Romînia Liberă, decembrie 1962 (Anul 20, nr. 5640-5666)

1962-12-01 / nr. 5640

Pag. 2-0 e la an la an, însemnăta­tea acestei acţiuni cultu­­ral-artistice de masă în perioada de iarnă creşte sub raportul numărului şi întinderii tematicii filme­lor prezentate, numărului de spectacole şi localităţi cuprinse, precum şi mani­festărilor auxiliare prile­juite de festival,­­ ceea ce a de­terminat atragerea unui public sătesc ex­trem de larg şi de felurite vîrste, care îl aşteaptă şi-l frecventează cu interes. Fapt explicabil atît prin popularitatea şi expe­rienţa în organizare dobîndite în anii trecuţi, dar şi prin asigurarea treptată, consecventă de către statul nostru a ace­lor condiţii tehnico-materiale necesare pătrunderii filmului în mediu rural ca o manifestare artistică obişnuită. Aşa de pildă, datorită reducerii numărului locali­tăţilor necineficate sau a celor în care încă nu se pot asigura proiecţii curente prin deplasarea operatorilor, în acest an, caravanele cinematografice vor avea po­sibilitatea ca aceeaşi localitate să fie cu­prinsă de mai multe ori, în fiecare etapă a festivalului, pentru a se realiza schim­barea bilunară sau chiar săptămânală, a programelor ce vor fi prezentate în cel puţin două spectacole în ziua respectivă. Date fiind condiţiile mult mai bune care vor uşura cuprinderea a 13.000 de locali­tăţi în festival, manifestările se vor desfă­şura la actuala ediţie numai în două etape (2-30 decembrie 1962 şi 1-31 ianuarie 1963). Ceea ce nu înseamnă totuşi că varietatea repertoriului şi acţiunilor ce se vor între­prinde se restringe. Dimpotrivă, în reper­toriu sunt cuprinse 329 filme artistice de lung metraj, 347 documentare şi 104 filme de păpuşi şi desene animate. Ca şi la tre­cuta ediţie se prevede ca fiecare program să fie alcătuit dintr-un film artistic, un documentar şi un jurnal agricol sau de actualităţi — tuate în premieră în locali­tatea respectivă. Programe speciale vor susţine învăţămîntul agrozootehnic de masă cu filme adecvate lecţiilor ce se predau la data respectivă, necesităţile şco­lilor unde se predă pentru prima oară în acest an şcolar obiectul „Agricultura" şi preferinţele de vîrstă ale şcolarilor şi pre­şcolarilor. Alte manifestări cu tematică vor fi: „Săptămîna filmului romînesc" (în cinstea celei de a XV-a aniversări a R.P.R.), „Săptămîna filmului sovietic“, ,Săptămîna filmului pentru fruntaşii in agricultură", „Săptămîna filmului pentru tineret" şi „Săptămîna filmului in slujba păcii şi prieteniei între popoare". Bineîn­ţeles, acestea nu exclud organizarea în raioane, din fondul de filme existent şi alte manifestări ce prezintă un Interes, deosebit cu caracter local. Conferinţele ce vor însoţi programele, standurile de cărţi deschise cu acest prilej, concursurile şi alte forme de stimulare a activităţii cultu­rale din sat vor alătura filmul tuturor ce­lorlalte mijloace de înfăptuire a revoluţiei culturale. Este limpede că buna desfăşurare a prezentului festival revine, la faţa lo­cului, sfaturilor populare , comitetelor de cultură şi artă împreună cu consiliile agricole regionale şi raionale care, în colaborare cu între­prinderile cinematografice re­gionale şi cu sprijinul organi­zaţiilor de masă locale sînt datoare să­ creeze condiţii­­optime acţiunilor festivalului. Probleme felurite, de la popu­larizarea festivalului, urmări­rea neîntreruptă a rezultate­lor lui, antrenarea tuturor factorilor răspunzători de con­diţiile