna Porceşti, au trăit o mare bucurie. Dorinţa lor veche de a-şi ridica un cămin cultural a devenit o realitate. La ridicarea acestei construcţii, au pus cu toţii umărul. Au pregătit din timp piatra, au făcut cărămizile şi apoi au pornit la lucru. Gh. Precup se pricepea la zidărie ; Aurel Totea, Teodor Crăciun, Ioan Maier au transportat materialele ; Mărita Precup, Victoria Precup, Maia Maier şi multe alte femei au amestecat mortarul. Valoarea muncii prestate de localnici se ridică la peste 100.000 lei. Recent, cu prilejul inaugurării căminului cultural, oamenii şi-au manifestat bucuria pentru ceea ce realizaseră. Printre cei veniţi la festivitate, l-am văzut şi pe bătrînul Ioan Mircea, om de peste 70 de ani, care a înfipt primul hirleţul în pămînt, pe locul unde se înalţă azi frumosul lăcaş de cultură. Acum, am făcut căminul cultural. In curînd, va fi gata noul grajd al gospodăriei colective, cu o capacitate de 100 de vaci. La anul, satul va fi electrificat — a spus cu vădită mulţumire acesta. Şi în ochii moşului, care urmăreau jocul echipei artistice de pe scenă, licăreau lumini de bucurie... P. MIHAI activist cultural • Vă invităm să poposiţi puţin la secţia de instrumente muzicale a Complexului de industrializare a lemnului din Reghin. Veţi afla aci un colectiv harnic şi priceput, care se străduieşte să obţină rezultate cit mai bune în muncă. O serie de inovaţii, cum sunt maşina de sculptat melcul la gîturile de vioară, realizată de Mihai Szötyori, diferitele freze pentru tăiat conturul la viori, la violoncele, la chitare şi banda pentru ascuţit ţilinguri introduse de Ioan Dudaş, cît şi micile mecanizări şi perfecţionări introduse la unele faze de lucru au contribuit la sporirea simţitoare a productivităţii muncii. întrecerea socialistă dintre cele 18 brigăzi de producţie se desfăşoară în ritm susţinut. Locurile fruntaşe sunt ocupate aproape în permanenţă de brigăzile conduse de Ioan Dudaş, Margit Dezideriu, Traian Friciu şi Gh. Gherendi.. Din secţia noastră, au plecat la Bucureşti „emisari“. Mă refer la cele 30 de instrumente muzicale diferite, printre care semnalăm ca o noutate chitarele ,,Gibson" asimetrice şi simetrice, expuse acum în cadrul celui de-al IV-lea Pavilion de mostre al R.P.R. N. BENDRIŞ muncitor • Colectiviştii din comuna Silea, raionul Tîrnăveni, au hotărit să folosească anul acesta sumele provenite din contribuţie voluntară pentru mărirea spaţiului şcolilor. De la vorbă pînă la faptă, drumul n-a fost lung. Folosind resursele locale şi cu sprijinul activ al cetăţenilor, hotăririle oamenilor au prins viaţă. In satul Herepa s-a ridicat o şcoală nouă, modernă, la lucrările căreia s-au realizat economii în valoare de 81.000 lei. In satul de reşedinţă Silea, lucrările de construcţie a celor trei săli de clasă sunt pe terminate. In scurtă vreme şi acestea vor fi date în folosinţă. S. BOCHIŞ activist de sfat popular Tinereţea nouă a unor comedii centenare A reda luminilor rampiei textiare dramatice ale precursorilor lui Alecsandri şi Caragiale, nu ştim a se fi încumetat cineva în ultima jumătate de veac, decît în spectacolele ocazionale, comemorative, niciodată în repertoriul curent. De aceea iniţiativa colectivului artistic sibian de a alcătui un spectacol compus din lucrări ale unora dintre primii noştri dramaturgi (Facca, Mihail Kogălniceanu, Costache Caragiale) merită