Romînia Liberă, decembrie 1962 (Anul 20, nr. 5640-5666)
1962-12-01 / nr. 5640
Pag. 2-0 e la an la an, însemnătatea acestei acţiuni cultural-artistice de masă în perioada de iarnă creşte sub raportul numărului şi întinderii tematicii filmelor prezentate, numărului de spectacole şi localităţi cuprinse, precum şi manifestărilor auxiliare prilejuite de festival, ceea ce a determinat atragerea unui public sătesc extrem de larg şi de felurite vîrste, care îl aşteaptă şi-l frecventează cu interes. Fapt explicabil atît prin popularitatea şi experienţa în organizare dobîndite în anii trecuţi, dar şi prin asigurarea treptată, consecventă de către statul nostru a acelor condiţii tehnico-materiale necesare pătrunderii filmului în mediu rural ca o manifestare artistică obişnuită. Aşa de pildă, datorită reducerii numărului localităţilor necineficate sau a celor în care încă nu se pot asigura proiecţii curente prin deplasarea operatorilor, în acest an, caravanele cinematografice vor avea posibilitatea ca aceeaşi localitate să fie cuprinsă de mai multe ori, în fiecare etapă a festivalului, pentru a se realiza schimbarea bilunară sau chiar săptămânală, a programelor ce vor fi prezentate în cel puţin două spectacole în ziua respectivă. Date fiind condiţiile mult mai bune care vor uşura cuprinderea a 13.000 de localităţi în festival, manifestările se vor desfăşura la actuala ediţie numai în două etape (2-30 decembrie 1962 şi 1-31 ianuarie 1963). Ceea ce nu înseamnă totuşi că varietatea repertoriului şi acţiunilor ce se vor întreprinde se restringe. Dimpotrivă, în repertoriu sunt cuprinse 329 filme artistice de lung metraj, 347 documentare şi 104 filme de păpuşi şi desene animate. Ca şi la trecuta ediţie se prevede ca fiecare program să fie alcătuit dintr-un film artistic, un documentar şi un jurnal agricol sau de actualităţi — tuate în premieră în localitatea respectivă. Programe speciale vor susţine învăţămîntul agrozootehnic de masă cu filme adecvate lecţiilor ce se predau la data respectivă, necesităţile şcolilor unde se predă pentru prima oară în acest an şcolar obiectul „Agricultura" şi preferinţele de vîrstă ale şcolarilor şi preşcolarilor. Alte manifestări cu tematică vor fi: „Săptămîna filmului romînesc" (în cinstea celei de a XV-a aniversări a R.P.R.), „Săptămîna filmului sovietic“, ,Săptămîna filmului pentru fruntaşii in agricultură", „Săptămîna filmului pentru tineret" şi „Săptămîna filmului in slujba păcii şi prieteniei între popoare". Bineînţeles, acestea nu exclud organizarea în raioane, din fondul de filme existent şi alte manifestări ce prezintă un Interes, deosebit cu caracter local. Conferinţele ce vor însoţi programele, standurile de cărţi deschise cu acest prilej, concursurile şi alte forme de stimulare a activităţii culturale din sat vor alătura filmul tuturor celorlalte mijloace de înfăptuire a revoluţiei culturale. Este limpede că buna desfăşurare a prezentului festival revine, la faţa locului, sfaturilor populare , comitetelor de cultură şi artă împreună cu consiliile agricole regionale şi raionale care, în colaborare cu întreprinderile cinematografice regionale şi cu sprijinul organizaţiilor de masă locale sînt datoare să creeze condiţiioptime acţiunilor festivalului. Probleme felurite, de la popularizarea festivalului, urmărirea neîntreruptă a rezultatelor lui, antrenarea tuturor factorilor răspunzători de