materiale concrete în care se desfăşoară el (curăţe­nia, pavoazarea, încălzirea să­­lilor) precum şi a conţinutului conferinţelor şi ţinuta lor co­rect ştiinţifică dar accesibilă — nu trebuie scăpate din ve­dere în fiecare din cele două _____ etape ale festivalului. Dacă este însă vorba de repertoriu — alcătuit de către Direcţia reţelei cinemato­grafice şi difuzării filmului — se poate face constatarea că, deşi echilibrat alcă­tuit, el cuprinde totuşi un prea mare nu­măr de filme care au rulat incă acum cîţiva ani pe ecrane şi care suntem­ con­vinşi că nu vor constitui „premiere11 pen­tru publicul din numeroase localităţi. Evi­dent, într-o oarecare măsură, neajunsurile din repertoriu se pot corija şi „din mers" dar important este ca să se tragă din vre­me copiile necesare pentru că, altfel, sim­pla indicare a titlului rămîne pe hîrtie. Avînd în vedere că lucrările pregătitoa­re ale Festivalului s-au desfăşurat mai bine ca în alţi ani considerăm că ritmul şi amploarea manifestărilor lui vor depăşi substanţial pe cele din ediţiile precedente reuşind să atingă prevederile de aproape opt milioane spectatori. Lucrări de restaurare La nota noastră intitulată „Un plus de seriozitate şi interes“ pri­vind întreţinerea şi îngrijirea mo­numentelor istorice şi de cultură din Cîmpulung Muscel, sfatul popu­lar al regiunii Argeş ne răspunde : 1.Pentru monumentul „Bărăţia" s-a acordat de către sfatul popular re­gional comitetului regional de cul­tură şi artă suma corespunzătoare, urmind ca în anul 1963 să se facă lucrări mai mari de restaurare. Pentru repararea casei memoriale Topîrceanu din Nămăeşti, s-au dat indicaţii organelor raionale să asi­gure aceasta din posibilităţile locale de întreţinere“. De asemenea, „Comitetul raional de artă şi cultură a stabilit un nou program de vizitare în scopul de a oferi posibilitatea de a viziona mo­numentele istorice din oraşul Cîm­­pulung Muscel şi satisface pe deplin cerinţele oamenilor muncii“. Şi totuşi, pe cînd măsuri concrete . La o notă mai veche privind de­fectuoasa funcţionare a unor cine­matografe, întreprinderea Cinemato­grafică a oraşului Bucureşti ne răs­punde:. „Este justă sesizarea in legătură cu modul cum a rulat Ulmul „Con­tele de Monte Cristo“ la cinemato­graful Floreasca. Datorită faptului că responsabilii unităţilor Floreasca şi „Elena Pavel“ nu şi-au organizat munca in cele mai bune condiţiuni, au existat defecţiunile semnalate". Ţinînd seama de faptul că, aşa cum am semnalat de curînd, săptă­mîna trecută asemenea defecţiuni s-­au ivit din nou la cinematograful Floreasca, reiese că întreprinderea cinematografică a oraşului Bucu­reşti nu a luat măsuri concrete pen­tru înlăturarea lor. Aşteptăm încă aceste măsuri. Scenă din­­ „Mutter Courage cată de stud Eugenia Drăgăn Virgil Andreesc Mihai Ioniţă di Institutul de art scena clubului­­ binatului „Casa , teii". Foto : MIHAI POPESCU Romín sa liberă «wiiTrtmm—eKS ummrmi ŞARJELE REVISTEI Teatrul de estradă din Deva Cea de-a 30-a premieră cu care colectivul estradei din Deva — pornit în turneu prin ţară — se înfăţi­şează în aceste zile publicului capitalei este concepută ca o însufleţită solie a vieţii noi de pe meleagurile hunedorene. în această parte a ţării, autorii specta­colului — Bogdan Căuş şi Mihai Maximilian — au aflat elemente caracteristice de muncă, de trai, din folclor şi de peisaj local, pentru a comunica specta­torilor de pretutindeni preocupări specifice