toate laudele, căci a face cunoscut publicului de astăzi cele dintîi strădanii întru crearea unui repertoriu romînesc nu înseamnă doar operă de pioasă rememorare, sai o înclinare spre arhivistică scenică, ci un foarte fericit prilej de a revela publicului piese, situaţii şi îndeosebi personaje care prefigurează atmosfera, conflictele şi îndeosebi tipuri, desăvîrşite mai apoi de V. Alecsandri şi I. L. Caragiale. Spectacolul sibian cuprinde un prolog-scenetă aparţinind lui Costache Facca „Conversaţii“ şi trei comedii într-un act : „Două femei împotriva unui bărbat“ de Mihail Kogălniceanu, „îngîmfata plăpămăreasă“ şi „O soare la mahala“ de Costache Caragiale. Dacă sceneta introductivă, foarte bine aleasă, ne lămureşte asupra mentalităţii ridicole ale parveniţilor de la începutul veacului trecut, care dispreţuiau activitatea teatrală romînească şi frecventau doar spectacolele trupelor străine, la care se extaziau chiar dacă nu pricepeau o iotă din ceea ce se rostea pe scenă (aidoma Chintelor şi Marghiolitelor lui Alecsandri sau Ziţelor satirizate de Caragiale), dintre celelalte trei comedii reprezentate, cele aparţinind unchiului marelui Ion Luca, actorul şi ctitorul de teatre naţionale romîneşti, Costache Caragiale ni se par mai bine alese, ducînd mai departe satira parvenitismului cu fumuri, a pospaiului de cultură însoţit cu excentricitatea de paradă, a acelei caricaturi de civilizaţie occidentală, caracteristică micii burghezii ariviste de la începutul secolului al 19-lea.De altfel, regizorul spectacolului, Mihail Raicu, şi-a intitulat spectacolul „Ighemonicon cu năpîrstoc“, adică „Boierie cu degetar“ avînd tocmai în vedere „fandacsiile“ nobilitare ale meseriaşilor şi „apropiiarilor“ în ascensiune). Nu la fel de inspirată socotim includerea în spectacol a comedioarei lui Kogălniceanu, destul de palidă schiţă de moravuri contemporane şi evidentă calchiere a vreunui model de duzină franţuzesc. Sarcina reanimării scenice a unor texte mai mult decît centenare a pretins de la creatorii spectacolului — regizor, scenograf, compozitori, interpreţi — un susţinut efort, o concepţie unitară şi pe deasupra o tragere de inimă, fără de care respectivele lucrări dramatice riscau a se înfăţişa spectatorului de azi în veştmintele încă stîngaci croite ale celor care le-au meşterit fără să fi avut la cine ucenic, mai înainte. Şi faptul că publicul urmăreşte acţiunile cu plăcere, amuzîndu-se copios, nestingherit de firavele calităţi literare ale comediilor, dovedeşte reuşita concepţiei de bază a făuritorilor spectacolului, şi în primul rînd a lăudabilei colaborări dintre regizor şi scenograf. Căci Mihail Raicu şi Giga Muţiu (creatoarea decorurilor şi costumelor remarcabile prin fantezie, inventivitate şi ascuţit simţ satiric) — au compus un spectacol modern, tonic, cu accentele critice bine fixate, utilizînd la maximum sugestiile textului, ba chiar depăşindu-le, acolo unde trama dramatică îşi vădea precaritatea. Regizorul şi-a îndrumat actorii pe un drum arareori bătut: acela al vodevilului şi într-o măsură, al comediei delicante, genuri care pretind o diversificare a mijloacelor de interpretare, actorii trebuind să fie deopotrivă mimi expresivi, cupletişti cu aplomb şi chiar dansator versat. Evident, aceste multiple sarcini, pe care actorii trebuie să le împlinească cu deplină convingere şi dăruire, au scos