condiţiile materiale concrete în care se desfăşoară el (curăţenia, pavoazarea, încălzirea sălilor) precum şi a conţinutului conferinţelor şi ţinuta lor corect ştiinţifică dar accesibilă — nu trebuie scăpate din vedere în fiecare din cele două _____ etape ale festivalului. Dacă este însă vorba de repertoriu — alcătuit de către Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmului — se poate face constatarea că, deşi echilibrat alcătuit, el cuprinde totuşi un prea mare număr de filme care au rulat incă acum cîţiva ani pe ecrane şi care suntem convinşi că nu vor constitui „premiere11 pentru publicul din numeroase localităţi. Evident, într-o oarecare măsură, neajunsurile din repertoriu se pot corija şi „din mers" dar important este ca să se tragă din vreme copiile necesare pentru că, altfel, simpla indicare a titlului rămîne pe hîrtie. Avînd în vedere că lucrările pregătitoare ale Festivalului s-au desfăşurat mai bine ca în alţi ani considerăm că ritmul şi amploarea manifestărilor lui vor depăşi substanţial pe cele din ediţiile precedente reuşind să atingă prevederile de aproape opt milioane spectatori. Lucrări de restaurare La nota noastră intitulată „Un plus de seriozitate şi interes“ privind întreţinerea şi îngrijirea monumentelor istorice şi de cultură din Cîmpulung Muscel, sfatul popular al regiunii Argeş ne răspunde : 1.Pentru monumentul „Bărăţia" s-a acordat de către sfatul popular regional comitetului regional de cultură şi artă suma corespunzătoare, urmind ca în anul 1963 să se facă lucrări mai mari de restaurare. Pentru repararea casei memoriale Topîrceanu din Nămăeşti, s-au dat indicaţii organelor raionale să asigure aceasta din posibilităţile locale de întreţinere“. De asemenea, „Comitetul raional de artă şi cultură a stabilit un nou program de vizitare în scopul de a oferi posibilitatea de a viziona monumentele istorice din oraşul Cîmpulung Muscel şi satisface pe deplin cerinţele oamenilor muncii“. Şi totuşi, pe cînd măsuri concrete . La o notă mai veche privind defectuoasa funcţionare a unor cinematografe, întreprinderea Cinematografică a oraşului Bucureşti ne răspunde:. „Este justă sesizarea in legătură cu modul cum a rulat Ulmul „Contele de Monte Cristo“ la cinematograful Floreasca. Datorită faptului că responsabilii unităţilor Floreasca şi „Elena Pavel“ nu şi-au organizat munca in cele mai bune condiţiuni, au existat defecţiunile semnalate". Ţinînd seama de faptul că, aşa cum am semnalat de curînd, săptămîna trecută asemenea defecţiuni s-au ivit din nou la cinematograful Floreasca, reiese că întreprinderea cinematografică a oraşului Bucureşti nu a luat măsuri concrete pentru înlăturarea lor. Aşteptăm încă aceste măsuri. Scenă din „Mutter Courage cată de stud Eugenia Drăgăn Virgil Andreesc Mihai Ioniţă di Institutul de art scena clubului binatului „Casa , teii". Foto : MIHAI POPESCU Romín sa liberă «wiiTrtmm—eKS ummrmi ŞARJELE REVISTEI Teatrul de estradă din Deva Cea de-a 30-a premieră cu care colectivul estradei din Deva — pornit în turneu prin ţară — se înfăţişează în aceste zile publicului capitalei este concepută ca o însufleţită solie a vieţii noi de pe meleagurile hunedorene. în această parte a ţării, autorii spectacolului — Bogdan Căuş şi Mihai Maximilian — au aflat elemente caracteristice de muncă, de trai, din folclor şi de peisaj local, pentru a comunica spectatorilor de pretutindeni preocupări