şi năzuinţi comune oamenilor muncii. Ingenios cuprinse în trama spectacolului, momentele dramatice, melodiile şi in­terludiile coregrafice dezvoltă ideea că adevăraţii pur­tători ai titlurilor de nobleţe sunt cei prin truda că­rora ies la iveală bogăţiile nesecate ale pământului nostru, pămînt ce le aparţine astăzi numai lor. Prin­­tr-o împletire inspirată a legendei cu adevărul pre­zentului, autorii obţin nu numai o optimistă prezen­tare, la proporţii de basm, a realităţilor vieţii noi, ci şi confruntarea lor spirituală cu trecutul, prin inter­mediul personajelor caracteristice fiecărei vremi — oţelarul, minerul, ţapinarul, colectivistele, dar şi mar­chizul, spătarul, pajul etc., foşti locatari ai legenda­rului castel al Huniazilor. Moravurile noi şi cele vechi se întîlnesc astfel la confluenţa a două epoci de isto­rie şi, chiar dacă unele apucături ridicole din trecut mai încearcă să se menţină, ele sunt nimicite de rîsul optimist al spectatorului, încrezător în tinereţea tim­purilor noastre. Ambianţa combativă a spectacolului distonează to­tuşi în cîteva episoade de loc concludente pentru ceea ce au intenţionat autorii. „Nimic nu se schimbă... dar totul se transformă“ urmăreşte circulaţia în cerc în­chis a unei bancnote oferite drept bacşiş. Deşi comicul de situaţie este cert, rezultatul educativ devine în­doielnic : sceneta pledează tot atît de bine şi pro şi contra bacşişului ! Mai sînt, de asemenea, momente muzical-dramatice al căror ţel nu este atins pe deplin datorită unor procedee melodramatice sau de haz gra­tuit, din arsenalul revuistic de odinioară, procedee pe care autorii le-au întrebuinţat în „Nu mă joc cu fe­ricirea“, „Parcă zburam intr-un vis“ şi „Sus pe cetatea Devei”. Muzica, aparţinînd compozitorilor N. Kirculescu şi V. Veselovschi, susţine ritmul alert şi buna dispoziţie pe care o emană spectacolul, folosind cu succes filo­nul melodic popular Dintre cîntece, am reţinut o bună melodie de muzică uşoară : „Ţăndărică“. Din păcate, este vizibilă pe alocuri prezenţa în reluare a unor motive din crea­ţiile mai vechi de muzică uşoară ale, compozitorului N. Kirculescu, ceea ce nu credem că era cazul, mai ales într-un spectacol care omagiază — un ansamblu reuşit — noul. In acelaşi timp autori şi regizori, Bogdan Căuş şi Mihai Maximilian au susţinut textele printr-o dina­mică elaborare scenică, fără efecte auxiliare prea in­sistente de decor, lumină etc. De altfel, atît coregra­fia, (Adriana Dumitrescu) cit şi decorurile şi costuricele (Nicola­e Lebas) se disting printr-o atentă stilizare, care îmbină armonios necesităţi — uneori ample — de mişcare în spaţiul scenei cu precizia şi acurateţea exprimării plastice a ideii. Avînd reale posibilităţi de afirmare, talente remarcabile din colectivul teatrului se bucură şi de aprecierea publicului bucureştean : Lucian Radulian, Georgescu Vaier, Grădinaru Marga­reta şi Marian Holdan în momentele satirice, cîntă­­reţii Retta Marga şi Traian Avram, balerinii Marians Avram şi Fănică Lupu. Compartimentele orchestrei teatrului sună plin, echilibrat, întregind latura muzi­cală, a spectacolului printr-o execuţie de ţinută a partiturii. EUGEN ATANASIU PREOCUPĂRI ŞlACmi MI m/l CULIURM Pe tov. Gh. Leahu, l-am găsit la Teatrul de stat din Timişoara unde în calitate de director îşi are bi­roul permanent. Dar atribuţiile lui trec mult dincolo de activitatea ce se desfăşoară în clădirea acestui important aşezămînt cultural. Ca