Romînia Liberă, decembrie 1962 (Anul 20, nr. 5640-5666)

1962-12-01 / nr. 5640

Proletari din toate tarile, uniti­vă minin liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINĂ Anul XX nr. 5640 4 pagini — 20 ban! Sîmbătă 1 decembrie 1962 PROMOVAREA NOULUI ÎN FINISAREA PRODUSELOR TEXTILE După cum este cunoscut, un pro­dus textil oricît de bine şi corect ar fi el executat în ţesătorie, este ne­terminat dacă nu trece şi prin faza finisării. Aici orice ţesătură este în­nobilată, primeşte noi însuşiri, prin vopsire, imprimare sau alte trata­mente specifice finisajului. Prin crearea noii secţii de finisaj a fa­bricii „Dacia“ şi dotarea ei cu uti­laje moderne de mare productivi­tate, colectivului nostru de specia­lişti îi revin multiple sarcini de răs­pundere în ridicarea calităţii ţesă­turilor pe care le prelucrează. In cei aproape doi ani de cînd a fost dată în funcţiune noua secţie s-a lărgit gama procedeelor tehno­logice de lucru, s-au studiat şi de­finitivat tehnologii noi. Mai ales în acest an colectivul secţiei de finisaj al fabricii noastre a acumulat o va­loroasă experienţă făcînd posibil ca o serie din aceste tehnologii să se aplice la producţia de mare serie. Este cu atît mai important acest fapt cu cit ele vor sta la baza acti­vităţii noastre în viitor pentru care ne pregătim intens. Cum am ajuns la aceste rezultate ? Aş spune printr-o temeinică orga­nizare a muncii de cercetare, prin­tr-o neîntreruptă preocupare ca fie­care membru al colectivului să cu­noască bine ce are de făcut şi să-şi însuşească corespunzător cunoştin­ţele de specialitate şi bineînţeles printr-o bună organizare a muncii pe fiecare atelier şi la maşini. Pentru îmbunătăţirea calităţii vopsirilor, procedeele noi ne-au aju­tat în primul rînd. De pildă, la ze­firul „Donca“ , un articol cu pon­dere mare în sectorul de bumbac se întîmpinau dificultăţi la vopsire. Ţesătura prezenta, mai ales la cu­lorile închise maro şi altele, stria­ Ilie Hulea inginer şef la întreprinderea textilă „Dacia" din Bucureşti ţiunt — dungi — pronunţate. In urma cercetărilor de laborator şi în secţie s-a stabilit un procedeu nou de vopsire folosind impregnarea şi uscarea intermediară. Rezultatul a fost eliminarea completă a defec­tului amintit. La fel s-a procedat la vopsirea articolului de balonzaid „Tomis“. Aici, prin schimbarea gru­pei de coloranţi cu alţii, prin meto­da impregnării , s-au obţinut eco­nomii de colorant şi în plus o ega­lizare mai bună a colorantului pe ţesătură, o aderenţă mai mare a acestuia cu fibra ceea ce ne-a per­mis să dăm vopsiri mai vii şi mai rezistente. Paralel cu introducerea acestor procedee, noi am făcut şi o pregătire specială a ţesăturilor îna­inte de vopsire. S-a trecut la o fier­bere mai bună cu agenţi puternici de înmuiere — chimicale specifice acestei faze. Controlul nostru inter­­fazic a introdus în sistemul său de lucru determinarea, pe fiecare lot de ţesături vopsite, a gradului de hidrofilie (puterea de umezire a ţe­săturilor) şi înlăturarea oricărei urme de amidon de pe ţesătură înainte de vopsire. Toate aceste înnoiri pe fluxul de fabricaţie au fost aduse la cunoş­tinţa muncitorilor şi tehnicienilor finisori. Tehnologii secţiei fac a­­proape zilnic instructaje cu oamenii din secţie ajutîndu-i să-şi însuşeas­că metodele noi de lucru. In acelaşi scop s-au ţinut şi consfătuiri tehnice pe grupe de muncitori. Totodată s-a făcut o largă