Romînia Liberă, decembrie 1962 (Anul 20, nr. 5640-5666)
1962-12-01 / nr. 5640
Proletari din toate tarile, unitivă minin liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINĂ Anul XX nr. 5640 4 pagini — 20 ban! Sîmbătă 1 decembrie 1962 PROMOVAREA NOULUI ÎN FINISAREA PRODUSELOR TEXTILE După cum este cunoscut, un produs textil oricît de bine şi corect ar fi el executat în ţesătorie, este neterminat dacă nu trece şi prin faza finisării. Aici orice ţesătură este înnobilată, primeşte noi însuşiri, prin vopsire, imprimare sau alte tratamente specifice finisajului. Prin crearea noii secţii de finisaj a fabricii „Dacia“ şi dotarea ei cu utilaje moderne de mare productivitate, colectivului nostru de specialişti îi revin multiple sarcini de răspundere în ridicarea calităţii ţesăturilor pe care le prelucrează. In cei aproape doi ani de cînd a fost dată în funcţiune noua secţie s-a lărgit gama procedeelor tehnologice de lucru, s-au studiat şi definitivat tehnologii noi. Mai ales în acest an colectivul secţiei de finisaj al fabricii noastre a acumulat o valoroasă experienţă făcînd posibil ca o serie din aceste tehnologii să se aplice la producţia de mare serie. Este cu atît mai important acest fapt cu cit ele vor sta la baza activităţii noastre în viitor pentru care ne pregătim intens. Cum am ajuns la aceste rezultate ? Aş spune printr-o temeinică organizare a muncii de cercetare, printr-o neîntreruptă preocupare ca fiecare membru al colectivului să cunoască bine ce are de făcut şi să-şi însuşească corespunzător cunoştinţele de specialitate şi bineînţeles printr-o bună organizare a muncii pe fiecare atelier şi la maşini. Pentru îmbunătăţirea calităţii vopsirilor, procedeele noi ne-au ajutat în primul rînd. De pildă, la zefirul „Donca“ , un articol cu pondere mare în sectorul de bumbac se întîmpinau dificultăţi la vopsire. Ţesătura prezenta, mai ales la culorile închise maro şi altele, stria Ilie Hulea inginer şef la întreprinderea textilă „Dacia" din Bucureşti ţiunt — dungi — pronunţate. In urma cercetărilor de laborator şi în secţie s-a stabilit un procedeu nou de vopsire folosind impregnarea şi uscarea intermediară. Rezultatul a fost eliminarea completă a defectului amintit. La fel s-a procedat la vopsirea articolului de balonzaid „Tomis“. Aici, prin schimbarea grupei de coloranţi cu alţii, prin metoda impregnării , s-au obţinut economii de colorant şi în plus o egalizare mai bună a colorantului pe ţesătură, o aderenţă mai mare a acestuia cu fibra ceea ce ne-a permis să dăm vopsiri mai vii şi mai rezistente. Paralel cu introducerea acestor procedee, noi am făcut şi o pregătire specială a ţesăturilor înainte de vopsire. S-a trecut la o fierbere mai bună cu agenţi puternici de înmuiere — chimicale specifice acestei faze. Controlul nostru interfazic a introdus în sistemul său de lucru determinarea, pe fiecare lot de ţesături vopsite, a gradului de hidrofilie (puterea de umezire a ţesăturilor) şi înlăturarea oricărei urme de amidon de pe ţesătură înainte de vopsire. Toate aceste înnoiri pe fluxul de fabricaţie au fost aduse la cunoştinţa muncitorilor şi tehnicienilor finisori. Tehnologii secţiei fac aproape zilnic instructaje cu oamenii din secţie ajutîndu-i să-şi însuşească metodele noi de lucru. In acelaşi scop s-au ţinut şi consfătuiri tehnice pe grupe de muncitori. Totodată s-a făcut o largă popularizare a modului de lucru pentru vopsirile cu coloranţi uzuali pentru ca muncitorii să fie edificaţi în această direcţie şi urmărindu-se respectarea întocmai a proceselor tehnologice stabilite. In apretură, locul unde se dă tuşeul ţesăturii, au fost luate de asemenea măsuri eficace. Aici s-a urmărit îmbunătăţirea tuşeului — aspectul, moliciunea — ţesăturilor, cit şi al reducerii procentului de cupoane, capete şi fîşii. In scopul îmbunătăţirii tuşeului, la articolele de modă „Răscoala“ se va face finisarea pe maşina calandru cu filţ, acesta fiind procedeul de lucru pentru anul viitor. Pe scară industrială s-a trecut la apretarea neşifonabilă a articolelor din