preşedinte al Comitetului de cultură şi artă al regiunii Banat­ul, împre­ună cu membrii comitetului au în­datoriri multiple legate de viaţa cul­turală din comunele, satele şi ora­şele regiunii. — Aş începe printr-o întrebare oarecum generală: Cum a por­nit la lucru comitetul regional de cultură şi artă ? S-a pornit prin mobilizarea celor mai bune forţe de care dispunem­­şi îmi permit o paranteză: între cei 77 de membri sunt personalităţi marcante ale regiunii, ca de pildă prof. universitar dr. Alexandru Ro­­gojan, regizorul Ion Maximilian, poetul Alexandru Jebeleanu, Stan Dimitrie, artist emerit, conducăto­rul casei de cultură a raionului Lu­goj şi alţii) Ne-am pus, de la în­ceput întrebarea : „Cum vom putea munci mai bine ?“ Şi ne-am răspuns în felul următor : să cunoaştem întîi bine ce avem de făcut. Pentru a­­ceasta, membrii comitetului regional s-au împărţit şi pe raioane pentru cunoaşterea tuturor aspectelor mun­cii, dar şi pe comisii, pentru a-şi aduce contribuţia specifică profesiei şi preocupărilor fiecăruia. înţelegem că, prin crearea comitetelor de cul­tură şi artă, partidul şi guvernul nostru au prilejuit posibilitatea u­­nei masive participări la ridicarea muncii pe tărîmul culturii şi artei la înălţimea sarcinilor desăvîrşirii construcţiei socialiste, în spiritul înţelegerii misiunii ce le revin, aş vrea să subliniez că chiar de la con-artist emerit, preşedintele comi­tetului de cultură şi artă al regiunii Banat stituire, atît la regiune cit şi la ra­ioane şi oraşe, membrii comitetelor de cultură şi artă au făcut, plecînd de la situaţia reală, o seamă de propu­neri valoroase în vederea realizării sarcinilor ce ne revin. în oraşul Arad, de pildă, s-a scos in evidenţă posibilitatea intensificării propagan­dei ştiinţifice în cadrul căminelor culturale. In raionul Oraviţa, discu­ţiile cele mai multe s-au ridicat în legătură cu desfăşurarea unei munci culturale cu conţinut adecvat satului colectivizat. Iar în Reşiţa, proble­mele cele mai numeroase puneau accent pe lichidarea paralelismului şi pe îmbunătăţirea colaborării din­tre formaţiile sindicale şi cele ale casei raionale de cultură. De ce am dat aceste exemple ? Pentru că din propunerile concrete făcute de mem­brii comitetelor a izvorît şi planul nostru de activitate, pe care, cu sprijinul organelor locale de partid şi de stat, am trecut să-l înfăptuim. — Ar fi interesant să ne relataţi cite ceva despre acţiunile între­prinse. Gheorghe Leahu cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. Co­mitetul a hotărît să transforme pe­rioada de iarnă intr-o perioadă de învăţămint după toate regulile stu­diilor organizate. In colaborare cu organele sindicale, s-au deschis în cele mai mari întreprinderi univer­sităţi populare, frecventate acum de 4.300 de cursanţi, cu circa 1.600 mai mulţi ca în anul trecut. Ne-a preo­cupat nu numai atragerea unui ma­re număr de oameni la cursurile lor, ci şi încadrarea cu lectori bine pre­gătiţi şi alcătuirea unui program mai complet, cu minimum 3-4 dis­cipline. Totodată, s-a lucrat pentru extinderea lectoratelor din întreprin­deri şi instituţii cu expuneri bilu­nare, astfel că acum funcţionează în regiunea Banat 84 de astfel de forme de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. Iar dacă luăm în considerare şi lectoratele pentru fe­mei, iniţiate în oraşe şi in centrele de raioane, precum şi lectoratele din cele 97 de şcoli medii şi elemen­tare constatăm