specifice şi năzuinţi comune oamenilor muncii. Ingenios cuprinse în trama spectacolului, momentele dramatice, melodiile şi interludiile coregrafice dezvoltă ideea că adevăraţii purtători ai titlurilor de nobleţe sunt cei prin truda cărora ies la iveală bogăţiile nesecate ale pământului nostru, pămînt ce le aparţine astăzi numai lor. Printr-o împletire inspirată a legendei cu adevărul prezentului, autorii obţin nu numai o optimistă prezentare, la proporţii de basm, a realităţilor vieţii noi, ci şi confruntarea lor spirituală cu trecutul, prin intermediul personajelor caracteristice fiecărei vremi — oţelarul, minerul, ţapinarul, colectivistele, dar şi marchizul, spătarul, pajul etc., foşti locatari ai legendarului castel al Huniazilor. Moravurile noi şi cele vechi se întîlnesc astfel la confluenţa a două epoci de istorie şi, chiar dacă unele apucături ridicole din trecut mai încearcă să se menţină, ele sunt nimicite de rîsul optimist al spectatorului, încrezător în tinereţea timpurilor noastre. Ambianţa combativă a spectacolului distonează totuşi în cîteva episoade de loc concludente pentru ceea ce au intenţionat autorii. „Nimic nu se schimbă... dar totul se transformă“ urmăreşte circulaţia în cerc închis a unei bancnote oferite drept bacşiş. Deşi comicul de situaţie este cert, rezultatul educativ devine îndoielnic : sceneta pledează tot atît de bine şi pro şi contra bacşişului ! Mai sînt, de asemenea, momente muzical-dramatice al căror ţel nu este atins pe deplin datorită unor procedee melodramatice sau de haz gratuit, din arsenalul revuistic de odinioară, procedee pe care autorii le-au întrebuinţat în „Nu mă joc cu fericirea“, „Parcă zburam intr-un vis“ şi „Sus pe cetatea Devei”. Muzica, aparţinînd compozitorilor N. Kirculescu şi V. Veselovschi, susţine ritmul alert şi buna dispoziţie pe care o emană spectacolul, folosind cu succes filonul melodic popular Dintre cîntece, am reţinut o bună melodie de muzică uşoară : „Ţăndărică“. Din păcate, este vizibilă pe alocuri prezenţa în reluare a unor motive din creaţiile mai vechi de muzică uşoară ale, compozitorului N. Kirculescu, ceea ce nu credem că era cazul, mai ales într-un spectacol care omagiază — un ansamblu reuşit — noul. In acelaşi timp autori şi regizori, Bogdan Căuş şi Mihai Maximilian au susţinut textele printr-o dinamică elaborare scenică, fără efecte auxiliare prea insistente de decor, lumină etc. De altfel, atît coregrafia, (Adriana Dumitrescu) cit şi decorurile şi costuricele (Nicolae Lebas) se disting printr-o atentă stilizare, care îmbină armonios necesităţi — uneori ample — de mişcare în spaţiul scenei cu precizia şi acurateţea exprimării plastice a ideii. Avînd reale posibilităţi de afirmare, talente remarcabile din colectivul teatrului se bucură şi de aprecierea publicului bucureştean : Lucian Radulian, Georgescu Vaier, Grădinaru Margareta şi Marian Holdan în momentele satirice, cîntăreţii Retta Marga şi Traian Avram, balerinii Marians Avram şi Fănică Lupu. Compartimentele orchestrei teatrului sună plin, echilibrat, întregind latura muzicală, a spectacolului printr-o execuţie de ţinută a partiturii. EUGEN ATANASIU PREOCUPĂRI ŞlACmi MI m/l CULIURM Pe tov. Gh. Leahu, l-am găsit la Teatrul de stat din Timişoara unde în calitate de director îşi are biroul permanent. Dar atribuţiile lui trec mult dincolo de activitatea ce se desfăşoară în clădirea acestui important