Romînia Liberă, iulie 1963 (Anul 21, nr. 5819-5844)

1963-07-02 / nr. 5819

Marți 2­ iulie 1963 .— nr.:5819 ­­l­­u-i vorba numai despre­­ B­ ăiatul îi fusese două săptă­mâni în tabără şi-i aşteptase întoarcerea cu nerăbdarea, bu­curia şi emoţia proprii părinţilor care-şi iubesc copiii. Sîmbătă, în 28 iunie, cînd trebuia să sosească fiul, tatăl, mama şi surioara băiatului erau prezenţi în Gara de Nord, cu o jumătate de oră înainte de veni­rea trenului. Intîlnindu-se cu cel aşteptat s-au îmbrăţişat cu toţii şi­ au pornit spre ieşire, veseli şi fericiţi. Era ora 15. Familia s-a bucurat din nou cînd a găsit autobuzul 38 chiar în staţie. Şi pe deasupra, nici nu era aglomerat. — Patru de 65 — a solicitat omul, întinzînd taxatoarei o bancno­tă de 10 lei. Femeia de la casă a luat banii şi i-a eliberat cele patru bilete. Cînd călătorul le-a luat, două i-au căzut pe jos. Omul s-a aplecat, le-a ridi­cat şi a întins mina după rest. Taxatoarea i-a pus pe măsuţă , o monedă de 15 bani, alta de 25 de bani, una de 1 leu și 6 bancnote tot de cîte 1 leu. —­ Patru bilete nu costă 3,60, ci numai 2,60, tovarășă, a sesizat călă­torul. Așa că, mai am de primit 1 leu. — Ți l-am dat, numără bine ! — Poftiți să vedeți. Banii îi am încă în mînă. De aici n-am plecat. Controlați încă odată. — Eu n-am ce să număr, şi la­­să-mă în pace. — Dar nu-i cinstit ceea ce fa­ceţi, tovarăşă. Drept răspuns, taxatoarea a ripos­tat : — Dacă nu pleci din faţa casei şi nu mă laşi în pace, să ştii că te pocnesc. I-a pus mina în piept şi l-a îm­pins. Toată buna dispoziţie a călă­torului, toată bucuria lui a fost stricată de această funcţionară in­corectă. Ce avea de făcut ? Să con­tinue discuţia cu ea ? Degenera in­tr-un scandal şi aceasta în faţa co­piilor. Indignat şi enervat omul a încercat să-i afle identitatea. Dar taxatoarea n-avea numărul prins în piept. Cînd a rugat-o să-i spună indicativul, i-a replicat pe același ton de scandalagioaică : — Mai vrei și numărul, hai ? La capătul liniei ! Omul s-a dus pînă la capătul li­niei și prezentîndu-se din nou la ta­xatoare, a rugat-o să-i spună numă­rul. Răspunsul a fost iarăși imper­tinent : — întreabă de mine la Ploieşti. Du-te acolo şi caută pe mama. Perseverent, omul a solicitat aju­torul şoferului. Acesta s-a eschivat susţinînd că „n-o cunoaşte pe taxa­toare, deoarece el lucrează ca re­zervă“. A apelat la taxatorul care schimba pe femeie, dar acesta s-a scuzat susţinînd că el „este şofer“. Pînă­ la urmă omul s-a luat după taxatoare şi a găsit acolo, la capă­tul liniei, o controloare. De faţă cu taxatoarea, i-a explicat cele petrecu­te. Controloarea l-a ascultat cu amabilitate. în schimb, taxatoarea, pe acelaşi ton inadmisibil a inven­tat o poveste, potrivit căreia omul în cauză ar fi pierdut banii pe jos, apoi ar fi plecat în faţă, la scaun şi intr-un tirziu şi-ar fi adus amin­te c-3 n-a primit restul. Abia atunci ar fi venit la casă şi a încercat „s-o strîngă de gît“... Călătorul asculta stupefiat. De la controloare a aflat numărul taxatoa­rei : 8990. Bineînţeles că n-a mai primit restul. Dar de fapt el nu se dusese pînă la c­apătul liniei neutru a primi restul de 1 leu. Şi, în de­finitiv, nu este vorba numai despre rest. Problema este mict mai se­rioasă. Este vorba de atitudinea re­­probabilă a unor funcţionari în re­laţiile cu publicul. Pe lîngă mulţi oameni care te servesc civilizat, mai întîlneşti cite o figură primitivă, ne­cinstită, cum e cazul taxatoarei nr 8990, de pe linia autobuzului 38, care găsesc o plăcere sadică în a strica bucuria şi buna dispoziţie a­ oamenilor. Oare, împotriva acestei minorităţi de persoane înapoiate, colectivul de muncitori hernici şi serviabili de­­la I.T.B. nu pot îndrepta focul criticii lor pentru a-i aduce şi pe ei în rîndul oamenilor