că în Banat funcţio­nează 243 de lectorate, in cadrul lor, subliniez, punîndu-se accent pe ca­litatea expunerilor, astfel ca ele să aibă un conţinut cultural-ştiinţific ridicat şi, în acelaşi timp, să fie u­­şor accesibile auditorilor. Antrenarea celor mai competenţi lectori şi-a spus cuvintul. Dovada cea mai gră­itoare pentru noi este numărul mare de oameni care participă cu interes la expunerile făcute în ca­drul acestor forme de învăţămint. Aş mai vrea să adaug că la Timi­şoara s-a organizat cea de-a 4-a şcoală populară de artă din regiune. — „Sesiunea de iarnă" a oameni­lor muncii prevede şi alte acţi­uni ? — Una din preocupările noastre a I _ Fireşte. In perioada iernii, fost şi este intensificarea răspîndirii a 3.009 de conferenţiari, vor face ex­puneri pe teme ştiinţifice şi politice la sate. Conferinţele vor fi ţinute pe circumscripţii electorale sau străzi, mobilizarea oamenilor făcîn­­du-se cu ajutorul deputatului res­pectiv. Aceasta, pentru că numărul mai mic de auditori va înlesni elu­cidarea tuturor problemelor pe care le ridică cetăţenii. Apoi, in cadrul propagandei agricole, conferinţele se vor ţine diferenţiat pe grupe de profesii: pentru cultivatorii de ce­reale, pentru crescătorii de animale, pentru viticultori ş.a.m.d. Am reor­ganizat brigăzile ştiinţifice, prevă­­zind 460 de ieşiri cu ele la sate.­­ Fiindcă tot suntem la capitolul „şcoală", ştim că In domeniul muncii cu cartea s-au întreprins acțiuni interesante. Ne putefi spune ceva concret ? In acest domeniu comitetul re­gional de cultură şi artă şi-a pro­pus atingerea a trei obiective : lăr­girea sferei de cuprindere a biblio­tecilor ; desfăşurarea unei activităţi concrete, legate la sat de consoli­darea gospodăriilor colective ; îmbu­nătăţirea muncii de răspîndire a cărţii. Dezbaterea acestor obiective s-a făcut in cadrul unei consfătuiri regionale cu bibliotecarii. Urmarea a fost caracterizată de apariţia a numeroase iniţiative meritorii. La Vinga, s-au făcut recenzii de cărţi la locul de muncă al colectiviştilor ; la Sinersig, s-au organizat seri lite­rare pe marginea unor cărţi ce re­flectă viaţa nouă a satului nostru. Un accent deosebit s-a pus pe spri­jinirea învăţămintului agrozooteh­nic. Fireşte, nu ne putem mulţumi cu atit. Aceasta, deoarece mai sunt biblioteci comunale în raioanele Deta, Lipova, Orşova şi Timişoara unde există încă deficienţe în orga­nizarea unor manifestări vii, atrac­tive. „ Am aflat de succesul celui de-al 4-lea concurs artistic regional al formaţiilor de amatori. S-au des­prins şi unele concluzii pentru viitor din desfăşurarea lui ? — Cred că nu exagerez dacă spun că el a constituit preludiul unor noi acţiuni. Intr-o consfătuire ţinută după concurs, consfătuire la care au luat parte 300 de instructori artistici, s-au pus jaloanele activităţii viitoa­re, în sensul că fiecărui cămin cul­tural şi fiecărei case raionale de cultură li s-au stabilit, în funcţie de condiţiile concrete, numărul forma­­ţiilor pe care să le organizeze, re­pertoriul minim ce trebuie să-l aibă, programele pe care să le prezinte. De ce s-a simţit nevoia precizării în mod detailat a sarcinilor? Pentru că s-a constatat un decalaj în acti­vitatea culturală din diferite raioa­ne . In vreme ce, în raionul Sînni­­colau Mare s-au organizat, în ulti­mul trimestru, 278 de acţiuni cultu­rale, în raionul Făget, unde există 200 de formaţii artistice, casa raio­nală de cultură n-a sprijinit activi­tatea