aşezămînt cultural. Ca preşedinte al Comitetului de cultură şi artă al regiunii Banatul, împreună cu membrii comitetului au îndatoriri multiple legate de viaţa culturală din comunele, satele şi oraşele regiunii. — Aş începe printr-o întrebare oarecum generală: Cum a pornit la lucru comitetul regional de cultură şi artă ? S-a pornit prin mobilizarea celor mai bune forţe de care dispunemşi îmi permit o paranteză: între cei 77 de membri sunt personalităţi marcante ale regiunii, ca de pildă prof. universitar dr. Alexandru Rogojan, regizorul Ion Maximilian, poetul Alexandru Jebeleanu, Stan Dimitrie, artist emerit, conducătorul casei de cultură a raionului Lugoj şi alţii) Ne-am pus, de la început întrebarea : „Cum vom putea munci mai bine ?“ Şi ne-am răspuns în felul următor : să cunoaştem întîi bine ce avem de făcut. Pentru aceasta, membrii comitetului regional s-au împărţit şi pe raioane pentru cunoaşterea tuturor aspectelor muncii, dar şi pe comisii, pentru a-şi aduce contribuţia specifică profesiei şi preocupărilor fiecăruia. înţelegem că, prin crearea comitetelor de cultură şi artă, partidul şi guvernul nostru au prilejuit posibilitatea unei masive participări la ridicarea muncii pe tărîmul culturii şi artei la înălţimea sarcinilor desăvîrşirii construcţiei socialiste, în spiritul înţelegerii misiunii ce le revin, aş vrea să subliniez că chiar de la con-artist emerit, preşedintele comitetului de cultură şi artă al regiunii Banat stituire, atît la regiune cit şi la raioane şi oraşe, membrii comitetelor de cultură şi artă au făcut, plecînd de la situaţia reală, o seamă de propuneri valoroase în vederea realizării sarcinilor ce ne revin. în oraşul Arad, de pildă, s-a scos in evidenţă posibilitatea intensificării propagandei ştiinţifice în cadrul căminelor culturale. In raionul Oraviţa, discuţiile cele mai multe s-au ridicat în legătură cu desfăşurarea unei munci culturale cu conţinut adecvat satului colectivizat. Iar în Reşiţa, problemele cele mai numeroase puneau accent pe lichidarea paralelismului şi pe îmbunătăţirea colaborării dintre formaţiile sindicale şi cele ale casei raionale de cultură. De ce am dat aceste exemple ? Pentru că din propunerile concrete făcute de membrii comitetelor a izvorît şi planul nostru de activitate, pe care, cu sprijinul organelor locale de partid şi de stat, am trecut să-l înfăptuim. — Ar fi interesant să ne relataţi cite ceva despre acţiunile întreprinse. Gheorghe Leahu cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. Comitetul a hotărît să transforme perioada de iarnă intr-o perioadă de învăţămint după toate regulile studiilor organizate. In colaborare cu organele sindicale, s-au deschis în cele mai mari întreprinderi universităţi populare, frecventate acum de 4.300 de cursanţi, cu circa 1.600 mai mulţi ca în anul trecut. Ne-a preocupat nu numai atragerea unui mare număr de oameni la cursurile lor, ci şi încadrarea cu lectori bine pregătiţi şi alcătuirea unui program mai complet, cu minimum 3-4 discipline. Totodată, s-a lucrat pentru extinderea lectoratelor din întreprinderi şi instituţii cu expuneri bilunare, astfel că acum funcţionează în regiunea Banat 84 de astfel de forme de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. Iar dacă luăm în considerare şi lectoratele pentru femei, iniţiate în oraşe şi in centrele de raioane, precum şi lectoratele din cele 97 de şcoli medii