civilizaţi ? VASILE M­O­AN "Ministrul de externe al Austriei ne vizitează ţara Azi, marţi, soseşte la Bucureşti, lu I­liu Mănescu, ministrul afacerilor exter­­invitaţia ministrului afacerilor externe­­ ne al Austriei, dr. Bruno Kreisky, al Republicii Populare Române, Come- I Vizitele delegaţiei U. T. C. L. Duminică membrii delegaţiei U.T.C.L. condusă de Piotr Reşetov, preşedintele Comitetului organizaţiilor de tineret din U.R.S.S., au vizitat noile construcţii ale oraşului Bucureşti, Complexul social­­studenţesc „Grozăveşti", precum şi G.A.C. Sărăţeni din raionul Urziceni. Oaspeţii s-au întîlnit cu conducerea Universităţii Bucureşti, cu comitetul U.T.M. şi consiliul asociaţiei studen­ţeşti pe centrul universitar. Luni dimineaţa delegaţia U.T.C.L. a plecat îrntr-o călătorie prin ţară, în regiunea Ploieşti, oaspeţii au vizitat Rafinăria nr. 3” Teleajen,­iar în regiu­nea Bacău Combinatul chimic Borzeşti şi noile construcţii ale oraşului Oneşti. (Agerpres). O delegaţie a Consiliului păcii pe întreaga Indie a sosit in Capitală Luni dimineaţă a sosit în Capitală o delegaţie a Consiliului păcii pe întrea­ga­ Indie, care întreprinde o călătorie de bunăvoinţă in mai multe ţări din Europa. Delegaţia este condusă de Di­ „Ziua învăţătorului“ a fost sărbătorită în întreaga ţară Cu prilejul tradiţionalelor festivităţi la care au participat zeci de mii de învăţători şi profesori, educatoare, re­prezentanţi ai organelor locale de par­tid şi de stat, părinţi ai elevilor, au fost relevate importantele înfăptuiri din anii regimului democrat-popular în do­meniul învăţămîntului, precum şi munca plină de abnegaţie a celor cărora le este încredinţată educaţia tinerelor vlă­stare ale ţării. Totodată, învăţătorii şi profesorii au salutat cu bucurie măre­ţele victorii obţinute în ţara noastră în construirea socialismului şi, mulţumind partidului şi guvernului pentru atenţia acordată şcolii şi­­ slujitorilor ei, şi-au manifestat hotărît dorinţa de a contri­bui în continuare la dezvoltarea econo­miei naţionale şi înflorirea culturii so­cialiste............... în cadrul adunărilor au fost înmî­­nate premiile acordate de Ministerul învăţămîntului şi sfaturile populare pro­fesorilor care s-au evidenţiat în mun­ca de educare a tineretului, în acţiunea de răspândire a ştiinţei şi culturii­ în rândurile, largi ale poporului. , Tot în cinstea „Zilei învăţătorului", Ministe­rul Învăţăuitîntului a conferit diplome şi insigne de învăţător şi profesor frun­taş la aproximativ 500 cadre didactice. Festivităţile­ au fost urmate de pro­grame artistice, iar seara au fost orga­nizate reuniunii tovărăşeşti. (Agerpres) van Chanian Lall, membru al parlamen­tului indian, preşedintele Comitetului parlamentar de luptă pentru pace din India. Oaspeţii indieni au fost întâmpinaţi pe aeroportul Băneasa de prof. Stan­­ciu Stoian, secretarul grupului naţio­nal român al Uniunii interparlamentare, secretar general al Ligii române de prie­tenie cu popoarele din Asia și Africa și de acad. Geo. Bogza, vicepreședinte al Comitetului național pentru apărarea păcii din R. P. Română. Filmul „Codin” prezentat în avanpremieră Asociaţia danaştilor din R.P. Romina — A.C.I.N. —■ a organizat duminică di­­mineraţa la cinematograful „Vasile Ale­­csandri“ o întâlnire cu oameni de artă din Capitală. Cu acest prilej au fost prezentate în avanpremieră coproducţia româno-fran­­ceză „Codin“ distinsă... cu mai multe premii internaţionale, şi filmul docu­mentar experimental „Casa noastră ca o floare“, realizat de Studioul „Ale­xandru Sahia“, înainte de vizionare, preşedintele Consiliului cinematografiei, Mihnea Gheorghiu, a vorbit despre cele două filme şi a prezentat pe realizatorii lor. Asociaţia cineaştilor din R.P. Romînă va organiza în continuare