popularizare a modu­lui de lucru pentru vopsirile cu co­loranţi uzuali pentru ca muncitorii să fie edificaţi în această direcţie şi urmărindu-se respectarea întocmai a proceselor tehnologice stabilite. In apretură, locul unde se dă tu­­şeul ţesăturii, au fost luate de ase­menea măsuri eficace. Aici s-a ur­mărit îmbunătăţirea tuşeului — aspectul, moliciunea — ţesăturilor, cit şi al reducerii procentului de cupoane, capete şi fîşii. In scopul îmbunătăţirii tuşeului, la articolele de modă „Răscoala“ se va face fi­nisarea pe maşina calandru cu filţ, acesta fiind procedeul de lucru pen­tru anul viitor. Pe scară industrială s-a trecut la apretarea neşifonabilă a articolelor din fire artificiale, ceea ce constituie o bună experienţă pen­tru anul viitor. încă din cursul lunii iulie a aces­tui an s-a lucrat intens pentru crearea de noi modele de impri­meuri la ţesăturile de bumbac şi fibre artificiale. Cele mai reuşite sunt cuprinse în colecţia fabricii pentru 1963. S-a mers pe linia de a se crea modele cu caractere di­verse atît ca motiv­e florale, geo­metrice, numismatice, motive din folclorul romînesc etc., cit şi ca co­lorit şi suprafaţă de acoperire a ţesăturii cu desen. Apreciate favo­rabil şi la cel de-al 4-lea Pavilion de mostre, sunt printre altele sati­­nurile noi din bumbac — „Can­dida“, „Humor“, „Dora”, pichetul „Azuga”, etamina „Laila“ şi un ba­tist fin, „Fulguşor“, special pentru imprimeuri de lenjerie. Desigur pentru fiecare lucru nou, experimentat şi aplicat în finisajul fabricii noastre a trebuit să luăm măsurile corespunzătoare. Cu cele arătate mai sus nu înseamnă că am epuizat toate posibilităţile noastre. Avem în capacitatea colectivului format în finisaj şi în baza tehnică ce ne stă la îndemînă largi perspec­tive. Va trebui ca în anul viitor să organizăm mult mai bine munca de creaţie, prin completarea colectivu­lui şi o mai mare operativitate în aplicarea unor metode elaborate. Acestea, ca și altele necuprinse aici formează teme de studiu și introdu­cere în practică în anul 1963. Plantaţii de plopi pe marginea drumurilor CLUJ (coresp. R. I.). P­ii urma studiilor economice întreprinse de către organele de specialitate ale sfatului popular regional, pe terito­riul regiunii Cluj a început în cursul acestui an o largă acţiune de plantare şi creştere a plopilor din soiurile repede crescătoare. Pentru început, aceste plantări s-au efec­tuat pe marginea unor căi de comu­nicaţie şi îndeosebi pe şoseaua Cluj- Zalău, unde în prezent se execută ultimele lucrări de modernizare a şoselei. Numai în acest sector s-au sădit şi se vor sădi în cursul anului curent 10.000 de plopi piramidali, mare parte a lucrărilor de planta­ţie fiind de-acum terminate. Ase­menea lucrări s-au mai executat şi în alte sectoare ale regiunii printre care se află şi marginea şoselei ra­ionale Huedin-Zimbor şi altele. La efectuarea lucrărilor, care se desfăşoară sub directa îndrumare a unor specialişti, o contribuţie de mare preţ a fost adusă de către ce­tăţenii din satele pe care le străbat drumurile respective. In prezent, la sfaturile populare locale se lucrează la alcătuirea unui plan de plantări în cadrul căruia se tinde a fi incluse majoritatea dru­murilor de acces. Potrivit respecti­vului plan, în viitorii 2 ani, pe mar­ginea căilor de comunicaţie, a cursurilor de apă şi a canalelor din regiune se vor planta circa 300.000 de plopi din soiurile repede