Romînia Liberă, aprilie 1963 (Anul 21, nr. 5743-5767)

1963-04-02 / nr. 5743

I Asistenţa medicală la locul de muncă Marele număr de şantiere şi de întreprinderi noi, precum şi extin­derea unor unităţi industriale, a necesitat dezvoltarea reţelei pentru asistenţa medicală la locul de mun­că. Printre noile unităţi înfiinţate în ultimul timp se numără : spita­lul unificat de pe şantierul hidro­­centralei „16 Februarie“, regiunea Argeş, care cuprinde un staţionar cu 100 de paturi, o policlinică, 5 dispensare şi 10 puncte de şantier ; două policlinici de şantier cu dis­pensare, la complexul industrial din apropierea Craiovei, şi la şan­tierul Combinatului siderurgic de la Galaţi. Au fost create, de asemenea, dispensare de întreprinderi şi şan­tiere în regiunile Bucureşti, Mara­mureş şi altele. (Agerpres) Marți 2 aprilie 1963 — nr.­­5743 Funeraliile lui Traian Săvulescu Duminică, 31 martie, cetăţenii Capitalei au condus pe ultimul său drum pe eminentul om de ştiinţă şi patriot înflăcărat Traian Săvu­lescu. Incepînd de dimineaţă, mii de bucureşteni au continuat să treacă prin faţa catafalcului aşezat în holul Ateneului R. P. Romíne, aducând ultimul lor salut marelui savant, reprezentant de seamă al ştiinţelor biologice din ţara noas­tră, eminent fruntaş al vieţii pu­blice din R. P. Romînă. Răsună acordurile marşurilor fu­nebre. La catafalc fac de gardă a­­cademicieni şi alţi oameni de ştiin­ţă, artă şi cultură, muncitori, stu­denţi. In ultima gardă se află tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Române, Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîn­­tului, Athanase Joja, membru al Prezidiului Academiei R. P. Româ­no, Nicolae Giosan, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului Superior al Agriculturii. La ora 11, sicriul cu corpul neîn­sufleţit al lui Traian Săvulescu, purtat pe umeri de academicieni şi alte personalităţi de frunte ale vie­ţii ştiinţifice şi culturale, este scos din holul Ateneului R. P. Romíno, şi aşezat pe carul mortuar, în faţa Ateneului o companie de onoare cu drapel îndoliat prezintă onorurile. In sunetul marşului funebru, cor­tegiul funerar porneşte spre cimi­tirul Belu. In fruntea cortegiului este purtat un portret al marelui savant român, academicianul Traian Săvulescu. Pe perne purpurii erau purtate ordinele şi medaliile cu care a fost distins cel dispărut. Ca­rul mortuar pe care se află sicriul înconjurat de flori porneşte încet, urmat de membrii familiei defunc­tului, de prieteni apropiaţi. In urma carului funebru se află membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, con­ducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, academicieni şi alţi fruntaşi ai vieţii ştiinţifice şi culturale. Trec ostaşii companiei de onoare purtînd drapelul îndo­liat. De-a lungul străzilor pe care le-a străbătut cortegiul funerar pină la cimitirul Belu se aflau mii de cetăţeni veniţi să-şi ia ultimul rămas bun de la Traian Săvulescu. La cimitirul Belu a avut loc mi­tingul de doliu. O mulţime tăcută a ascultat cu pietate cuvîntările rostite. Acad. Ilie Murgulescu, preşedin­tele Academiei R. P. Române, a re­levat vasta activitate ştiinţifică des­făşurată de academicianul Traian Săvulescu timp de peste cinci de­cenii. Călăuzit de principiul că şti­inţa trebuie să servească poporu­lui şi este subordonată intereselor acestuia, Traian Săvulescu a efec­tuat importante cercetări în dome­niul biologiei vegetale, îndeosebi al botanicii, micologiei şi fitopatolo­­giei. El a pus temelia şi a dezvoltat cercetările in ţara noastră în do­meniul micologiei. A publicat în a­­cest domeniu peste 150 de lucrări ştiinţifice. Studiile sale fundamen­tale privind agenţii patogeni ai ce­lor mai importante boli ale plante­lor agricole l-au consacrat pe Traian Săvulescu ca fondator al şcolii ro­­mâneşti de fitopatologie şi ca pe unul din cei mai mari specialişti în acest domeniu pe plan mondial. A­­legerea sa ca membru a numeroase academii şi asociaţii ştiinţifice de peste hotare reprezintă nu numai recunoaşterea marilor sale merite ca om de ştiinţă, dar şi o contri­buţie de mare preţ la creşterea