şi elementare constatăm că în Banat funcţionează 243 de lectorate, in cadrul lor, subliniez, punîndu-se accent pe calitatea expunerilor, astfel ca ele să aibă un conţinut cultural-ştiinţific ridicat şi, în acelaşi timp, să fie uşor accesibile auditorilor. Antrenarea celor mai competenţi lectori şi-a spus cuvintul. Dovada cea mai grăitoare pentru noi este numărul mare de oameni care participă cu interes la expunerile făcute în cadrul acestor forme de învăţămint. Aş mai vrea să adaug că la Timişoara s-a organizat cea de-a 4-a şcoală populară de artă din regiune. — „Sesiunea de iarnă" a oamenilor muncii prevede şi alte acţiuni ? — Una din preocupările noastre a I _ Fireşte. In perioada iernii, fost şi este intensificarea răspîndirii a 3.009 de conferenţiari, vor face expuneri pe teme ştiinţifice şi politice la sate. Conferinţele vor fi ţinute pe circumscripţii electorale sau străzi, mobilizarea oamenilor făcîndu-se cu ajutorul deputatului respectiv. Aceasta, pentru că numărul mai mic de auditori va înlesni elucidarea tuturor problemelor pe care le ridică cetăţenii. Apoi, in cadrul propagandei agricole, conferinţele se vor ţine diferenţiat pe grupe de profesii: pentru cultivatorii de cereale, pentru crescătorii de animale, pentru viticultori ş.a.m.d. Am reorganizat brigăzile ştiinţifice, prevăzind 460 de ieşiri cu ele la sate. Fiindcă tot suntem la capitolul „şcoală", ştim că In domeniul muncii cu cartea s-au întreprins acțiuni interesante. Ne putefi spune ceva concret ? In acest domeniu comitetul regional de cultură şi artă şi-a propus atingerea a trei obiective : lărgirea sferei de cuprindere a bibliotecilor ; desfăşurarea unei activităţi concrete, legate la sat de consolidarea gospodăriilor colective ; îmbunătăţirea muncii de răspîndire a cărţii. Dezbaterea acestor obiective s-a făcut in cadrul unei consfătuiri regionale cu bibliotecarii. Urmarea a fost caracterizată de apariţia a numeroase iniţiative meritorii. La Vinga, s-au făcut recenzii de cărţi la locul de muncă al colectiviştilor ; la Sinersig, s-au organizat seri literare pe marginea unor cărţi ce reflectă viaţa nouă a satului nostru. Un accent deosebit s-a pus pe sprijinirea învăţămintului agrozootehnic. Fireşte, nu ne putem mulţumi cu atit. Aceasta, deoarece mai sunt biblioteci comunale în raioanele Deta, Lipova, Orşova şi Timişoara unde există încă deficienţe în organizarea unor manifestări vii, atractive. „ Am aflat de succesul celui de-al 4-lea concurs artistic regional al formaţiilor de amatori. S-au desprins şi unele concluzii pentru viitor din desfăşurarea lui ? — Cred că nu exagerez dacă spun că el a constituit preludiul unor noi acţiuni. Intr-o consfătuire ţinută după concurs, consfătuire la care au luat parte 300 de instructori artistici, s-au pus jaloanele activităţii viitoare, în sensul că fiecărui cămin cultural şi fiecărei case raionale de cultură li s-au stabilit, în funcţie de condiţiile concrete, numărul formaţiilor pe care să le organizeze, repertoriul minim ce trebuie să-l aibă, programele pe care să le prezinte. De ce s-a simţit nevoia precizării în mod detailat a sarcinilor? Pentru că s-a constatat un decalaj în activitatea culturală din diferite raioane . In vreme ce, în raionul Sînnicolau Mare s-au organizat, în ultimul trimestru, 278 de acţiuni culturale, în raionul Făget, unde există 200 de formaţii artistice, casa raională de cultură