fire artificiale, ceea ce constituie o bună experienţă pentru anul viitor. încă din cursul lunii iulie a acestui an s-a lucrat intens pentru crearea de noi modele de imprimeuri la ţesăturile de bumbac şi fibre artificiale. Cele mai reuşite sunt cuprinse în colecţia fabricii pentru 1963. S-a mers pe linia de a se crea modele cu caractere diverse atît ca motive florale, geometrice, numismatice, motive din folclorul romînesc etc., cit şi ca colorit şi suprafaţă de acoperire a ţesăturii cu desen. Apreciate favorabil şi la cel de-al 4-lea Pavilion de mostre, sunt printre altele satinurile noi din bumbac — „Candida“, „Humor“, „Dora”, pichetul „Azuga”, etamina „Laila“ şi un batist fin, „Fulguşor“, special pentru imprimeuri de lenjerie. Desigur pentru fiecare lucru nou, experimentat şi aplicat în finisajul fabricii noastre a trebuit să luăm măsurile corespunzătoare. Cu cele arătate mai sus nu înseamnă că am epuizat toate posibilităţile noastre. Avem în capacitatea colectivului format în finisaj şi în baza tehnică ce ne stă la îndemînă largi perspective. Va trebui ca în anul viitor să organizăm mult mai bine munca de creaţie, prin completarea colectivului şi o mai mare operativitate în aplicarea unor metode elaborate. Acestea, ca și altele necuprinse aici formează teme de studiu și introducere în practică în anul 1963. Plantaţii de plopi pe marginea drumurilor CLUJ (coresp. R. I.). Pii urma studiilor economice întreprinse de către organele de specialitate ale sfatului popular regional, pe teritoriul regiunii Cluj a început în cursul acestui an o largă acţiune de plantare şi creştere a plopilor din soiurile repede crescătoare. Pentru început, aceste plantări s-au efectuat pe marginea unor căi de comunicaţie şi îndeosebi pe şoseaua Cluj- Zalău, unde în prezent se execută ultimele lucrări de modernizare a şoselei. Numai în acest sector s-au sădit şi se vor sădi în cursul anului curent 10.000 de plopi piramidali, mare parte a lucrărilor de plantaţie fiind de-acum terminate. Asemenea lucrări s-au mai executat şi în alte sectoare ale regiunii printre care se află şi marginea şoselei raionale Huedin-Zimbor şi altele. La efectuarea lucrărilor, care se desfăşoară sub directa îndrumare a unor specialişti, o contribuţie de mare preţ a fost adusă de către cetăţenii din satele pe care le străbat drumurile respective. In prezent, la sfaturile populare locale se lucrează la alcătuirea unui plan de plantări în cadrul căruia se tinde a fi incluse majoritatea drumurilor de acces. Potrivit respectivului plan, în viitorii 2 ani, pe marginea căilor de comunicaţie, a cursurilor de apă şi a canalelor din regiune se vor planta circa 300.000 de plopi din soiurile repede crescătoare. Noi complexe şi unităţi comerciale In scopul asigurării unei mai bune deserviri a populaţiei, în diverse localităţi din ţară au luat fiinţă complexe comerciale, precum şi magazine cu produse alimentare, industriale etc. Astfel, în cartierul „1 Mai" din Bacău s-a deschis un nou complex comercial alcătuit dintr-un magazin alimentar cu autoservire, un centru de pîine, un centru de carne, un magazin cu legume şi fructe, un bufet, un centru de răcoritoare şi o tutungerie. Un alt complex comercial, întregit şi cu un magazin de produse lactate, s-a deschis la Oneşti, urmînd ca pînă la sfîrşitul acestui an să se mai deschidă şi un restaurant cu o linie de autoservire, un magazin cu produse industriale, o unitate alimentară etc. Pe str. Karl Marx din Braşov s-a deschis un complex comercial modern, cuprinzînd unităţi cu produse alimentare şi industriale. In acelaşi oraş s-a mai deschis un restaurant lacto-vegetarian pe Bd. Lenin, o librărie modernă în Piaţa 23 August, un magazin pentru difuzarea presei în centrul oraşului. Două noi complexe comerciale s-au construit şi în centrul petrolifer Băicoi, unul care cuprinde magazine cu produse alimentare, textile-confecţii, articole metalochimice etc., iar altul de alimentaţie publică, alcătuit dintr-un restaurant, o cofetărie şi o patiserie. Un magazin alimentar cu autoservire, dotat cu mobilier şi utilaje moderne, s-a deschis la parterul unui bloc nou de locuințe de pe B-dul Republicii din Timișoara. Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme al R.P.D. Coreene, Toi En Ghen şi preşedintele Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene, Kim Ir Sen, au trimis o telegramă de răspuns tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române şi Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Române, prin care mulţumesc pentru felicitările ce le-au fost adresate cu prilejul realegerii lor în posturile de preşedinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene şi preşedinte al Cabinetului de Miniștri al R.P.D. Coreene. Hotelul şi restaurantul „Bucureşti" cuprinse de jur împrejur într-un cerc de blocuri atrăgătoare şi magazine moderne de tot felul, alcătuiesc la un loc noul centru al oraşului Baia-Mare. In clişeu: vedere din Piaţa Victoriei — ( centrul nou al Băii-Mari, Foto : NICU VASILE J Cuvîntul a fost respectat HUNEDOARA (coresp. R.I.). — Colectivul de muncă de la uzina cocsochimică a Combinatului si- wderurgic din Hunedoara şi-a luat la începutul anului o serie de angajamente privind realizarea pla- nului la toţi indicii. Rezultatele obţinute pînă acum sînt evidente. La bateriile de cocs s-au produs 12.500 tone cocs peste plan, iar calitatea cocsului a fost mbunătăţită cu circa 14 la sută aţă de anul trecut. In alte secoare ale uzinei s-au realizat, de asemenea, importante cantităţi de produse peste plan, printre care se numără şi îngrăşămintele chimice pentru mai mult de 85.000 hectare. Oare nu obligaţia Comuna Valea Călugărească din regiunea Ploieşti este electrificată în proporţie de 80 la sută. O bună perioadă de timp, locuitorii ei s-au bucurat din plin de această realizare a regimului nostru. A crescut considerabil numărul posesorilor de aparate de radio, al celor de televizoare. De la o vreme însă, bucuria oamenilor de aici a fost întunecată de o serie de nemulţumiri legate de iluminatul public, care lipseşte atît pe şoseaua naţională cit şi pe artera ce leagă uzina „Petru Poni" cu centrul comunei. Din cele 80 de becuri montate, în decurs de numai cîteva zile s-au ars mai bine de jumătate, iar în momentul de faţă nu mai arde nici un bec. Din această pricină, au greutăţi mai ales salariaţii care lucrează în schimburi la întreprinderea mai susamintită. Cu toate demersurile făcute de comitetul executiv al sfatului popular comunal, această situaţie a rămas neschimbată. După cum afirmă întreprinderea regională de electricitate Ploieşti, stricarea lămpilor se datoreşte faptului că nu există pe reţea siguranţe aeriene, ceea ce face ca becurile să se ardă foarte des. Şi ele vor continua să se ardă pînă cînd se va putea înlătura lipsa aceasta. Se pune întrebarea firească : Oare nu întreprinderea trebuie să înlăture această defecţiune ? Oamenii din comuna Valea Călugărească sînt de asemenea nemulţumiţi de instalaţia ce pleacă de la uzină spre centrul comunei.Lămpile electrice au fost montate necorespunzător pe o distanţă de 1 km. din totalul de 2 km, citeste traseul. Această deficienţă a făcut ca întreaga instalaţie, începînd cu stîlpii şi terminînd cu becurile, să fie ca şi inexistentă pe porţiunea arătată mai sus. Nu ştim ce părere are în această privnţă tovarăşul Tenea care, din partea Întreprinderii regionale de electricitate Ploieşti, răspunde de iluminatul public în această comună. Poate o vom afla în urma celor relatate în scrisoarea de faţă. Locuitorii comunei pretind pe bună dreptate un iluminat public corespunzător în schimbul sumelor alocate în acest scop de sfatul popular. ŞTEFAN COSTACHE vicepreşedinte al sfatului popular comunal Valea Călugărească, regiunea Ploieşti este aceasta I.RE.P. P OVTA Importante achiziţii făcute de Biblioteca Academiei R.P.R. Biblioteca Academiei R. P. Române a achiziţionat recent mai multe lucrări importante, dintre care relevăm : un document de la Matei Basarab şi altul de la Ieremia Movilă, din anul 1598. De asemenea, au intrat în