crescă­toare. Noi complexe şi unităţi comerciale In scopul asigurării unei mai bune deserviri a populaţiei, în diverse lo­calităţi din ţară au luat fiinţă com­plexe comerciale, precum şi maga­zine cu produse alimentare, indus­triale etc. Astfel, în cartierul „1 Mai" din Bacău s-a deschis un nou complex comercial alcătuit dintr-un magazin alimentar cu autoservire, un centru de pîin­e, un centru de carne, un magazin cu legume şi fructe, un bu­fet, un centru de răcoritoare şi o tutungerie. Un alt complex comer­cial, întregit şi cu un magazin de produse lactate, s-a deschis la Oneşti, urmînd ca pînă la sfîrşitul acestui an să se mai deschidă şi un restaurant cu o linie de auto­servire, un magazin cu produse in­dustriale, o unitate alimentară etc. Pe str. Karl Marx din Braşov s-a deschis un complex comercial mo­dern, cuprinzînd unităţi cu produse alimentare şi industriale. In acelaşi oraş s-a mai deschis un restaurant lacto-vegetarian pe Bd. Lenin, o li­brărie modernă în Piaţa 23 August, un magazin pentru difuzarea presei în centrul oraşului. Două noi complexe comerciale s-au construit şi în centrul petroli­fer Băicoi, unul care cuprinde ma­gazine cu produse alimentare, texti­­le-confecţii, articole metalochimice etc., iar altul de alimentaţie publi­că, alcătuit dintr-un restaurant, o cofetărie şi o patiserie. Un magazin alimentar cu autoser­vire, dotat cu mobilier şi utilaje mo­derne, s-a deschis la parterul unui bloc nou de locuințe de pe B-dul­ Republicii din Timișoara. Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme al R.P.D. Co­reene, Toi En Ghen şi preşedintele Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene, Kim Ir Sen, au trimis o telegramă de răspuns tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Româ­ne şi Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Române, prin care mulţumesc pentru felicitările ce le-au fost adre­sate cu prilejul realegerii lor în posturile de preşedinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene şi preşedinte al Cabine­tului de Miniștri al R.P.D. Coreene. Hotelul şi restaurantul „Bucureşti" cuprinse de jur împrejur într-un cerc de blocuri atrăgătoare şi magazine moderne de tot felul, alcătuiesc la un loc­­ noul centru al oraşului Baia-Mare. In clişeu: vedere din Piaţa Victoriei — ( centrul nou al Băii-Mari,­­ Foto : NICU VASILE J Cuvîntul a fost respectat HUNEDOARA (coresp. R.I.). —­­ Colectivul de muncă de la uzina cocsochimică a Combinatului si- w­derurgic din Hunedoara şi-a luat l­a începutul anului o serie de an­gajamente privind realizarea pla-­­ nului la toţi indicii. Rezultatele obţinute pînă acum sînt evidente. La bateriile de cocs s-au produs 12.500 tone cocs peste plan, iar calitatea cocsului a fost mbunătăţită cu circa 14 la sută aţă de anul trecut. In alte sec­­oare ale uzinei s-au realizat, de asemenea, importante cantităţi de produse peste plan, printre care se numără şi îngrăşămintele chi­mice pentru mai mult de 85.000 hectare. Oare nu obligaţia Comuna Valea Călu­gărească din regiunea Ploieşti este electrifi­cată în proporţie de 80 la sută. O bună perioa­dă de timp, locuitorii ei s-au bucurat din plin de această reali­zare a regimului nos­tru. A crescut consi­derabil numărul pose­sorilor de aparate de radio, al celor de tele­vizoare. De la o vreme însă, bucuria oamenilor de aici a fost întunecată de o serie de nemulţu­miri legate de ilumi­natul public, care