n-a sprijinit activitatea lor şi ca atare munca culturală a stagnat, n-a răspuns cerinţelor noi ale satului colectivizat. De aceea, am socotit oportună organizarea şi a unor cursuri de iniţiere a instructorilor, la care au participat 247 de persoane. Păcat că unele raioane — Oraviţa, Deta şi Moldova Nouă — nu s-au îngrijit să trimită la aceste cursuri un număr de instructori corespunzător cerinţelor lor. Intenţionăm de asemenea să organizăm la Arad, în sala Studio, un centru laborator pentru regizorii din regiune, cu piese care să aibă în distribuţie actori de la toate cele cinci teatre din Banat. Pe lingă casa de creaţie, s-a organizat un cabinet tehnic-metodic pentru soluţionarea de către colective competente, regizori, scenografi etc., a tuturor problemelor echipelor de amatori şi în special pentru creșterea de instructori din rîndurile lor. VIRGIL LAZAR In curînd pe ecranele Capitalei Fata cu care am fost prieten O producţie a studioului „Len film“. Scenariul : A Popov Regia : N. Lebedev. In rolurile principale : Linda Bobtrik, Iura Fisenko, K. Lavrov, T. Samardina Magistratul O coproducţie italo-spaniolă în regia lui Luigi Zampa Cu : Jose Suarez, Massimo Serato, François Perier, Jacqueline Sassard Moartea în insula de zahăr In cadrul exotic al unei insule tropicale se desfăşoară povestea dramatică a unor oameni plecaţi să-şi caute fericirea pe tărîmuri îndepărtate. In rolurile principale : Jiri Vala, Marie Tomasova, Frantisek Smolik, Zdenek Stepanek Săptămîna trecută, la Galeriile de artă de pe b-dul Bălcescu, s-a deschis o amplă expoziţie retrospectivă Cuprinzînd aproape 120 de lucrări (în pastel, guaşă, acuarelă, tuş şi cărbune), realizate de-a lungul a peste jumătate de veac de către graficiănul B'Arg (Ion Bărbulescu). B'Arg e un nume intrat de multă vreme, alături de al altora, în istoria culturii romînești progresiste. Desenele sale satirice au început să apară in presa noastră democratică încă din primul deceniu al acestui veac. De aceea, publicul află oarecum mirat că B'Arg împlinește în curind abia... 75 de ani. Intr-atlt numele său s-a contopit cu anii îndepărtaţi dinaintea primului război şi după aceea, cînd caricaturile sale politice, cuprinzînd un vehement protest social, erau întilnite aproape zilnic in paginile unor publicaţii progresiste, antidinastice, printre care, ceva mai tîrziu, și „Cuvintul liber“. Talent original, cu o linie suplă, plină de vervă, folosind măiestrit genuri și tehnici diferite, B'Arg a demascat rind pe rind ororile războiului, farsa alegerilor burgheze, panorama blidului politic al partidelor istorice, înlăturind poleiala în care erau înfăşurate athtea hide aspecte ale vieţii publice de altădată. Cu un puternic spirit de observaţie, cu haz şi ironie usturătoare, el îşi îndrepta fasciculul de lumină al satirei sale biciuitoare asupra diverselor lalele ale putredei lumi burgheze, lilerind pe şarlatanii politici, surprinzîndu-le ridicolul, găunoşenia, demagogia. Caricaturile sale sunt o ascuţită critică îndreptată împotriva nedreptăţilor sociale, avînd valoarea unor adevărate documente care definesc trăsăturile caracteristice ale unei epoci definitiv apuse. Cit de sugestiv a surprins B’Arg minciuna alegerilor de altădată, devenite o pacoste pe capul bietului cetățean ! In figura vlăjganului bătăuş din Alegerile e garantate, se rezumă o întreagă epocă a lumii de ieri. Bîta lui