la iveală şi excelentele calităţi ale unora dintre componenţii echipei sibiene, tot aşa cum au descoperit limitele şi neputinţa (de adaptare, să zicem) a altora. Din primul lot se cuvine să evidenţiem delicioasele apariţii (în trei roluri deosebite, dintre care unul, absolut remarcabil, constă dintr-o unică trecere mută ale tânărului şi dotatului Sebastian Papaiani. Ilar în pretendentul şovăielnic din „îngîmfata plăpămăreasă“ şi demonstrînd o clară poziţie critică şi detaşare faţă de rolul lui „musieu Jean“ din „O soare la mahala“, Sebastian Papaiani s-a remarcat printr-o deplină sinceritate a trăirii personajelor. Cu o surprinzătoare, dezinvoltură comică, nelăsind, să se întrezărească deloc mijloacele utilizate , în lungul şir de roluri dramatice susţinut pînă astăzi, artistul emerit Costel Rădulescu a izbutit în rolul cuconului Anastase să înnoade artistic un fir care leagă pe Pantalone de Titircă şi Trahanache. Spirituală şi plină de nerv ni se relevă Eugenia Giurgiu-Papaiani, o ingenuă comică de real talent, iar Angela Costache, în cele trei schiţe de parvenite cu ifose, îşi reafirmă resursele comice, chiar dacă lipsa de diferenţiere dintre personaje aproape inexistentă în text, e drept, nu a încercat s-o suplinească printr-o strădanie artistică proprie. Apreciem de asemenea contribuţia plină de fantezie şi culoare a lui Paul Lavric, în două crochiuri bine compuse, ca şi strădaniile Ligiei Roşie şi ale lui Constantin Stănescu, ultimului avînd numai a-i reproşa aplecarea spre cabotinism. Lipsa de omogenitate a ansamblului se datoreşte însă decalajului dintre cei mai sus citaţi şi restul distribuţiei, alţi interpreţi fiind fie monotoni sau neinteresanţi, fie de-a dreptul în afara liniei spectacolului, cum este cazul actorului Paul Mocanu, care izbuteşte, printr-o neaderare la semnificaţiile satirice ale viziunii spectacolului, să altereze sensul unei piese ca „îngîmfata plăpămăreasă“, interpretarea lui invitând pe spectator la o concluzie moralizatoare retrogradă, care nu a fost în intenţiile regiei şi ca atare trebuie modificată, ca să nu pătrundă în public într-un chip confuz. Şi pentru că am revenit, în încheiere, la regie, mai semnalăm ca lipsuri uşor remediabile : o slăbire a ritmului în unele scene (ca, de pildă, cea din tabloul al doilea al ultimei piese) şi o colaborare destul de infructuoasă cu ilustratorii muzicali, care nu a făcut ca şi muzica să devină în acest spectacol reuşit, un element de bază asemenea interpretării regizorale şi plastice a comediilor primilor noştri dramaturgi, comedii care îşi dovedesc, graţie unei concepţii moderne, deplina prospeţime. RADU MIRON 8 8 8 8 O scenă din spectacol Cercul „Prieteni ai filmului11 BAIA MARE. — Cercul „Prieteni ai filmului", din cadrul Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare împlineşte în această toamnă 2 ani de rodnică activitate. In acest timp în faţa celor peste 500 membri ai cercului, în cea mai mare parte muncitori la diferite întreprinderi din oraş au fost prezentate zeci de filme însoţite de expuneri în legătură cu arta cinematografică, în cadrul careului s-au dezbătut unele probleme despre arta regizorală, precum şi despre scenariu, dialoguri, muzică, montaj în film etc. Recent în cadrul istoriei cinematografiei sovietice s-a prezentat filmul istoric „Pumnul de fier“. In ultimul timp aici au mai fost