prestigiului ştiinţei noastre pe plan internaţional, înzestrat cu un pătrunzător spi­rit de observaţie, Traian Săvulescu a fost, în acelaşi timp, un om de vastă cultură, cu remarcabile cali­tăţi morale şi intelectuale. Investigaţiile făcute în variate domenii ale ştiinţei au relevat fi­gura unui savant activ, fecund în idei înnoitoare şi care crede — cu pasiune răscolitoare — în puterea ştiinţei de a servi interesele po­porului. Caracterul militant al laborioasei lui activităţi îşi găseşte expresie şi în larga acţiune de popularizare a ştiinţei pe care a înţeles să o între­prindă în rîndurile ţărănimii mun­citoare. A ţinut numeroase confe­rinţe, a scris articole şi studii, a ini­ţiat editarea unor tratate şi mono­grafii. Concepţia marxist-leninistă despre lume şi societate i-au relevat adevărul că universul omului de ştiinţă nu poate fi numai laboratorul şi că întreaga energie şi forţă de creaţie trebuie puse în slujba bine­lui obştesc, al societăţii. Personalitatea lui Traian Săvules­cu — a spus în continuare acad. I. Murgulescu — este întregită de me­ritele sale în viaţa politică şi socială, însufleţit încă din tinereţe de con­vingeri progresiste şi democratice, el a devenit după 23 August membru al Partidului Muncitoresc Român, alăturîndu-se luptei clasei munci­toare şi a întregului popor pentru construirea orînduirii socialiste. De la înălţimea autorităţii morale pe care i-o confereau meritele sale de savant integru şi om de vastă cul­tură, cuvîntul lui a răsunat ferm în sprijinul politicii partidului şi gu­vernului ţării noastre, de statornici­re a colaborării şi păcii între po­poare. Eminentul savant şi intelec­tual comunist, care a fost Traian Să­vulescu va rămîne totdeauna o pro­eminentă figură a culturii noastre. Ministrul învăţămîntului, Ştefan Bălan, a arătat în cuvîntul său că prin moartea lui Traian Săvulescu învăţămîntul din ţara noastră pierde un mare profesor, un om de ştiinţă deosebit, care a consacrat mai mult de patru decenii progresului şcolii noastre superioare. Ca profesor, Tra­­ian Săvulescu constituie un exemplu viu de înaltă ţinută ştiinţifică, de patriotism înflăcărat, de slujire de­votată a şcolii de pe poziţiile cele mai înaintate, de împărtăşire gene­roasă a vastelor sale cunoştinţe ti­nerelor generaţii, în scopul pregăti­rii lor temeinice în folosul poporu­lui muncitor. Interpretarea consec­vent materialistă a fenomenelor vie­ţii făcea din cursurile sale o şcoală de educaţie a gîndirii ştiinţifice, ma­­terialist-dialectice, de educaţie co­munistă a tineretului nostru. Profesorul Traian Săvulescu a fost şi un neobosit activist pe tărîm ob­ştesc, militînd cu consecvenţă pen­tru promovarea politicii partidului nostru, pentru o viaţă mai bună a celor ce muncesc, pentru pace şi progres social. El a reprezentat pen­tru tineretul din universitate un strălucit exemplu de îmbinare a u­­nei activităţi ştiinţifice plin de prestigiu cu o înaltă etică cetăţe­nească şi patriotică. Ministerul în­văţămîntului a găsit totdeauna în persoana profesorului Traian Săvu­lescu un sfătuitor şi colaborator de seamă în problemele numeroase şi complexe pe care le-a avut de re­zolvat, după eliberarea ţării, în ope­ra de creare şi consolidare a şcolii noi din ţara noastră. Vom păstra profesorului Traian Săvulescu o a­­mintire vie în inimile noastre — a încheiat acad. Ştefan Bălan. In cuvîntul său, prof. N. Giosan a spus printre altele r Dedicîndu-se ştiinţelor biologice încă din tinereţe, Traian Săvulescu a înţeles, să nu facă o ştiinţă sterilă, ci să pună cer­cetarea biologică în slujba vieţii şi a practicii agriculturii. El a consacrat o mare parte a activităţii sale de cercetare luptei împotriva bolilor şi dăunătorilor plantelor, elaborînd un întreg sistem de protecţie a culturi­lor agricole. In cadrul Institutului de cercetări agronomice a organizat temeinice cercetări de fitopatologie şi de protecţia plantelor, care au stîrnit admiraţia multor oameni de ştiinţă de peste hotare. In înaltele posturi de răspundere care i-au fost încredinţate, Traian Săvulescu n-a încetat să se ocupe de rezolvarea problemelor practice