lor şi ca atare munca cultura­lă a stagnat, n-a răspuns cerinţelor noi ale satului colectivizat. De a­­ceea, am socotit oportună organi­zarea şi a unor cursuri de iniţiere a instructorilor, la care au partici­pat 247 de persoane. Păcat că unele raioane — Oraviţa, Deta şi Moldo­va Nouă — nu s-au îngrijit să trimi­tă la aceste cursuri un număr de instructori corespunzător cerinţelor lor. Intenţionăm de asemenea să or­ganizăm la Arad, în sala Studio, un centru laborator pentru regizorii din regiune, cu piese care să aibă în distribuţie actori de la toate cele cinci teatre din Banat. Pe lingă casa de creaţie, s-a organizat un cabinet tehnic-metodic pentru soluţionarea de către colective competente, re­gizori, scenografi etc., a tuturor pro­blemelor echipelor de amatori şi în special pentru creșterea de instruc­tori din rîndurile lor. VIRGIL LAZAR In curînd pe ecranele Capitalei Fata cu care am fost prieten O producţie a studioului „Len film“. Scenariul : A Popov Regia : N. Lebedev. In rolurile principale : Linda Bobtrik, Iura Fisenko, K. Lavrov, T. Samar­­dina Magistratul O coproducţie italo-spaniolă în regia lui Luigi Zampa Cu : Jose Suarez, Massimo Serato, François Perier, Jacqueline Sassard Moartea în insula de zahăr In cadrul exotic al unei insule tropicale se desfăşoară povestea dramatică a unor oameni plecaţi să-şi caute fericirea pe tărîmuri îndepărtate. In rolurile princi­pale : Jiri Vala, Marie Tomasova, Frantisek Smolik, Zdenek Stepanek Săptămîna trecută, la Galeriile de artă de pe b-dul Bălcescu, s-a des­chis o amplă expoziţie retrospectivă Cuprinzînd aproape 120 de lucrări (în pastel, guaşă, acua­relă, tuş şi cărbune), realizate de-a lungul a peste jumătate de veac de către graficiănul B'Arg (Ion Bărbulescu). B'Arg e un nume in­trat de multă vreme, a­­lături de al altora, în istoria culturii romînești progresiste. Desenele sale satirice au început să apară in presa noastră democratică încă din pri­mul deceniu al acestui veac. De aceea, publicul află oarecum mirat că B'Arg împlinește în cu­­rind abia... 75 de ani. Intr-atlt numele său s-a contopit cu anii îndepăr­taţi dinaintea primului război şi după aceea, cînd caricaturile sale po­litice, cuprinzînd un ve­hement protest social, erau întilnite aproape zilnic in paginile unor publicaţii progresiste, an­­tidinastice, printre care, ceva mai tîrziu, și „Cu­­vintul liber“. Talent original, cu o linie suplă, plină de ver­vă, folosind măiestrit ge­nuri și tehnici diferite, B'Arg a demascat rind pe rind ororile războiu­lui, farsa alegerilor bur­gheze, panorama blidu­lui politic al partidelor istorice, înlăturind pole­iala în care erau înfăşu­rate athtea hide aspecte ale vieţii publice de altă­dată. Cu un puternic spi­rit de observaţie, cu haz şi ironie usturătoare, el îşi îndrepta fasciculul de lumină al satirei sale bi­­ciuitoare asupra diverse­lor lalele ale putredei lumi burgheze, lil­erind pe şarlatanii politici, sur­­prinzîndu-le ridicolul, gău­noşenia, demagogia. Ca­­ricaturile sale sunt o as­cuţită critică îndreptată împotriva nedreptăţilor sociale, avînd valoarea unor adevărate documen­te care definesc trăsătu­rile caracteristice ale unei epoci definitiv apuse. Cit de sugestiv a sur­prins B’Arg minciuna ale­gerilor de altădată, deve­nite o pacoste pe capul bietului cetățean ! In fi­­gura vlăjganului bătăuş din Alegerile e garantate, se rezumă o întreagă e­­pocă a lumii de ieri. Bîta lui noduroasă