prezentate filmele „La stăpîni“, „Dreptul de a te naște“, „Cei 13“, „Mînăstirea din Parma“ și altele. CONCURS PENTRU ELABORAREA UNOR MANUALE ŞCOLARE In vederea asigurării învăţămîntului de cultură generală cu manuale de un bun nivel calitativ din punct de vedere ideologic, ştiinţific, pedaLa concurs pot participa cadre didactice, din învăţăţamtul de cultură generală şi din învăţămîntul superior, oameni de ştiinţă, specialişti, precum şi alte persoane cu preocupări în domeniul învăţămîntului. Manualele pentru clasele I—III scoase la concurs, se vor elabora în baza programelor şcolare pentru clasele I—IV, ediţia 1962. Manualele pentru clasa VIII-a vor fi elaborate în baza proiectelor de programe publicate în cele două volume ale lucrării „Şcoala de 8 ani în Republica Populară Romină”. Manualul „Elemente de analiză matematică“ cl. XI reală se va elabora în baza programe şcolare în vigoare la data publicării concursului. Logic şi In artistic-literar, Ministerul Invăţămîntului instituie prin Editura didactică şi pedagogică concursul pentru elaborarea următoarelor manuale şcolare : Toate programele menţionate se găsesc în şcoli şi la secţiile de învăţămînt raionale, orăşeneşti şi regionale din ţară. Volumul fiecărui manual este indicat în număr de pagini — text dactilografiat. Termenul de predare prevăzut în tabelul de mai sus este data maximă pînă la care se primesc manuscrisele de către editură. Lucrările prezentate la concurs după expirarea acestui termen nu vor fi luate în considerare. Termenul de predare a lucrărilor expediate prin poştă va fi considerat data de expediţie (ştampila poştei) a coletului, termen ce va expira la orele 24 ale zilei de închidere a concursului. Manuscrisele (texte şi ilustraţii) vor fi trimise pe adresa Editurii didactice şi pedagogice la sediul său central din Bucureşti, str. Spiru Haret nr. 12, cu menţiunea : „pentru concursul de manuale". Pe manuscris se va trece numai pseudonimul sau motto-ul ales de participantul respectiv la acest concurs. Manuscrisele vor fi însoţite în mod obligatoriu de un plic închis şi sigilat de autor, în care se vor indica: numele, adresa autorului, pseudonimul sau motto-ul ales. In cazul cînd trimiterea lucrărilor se face prin poştă, expeditorul va trece pe colet şi pe buletinul de expediţie, în locul numelui său, pseudonimul sau motto-ul ales cu indicaţia „Postrestant“. Fie că participanţii la concurs predau lucrările personal la registratura editurii, fie că le expediază prin poştă, ele vor fi înregistrate la Editura didactică şi pedagogică sub pseudonimul sau motto-ul ales de autor. Textele manuscriselor prezentate la concurs se vor preda dactilografiate în 5 exemplare, fiecare exemplar avînd ilustraţiile în numărul indicat pe tabelul de mai sus. Manuscrisele dactilografiate vor avea paginile de cca. 31 rinduri a 65 semne fiecare rînd (aproximativ 2000 semne pe pagină), iar versurile maximum 30, pe o pagină. Fiecare exemplar va cuprinde toate elementele necesare înţelegerii textului: ilustraţii (schiţe), planşe, diagrame, scheme, tablouri sinoptice etc.; acestea nu intră în numărul de pagini dactilografiate. Pentru materialul ilustrativ care urmează a fi reprodus din albume, enciclopedii, tratate , autorii vor da indicaţii precise asupra sursei. Desenele din manualele de matematică, fizică, chimie vor fi executate de autori cu toată