ale agriculturii. Prin activitatea or­ganizatorică desfăşurată, el a adus o preţioasă contribuţie vastelor pro­iecte iniţiate de partid pentru folo­sirea complexă şi multilaterală a Deltei Dunării, irigarea cîmpiei din sudul ţării. Traian Săvulescu va ră­mîne în amintirea noastră ca un e­­xemplu de savant-cetăţean, înzes­trat cu nobile calităţi sufleteşti şi ca un patriot înflăcărat, care şi-a depus întreaga lui activitate pentru pros­peritatea patriei, pentru bunăstarea poporului. Moartea profesorului nostru, pre­ţuit şi admirat, ne-a îndoliat inimile — a spus în cuvîntul său cercetăto­rul ştiinţific Ion Lazăr, de la Insti­tutul de biologie al Academiei R. P. Române. Stătea în laborator de di­mineaţă şi pînă seara tîrziu, neobosit şi plin de idei creatoare. Prezenţa sa era pentru noi un sti­mulent. Exigenţa sa faţă de cunoş­tinţele noastre ne obliga la reflecţii ce ne ajutau nebănuit de mult la formarea gîndirii noastre ştiinţifice. Profesorul nostru ne-a îndrumat pa­şii nu numai pe drumul perfecţio­nării şi completării cunoştinţelor, ci şi pe drumul folosirii lor în intere­sul poporului nostru muncitor. Oma­giul cel mai de preţ pe care îl adu­cem memoriei sale este hotărîrea de a munci cu şi mai multă energie pentru înflorirea ştiinţei patriei noastre pusă în slujba poporului, ideal căruia neuitatul nostru profe­sor i-a închinat întreaga sa viaţă. Studenta Crezante Zaharia, de la Facultatea de biologie, a arătat că prelegerile profesorului Traian Să­vulescu constituiau un izvor nesecat de minunate învăţăminte şi un exemplu de gîndire creatoare. El a educat tineretul studios în spiritul muncii neobosite şi al pasiunii pen­tru ştiinţă, căutînd să-i imprime conştiinţa responsabilităţii faţă de popor a intelectualităţii de tip nou. Profesorul Traian Săvulescu se in­teresa îndeaproape de viaţa pe care o duc studenţii în afara orelor de curs şi de laborator, organiza cu ei excursii, vizitarea muzeelor şi a ex­poziţiilor de artă, audiţii de concer­te. Astfel el devenea un prieten a­­propiat, iar studenţii lui îl preţuiau şi îl iubeau şi mai mult. Pentru tot ce ne-a învăţat, a încheiat vorbitoa­rea, nu-l vom uita niciodată şi ne vom strădui să ne arătăm recunoş­tinţa prin muncă fără preget pusă în slujba patriei noastre socialiste. Ultimul a vorbit preşedintele G.A.C. „23 August“ din comuna Săl­­cioara, raionul Lehliu, tov. Panait Marin. El a arătat că Traian Săvu­lescu a făcut parte dintre acei învă­ţaţi care înţeleg că gîndul şi fapta lor trebuie să-şi tragă seva din gîn­dul şi fapta poporului căruia îi a­­parţin şi asupra acestuia să-şi re­verse lumina minţii şi căldura sufle­tului. El a visat pentru ţărănime soarta pe care ea a dobîndit-o astăzi, adică o viaţă demnă şi îmbelşugată, făurită prin lucrarea pămîntului după metode ştiinţifice, pe tarlalele întinse ale gospodăriei colective. Pentru aceasta profesorul Traian Săvulescu şi-a dăruit toată ştiinţa şi priceperea. Ţăranilor le-a închinat o mare parte din tromul şi din mun­ca sa neobosită, căutînd să le împăr­tăşească larg cunoştinţele folositoa­re, pentru ca strădania lor să devi­nă mai spornică şi mai bogată în roade. El a contribuit foarte mult la aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice în agricultura noastră socialistă. Şi dacă azi spicul griului pe ogoarele noastre este mai greu, aceasta se da­­toreşte stăruinţei şi muncii oameni­lor de ştiinţă, printre care la loc de frunte a fost profesorul Traian Să­vulescu. Ne vom aduce aminte cu dragoste — a încheiat tov. Panait Marin — de marele savant Traian Să­vulescu, ca de un bun prieten şi sfătuitor. Mitingul de doliu a­­luat sfîrşit. In semn de omagiu adus memoriei ce­lui dispărut se trag salve de arme. In acordurile solemne ale Imnului de Stat al R. P. Române, sicriul este coborît în cripta aflată alături de mormintele lui Mihail Sadoveanu, Ion Luca Caragiale, Mihail Emines­­cu, G. Coşbuc. (Agerpres) Convorbiri comerciale romîno-italiene La Ministerul Comerţului Exterior au început luni discuţiile cu o dele­gaţie italiană pentru stabilirea liste­lor de mărfuri care vor fi livrate re­ciproc în acest