constituia un ,,convingător argu­ment" politic, minuit cu dexteritate cînd „tara" era chemată să-și spună cuvintul. CARNET PLASTIC in numeroase din dese­nele sale, B'Arg a zugră­vit chipul dezgustător al politicianului burghez, lip­sit de orice scrupule, gata oricind să încheie tran­zacții pe spatele ţării şi să tăgăduiască alegătorilor naivi marea cu sarea, ui­­tându-şi apoi toate promi­siunile : a înfierat pe hu­liganul legionar care ar­dea în plite cărţile unor scriitori progresişti pe bestia care spărgea gea­muri şi capete, teroriza oameni fără vină şi co­mitea asasinate înfioră­toare. B'Arg a luat atitudine împotriva agresiunii fas­cismului In Abisinia, în Spania, a demascat cu vehemenţă ascensiunea hitlerismului în Germania, dezvăluindu-i chipul de tiară slngeroasă. Ca in­­tr-un Insectar, a ţ intuit el pe duşmanii mulţimilor muncitoare, prinzindu-i în vîrful peniţei sale ascu­ţite, în mii de desene, unele adine grăitoare, constituind un fel de cronică ilustrată a trecu­tului. Profund uman, B'Arg şi-a manifestat simpatia pentru fiinţele umile, o­­ropsite, trăind în margi­nea vieţii : bătrîni pensio­nari însinguraţi, mătură­tori amărîţi, cerşetori, in­valizi, prezenţi cu o notă de tragism. El a privit cu o caldă înţelegere acea lume necăjită a periferiei de altădată, neştiută şi nefericită, redind-o în lu­crările sale, în care întrl­­nim copii sărmani, fără zîmbet, maturizaţi mult înainte de vreme, ucenici parcă speriaţi, lipsiţi de bucuriile vîrstei, vînzători de jurnale, copilandri des­culţi, flămînzi şi firavi, îmbrăcaţi în zdrenţe, stri­­gînd pînă la răguşeală numele ziarelor de şantaj, care îmbogăţeau pe gang­sterii presei. Însuşi Stu­dentul desenat în 1933, deşirat, supt de foame, rămas în stradă cu boc­­­celula şi pachetul de cărţi nu diferă prea mult de un oarecare obidit al vieţii. Unul dintre cei mai vîrstnici artişti ai noştri, B’Arg are fericirea de a vedea împlinit în zilele noastre idealul politic şi moral pentru care a mi­litat vreme îndelungată. Multe din lucrările sale, în care dovedeşte bogate resurse artistice, au deve­nit în aceşti ani larg cu­noscute, fiind de repetate ori reproduse în albume, în ziare şi reviste. Expoziţia B'Arg prileju­ieşte întîlnirea cu un ar­tist care şi-a consacrat creaţia sa slujirii unui scop înalt, de ridicare a demnităţii umane, MARIN MIHALACHE Sîmbătă 2 decembrie 1962, nr. 5640 — K­”11' ---------—• 1 Mrnnpnln ! )■»»,■,___ Ck‘ Cio Sant­i TlilW’^^î 19,30: Operă și ba- ! ill 8. l| let; Lăsaţi-mă să; «pîțfcÂi Cîm, 18,30: Operetă; ! I TEATRE Macoetk, 19,30: Na- ! i , tional „I. L. Cara- j î giala“, sala Comedia; Maşina de scris, ! 19,30: National „I. L. Caragiale“, I sala Studio; Sfînta Ioana, 19,30: Tea- I j trul „Lucia Sturdza Bulandra; Tache, i S­lanke şi Cadîr, 19,30: Studioul „Lu- ] ; cia Sturdza Bulandra“; Steaua polară, 19,30: „C. I. Nottara", sala Magheru; j j Bucătăreasa, 20: „C. I. Nottara", sala S j Studio; Băiat bun, dar... cu lipsuri, i ] 19,30: Muncitoresc C.F.R.; Selecţiuni...­­ selecţiuni, 20: Evreiesc de Stat; De­­ n-ar fi iubirile, 20 : Tineret şi copii, sala C. Miile; Emil şi detectivii, 17 : I I Tineret şi copii, sala Dobrogeanu I­­ Gherea; Doi la zero pentru noi, 20,30: l I Ţăndărică, sala Orfeu; Cactus întîiul; I şi ultimul, 16: Umor pe scori, 19: 1 I Ţăndărică, sala Academiei; Şapte inşi 8 I într-o căruţă, 20: Regional Bucureşti; § I Volb­a revistei, 20: Satiric-muzical „C. 8 i fanase , sala Savoy; Ocolul pămîntu- g I lui în 30 de melodii, 20: Satiric-muzi- 8 I­cal, sala Victoriei; Ansamblul Deutsche 8­­ Zirkusarena, 20. Circul de stat. OOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOCOOOOCOOOOOOOOOCOtyß Chermesa : Re- o publica, București, 5 -— ^. V. Roaită, Alex. 8 \ .