noduroasă constituia un ,,convingător argument" politic, minuit cu dexteritate cînd „tara" era chemată să-și spună cuvintul. CARNET PLASTIC in numeroase din desenele sale, B'Arg a zugrăvit chipul dezgustător al politicianului burghez, lipsit de orice scrupule, gata oricind să încheie tranzacții pe spatele ţării şi să tăgăduiască alegătorilor naivi marea cu sarea, uitându-şi apoi toate promisiunile : a înfierat pe huliganul legionar care ardea în plite cărţile unor scriitori progresişti pe bestia care spărgea geamuri şi capete, teroriza oameni fără vină şi comitea asasinate înfiorătoare. B'Arg a luat atitudine împotriva agresiunii fascismului In Abisinia, în Spania, a demascat cu vehemenţă ascensiunea hitlerismului în Germania, dezvăluindu-i chipul de tiară slngeroasă. Ca intr-un Insectar, a ţ intuit el pe duşmanii mulţimilor muncitoare, prinzindu-i în vîrful peniţei sale ascuţite, în mii de desene, unele adine grăitoare, constituind un fel de cronică ilustrată a trecutului. Profund uman, B'Arg şi-a manifestat simpatia pentru fiinţele umile, oropsite, trăind în marginea vieţii : bătrîni pensionari însinguraţi, măturători amărîţi, cerşetori, invalizi, prezenţi cu o notă de tragism. El a privit cu o caldă înţelegere acea lume necăjită a periferiei de altădată, neştiută şi nefericită, redind-o în lucrările sale, în care întrlnim copii sărmani, fără zîmbet, maturizaţi mult înainte de vreme, ucenici parcă speriaţi, lipsiţi de bucuriile vîrstei, vînzători de jurnale, copilandri desculţi, flămînzi şi firavi, îmbrăcaţi în zdrenţe, strigînd pînă la răguşeală numele ziarelor de şantaj, care îmbogăţeau pe gangsterii presei. Însuşi Studentul desenat în 1933, deşirat, supt de foame, rămas în stradă cu boccelula şi pachetul de cărţi nu diferă prea mult de un oarecare obidit al vieţii. Unul dintre cei mai vîrstnici artişti ai noştri, B’Arg are fericirea de a vedea împlinit în zilele noastre idealul politic şi moral pentru care a militat vreme îndelungată. Multe din lucrările sale, în care dovedeşte bogate resurse artistice, au devenit în aceşti ani larg cunoscute, fiind de repetate ori reproduse în albume, în ziare şi reviste. Expoziţia B'Arg prilejuieşte întîlnirea cu un artist care şi-a consacrat creaţia sa slujirii unui scop înalt, de ridicare a demnităţii umane, MARIN MIHALACHE Sîmbătă 2 decembrie 1962, nr. 5640 — K”11' ---------—• 1 Mrnnpnln ! )■»»,■,___ Ck‘ Cio Santi TlilW’^^î 19,30: Operă și ba- ! ill 8. l| let; Lăsaţi-mă să; «pîțfcÂi Cîm, 18,30: Operetă; ! I TEATRE Macoetk, 19,30: Na- ! i , tional „I. L. Cara- j î giala“, sala Comedia; Maşina de scris, ! 19,30: National „I. L. Caragiale“, I sala Studio; Sfînta Ioana, 19,30: Tea- I j trul „Lucia Sturdza Bulandra; Tache, i Slanke şi Cadîr, 19,30: Studioul „Lu- ] ; cia Sturdza Bulandra“; Steaua polară, 19,30: „C. I. Nottara", sala Magheru; j j Bucătăreasa, 20: „C. I. Nottara", sala S j Studio; Băiat bun, dar... cu lipsuri, i ] 19,30: Muncitoresc C.F.R.; Selecţiuni... selecţiuni, 20: Evreiesc de Stat; De n-ar fi iubirile, 20 : Tineret şi copii, sala C. Miile; Emil şi detectivii, 17 : I I Tineret şi copii, sala Dobrogeanu I Gherea; Doi la zero pentru noi, 20,30: l I Ţăndărică, sala Orfeu; Cactus întîiul; I şi ultimul, 16: Umor pe scori, 19: 1 I Ţăndărică, sala Academiei; Şapte inşi 8 I într-o căruţă, 20: Regional Bucureşti; § I Volba revistei, 20: Satiric-muzical „C. 8 i fanase , sala Savoy; Ocolul pămîntu- g I lui în 30 de melodii, 20: Satiric-muzi- 8 Ical, sala Victoriei; Ansamblul Deutsche 8 Zirkusarena, 20. Circul de stat. OOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOCOOOOCOOOOOOOOOCOtyß Chermesa : Re- o publica, București, 5 -— ^. V. Roaită, Alex. 8 \ .