an în cadrul acordului comercial de durată — valabil pină în 1965 — încheiat între R.P. Romînă şi Italia. Delegaţia italiană este condusă de dl. Giovanni Luciolli, ministru pleni­potenţiar în Ministerul Afacerilor Externe al Italiei. (Agerpres) BACĂU (coresp. R.I.). — La Pia­tra Neamţ, Roman, Tg. Ocna, Moi­­neşti, Tg. Neamţ, au avut loc în a­­ceste zile consfătuiri ale profesori­lor care predau obiectul „Agricultu­ra“ în şcolile de 8 ani din mediul rural. Cu acest prilej, inginerii agro­nomi de la gospodăriile colective şi cercetătorii de la Staţiunea agri­colă experimentală din Secuieni-Roman au făcut în faţa cadrelor didactice expuneri pe temele: „Cum se organizează munca în uni­tăţile agricole socialiste“, „Aplicarea ştiinţei în agricultură”, „Metodica organizării experienţelor în agricul­tură“. Consfătuiri ale profesorilor care predau „Agricultura“ Lucrările plenarei Consiliului naţional al inginerilor şi tehnicienilor Luni, s-au deschis în Capitală lu­crările plenarei Consiliului Naţio­nal al Inginerilor şi Tehnicienilor (C.N.I.T.) din R. P. Romînă. La lucrări participă tov. Isac Mar­tin, preşedintele C.C.S., membri ai Consiliului naţional al inginerilor şi tehnicienilor, numeroşi invitaţi. Darea de seamă a Consiliului na­ţional al inginerilor şi tehnicienilor privind activitatea depusă pentru îndeplinirea hotărîrilor Conferinţei de taxa a inginerilor şi tehnicienilor din 13—14 iulie 1962, a fost prezen­tată de tov. prof. univ. C. Dincu­­lescu, președintele C.N.I.T. Lucrările plenarei continuă. (Agerpres). România liberă Informaţii Formaţia vocal-instrumentală de muzi­că uşoară „Trio de Santa Cruz“, a pre- I zentat luni seara, in sala Palatului R. P. I Romíno, primul concert în Capitală. După încă două concerte, în aceeaşi sală, în zi­lele de 2 şi 3 aprilie, formaţia va între­prinde un turneu în oraşele Sibiu, Braşov, Făgăraş, Tg. Jiu, Craiova, Lonea, Petrila, Lupeni şi în alte localităţi de pe Valea Jiului. * La Palatul culturii din Iaşi s-a deschis luni după-amiază o expoziţie cu obiecte de artizanat, organizată de Uniunea cen­trală a cooperativelor meşteşugăreşti. Ex­poziţia cuprinde aproximativ 3.000 de obiecte de artizanat, realizate de meşte­şugarii cooperatori din întreaga ţară. ■k Orchestra populară a Filarmonicii de stat din Oradea a prezentat luni după­­amiază, în sala Teatrului de stat din loca­litate, două reprezentaţii cu spectacolul : „Cîntă buciumul Crişanei“. Deputaţii sfatului popular din co­muna Mihăileşti au ascultat zilele acestea cea de a cincea lecţie privind sarcinile ce le revin ca membri ai co­misiilor permanente în lecţia prezen­tată de tov. inginer Ilie Moraru, vice­preşedinte al sfatului popular al raio­nului Mizil, au fost citate exemple din activitatea comisiilor permanente, atît din comuna respectivă, cit şi din cite comune. Pe marginea lecţiei prezen­tate, deputaţii au pus întrebări, au purtat discuţii din care a reieşit că materialul expus i-a ajutat să-şi îmbu­nătăţească activitate­a. Duminică s-au încheiat la Iaşi lucrările celei de-a 10-a sesiuni de comunicări a cercurilor ştiinţifice studenţeşti de la Uni­versitatea „Al. I. Cuza“. Luni, la Cluj a fost prezentat spectaco­lul cu opera „Lucia de Lamermoor", cu concursul sopranei Petra Ivanova, solistă a operei populare din Sofia. Spectacolul s-a bucurat de succese. Pianista franceză Magda Tagliaferro, a fost duminică și luni seara solista concer­telor Filarmonicii de Stat „George Enes­­cu“, dirijate de artistul poporului George Georgescu. Artista franceză a interpretat Concertul în sol major pentru pian şi or­chestră de Maurice Ravel. în program au mai figurat trei dansuri romîneşti de Theo­dor Rogalski şi Simfonia a VI-a în do major de Schubert. La tragerea de amortizare a asigurări­lor mixte de persoane ADAS din 31 mar­tie 1963, au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere : H.C.D. ; J.R.E. ; X.R.M. ; Y.Y.G. ; K.Y.F.; C.L.Y. ; J.N.J. ; H.O.X. Tragerea la sorţi a libretelor de economii C. E. C cu cîştiguri La 31 martie 1963 a avut Ioc tra­gerea la sorţi trimestrială a librete­lor de economii C.E.C. cu cîştiguri. La această tragere la sorţi au ieşit cîştigătoare toate libretele de econo­mii C.E.C. cu cîştiguri ale căror ter­minaţii au următoarele numere: 187 cu 250 la sută ; 074 cu 200 la sută; 779 cu 100 la sută; 515 cu 50 la sută; 179; 297; 370 ; 418; 511; 692; 695 ; 737; 834; 979 şi 988 cu 25 la sută. Cîştigurile ce revin acestor librete se calculează în raport cu soldul me­diu pe care l-au avut libretele res­pective în trimestrul 1/1963. Lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DÎN 31 MARTIE 1963 Talon nr. 10 întreg. Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîş­tigurile de mai sus, în care este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunii cîştigă­toare. Plata cîştigurior se face prin casele ra­ionale de economii şi agenţiile C.E.C. des­centralizate. s H .5. Seria obligaţiunii cîştigătoare Numărul obligaţiunii cîştigătoare Valoarea cîștigurilor Parțială 1 27 657 28 75.0001 26 543 02 50.0001 05 526 33 25.000­1 46 621 11 10.000­1 09 212 17 5.0001 17 354 48 5.0001 20 0OO 35 5.000­1 25 325­ 48 5.0001 32 358 18 5.0001 33 020 38 5.0001 42 943 15 5.0001 43 738 02 5.000 Terminația seriei 60 002 07 2.000 60 112 40 2.000 60 667 30 2.000 600 51 20 800 600 62 20 800 600 65 20 800 1992— — Specializarea unor organizaţii comerciale locale Ministerul Comerţului Interior, a elaborat o serie de măsuri, în ve­derea specializării unor organizaţii comerciale locale, potrivit cu condi­ţiile şi cu necesităţile locale. în Bucureşti comitetul executiv al sfatului popular al Capitalei a elaborat o decizie prin care în locul organizaţiilor comerciale interraio­­nale şi a I.C.S-L. Textila, să se înfiinţeze patru organizaţii comerciale locale specializate : O.C.L. „Textila I“ pentru desfacerea de ţesături, tricotaje, galanterie, mer­cerie şi parfumeria — cosmetice, cu rază de activitate în raioanele Tudor Vladimirescu — N. Bălcescu — 23 August şi 1 Mai; O.C.L. „Textila 11“, pentru desfacerea aceloraşi grupe de mărfuri, dar cu raza de activitate în raioanele 30 Decembrie, Griviţa Roşie, 16 Februarie şi V. I. Lenin ; O.C.L. „încălţămintea", pentru des­facerea de încălţăminte cu raza da activitate pe întreaga Capitală; O.C.L. „Mobila" pentru desfacerea mobilei şi a materialelor de con­strucţie, cu raza de activitate pe în­treaga Capitală. De asemenea, s-a înfiinţat şi O.C.L. „Universal", care va conduce activitatea magazinelor universale şi generale precum şi sectorul de consignaţie. înfiinţarea unor organizaţii co­merciale locale specializate creează posibilitatea obţinerii unor rezultate îmbunătăţite prin cuprinderea în condiţii mai bune a sarcinilor ce revin fiecărei organizaţii în parte pe linie organizatorică, economică şi fi­nanciară ; amplasarea şi profilarea mai justă a reţelei de desfacere şi realizarea la maximum a gradului de specializare a acesteia ; realizarea unor relaţii mai strînse şi directe cu furnizorii; asigurarea unui control mai eficient asupra unităţilor subor­donate etc. Specializarea organizaţiilor co­merciale locale s-a efectuat şi în oraşele Braşov şi Sibiu, unde — în locul unei singure organizaţii comer­ciale locale de produse industriale — s-au înfiinţat două organizaţii specializate. Acţiunea de specializare va fi continuată şi în alte oraşe din ţară, contribuindu-se astfel la mai buna aprovizionare şi deservire a populaţiei. % J. MAYER : IN ANGLIA, COMERŢUL CU U.R.S.S. TREZEŞTE UN VIU INTERES MOSCOVA — Agerpres : La 31 martie a sosit la Moscova John Ma­yer, preşedintele Camerei de Co­merţ Anglo-Sovietice din Londra împreună cu un grup de reprezen­tanţi de vază ai cercurilor de afa­ceri din Marea Britanie. John Ma­yer a declarat unui corespondent al agenţiei TASS că este bucuros că a venit la Moscova pentru a contri­bui la dezvoltarea în continuare a comerţului anglo-sovietic. Sîntem gata, a spus John Mayer, să ne în­­tîlnim cu cei care ar dori să discute cu noi problemele dezvoltării co­merţului între ţările noastre. In Anglia, comerţul cu U.R.S.S. trezeşte un viu interes. Şi acest lucru este cît se poate de firesc, deoarece noi suntem­ mulţumiţi de mărfurile pe care ni le livrează Uniunea Sovie­tică