lip­seşte atît pe şoseaua naţională cit şi pe ar­tera ce leagă uzina „Petru Poni" cu cen­trul comunei. Din cele 80 de becuri montate, în decurs de numai cî­­teva zile s-au ars mai bine de jumătate, iar în momentul de faţă nu mai arde nici un bec. Din această prici­nă, au greutăţi mai ales salariaţii care lu­crează în schimburi la întreprinderea mai sus­­amintită. Cu toate demersurile făcute de comitetul executiv al sfatului popular comunal, aceas­tă situaţie a rămas neschimbată. După cum afirmă întreprinderea regională de electrici­tate Ploieşti, stricarea lămpilor se datoreşte faptului că nu există pe reţea siguranţe ae­riene, ceea ce face ca becurile să se ardă foarte des. Şi ele vor continua să se ardă pînă cînd se va putea înlătura lipsa aceasta. Se pune întrebarea fi­rească : Oare nu între­prinderea trebuie să înlăture această defec­ţiune ? Oamenii din comuna Valea Călugărească sînt de asemenea nemulţu­miţi de instalaţia ce pleacă de la uzină spre centrul comunei.­­Lămpile electrice au fost montate necores­punzător pe o distanţă de 1 km. din totalul de 2 km, cit­este traseul. Această deficienţă a făcut ca întreaga insta­laţie, începînd cu stîlpii şi terminînd cu becu­rile, să fie ca şi ine­xistentă pe porţiunea arătată mai sus. Nu ştim ce părere are în această privnţă tova­răşul Tenea care, din partea Întreprinderii regionale de electrici­tate Ploieşti, răspunde de iluminatul public în această comună. Poate o vom afla în urma celor relatate în scri­soarea de faţă. Locui­torii comunei pretind pe bună dreptate un iluminat public cores­punzător în schimbul sumelor alocate în acest scop de sfatul popu­lar. ŞTEFAN COSTACHE vicepreşedinte al sfa­tului popular comunal Valea Călugărească, re­giunea Ploieşti este aceasta I.RE.P. P­ OVTA Importante achiziţii făcute de Biblioteca Academiei R.P.R. Biblioteca Academiei R. P. Române a achiziţionat recent mai multe lucrări importante, dintre care relevăm : un document de la Matei Basarab şi altul de la Ieremia Movilă, din anul 1598. De asemenea, au intrat în biblioteca Academiei două documente latineşti la pergament, din secolul XIV, un act de vinzare în limba italiană din anul 1434, două scrisori ale lui Iancu Alecsandri şi cinci scrisori ala lui Alexandru Donici către Petre Cîmpeanu. Tot de curînd, biblioteca Academiei a achiziţionat 13 par­tituri muzicale de Theodor Rogalski, două gravuri de G. Pe­­traşcu („Autoportret" şi „Tăbăcarii la mare“), precum şi trei desene în creion de Nicolae Grigorescu („Femeie dormind , „Călugăr citind un ceaslov" şi „Femeie la malul mării"), în patrimoniul cabinetului de stampa al bibliotecii Acade­miei, a intrat donaţia acad. prof. dr. C. Ionescu-Mihăieşti. Această colecţia muzeală cuprinde 360 de titluri valoroase, printre care se află opere celebre din istoria cărţii, în exem­plare admirabil conservate, remarcîndu-se incunabilul­­ Vene­ţian din 1495 „De natura rerum“ de Lucretius, precum și cărți ilustrate din secolul al XVIII-lea. Canturarea roţilor dinţate pentru unităţile­ de pom­paj ale industriei petrolifere, este o operaţie foarte pretenţioasă. Datorită înaltei calificări pe care o are, prin indemînare şi multă atenţie, frezorul Iosif Şandor execută această operaţie în bune condiţiuni. El este unul dintre cei mai buni muncitori ai secţiei mecanică uşoară de la uzinele „Vulcan“ din Bucureşti. Foto : MIHAI POPESCU A VIVA INFORMĂM !