-yrs'Sî-aSaT** Sahia; Vara roman- 8 ^JM­JbMA'lcă: Magheru; AU- | g biții nu ajunge: i 8 Floreasca, I. C. Frimu, G. Coșbuc, V. g 8 Alecsandri; Cartouche, E. Pavel, Infră- 8 8 firea între popoare, Arta, 23 Au- 8 g gust, 16 Februarie, Drumul Serii, 8 g B. Delavrancea, Program special: g 8 Tineretului; Oameni şi fiare (ambele g 8 serii): Victoria, 8 Martie; Piraţii 8 § aerului: Lumina; Lupii la stînă: Cen- 8 g trai, Griviţa, M. Eminescu, Olga Ban- § 8 etc; Program pentru copii—dimineaţa; g 8 Tintin şi misterul „Lunei de aur" — „ 8 după amiază: 13 Septembrie; Program g 8 de filme documentare: Timpuri Noi; 8 I De la Apenini la Anzi : Maxim Gorki; 8 g Mongolii: 1 Mai; Petre cel isteţi 8 8 Donca Simo, Volga, Libertăţii; Omul 8 8 amfibie: Cultural; Misterul celor g 8 doi domni „N“ : Gh. Doja, Mio- 8­o­riţa ; Prietenul nostru comun : Alex. 8 o Popov; Cocoşul sperie moartea: C-tin § 8 David; Celebrul 702; Unirea; O viaţă: 8 8 Flacăra, T. Vladimirescu; Flăcări şi g 8 flori: Munca, I. Pintilie; Moartea are o g § faţă: Popular, 30 Decembrie; Raze pe 8 g gheaţă: Moşilor; Permisie pe ţărm: 1­­8 Mai; învierea (ambele serii): Lu-o 8 ceafărul; Casa de la răscruce: G. g 8 Bacovia, Aurel Vlaicu. 8 0­0­8 -------- 1*1,111 19,00: Jurnalul te-t I leviziunii; 19,15: g 9 SUSP'S: Pentru copii: „Tre-g 1 TELEVIZIUNE adaptare după Zoi- 8 tan Veress; 19,30: g 8 Transmisiune din studioul de con- g 8 certe al Radioteleviziunii : Concertul g g orchestrelor de muzică de estradă și 8 g populară ale Radioteleviziunii. Diri- 8 g jori : Constantin Bîrsan şi Radu Voi­ g­ă nescu. In pauză , în faţa hărţii, în g 8 jurul orei 21,30. Actualitatea cinema- 8 o tografică. în încheiere : Buletin de 8 8 Iu­ri. 8 § MUZEE Muzeul de Isto- r rie a Partidului­­ Muncitoresc Ro- g mniu. Sos Elselef 8 ar. 3. Deschis în­orele 9—19. Muzeul de istorie g a oraşului Bucu­­g­reşti, B-dul 1848, nr. 2. Deschis în- 8 s­tre orele 11—20. Muzeul Marx, En- 8 8 gels, Lenin. Şoseaua Kiselef nr. 3.­­ 8 Deschis între orele 9—19. Muzeul g 8 de artă al R.P. Române. Calea 8­1 Victoriei nr. 53. Deschis între orele­­ g 11—18. Muzeul de artă populară 8 8 al R.P. Române. Calea Victoriei nr. g 8107. Deschis între orele 11—20. g . Muzeul satului. Șoseaua Kiselef 8 g nr. 20. Deschis între orele 10—14 8­­ și 16—20. Duminică 10—12. Muzeul 1­8 Româno-Rus. Strada Fundației nr. 8 8 4. Deschis între orele 9—13 și 8 S 16—19. Muzeul Th. Aman. Str. 8 g C. A. Rosetti nr. 6. Deschis între § § orele 10—13 și 16—20. Muzeul C. g 8 Medrea. Str. Gl. Budișteanu nr. 8 8 16. Deschis între orele 10—13 și 8 o 17—20. Muzeul Zambaccian. Str. § g Zambaccian nr. 21. Deschis între o 8 orele 10—16. Muzeul de istorie na­­g . turală Gr. Antipa. Şoseaua Kiselef 8 8 nr. 1. Deschis între orele 10—19. 8 o Muzeul memorial pictor Gh. Tatta. 2 g rescu. Str. Domnita Anastasia nr.­­ 8 7. Deschis între orele 10—13 și 8 8 16—20. Muzeul George Enescu. 8 2 Calea Victoriei nr. 141. Deschis în. 8 g tre orele 10—13 și 18—19. Muzeul­­­i de artă populară Dr. Nicolae Mi­­o 8 novici. Str Minovici nr. 3. Des- g 8 chis între orele 10—13 șl 16—18 8 ? 8 loooeoGeooaoooooooooooooooeoooaooeocooooooooocoît

Next