şi sperăm că mărfurile noastre se bucură de aceeaşi popularitate în U.R.S.S. SUCCESE ALE PARTIZANILOR SUD-VIETNAMEZI SAIGON — După cum transmite agenţia U.P.I., o companie de sol­daţi diemişti a căzut la 30 martie in­tr-o ambuscadă organizată de parti­zanii sud-vietnamezi în apropierea oraşului Phan-Thiet şi a fost zdro­bită. In cursul bătăliei, care s-a dat cu acest prilej, 28 de ciemişti, in­clusiv doi ofiţeri, au fost ucişi, 18 au fost răniţi şi 4 sunt daţi dispă­ruţi. Partizanii au capturat 5 posturi de radio de campanie şi armament valoros. Potrivit agenţiei, săptămîn­a trecută partizanii au întreprins, de asemenea, în regiunile de la sud de Saigon o serie de atacuri împotriva trupelor diemiste. In tot cursul săp­­tămînii trecute partizanii au captu­rat o cantitate de armament sufici­entă pentru a înzestra două com­panii, anunţă agenţia. • HANOI — Agerpres : Agenţia „Eliberarea“ a patrioţilor sud-viet­­namezi relatează că autorităţile die­miste vînd populaţiei din unele re­giuni ale Vietnamului de sud ali­mente otrăvite. Organele medicale ale Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud au descope­­rit­ cinci feluri de otravă pusă în orez, sare, zahăr, tutun şi alte pro­duse. In ultima vreme, subliniază agenţia, numeroşi locuitori din pro­vinciile Ben Tre Ninh şi Gia Dinh, care au consumat asemenea ali­mente, s-au îmbolnăvit. MOSCOVA — Ager­pres : Revista „Avia­ţia şi Cosmonautica“ continuă să publice jurnalul unuia din pi­loţii cosmonauţi so­vietici, al cărui nume nu este citat deocam­dată. Partea jurnalu­lui, apărut în ultimul număr al revistei, cu­prinde intervalul de timp 2 ianuarie—16 februarie 1963. Cos­monautul abordează: ÎNCETAREA GREVEI TIPOGRAFILOR DIN NEW YORK NEW YORK­­ (Agerpres) — A­­genţia France Presse relatează că duminică a luat sfîrşit cea mai lun­gă şi cea mai costisitoare grevă a tipografilor şi altor­ muncitori de la ziarele din New York. Pentru pri­ma oară după 114 zile ziarele new­­yorkeze au putut apare duminică seara. Adunarea generală a mem­brilor Sindicatului zincografilor — ultimul sindicat care a participat la grevă — a aprobat condiţiile con­tractului elaborat în cadrul tratati­velor dintre reprezentanţii acestui sindicat şi editorii de ziare. Ca şi ceilalţi lucrători de la ziarele din New York, zincografii au obţinut satisfacerea unor revendicări. După cum se știe, marea grevă a tipografilor a început la 8 decembrie anul trecut, cînd tipografii de la patru dintre principalele ziare din New York au încetat lucrul. Apoi, s-au alăturat grevei, tipografii de la alte 5 ziare, precum și alte catego­rii de muncitori. Aproape 20.000 de muncitori au părăsit tipografiile, paralizînd astfel activitatea celor mai mari ziare din New York. Gre­va a provocat patronilor ziarelor pierderi evaluate la peste 200 de mi­lioane de dolari. După cum relatează agenţiile de presă, patronii principalelor ziare intenţionează să satisfacă unele din revendicările tipografilor nu pe seama profiturilor uriaşe pe care le realizează, ci pe seama cititorilor. Astfel, direcţiile ziarelor „New York Times“ şi „New York Herald Tri­bune“ au anunţat sporirea preţului ziarelor. DESCHIDEREA LA HAVANA A EXPOZIŢIEI „MUNCA CREATOARE“ HAVANA — Agerpres. La Ha­vana s-a deschis expoziţia „Munca creatoare“ organizată de Comitetul Executiv al Uniunii revoluţionare a oamenilor muncii din Cuba şi de 25 sindicate din ţară. Expoziţia a fost inaugurată de Osvaldo Dorticos, preşedintele Republicii Cuba. In cele 25 pavilioane sunt expuse ma­şini industriale şi agricole, aparate şi dispozitive, diferite produse me­talice, chimice şi altele, piese de schimb produse de muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii din Cuba. Pa­nourile, graficele şi fotografiile ilus­trează în mod elocvent succesele oamenilor muncii cu bani în dome­niul învăţămîntului şi ocrotirii să­nătăţii SENTINŢE BLINDE IN PROCESUL DE LA BONN AL UNOR CRIMINALI NAZIŞTI BONN — Agerpres : La Bonn a luat sfîrşit procesul a 12 foşti paz­nici ai lagărului de concentrare hit­­lerist din Kulmhofe, în care au fost exterminaţi circa 150.000 evrei din