­II DESPRE­­ ŞEDINŢA CONSILIULUI AŞEZĂMINTELOR CULTURALE ALTE SORTIMENTE DE CONSERVE DE PEŞTE In cursul acestui an, colectivul Fabricii de conserve de peşte din Tulcea a realizat noi sortimente de produse cerute de consumatori. S-a ajuns astfel să se afle în fabricaţie 36 sorti­mente, în 8 tipuri de ambalaje. In grupa conservelor de peşte cu legume de pildă, s-a extins fabricaţia la zacuscă de crap şi somn, fiind omologat şi noul produs zacuscă de morun. In grupa conservelor dietetice, pe lingă rasolul de şalău, s-au mai introdus rasolul de ştiucă şi cel de crap. Printre noile sortimente ale anului se numără şi marinata de cambulă in sos tomat. ECONOMII ŞI BENEFICII PESTE PLAN ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE SOFIA (Agerpres).­­ Echipa masculină de volei Dinamo Bucureşti continuă seria succeselor la „Dinamoviada“ din R.P. Bulgaria. După ce a învins cu 3—0 pe Ruda Hvezda Praga, învingătoarea ediţiei precedente, voleibaliştii români au cîşti­­gat tot cu 3—0 (15—4 ; 15—9 ; 15—3) meciul cu Spartak Sofia. Echipa feminină Dinamo Bucureşti a pierdut cu 0—3 la Gwardia Varşovia şi a întrecut cu 3—2 15—0 ; 4—15 ; 15—10) pe Dózsa Budapesta. 1(10—15 ; 15-2 ; HELSINKI (Agerpres). — Echipa selecționată masculină de handbal a R.P. Romíno a evoluat aseară la Helsinki în com­pania reprezentativei Finlandei. Handbaliştii români au oferit celor 2 000 de spectatori o veritabilă demonstrație, repurtînd victoria cu scorul de 32—16 (17—7). Cel mai eficace jucător al echipei noastre a fost Moser, care a înscris 8 puncte. A 1200-a INOVAŢIE Ieri s-au desfăşurat în Bucureşti lucrările şedin­ţei Consiliului aşezămin­telor culturale din ca­drul Comitetului pentru cultură şi artă. Au par­ticipat membrii consiliu­lui precum şi directori ai Caselor regionale ale creaţiei populare şi di­rectori ai bibliotecilor regionale. Lucrările au fost conduse de tov. Du­mitru Boriga, preşedinte al Consiliului Aşezămin­telor culturale. Din par­tea Comitetului pentru IAŞI (coresp. R. I.). „ Colectivul de muncă al Fabricii de antibiotice din Iaşi s-a angajat să reali­zeze anul acesta printre altele, 12 milioane lei economii suplimentare la costurile de producţie şi 15 milioane lei beneficii peste plan. Pînă în pre­zent ei au obţinut eco­nomii suplimentare de 13 milioane lei şi beneficii peste plan care însu­mează 15 milioane lei. SINAIA. — (Agerpres). Maiştrii Gh. Mărgărit şi V. Florea de la uzinele metalurgice din Sinaia au prezentat zilele aces­tea cabinetului tehnic al uzinei o inovaţie care permite realizarea unei cultură şi artă a partici­pat tov. I. Moraru, vice­preşedinte al Comitetu­lui. Ordinea de zi a­ şe­dinţei a cuprins analiza activităţii bibliotecilor în cadrul concursului „Bi­blioteca în slujba con­strucţiei socialismului",­­măsurile pentru îmbună­tăţirea activităţii aces­tora, precum şi dezbate­rea proiectului de regu­lament al celui de-al 7-lea concurs pe ţară al formaţiilor de artişti a­­matori. Un factor hotăritor care a dus la obţinerea aces­tor realizări îl constituie introducerea în procesul de producţie a unor me­tode tehnologice înain­tate. Rezultate apreciabile au adus şi măsurile luate pentru reducerea coefi­cienţilor de pierdere a substanţelor la operaţia de dozare şi capsare a produselor, economii de aproape 750.000 lei anual. Aceas­ta este a­­ 200-a inovaţie înregistrată din anul 1951 şi pînă în prezent la uzinele metalurgice din Sinaia. După ani