-yrs'Sî-aSaT** Sahia; Vara roman- 8 ^JMJbMA'lcă: Magheru; AU- | g biții nu ajunge: i 8 Floreasca, I. C. Frimu, G. Coșbuc, V. g 8 Alecsandri; Cartouche, E. Pavel, Infră- 8 8 firea între popoare, Arta, 23 Au- 8 g gust, 16 Februarie, Drumul Serii, 8 g B. Delavrancea, Program special: g 8 Tineretului; Oameni şi fiare (ambele g 8 serii): Victoria, 8 Martie; Piraţii 8 § aerului: Lumina; Lupii la stînă: Cen- 8 g trai, Griviţa, M. Eminescu, Olga Ban- § 8 etc; Program pentru copii—dimineaţa; g 8 Tintin şi misterul „Lunei de aur" — „ 8 după amiază: 13 Septembrie; Program g 8 de filme documentare: Timpuri Noi; 8 I De la Apenini la Anzi : Maxim Gorki; 8 g Mongolii: 1 Mai; Petre cel isteţi 8 8 Donca Simo, Volga, Libertăţii; Omul 8 8 amfibie: Cultural; Misterul celor g 8 doi domni „N“ : Gh. Doja, Mio- 8oriţa ; Prietenul nostru comun : Alex. 8 o Popov; Cocoşul sperie moartea: C-tin § 8 David; Celebrul 702; Unirea; O viaţă: 8 8 Flacăra, T. Vladimirescu; Flăcări şi g 8 flori: Munca, I. Pintilie; Moartea are o g § faţă: Popular, 30 Decembrie; Raze pe 8 g gheaţă: Moşilor; Permisie pe ţărm: 18 Mai; învierea (ambele serii): Lu-o 8 ceafărul; Casa de la răscruce: G. g 8 Bacovia, Aurel Vlaicu. 8 008 -------- 1*1,111 19,00: Jurnalul te-t I leviziunii; 19,15: g 9 SUSP'S: Pentru copii: „Tre-g 1 TELEVIZIUNE adaptare după Zoi- 8 tan Veress; 19,30: g 8 Transmisiune din studioul de con- g 8 certe al Radioteleviziunii : Concertul g g orchestrelor de muzică de estradă și 8 g populară ale Radioteleviziunii. Diri- 8 g jori : Constantin Bîrsan şi Radu Voi gă nescu. In pauză , în faţa hărţii, în g 8 jurul orei 21,30. Actualitatea cinema- 8 o tografică. în încheiere : Buletin de 8 8 Iuri. 8 § MUZEE Muzeul de Isto- r rie a Partidului Muncitoresc Ro- g mniu. Sos Elselef 8 ar. 3. Deschis înorele 9—19. Muzeul de istorie g a oraşului Bucugreşti, B-dul 1848, nr. 2. Deschis în- 8 stre orele 11—20. Muzeul Marx, En- 8 8 gels, Lenin. Şoseaua Kiselef nr. 3. 8 Deschis între orele 9—19. Muzeul g 8 de artă al R.P. Române. Calea 81 Victoriei nr. 53. Deschis între orele g 11—18. Muzeul de artă populară 8 8 al R.P. Române. Calea Victoriei nr. g 8107. Deschis între orele 11—20. g . Muzeul satului. Șoseaua Kiselef 8 g nr. 20. Deschis între orele 10—14 8 și 16—20. Duminică 10—12. Muzeul 18 Româno-Rus. Strada Fundației nr. 8 8 4. Deschis între orele 9—13 și 8 S 16—19. Muzeul Th. Aman. Str. 8 g C. A. Rosetti nr. 6. Deschis între § § orele 10—13 și 16—20. Muzeul C. g 8 Medrea. Str. Gl. Budișteanu nr. 8 8 16. Deschis între orele 10—13 și 8 o 17—20. Muzeul Zambaccian. Str. § g Zambaccian nr. 21. Deschis între o 8 orele 10—16. Muzeul de istorie nag . turală Gr. Antipa. Şoseaua Kiselef 8 8 nr. 1. Deschis între orele 10—19. 8 o Muzeul memorial pictor Gh. Tatta. 2 g rescu. Str. Domnita Anastasia nr. 8 7. Deschis între orele 10—13 și 8 8 16—20. Muzeul George Enescu. 8 2 Calea Victoriei nr. 141. Deschis în. 8 g tre orele 10—13 și 18—19. Muzeuli de artă populară Dr. Nicolae Mio 8 novici. Str Minovici nr. 3. Des- g 8 chis între orele 10—13 șl 16—18 8 ? 8 loooeoGeooaoooooooooooooooeoooaooeocooooooooocoît