asemenea în­tâlniri în cadrul cărora vor avea loc proiecţii ale unor filme realizate , de cinematografia românească şi mondială. (Agerpres) Lista de cîştiguri În depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştîguri TRAGEREA DE BAZA DIN 30 IUNIE 1963 np şi z%­o Seria obligaţiunii cîştigătoare Număru! obligaţiunii cîştigătoare Valoarea câştigurilor Parţial* 1 43.503 45 75.000 1 41.676 03 50.000 1 13.412 48 25.000 1 33.718 43 10.000 1 01.163 27 5.000 1 23.915 14 5.000 1 30.939 14 5.000 1 35.227 39 5.000 1 39.994 12 5.000 1 40.146 08 5.000 1 49.544 01 5.000­­ 57 373 21 5.000 Terminația seriei 60 346 27 2.000 60 529 36 2.000 60 876 48 2.000 600 68 18 800 600 76 23 800 600 92 45 800 1992-1 - România liberă Cald şi iarăşi cald. Străzile dogoresc, în casă e zăpuşeală. Şi mercurul termometrelor urcă mereu. „Luna lui Cuptor“ şi-a schimbat pe semne locul calendaristic... în aceste zile, ştrandurile sunt literalmente inundate de vizitatori. Aici cel puţin e mai multă verdeaţă şi apă rece din belşug, în clişeu . Duminică la ştrandul Izvor din Capitală Foto : C. SEDLINSKI Cea de-a XlV-a şedinţă a comisiei permanente CAER pentru agricultură între 25 şi 28 iunie 1963 a avut loc în oraşul Russe — R. P. Bulgaria — cea de-a XlV-a şedinţă a comisiei per­manente C.A.E.R. pentru agricultură. La şedinţă au luat parte delegaţii din partea­­R. P. Bulgaria, R. S. Ceho­slovace, R. D. Germane, R. P. Mon­gole, R. P. Polone, R. P. Romíne, R.P. Ungare şi Uniunii Sovietice. Comisia a analizat problema privind satisfacerea totală în perioada până în anul 1970 a necesarului ţărilor membre ale C.A.E.R. în seminţe de soi de ca­litate superioară de grîu, seminţe hi­bride de porumb, seminţe de soia, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, semin­ţe de ierburi graminee şi altor culturi şi a recomandat ţărilor membre ale C.A.E.R. să încheie acorduri comercia­le pe termen lung pentru livrarea re­ciprocă a s­eminţelor­ de soi mai sus menţionate în volumul stabilit. Au fost analizate rezultatele încercă­rilor internaţionale ale soiurilor desfă­şurate în ţările membre ale C.A.E.R. în anii 1961—1962 şi s-a aprobat pla­nul încercărilor internaţionale ale soiu­rilor pe anii 1964—1966 Analizînd datele preliminare ale ţări­lor membre ale C.A.E.R. privind ne­cesarul în tractoare, m­aşini agricole, îngrăşăminte minerale şi mijloace chi­mice pentru protecţia plantelor pe pe­rioada pînă în anul 1970, Comisia a considerat că este necesar să se trimi­tă datele menţionate organelor cores­punzătoare ale C.A.E.R. în vederea pregătirii propunerilor privind mărirea producţiei de mijloace tehnico-mate­­riale pentru nevoile agriculturii. Comisia a analizat rezultatele încer­cărilor comparative internaţionale ale unor maşini agricole desfăşurate în a­nul 1962 şi a aprobat planul încercă­rilor comparative internaţionale ale a­­cestor maşini pe anul 1964. La şedinţa comisiei a fost discutată problema privind elaborarea de propu­neri în vederea acordării de ajutor R.P. Mongole în dezvoltarea producţiei a­­gricole şi intensificarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice în domeniul agri­culturii în republică. Comisia a adoptat, de asemenea, re­comandări privind problemele veteri­nare, alimentaţia animalelor şi păsări­lor şi într-o serie de alte probleme de colaborare în domeniul agriculturii. Acordînd o mare atenţie coordonării eforturilor depuse de ţările membre ale C.A.E.R. în efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice în domeniul agri­culturii şi silviculturii. Comisia a ana­lizat şi a aprobat planul cercetărilor ştiinţifice în acest domeniu. Şedinţa comisiei s-a desfăşurat în spiritul colaborării frăţeşti şi ajutoru­lui reciproc. Cum efectuăm lucrările agricole de vară (Urmare din pag. 