biblioteca Academiei două documente latineşti la pergament, din secolul XIV, un act de vinzare în limba italiană din anul 1434, două scrisori ale lui Iancu Alecsandri şi cinci scrisori ala lui Alexandru Donici către Petre Cîmpeanu. Tot de curînd, biblioteca Academiei a achiziţionat 13 partituri muzicale de Theodor Rogalski, două gravuri de G. Petraşcu („Autoportret" şi „Tăbăcarii la mare“), precum şi trei desene în creion de Nicolae Grigorescu („Femeie dormind , „Călugăr citind un ceaslov" şi „Femeie la malul mării"), în patrimoniul cabinetului de stampa al bibliotecii Academiei, a intrat donaţia acad. prof. dr. C. Ionescu-Mihăieşti. Această colecţia muzeală cuprinde 360 de titluri valoroase, printre care se află opere celebre din istoria cărţii, în exemplare admirabil conservate, remarcîndu-se incunabilul Veneţian din 1495 „De natura rerum“ de Lucretius, precum și cărți ilustrate din secolul al XVIII-lea. Canturarea roţilor dinţate pentru unităţile de pompaj ale industriei petrolifere, este o operaţie foarte pretenţioasă. Datorită înaltei calificări pe care o are, prin indemînare şi multă atenţie, frezorul Iosif Şandor execută această operaţie în bune condiţiuni. El este unul dintre cei mai buni muncitori ai secţiei mecanică uşoară de la uzinele „Vulcan“ din Bucureşti. Foto : MIHAI POPESCU A VIVA INFORMĂM !II DESPRE ŞEDINŢA CONSILIULUI AŞEZĂMINTELOR CULTURALE ALTE SORTIMENTE DE CONSERVE DE PEŞTE In cursul acestui an, colectivul Fabricii de conserve de peşte din Tulcea a realizat noi sortimente de produse cerute de consumatori. S-a ajuns astfel să se afle în fabricaţie 36 sortimente, în 8 tipuri de ambalaje. In grupa conservelor de peşte cu legume de pildă, s-a extins fabricaţia la zacuscă de crap şi somn, fiind omologat şi noul produs zacuscă de morun. In grupa conservelor dietetice, pe lingă rasolul de şalău, s-au mai introdus rasolul de ştiucă şi cel de crap. Printre noile sortimente ale anului se numără şi marinata de cambulă in sos tomat. ECONOMII ŞI BENEFICII PESTE PLAN ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE SOFIA (Agerpres). Echipa masculină de volei Dinamo Bucureşti continuă seria succeselor la „Dinamoviada“ din R.P. Bulgaria. După ce a învins cu 3—0 pe Ruda Hvezda Praga, învingătoarea ediţiei precedente, voleibaliştii români au cîştigat tot cu 3—0 (15—4 ; 15—9 ; 15—3) meciul cu Spartak Sofia. Echipa feminină Dinamo Bucureşti a pierdut cu 0—3 la Gwardia Varşovia şi a întrecut cu 3—2 15—0 ; 4—15 ; 15—10) pe Dózsa Budapesta. 1(10—15 ; 15-2 ; HELSINKI (Agerpres). — Echipa selecționată masculină de handbal a R.P. Romíno a evoluat aseară la Helsinki în compania reprezentativei Finlandei. Handbaliştii români au oferit celor 2 000 de spectatori o veritabilă demonstrație, repurtînd victoria cu scorul de 32—16 (17—7). Cel mai eficace jucător al echipei noastre a fost Moser, care a înscris 8 puncte. A 1200-a INOVAŢIE Ieri s-au desfăşurat în Bucureşti lucrările şedinţei Consiliului aşezămintelor culturale din cadrul Comitetului pentru cultură şi artă. Au participat membrii consiliului precum şi directori ai Caselor regionale ale creaţiei populare şi directori ai bibliotecilor regionale. Lucrările au fost conduse de tov. Dumitru Boriga, preşedinte al Consiliului Aşezămintelor culturale. Din partea Comitetului pentru IAŞI (coresp. R. I.). „ Colectivul de muncă al Fabricii de antibiotice din Iaşi s-a angajat să realizeze anul acesta printre altele, 12 milioane lei economii suplimentare la costurile de producţie şi 15 milioane lei beneficii peste plan. Pînă în prezent ei au obţinut economii suplimentare de 13 milioane lei şi beneficii peste plan care însumează 15 milioane lei. SINAIA. — (Agerpres). Maiştrii Gh. Mărgărit şi V. Florea de la uzinele metalurgice din Sinaia au prezentat zilele acestea cabinetului tehnic al uzinei o inovaţie care permite realizarea unei cultură şi artă a participat tov. I. Moraru, vicepreşedinte al Comitetului. Ordinea de zi a şedinţei a cuprins analiza activităţii bibliotecilor în cadrul concursului „Biblioteca