de muncă, Suzana Arnautov-Vasilescu, croitoreasă la I. S. „Decorativa“, şi-a cîştigat binemeritatul drept la odihnă. Ieri, tovarăşii Mihai Onicescu şi Marin Duran de la Serviciul de pre­vederi sociale al raionului N. Bălcescu din Bucureşti, i-au în­­minat carnetul de pensie, feli­citind-o călduros. Fotó : MIHAI POPESCU Ca de obicei, sala mare, cu ghişee, de jur-împrejur, a sfatu­lui popular al raionului Nicolae Bălcescu este animată. Cetăţenii veniţi cu diferite treburi fie la oficiul de stare civilă, fie la cel de asigurări sociale sau la biroul de sesizări şi reclamaţii intră şi ies încontinuu. ...In sala sfatului popular îşi fac apariţia o femeie tînără şi un bărbat în vîrstă — cu o fetiţă de vreo 4—5 anişori. Fiecare încear­că în fel şi chip să înconjoare copilul cu atenţia sa, s-o ţină de mină, să-i spună sau să-i dea cîte ceva. Ajunşi în faţa funcţio­narului de la autoritatea tutela­ră, povestesc acestuia scopul ve­nirii lor. Fetiţa, o nepoţică de-a lor, a rămas fără părinţi. — Vreau s-o cresc eu — spu­ne bărbatul, bunicul Steluţei, ve­nit anume dintr-una din comu­nele regiunii Bucureşti. — Şi eu vreau s-o cresc, adău­gă mătuşa, fiica bătrînului. Am alte posibilităţi. — Cred că este mai bine s-o crească tovarăşa Maria Tase, îşi spuse părerea funcţionarul. Este mai bine ca fetiţa să intre într-o familie de oameni tineri. Tova­răşa Tase vă este doar fiică şi puteţi vizita fetiţa oricînd doriţi. Abia aşa s-a lăsat convins bă­­trînul să renunţe la creşterea şi întocmirea actelor. In situaţia Steluţei mai sunt şi alţi copii din raion. Aceştia, de două ori pe an sunt chemaţi de către Oficiul de asistenţă socia­lă să li se împartă obiecte ne­cesare îmbrăcămintei. Acum, cînd iarna bate la uşă, Luiza Minza­­cu, şefa Biroului de asistenţă so­cială, le distribuie îmbrăcămintea potrivită anotimpului friguros. Elevii Elena Tomescu, Gheorghi­­ţa Ioniţă şi Aurel Niculescu au primit paltoane călduroase pe lingă uniformele şcolare, încălţă­minte, pulovere, cămăşi, rochiţe etc. In afară de acestea, statul a­­cordă celor ce au copii în plasa­mentul familial ajutor în bani, urmînd ca aceştia să se îngri­jească mai ales de buna creştere şi educaţie a copiilor. ...In faţa biroului de pensii, mai multe persoane aşteaptă să le vină rîndul la comisia de stabi­lire a pensiei. Cei ce ies din bi­rou au fa­ţa luminoasă, pensia le-a fost stabilită, ziua de mîine le este asigurată. Dar iată că printre aceştia se află şi o pensionară mai veche. Ea a venit cu alte treburi. Simion Mititelu, pensionar şi el, care vine din cînd în cînd să dea cîte o mină de ajutor funcţionarilor de la biroul de pensii, apreciază ca­zul şi o îndrumă la contabilitate. — Mi s-a făcut o încurcătură cu pensia, spune Ioana Dumitru. — Nu aţi primit-o ? — Ba da... Am primit chiar prea mult, adică dublu. Cu toată îndoiala, şeful conta­bil trece imediat la verificarea actelor. Da, unul dintre funcţio­­nari nu a ţinut evidenţa cum tre­buie şi i-a expediat pensia a doua oară pentru­ aceeaşi luna. — Ştiaţi că această greşeală o plătea cel care a comis-o ? Ştiam. De aceea am şi ve­nit. Sunt doar banii statului. Cum sa-mi însuşesc ce nu-mi aparţine. Asemenea muncă, de rezolva­re a diferitelor treburi ale cetă­ţenilor, o fac zilnic funcţionarii de la sfatul popular a­l raionului Nicolae Bălcescu. Şi ei se stră­duiesc — în majoritatea lor — să le rezolve cit mai bine şi repede. ana Ioanid

Next