1-a) slab dezvoltat, pentru a nu scoate la suprafaţă substrat nefertil. Arăturile de vară atît cele desti­nate culturilor de toamnă cit şi cele pentru culturile de primăvară tre­buie făcute în mod obligatoriu cu grapa stelată, care lucrează în agre­gat cu plugul. O dată cu arătura, se va continua acţiunea de fertilizare a solului cu îngrăşăminte naturale şi chimice. Precipitaţiile abundente ce au că­zut în ultimul timp pe întreg cu­prinsul regiunii au refăcut rezerva de apă din sol, dînd astfel posibili­tate pentru efectuarea însămînţării pe suprafeţe cit mai mari a culturi­lor duble în miriştea orzului şi a griului de toamnă. în acest scop, este necesar să se execute arătura superficială de 12—15 cm în ziua re­coltatului, să se însămânţeze ime­diat porumb, iarbă de Sudan şi alte culturi furajere, însămînţarea tre­buie făcută la o adîncime cu 1—2 cm mai mare decit în mod obişnuit, după care se aplică o lucrare cu tă­vălugul. La Staţiunea experimentală Dobrogea, aplicîndu-se metodele a­­rătate, s-au obţinut peste 10 000 kg/ha masă verde de porumb. Efectuarea lucrărilor agricole de vară la timp şi la un înalt nivel a­­grotehnic reprezintă chezăşia obţi­nerii de producţii sporite şi asigură condiţii prielnice pentru recolta a­­nului viitor. Ing. P. TOMOROGA directorul Staţiunii experimentale Dobrogea Lista de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. Ieşite la sorţi La TRAGEREA SUPLIMENTARA DIN 30 IUNIE 1963 c 3 V CT 60 60 60 60 60 600 600 1519 Seria 54.543 53.716 02.029 14.611 05.466 18.698 22.336 28.052 39.212 03.965 06.508 23 741 24.282 26.572 30.687 31.651 36.611 49.988 51.567 Terminaţia seriei 019 401 704 841 897 47 76 N-rd­ Valoarea câștigurilor Parțială ~ 27 43 46 04 21 17 49 08 34 40 34 33 31 33 21 10 2901 48 23 05 31 25 36 39 25 100.000 50.000 25.000 25.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 800 800 SCURTE ŞTIRI EXTERNE Tratative cu privire la crearea Federaţiei Africii de Est KAMPALA­­ (Agerpres). — In capitala statului Uganda — situat pe malul lacului Victoria — au sosit la 29 iunie primul ministru al Ker­nyei, Jomo Kenyatta, şi preşedintele statului Tangank­a, Julius Nyerere, pentru a continua tratativele cu privire la crearea Federaţiei Africii Răsăritene. Primul ministru al sta­tului Uganda, Milton Obote, Jomo Kenyatta şi Julius Nyerere urmează să examineze proiectul de constitu­ţie al Federaţiei, elaborat de un grup de lucri, şi să discute alte probleme privind realizarea unei strînse unităţi între cele trei ţări. Telegrama adresată regelui Paul de comisia internaţională pentru amnistierea deţinuţilor politici din Grecia PARIS — Agerpres : Comisia in­ternaţională pentru amnistierea ge­nerală a deţinuţilor politici şi pen­­tru respectarea drepturilor omului in Grecia a adresat regelui Greciei, Paul, o telegramă în care ii cere să amnistieze pe deţinuţii politici greci, care de mulţi ani lincezesc în închi­sori­ Comisia internaţională a comu­nicat că pe adresa comitetelor sale naţionale continuă să sosească nu­meroase scrisori în sprijinul acestei cereri, inclusiv din partea unor per­sonalităţi marcante. oraşul Arreville, primul tîrg inter­naţional din istoria Algeriei indepen­dente. A treia aniversare a proclamării independenţei Congoului LEOPOLDVILLE — Agerpres . La 30 iunie in Republica Congo — fostă colonie belgiană — a avut loc cea de-a treia aniversare a proclamării independenţei ţării. Intr-un cadru festiv, preşedintele republicii a înăl­ţat noul drapel de stat al Congo-ului. La Leopoldville s-a desfăşurat o pa­radă militară a unităţilor armatei na­ţionale congoleze. Cea de-a treia a­­niversare a independenţei a fost în­­timpinată de poporul congolez în condiţii grele. Nivelul de trai al populaţiei scade catastrofal. Principa­lele