Germania, Austria, Polonia, Ceha­GREVA GENERALA A PROFE­SORILOR ŞI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN CHILE SANTIAGO, CHILE — Ager­pres . La chemarea Asociaţiei na­ţionale a cadrelor didactice din Chile, 40.000 de profesori şi în­văţători au declarat la 29 martie o grevă generală. Şcolile sunt în­chise pe întreg cuprinsul ţării. Greviştii cer majorarea salariilor cu 40 la sută, ţinînd seama că, costul vieţii a sporit cu aproape 80 la sută. PIERDERI SUFERITE DE CREŞTINI-DEMOCRAŢI IN ALEGERILE PARLAMENTARE DIN LANDUL RENANIA-PALATINAT „Mercury“ sunt depar­te de a fi perfecte”. Autorul îşi exprimă propria sa părere, ca şi părerea tovarăşilor săi, despre utilitatea trimiterii unui om la bordul unei nave cos­mice. Această părere este următoarea : „O­­mul este de neînlocuit în zborul cosmic. Nici un robot nu va putea ţine locul unui om viu în cabina cosmo­­navei“, slovacia şi alte tari europene. Deşi acuzaţii, după cum a reieşit în timpul procesului, sunt vinovaţi de asasinate în masă împotriva deţi­nuţilor din acest lagăr al morţii, tribunalul a achitat, şase acuzaţi, iar împotriva celorlalţi a pronun­ţat sentinţe relativ blînde — între 3 şi 15 ani închisoare. ÎN MAI, LA PARIS VA AVEA LOC O MARE MANIFESTAŢIE PENTRU PACE PARIS­­ (Agerpres).­­ Din ini­ţiativa Mişcării pentru Pace din Franţa a fost convocată pentru luna mai la Paris o mare manifestaţie în favoarea păcii. Este vorba de o mare adunare, denumită „Statele generale pentru dezarmare“, care va avea loc la 19 mai în capitala Franţei, şi la care vor participa mii de delegaţi din întreaga ţară, reprezentind păturile cele mai largi ale opiniei publice. De pe acum au loc în diferite regiuni ale ţării adu­nări şi manifestaţii in cadrul cărora membri ai sindicatelor, foşti com­batanţi, reprezentante ale organiza­ţiilor de femei, tineri, intelectuali, aleg reprezentanţii lor pentru a­­ceastă manifestare.­­ ACCRA — Agerpres : Guvernul Republicii Ghana a elaborat un plan septenal de dezvoltare a economiei tării. Potrivit noului plan, a cărui formă definitivă va fi aprobată ul­terior, investiţiile capitale de stat vor constitui baza dezvoltării eco­nomice a tarii. In plan se sublini­ază că Ghana „a ales forma socia­listă ca obiectiv al dezvoltării sale sociale şi economice“. în perioada de trecere la socialism, se arată în plan, economia ţării va rămîne mixtă, bazată atît pe sectorul de stat, cit şi pe cel particular. In plan se acordă atenţia principală moder­nizării şi dezvoltării agriculturii. Totodată, în plan se acordă o aten­ţie considerabilă industrializării ţării, organiza mitinguri, conferinţe şi de­monstraţii la care se va cere elibe­rarea Okinawei de sub dominaţia americană. Se va organiza, de ase­menea, o campanie pentru strînge­­rea de semnături pe cererea adre­sată parlamentului japonez și Adu­nării legislative a insulelor Riukiu de a adopta măsuri eficace în ve­derea realipirii Okinawei la Japo­nia. — HELSINKI — Agerpres . La Helsinki a sosit primul ministru al Norvegiei E. Gerhardsen. Pe aero­dromul din Helsinki, Gerhardsen a declarat printre altele : „Noi nu in­tenţionăm să ne schimbăm politica . TOKIO — Agerpres: Din iniţia­­în cadrul alianţei atlantice. Princi­­tiva Consiliului pentru realipirea­­ piile fundamentale ale politicii Okinawei la Japonia, între 1 şi 28­­ noastre — nici un fel de arme ato­aprilie se desfășoară în Okinawa­­ uice, nici un fel de trupe străine Luna de luptă pentru eliberarea­­ pe teritoriul Norvegiei — continuă Okinawei". In această lună se vor­­ să rămînă în vigoare“. 