exactitatea. Formulele din manuale vor fi alcătuite cu rigurozitate ştiinţifică şi scrise conform Stas-urilor în vigoare, folosindu-se terminologia ştiinţifică consacrată. Manualele vor cuprinde, după caz, exerciţii şi probleme, lucrări de laborator, studiul gramaticii, texte literare etc., cerute de programa respectivă in vigoare. La toate manualele indicate în tabelul de mai sus, autorii vor avea în vedere rolul important al acestora in educarea comunistă a elevilor. De aceea, conţinutul (atât textul cit şi ilustraţiile) manualelor trebuie să fie : — just orientat din punct de vedere ideologic şi ştiinţific * — să scoată în evidenţă trecutul glorios de luptă al poporului nostru şi în mod deosebit realizările măreţe obţinute sub conducerea Partidului Muncitoresc Român în perioada contemporană — să răspundă cerinţelor pedagogice — să fie atrăgător şi convingător prin faptele expuse şi prin argumentarea lor, să se adreseze imaginaţiei şi voinţei copiilor, să-i îndemne la acţiuni pozitive — să fie unitar, clar, accesibil elevilor, ideile să se succeadă logic, spre a fi uşor înţelese şi reproduse de copiii ideile principale să se desprindă cu uşurinţă de cele secundarei — să fie scris într-o formă literară, plăcută, cu propoziţii şi fraze clare şi cu un vocabular ales cu grijă , să constituie un model de limbă literară. Pentru manuscrisele manualelor şcolare reuşite la concurs se vor acorda premii şi menţiuni după cum urmează : a) manuale de la clasa I pînă la clasa IV-a — un premiu I de lei 6.000 — un premiu II de lei 4.500 — un premiu III de lei 3.000 b) manuale de la cl. V-a pînă la cl. VIII-a şi abecedare — un premiu I de lei 8.000 — un premiu II de lei 6.000 — un premiu III de lei 4.000 c) manuale de la clasa IX-a pînă la clasa Xll-a — un premiu I de lei 10.000 — un premiu II de lei 8.000 — un premiu III de lei 6.000 d) un număr de 3—5 menţiuni pînă la o valoare de lei 2.000 fiecare. Pe lingă premiile de mai sus, autorii manualelor premiate la concurs vor primi, în cazul editării lucrărilor respective, și drepturile de autor cuvenite in baza contractelor ce vor fi încheiate cu Editura didactică şi pedagogică , conform normelor aprobate prin H.C.M. nr. 632 din 1957. Rezultatele concursului vor fi publicate de editură prin presă şi revistele de specialitate. Manuscrisele nepremiate la concurs pot fi restituite autorilor la cererea acestora, în termen de cel mult 1 an. Manuscrisele premiate, fie că sînt sau nu editate, nu se restituie autorilor. Ele rămîn în arhivă. Editurii didactice și pedagogice și vor putea fi publicate, oricînd, cu respectarea drepturilor de autor. Participarea la concurs se face fără nici o înscriere, cu respectarea clauzelor arătate mai sus. n5- Titlul crt. Școala cu limba de predare Volumul în pag. dact Numărul de ilustraţii Termen de predare L Limba romînă (citire și gramatică) cl. II. romînă 240 100 25. IV. 1963 2. Limba romînă (citire și gramatică) cl. III romînă 280 70 25. IV. 1963 3. Aritmetica cl. I. romînă 45 220 25. IV. 1963 4. Aritmetica cl. II. romînă 120 130 25. IV. 1963 5. Limba romînă (citire și gramatică) cl. Viii romînă 380 50 25. IV. 1963 6. Geometria cl. VIII. romînă 80 120 25. IV. 1963 7. Algebra cl. VIII. romînă 200 30 25. IV. 1963 8. Fizica cl. VIII. romînă 190 200 25. IV. 1963 9. Chimia cl. VIII. romînă 180 100 25. IV. 1963 10. Elemente de