probleme — problema Katangăi, restabilirea economiei naţionale, li­chidarea preponderenţei monopoluri­lor străine — au­ rămas în mod prac­tic nerezolvate. Grupările reacţionare de la Leopoldville şi din provincii desfăşoară cu intensitate o activitate nefastă pentru această ţară. Reacţiu­­nea continuă să deţină în insula Bo­­labemba pe Antoine Gizenga, luptă­tor dîrz pentru independenţa ţării. Evacuarea unor baze militare americane din naroc RABAT — Agerpres . Începînd de la 29 iunie, drapelul Marocului flu­tura deasupra fostei baze militare a­­mericane de la Benguerir, situată la 70 kilometri de Marrakech. După cum relatează agenţia France Presse, a­­ceastă bază a fost complet evacuată, iar personalul american a fost mutat în Statele Unite sau la alte baze din Europa. Autorităţile marocane au a­­nunţat că o parte a acestei baze va fi folosită pentru agricultură şi plan­taţii citrice. Totodată, relatează a­­genţia, bazele americane de la Keni­­tra şi Sidi Slimane, situate la 50 km nord de Rabat, precum şi baza de la Nouacceur, din apropiere de Casa­blanca, au fost aproape evacuate şi vor fi predate autorităţilor marocane la sfârşitul acestui an. Protest împotriva Intervenţiei Ambasadei s. U­. A. în campania electorală din Chile SANTIAGO DE CHILE — Ager­pres . După cum anunţă ziarul chilian „Ultima Hora" Salomon Corbaian, secretarul general al Partidului socia­list din Chile, secretarul Organizaţiei pentru sprijinirea candidaturii sena­torului George Salvador la postul de preşedinte al republicii, a protestat pe lingă preşedintele Alessandri împotri­va intervenţiei Ambasadei S.U.A. în actuala campanie electorală. După în­­tîlnirea cu preşedintele Alessandri, S. Corbaian a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că posedă dovezi evidente ale amestecului american. Printre acestea, Corbaian a enumerat manifeste difuzate de serviciul de in­formaţii al Ambasadei S.U.A., scrisori conţinând instrucţiuni pentru submina­rea mişcării sindicale chiliene, pre­cum şi fotografii ale unor cecuri des­tinate mituirii unor lideri sindicali, îndeletnicirile contrarevoluţionarilor cubani NEW YORK — Agerpres . In ziare apar tot mai des ştiri care atestă că emigranţii contrarevoluţionari cu­­bani care s-au aciuat în S.U.A. for­mează drojdia societăţii, şi că, în rîndul lor se vădeşte tot mai mult descompunerea. Mulţi emigranţi se îndeletnicesc nestingheriţi cu con­trabanda, se dedau la escrocherii şi alte afaceri murdare. După cum re­latează ziarul „New York Times“ contrarevoluţionarul cuban Irenaldo Baez Garcia, fost poliţist sub regi­mul dictatorial al lui Batista, s-a Îndeletnicit In S.U.A. cu vînzarea de bilete ale unei „companii de na­vigaţii“, născocită de ei, care ar face curse regulate intre Miami şi Havana, conferinţa pentru dizolvarea Federaţiei Phodesiei şi Netassal­ildului SALISBURY. — Agerpres : Confe­rinţa pentru dizolvarea Federaţiei Rho­­desiei şi Nyassalandului care s-a des­chis la 28 iunie în localitatea Victoria Falls îşi continuă lucrările. In comuni­catul dat publicităţii după şedinţele din 29 iunie se subliniază că participanţii la conferinţă au discutat problemele financiare, problema atribuirii naţiona­lităţii cetăţenilor federaţiei, precum şi atribuţiile Curţii supreme. Comitetul experţilor financiari creat în vederea studierii problemei distribuirii fondu­lui monetar şi a datoriei publice care este evaluată la aproximativ 300 mili­oane lire sterline, urmează să prezin­te un raport preliminar. Ratificarea rezultatelor definitive ale alegerilor din Peru LIMA — Agerpres : Consiliul na­ţional electoral din Peru a ratificat rezultatele definitive ale alegerilor prezidenţiale care au avut loc la 9 iunie. După cum se arată în comu­nicatul dat publicităţii cu acest pri­lej, din 