în slujba construcţiei socialismului",măsurile pentru îmbunătăţirea activităţii acestora, precum şi dezbaterea proiectului de regulament al celui de-al 7-lea concurs pe ţară al formaţiilor de artişti amatori. Un factor hotăritor care a dus la obţinerea acestor realizări îl constituie introducerea în procesul de producţie a unor metode tehnologice înaintate. Rezultate apreciabile au adus şi măsurile luate pentru reducerea coeficienţilor de pierdere a substanţelor la operaţia de dozare şi capsare a produselor, economii de aproape 750.000 lei anual. Aceasta este a 200-a inovaţie înregistrată din anul 1951 şi pînă în prezent la uzinele metalurgice din Sinaia. După ani de muncă, Suzana Arnautov-Vasilescu, croitoreasă la I. S. „Decorativa“, şi-a cîştigat binemeritatul drept la odihnă. Ieri, tovarăşii Mihai Onicescu şi Marin Duran de la Serviciul de prevederi sociale al raionului N. Bălcescu din Bucureşti, i-au înminat carnetul de pensie, felicitind-o călduros. Fotó : MIHAI POPESCU Ca de obicei, sala mare, cu ghişee, de jur-împrejur, a sfatului popular al raionului Nicolae Bălcescu este animată. Cetăţenii veniţi cu diferite treburi fie la oficiul de stare civilă, fie la cel de asigurări sociale sau la biroul de sesizări şi reclamaţii intră şi ies încontinuu. ...In sala sfatului popular îşi fac apariţia o femeie tînără şi un bărbat în vîrstă — cu o fetiţă de vreo 4—5 anişori. Fiecare încearcă în fel şi chip să înconjoare copilul cu atenţia sa, s-o ţină de mină, să-i spună sau să-i dea cîte ceva. Ajunşi în faţa funcţionarului de la autoritatea tutelară, povestesc acestuia scopul venirii lor. Fetiţa, o nepoţică de-a lor, a rămas fără părinţi. — Vreau s-o cresc eu — spune bărbatul, bunicul Steluţei, venit anume dintr-una din comunele regiunii Bucureşti. — Şi eu vreau s-o cresc, adăugă mătuşa, fiica bătrînului. Am alte posibilităţi. — Cred că este mai bine s-o crească tovarăşa Maria Tase, îşi spuse părerea funcţionarul. Este mai bine ca fetiţa să intre într-o familie de oameni tineri. Tovarăşa Tase vă este doar fiică şi puteţi vizita fetiţa oricînd doriţi. Abia aşa s-a lăsat convins bătrînul să renunţe la creşterea şi întocmirea actelor. In situaţia Steluţei mai sunt şi alţi copii din raion. Aceştia, de două ori pe an sunt chemaţi de către Oficiul de asistenţă socială să li se împartă obiecte necesare îmbrăcămintei. Acum, cînd iarna bate la uşă, Luiza Minzacu, şefa Biroului de asistenţă socială, le distribuie îmbrăcămintea potrivită anotimpului friguros. Elevii Elena Tomescu, Gheorghiţa Ioniţă şi Aurel Niculescu au primit paltoane călduroase pe lingă uniformele şcolare, încălţăminte, pulovere, cămăşi, rochiţe etc. In afară de acestea, statul acordă celor ce au copii în plasamentul familial ajutor în bani, urmînd ca aceştia să se îngrijească mai ales de buna creştere şi educaţie a copiilor. ...In faţa biroului de pensii, mai multe persoane aşteaptă să le vină rîndul la comisia de stabilire a pensiei. Cei ce ies din birou au faţa luminoasă, pensia le-a fost stabilită, ziua de mîine le este asigurată. Dar iată că printre aceştia se află şi o pensionară mai veche. Ea a venit cu alte treburi. Simion Mititelu, pensionar şi el, care vine din cînd în cînd să dea cîte o mină de ajutor funcţionarilor de la biroul de pensii, apreciază cazul şi o îndrumă la contabilitate. — Mi s-a făcut o încurcătură cu pensia, spune Ioana Dumitru. — Nu aţi primit-o ? — Ba da... Am primit chiar prea mult, adică dublu. Cu toată îndoiala, şeful contabil trece imediat la verificarea actelor. Da, unul dintre funcţionari nu a ţinut evidenţa cum trebuie şi i-a expediat pensia a doua oară pentru aceeaşi luna. — Ştiaţi că această greşeală o plătea cel care a comis-o ? Ştiam. De aceea am şi venit. Sunt doar banii statului. Cum sa-mi însuşesc ce nu-mi aparţine. Asemenea muncă, de rezolvare a diferitelor treburi ale cetăţenilor, o fac zilnic funcţionarii de la sfatul popular al raionului Nicolae Bălcescu. Şi ei se străduiesc — în majoritatea lor — să le rezolve cit mai bine şi repede. ana Ioanid