analiză matematică cl. . XI. reală. romînă 300 180 25. IV. 1963 Joi 1 noiembrie 1962 — nr. 1Zi&SI ^'«oocxoooooooooooóooooooooorjoooooooobooonooooooi’K Cavaleria rustl- 3 cană și Paiațe, 19,30: jj Teatrul de Operă și g * 5 g MU lîtv (( 8 T ATDr Balet al R P-R-i Lysi- jj 8 Kfc strata, 19,30 : Teatrul 8 3 de Stat de Operetă ; 8 § Regele Lear, 19,30 : Teatrul Național § S "L L. Caragiale" (sala Comedia) i § a Bolnavul închipuit, 19,30 : Teatrul 2 § Naţional „I. L. Caragiale" (sala Stug g dia) I Cum vă place, 19,30 : Teatrul 8 8 „Lucia Sturdza Bulandra” §r Steaua po 8 3 Iară, 19,30 : Teatrul „C.I. Nottara" § o (sala Magheru) i Bucătăreasa, 20 : o jj Teatrul „C. I. Nottara" (sala Studio) ; 8 8 Băiat bun, dar... cu lipsuri, î9;30 : 8 8 Teatrul Muncitoresc C.F.R.i Soacra și 8 8 nora, 20 : Teatrul Evreiesc de Stat ; 8 8 Prima înttlnire, 20 : Teatrul Tinere- Re tului (sala C. Miile) ; Salut voios, o o 18 : Teatrul Tineretului (sala din g o str. Dobrogeanu Gherea) i Cartea cu 8 g Apolodor, 16 : Teatrul Țăndărică 8 8 (sala Academiei) ; Vorba revistei, § 8 20 : Teatrul „C. Tănase" (sala Sa- î 8 voy) ; Reportaj pe gheață, 19,30 : 1 0 Ansamblul din R. S. Cehoslovacă 8 § (Patinoar „23 August"); Punct tu- 8 8 ristic — Circul, 20 : Circul de Stat. § 88 1 -------- \8 8 Celebrul 702 : Re- 8 publica, Gh. Doja, G. § Coşbuc I Flăcări şi jj 2 flori : Magheru, I. C. g g OJLEvjQiVIi^ Frimu, Mioriţa, Lu- g g ceafărul . Centrul 8 g înaintaş a murit în zori: V. Ale- 8 8 csandri, 1 Mai, Flacăra ; 10 009 2 8 de scrisori : El. Pavel i Festivalul g 8 Ulmului sovietic : Tineretului ! La 30 g g de ani : Arta, Volga, 16 Februarie ; 8 8 Apartamentul: Lumina . Cind co- 8 8 media era rege — Virsta de aur a 8 comediei : Central i Copilul şi oraşul g 8 — Funtili şi castraveţii (dimineaţa) § g Planeta furtunilor (după amiază) : 8 g 13 Septembrie Pe cărările junglei — 8 8 Noi la festival : Timpuri Noi s Omul | 8 amfibie : Maxim Gorki I Bandiţii din S 8 Orgosolo : înfrăţirea intre popoare, g o Donca Simo, Libertăţii ; Perle negre : g g Cultural i M-am săturat de căsnicie : 8 g Alex. Popov I Vals pentru un milion : 8 8 8 Martie, Moşilor i O viaţă : Gri-1 8 viţa I Drumuri despărţite: C-tin David; g g Nouă zile dintr-un an : V. Roaită : g g Acord final : Unirea i învierea : (am- 8 g bele serii dimineaţa) Sub ploaia ato- 18 mică : — cinemascop (după amiază): 8 8 Alex. Sahia ; Sub ploaia atomică : 8 O — Cinemascop — 23 August i Dra- 8 g gostea şi pilotul secund : T. Via-o g dimirescu t Umbre albe : Munca i g 8 Casa de la răscruce : Popular, Fio- 8 8 teasca ; Absență îndelungată : 8 8 M. Eminescu i Omul cu două fete : 8 g I. Pintilie I Vîntul sudului: 8 Mai ; 6 g Scrisoare de la o necunoscută : G. 8 8 Bacovia I Lazarillo de Tormes : Olga 8 8 Bancic, B. Delavrancea Reportaj cu 8 8 ștreangul de gît: Drumul serii “ g Tintin și misterul „Linei de aur" , 30 Decembrie 1 713 cere aterizare : Aurel Vlaicu. : 8 88 6 19,00 Jurnalul tele- g viziunii ; 19,20 Pen- 8 tru copii : „Toamna 8 , TELEVIZIUNE |8 mobilăm casa"; 20,00 g 8 Transmisiune de la Teatrul pentru ti- 8 ji Qeret și copii : „Prima întîlnire" de 8 2 Tatiana Sîtina. In pauză : Sfatul me- 8 g dicului : „Despre hipertensiunea ar-o g terială" de prof. dr. C. Iliescu. In g 8 încheiere : Poșta televiziunii și ulti- gimele știri. g & oo oo oo oo oo oo oo oo oo c» oo oo oo co oo oo oo oo co oo oo oc