1.814.568 voturi valabile, Fernando Belaunde Terry a obţinut 708.662 ; Victor Haya de la Torre — 623.501 ; Manuel Odria — 463.085; şi Mario Samame — 19.320. Noul preşedinte al Perului, Fernando Belaunde Terry urmează să pri­mească, la 28 iulie, împuternicirile din partea guvernului militar. Manifestaţii antirasiste in S.U.A. NEW YORK — Agerpres . In mai multe oraşe ale Statelor Unite au avut loc sîmbătă manifestaţii, la care au participat un mare număr de cetăţeni albi şi de culoare, exprimîndu-şi pro­testul faţă de politica de discriminare rasială practicată în statele din sudul S.U.A. In cartierul populaţiei de cu­loare din New York, Harlem, au avut loc defilări organizate de Asociaţiile americane pentru sprijinirea drepturi­lor democratice ale cetăţenilor de cu­loare, în statul Mississippi, la Green­ville, un grup de studenţi de culoare au demonstrat într-unul din parcurile oraşului „rezervat numai pentru albi". Poliţia a intervenit, arestînd 10 stu­denţi, în statul California, în localita­tea Torrance, cetățeni negri au de­monstrat într-unul din cartierele noi ale orașului. Scăderea producţiei in industria metalurgică vest-germană BONN -1­ (Agerpres). Luând cuvân­tul , 28 iunie, la Düsseldorf, în ca­drul adunării membrilor Federaţiei in­dustriaşilor vest-germani din siderurgie şi metalurgie, preşedintele acestei Fe­deraţii, Sohl, a prezentat un raport în care a schiţat în culori destul de sum­bre tabloul situaţiei în care se află in­dustria metalurgică vest-germană. „Ra­reori industria metalurgică germană s-a aflat în faţa unor greutăţi atât de mari ca în ultimii doi ani“, a declarat el. „Sun­tem­ nevoiţi, a spus Sohl în continuare, să constatăm astăzi slaba dezvoltare a acesteia“. Sohl a arătat, între altele, că, începînd din 1961, în Germania occi­dentală s-a redus continuu producţia de oţel. „Din păcate, a spus Sohl, sun­tem­ nevoiţi să declarăm că acest pro­ces de reducere a producţiei de oţel se intensifică şi mai mult în primul se­mestru al anului 1963“. Deschiderea primului Tîrg internaţional din istoria Algeriei independente ALGER — Agerpres . In seara zilei de 29 iunie, Ben Bella, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în prezenţa miniştrilor şi membrilor corpului diplomatic, a deschis în Zece ani de activitate a Institutului de cercetări economice al Academiei R.P.R. în aula Academiei R.P. Române a a­­vut loc luni după-amiaza o şedinţă festivă cu prilejul împlinirii a zece ani de activitate a Institutului de cerce­tări economice al Academiei. Au luat parte academicieni, membri corespondenţi ai Academiei, reprezen­tanţi ai conducerii unor ministere eco­nomice, cercetători ai institutelor Aca­demiei, cadre didactice din învăţămîn­­tul superior economic, alţi oameni de ştiinţă şi cultură. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Athanase Joja, membru în prezidiul Academiei, care, în numele conducerii Academiei R.P. Romíné şi al secţiei de ştiinţe economice, filozo­fice şi juridice a felicitat călduros co­lectivul Institutului. Prof. Roman Moldovan, membru co­respondent al Academiei R. P. Romí­né, directorul Institutului de cercetări economice a prezentat un raport pri­vind activitatea Institutului în cei zece ani care au trecut de la înființarea sa. Colectivul Institutului de cercetări e­­conomice al Academiei R. P. Române a fost felicitat apoi de prof. univ. Ma­rin Lupu, rectorul Institutului de ştiin­ţe economice şi acad. Vasile Malinschi, membru în prezidiul Academiei R. P. Române. La sfârşitul şedinţei s-a dat citire unei telegrame adresate C.C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care colectivul Institutului de cer­cetări economice al Academiei R. P. Române îşi exprimă profunda sa re­cunoştinţă pentru sprijinul permanent