406.DOG DE FEROVIARI JAPONEZI ÎN GREVĂ PENTRU 24 DE ORE TOKIO — (Agerpres) . Federaţia generală a sindicatelor muncito­rilor de la căile ferate particulare, care numără 400.000 de membri, a declarat la 31 martie o grevă de 24 de ore în sprijinul revendicărilor lor cu privire la majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Concomitent cu feroviarii, lucrătorii de la societăţile particulare de autobuze au declarat, de asemenea, o grevă de 24 de ore. Aceasta este cea de-a 3-a grevă a feroviarilor japonezi în cursul ultimei săptămini, arată „Tribune“, în S.U.A. a fost creată o nouă organizaţie „Data International“, care trimite aşa-zise „anchete“ cetăţenilor din diferite ţări, inclusiv ceylonezilor care au studiat sau au vizitat S.U.A. In afară de datele obişnuite despre nume şi adresă, în anchetă se pro­pune enumerarea legăturilor şi cu­noştinţelor celui care intră în or­ganizaţie şi, de asemenea, să indice sursele care pot fi folosite pentru obţinerea de diverse informaţii. Aceste informaţii trebuie să fie tri­mise la cartierul general al orga­nizaţiei, în California. Scopul aces­tei organizaţii, scrie „Tribune“, este limpede. El constă în lărgirea reţe­lei americane de spionaj. MAINZ. — Agerpres : Duminică au avut loc în landul vest-german Renania Palatinat, alegerile parla­mentare pentru dieta landului. Re­zultatele au indicat o pierdere se­rioasă de voturi pentru partidul creştin-democrat, care deţinea ma­joritatea absolută în landtagul an­terior. Creştin-democraţii au obţinut numai 43,9 la sută din voturi (faţă de 48 la sută) şi deţin acum doar 46 de mandate dintre cele 100 ale parlamentului landului (faţă de 52 cit deţineau înainte). Partidul social­­democrat a obţinut 41,1 la sută din voturi (faţă de 34,9 la sută) şi dis­pune de 43 de mandate — cu şase mai mult decit în vechiul parlament. Partidul liberal democrat a obţinut 11­­mandate. CARE ESTE ADEVĂRATUL SCOP AL ORGANIZAŢIEI „DATA INTERNATIONAL“ COLOMBO — Agerpres . La 30 martie, săptămînalul „Tribune“ re­latează despre o nouă­­ încercare a imperialiştilor americani de a lărgi reţeaua lor de spionaj în alte ţări, inclusiv Ceylonul, în acest scop, FILE DIN JURNALUL UNUI COSMONAUT printre altele, proble­ma atitudinii sale şi a tovarăşilor săi faţă de colegii lor americani. „Salutăm zborurile lor, scrie autorul jur­nalului. Desigur nu trebuie să se minima­lizeze meritele perso­nale ale cosmonauţilor americani, dîrzenia şi curajul lor sunt dem­ne de toate laudele. Ei au făcut multe dacă se ţine seama de fap­tul că capsulele Pag. 3-a IVeşti din R. P. Ungară­ De curînd au început lucră­rile pentru extinderea ter­mocentralei din Banhida. Aici va fi instalată cea mai pu­ternică unitate energetică din R. P. Ungară — o turbină de 100 mW, un generator şi un ca­zan aliate la nivelul tehnicii mon­diale. Noua unitate energetică va intra în funcţiune la sfîrşitul a­­nului 1965. L­­a uzinele metalurgice „Lenin“ din Diósgyőr, lo­calitate situată în partea de nord a R. P. Ungare, şi-a în­ceput activitatea un grup de lu­crători în domeniul ciberneticii. A­ acest grup format din ingineri, e­­conomişti, matematicieni şi spe­cialişti în problemele organizării producţiei va furniza diferite date tehnice, de producţie şi economi­ce cu ajutorul unei maşini electro­nice de calcul care poate efectua 1300 operaţii aritmetice pe se­cundă. I­rigarea stepei Hortobágy a început de-abia în anii re­gimului popular, deşi a­­ceastă ideie s-a­ născut cu decenii în urmă. Intre localităţile Tisza­lok şi Hajduszovat a fost con­struit canalul principal de est, lung de aproape 100 km, care a adus apele Tisei în regiunile se­cetoase ale stepei Hortobágy. Planurile prevăd dezvoltarea con­tinuă a sistemelor de irigaţie. De pildă, în judeţul Hajdu-Bihar ur­mează să fie irigat un sfert din întreaga sa suprafaţă. Pentru noile construcţii de irigare vor fi efectuate importante lucrări în plasele Nagyhegyes şi Hajduszo­­boszlo. De asemenea, se prevede să se înceapă construirea cana­lului principal de vest pentru care sunt alocate în acest an 17 milioane de forinţi.­­ studiourile de filme din Bu­dapesta vor turna nu­­meroase filme de scurt metraj, de­­­ ştiinţă popularizată şi filme-re­­portaj, precum şi un mare număr de jurnale de actua­lităţi. Vor fi realizate filme do­cumentare despre peisajul Pustei Hortobágy şi a munţilor Matra, despre problemele educării tine­rilor, despre unele probleme de astronomie, despre viaţa plante­lor etc. 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 a 1 *% ;w ■ H Noul tip de vagott de tramvai cu remorcă articulată pus în circulaţie la Budapesta. Acest vagon dispune de 39 de locuri şi poate transporta 200 de pasageri

Next