acordat de partid muncii de cercetare în domeniul economiei şi se angajează să întărească tot mai mult legătura cercetării economice cu viaţa, pentru a contribui la rezolvarea diferitelor pro­bleme ridicate de practica construcţiei socialiste în ţara noastră. (Agerpres). Lista de cîştiguri în obiecte DIN 30 IUNIE 1963 la depunerile pe librete de economii cu dobîndă şi cîştiguri TRAGEREA PENTRU TRIMESTRUL II. 1963 Titularii libretelor de economii cu dobîndă Şi cîştiguri ieşite la sorţi pot alege, în limita valorii cîştigurilor ce li se cuvin, obiectele preferate. Obiectele se vor ridica de la casele raionale de economii de care depind unităţile care au emis libretele cu do­bîndă şi cîştiguri ieşite la sorţi. Diferenţele în plus sau în minus între valoarea obiectelor alese şi valoarea cîştigurilor, se lichidează un numerar la înmînarea obiectelor. «ii 111 I î Numărul Valoarea cîștigurilor libretului cîștigător Partiala Totali ! 148.457 10.0001 249.048 10.0001 357.100 10.0001 429.374 10.0001 697.658 10.000­1 798.476 10.0001 846.359 10.0001 917.249 10.000 1 1.245.371 10.0001 1.306.495 10.000 100.000 Terminația libr. 14 07.658 5.000 14 91.476 5.000 140.000 14 30.377 2.000 14 30.870 2.000 14 73.268 2.000 14 76.202 2.000 14 87.451 2.000 14 96.946 2.000 168.000 140 6.572 1.000 140 7.473 1.000 280.000 140 3.874 500 140 4.640 500 140 5.132 500 140 7.449 500 140 8.924 500 350.000 1.102 Total cîștiguri în obiecte 1.038.000 Recepţie oferită de ambasadorul Republicii Ghana Ambasadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al Republicii Ghana în R. P. Romînă, E. K. Dadzie, a oferit luni seara o recepţie în saloanele Casei Cen­trale a Armatei cu prilejul celei de-a treia aniversări a proclamării Republi­cii Ghana. La recepţie au luat parte tovarăşii : Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, Corneliu Mănescu, minis­trul Afacerilor Externe, Ştefan Bălan, ministrul Învăţămîntului, Ioan Constant Manoliu, ministrul Justiţiei, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, academicieni şi alţi oameni de Ştiinţă şi cultură, ziarişti. Au luat parte şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi în R. P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) Tragerea la sorţi a libretelor de economii C. E. C cu cîştiguri La 30 iunie 1963 a avut loc tragerea la sorţi pentru trimestrul II a.c., a li­bretelor de economii cu cîştigul. La această tragere la sorţi au ieşit câştigătoare libretele C.E.C. cu cîştiguri ale căror terminaţii au următoarele nu­mere : 973 cu 250% ; 632 cu 200% ; 599 cu 100% ; 377 cu 50% ; 008, 055, 191, 268, 415, 583, 696, 770, 785, 898 și 975 cu 25%. Câștigurile ce revin acestor librete se calculează în raport cu soldul mediu pe care l-au avut libretele respective, în trimestrul 11/1963. Pag. 3-a Defecţiuni tehnice la bordul batiscafului „Trieste" NEW YORK — Agerpres . Ministe­rul marinei S.U.A. a anunţat, la 30 iunie, că batiscaful, „Trieste“ care a efectuat cercetări în vederea găsirii epa­vei submarinului nuclear american „Thresher“ va înceta activitatea sa în regiunea din oceanul Atlantic, unde se bănuieşte că s-a scufundat submarinul şi se va înapoia în portul Boston. Po­trivit agenţiei Associated Press cercetă­rile efectuate nu au dat nici un re­zultat. Ultima lansare a lui „Trieste“ care a avut loc la 30 iunie, a trebuit să fie întreruptă după aproximativ două ore din cauza unor defecțiuni tehnice constatate la bordul batiscafului. VESTI DIN TARILE SOCIALISTE U.R.S.S. MOSCOVA­­ (Agerpres). — TASS transmite : In Editura de stat pentru literatură politică din Moscova a a­­­­părut lucrarea „Din istoria marxis­mului şi a mişcării muncitoreşti in­ternaţionale“, care este o continuare a culegerilor „Din istoria formării şi dezvoltării marxismului“ (1959) şi „Din istoria marxismului“ (1961). Noua lucrare a fost elaborată de co­laboratorii Institutului de marxism­­leninism de pe lingă C.C. al P.C.U.S. In noua culegere sunt incluse ma­terialele despre stadiul actual al cer- I cetărilor ştiinţifice într-o serie de­­ probleme privind formarea filozofiei­­ marxiste şi sunt demascate născociri- a­le autorilor burghezi, care tind să­­ denatureze geneza şi esenţa marxis­mului, în special prin opunerea ar­tificială a lucrărilor timpurii ale lui Marx, lucrărilor sale de maturitate, în culegere sunt tratate unele pro­bleme ale dezvoltării teoriei econo­mice a lui Marx pe baza manuscri­selor economice din anii 1857—1858. O serie de articole cuprinse în cu­legere se referă la activitatea de con­ducători ai mişcării proletare inter­naţionale desfăşurată de Marx şi En­gels. în culegere se acordă, de ase­menea, atenţie propagării de către Marx şi Engels a experienţei istorico­­mondiale a Comunei din Paris, luptei lor împotriva elementelor reformiste şi sectare din sinul Internaţionalei­­ etc. R. P. CHINEZĂ NANKIN 1 (Agerpres). — Re­cent, in provincia Tzian a fost terminată construcţia unei mari sta­fii electrice de pompare cu o pu­tere de 6.400 kW. Cu ajutorul ei vor fi irigate 42.000 ha, cultivate cu orez. In prezent, aici se con­struieşte o a doua stafie, iar ulte­rior va începe şi construcţia celei de-a treia staţii electrice de pom­pare. Simultan, vor fi construite noi linii pentru transportul de cu­rent electric, canale de irigaţie şi alte obiective ajutătoare. R. P. BULGARIA SOFIA­­ (Agerpres). — B.T.A. transmite : R.P. Bulgaria are o ve­che tradiţie în ceea ce priveşte pro­­g­ducţia uleiului de trandafiri. In ul­­­­timul timp, s-au dezvoltat mult şi­­ alte culturi destinate extracţiei ale­­g­­urilor eterice. Astfel, în toamna a­ a­nului 1962 şi în primăvara acestui­­ an au fost plantate 8.000 hectare cu o mentă din care se extrage ulei­­ de calitate superioară. Anul trecut a­­ fost depăşit în mod considerabil pla­­g­­ul producţiei uleiului de levănţică. 8 în ultimii ani colectiviştii bulgari­­ cultivă cu succes busuiocul pentru­­ extracţia de eugenol, ulei folosit­ă mult în medicină şi cosmetică. în­­ munţii Bulgariei creşte din abunden­­­­ţă greghetinul cu frunze aromate , din care se extrage un ulei folosit 8 mult în industria de cosmetice. Cu­­ doi ani în urmă s-a obţinut pentru­­ prima dată din florile de salcîm şi 8 liliac extrasul „absolut“, folosit în­­ parfumerie ca o materie primă pre­­g ţioasă. B ULAN-BATOR 1 (Agerpres). — g După cum anunţă Montame, anul 8 acesta volumul lucrărilor de cer- g cetări geologice va depăși cu 42 % la sută volumul de lucrări desti-­­ nate descoperirii de minereuri e­­g­­ectual­e în Mongolia în cursul a- 8­nului 1962. In anul 1962 teritoriul­­ Mongoliei a fost străbătut de a­­g proape 40 echipe de geologi a că- 8 ror muncă s-a soldat cu impor- | tante rezultate: in multe regiuni­­ ale tării au fost descoperite ză- 8 caminte de cupru, iar în armacu- | iile Selenghin și Baianhongor —­g zăcăminte aurifere. Au fost desco­perite, de asemenea, importante 8 zăcăminte de bauxită, huilă, cris- g­­al de stincă și tumultu etc. ? R. P. POLONĂ VARȘOVIA 1 (Agerpres). — P.A.P. transmite : în ultimii doi ani, în R.P. Polonă au fost descoperite bogate zăcăminte de gaze naturale, în această perioadă rezervele exploa­tabile de gaze naturale au sporit cu 17 miliarde metri cubi, ceea ce re­prezintă depășirea planului pe în­tregul cincinal. ©CX)COCX)COCOC»OOC500000pCOOOOSOOOOC eOOOOOOOCOOODOeOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOCOaOOOOOOOOOCX^OC'COOOjI 8 'aoooaooocoaoecoeooooeoaoa©aoooaoaoe©ao«oooooooae>aeaoaoaoaoooo^B«50oooaoooo«ooooooaoooooaoaoooooer6 t o i 8 8 8 8 R. P. MONGOLĂ8

Next