Romînia Liberă, septembrie 1963 (Anul 21, nr. 5871-5895)

1963-09-01 / nr. 5871

Proletari din toate țurile, uniți-vă! mâni liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ 6 pagini — 30 bani­­ Duminică 1 septembrie 1063 Fiecare zi cîştigată pe şantier — mai multe produse economiei naţionale iNTERIF” ŞI LA CAPACITATEA PROIECTATĂ Planul de inves­tiţii pe anul 1963 este în plină des­făşurare, pe şantie­re constructorii ob­­ţinînd importante succese în muncă.­­ De la începutul anului, au fost puse în funcţiune obiective importante ale planului de investiţii prevăzute pentru acest an, cel de a­l patrulea al planului de şase ani. In urma îmbunătăţirii activităţii pe şantiere, unele capacităţi de producţie au putut fi date în func­ţiune înainte de termenele planifi­cate, cum sunt : linia de laminare a profilelor uşoare de la Combinatul siderurgic Hunedoara, după 16 luni de la începerea lucrării, instalaţia de reformare catalitică de la Rafinăria Brazi, în 18 luni, iar Fabrica de con­serve „Ovidiu“ a fost dată în func­ţiune în numai 7 luni. Acestea sunt numai cîteva din numeroasele lu­crări la care termenele de dare în funcţiune au fost scurtate simţitor, mărindu-se astfel eficienţa economi­că a investiţiilor. Succesele obţinute sunt rezultatul măsurilor luate în ultimii ani cu privire la o mai bună asigurare a lucrărilor cu documentaţii, al core­lării judicioase a termenelor de­ li­­vrare a utilajelor, al continuei îm­bunătăţiri a organizării muncii pe şantiere, precum şi al cunoaşterii din timp a sarcinilor pentru anul următor. De asemenea, munca de a­­vizare a documentaţiilor tehnice de investiţii şi de introducere a lucră­rilor în plan a fost îmbunătăţită printr-o colaborare mai operativă între C.S.P. şi C.S.C.A.S. Cu toate acestea, în îndeplinirea planului pe primele şapte luni ale anului se constată unele rămîneri în urmă, cu consecinţe negative asu­pra planului de punere în funcţiune, care, aşa cum se ştie, este indicato­rul de bază al planului de investiţii. Or, nerespectarea termenelor de pu­nere în funcţiune conform planului determină lipsirea economiei naţio­nale de produsele pe care trebuie să le dea noile capacităţi şi creşterea costului lucrărilor datorită cheltuie­lilor de tot felul pe care le provoa­că prelungirea duratei de execuţie. Uneori rămînerile în urmă în ce priveşte nerealizarea termenelor de punere în funcţiune conform planu­lui se datoresc unor deficienţe care au mai avut loc în asigurarea docu­mentaţiei necesare execuţiei lucră­rilor. Astfel, pentru secţia de cărămizi magnezitice de la Fabrica de pro­duse refractare — Dej, Ministerul Industriei Construcţiilor, prin insti­tutul său de proiectări (I.R.C.M.C.), n-a asigurat la timp unele docu­mentaţii tehnice, iar în alte cazuri şi calitatea acestora a lăsat de dorit. Deficienţe în asigurarea la termen şi de calitate corespunzătoare a lu­crărilor cu documentaţii de execu­ţie s-au constatat şi pe unele şan­tiere ale Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini. Neasigu­­rarea la timp a documentaţiilor teh­nice de execuţie a dus la întîrzieri în execuţia unor lucrări de construc­ţii şi în agricultură, aşa cum s-a în­tâmplat cu unele lucrări de alimen­tare cu apă, spaţii de depozitare etc. Deşi planul de investiţii pe anul 1963 a fost aprobat din luna august 1962 şi existau deci condiţii pentru or-­­­ganizarea la timp a şantierelor, nu toate organizaţiile de construcţii au acordat atenţie corespunzătoare a­­provizionării tehnico-materiale şi organizării lucrărilor pe şantiere astfel încît să se asigure o continui­tate în desfăşurarea ritmică a lucră­rilor în tot cursul anului. Legat de această problemă, este asigurarea la timp a şantierelor cu utilajele tehnologice. Din anul 1950 pînă în prezent, vo­lumul utilajelor pentru investiţii produse în ţară a crescut de circa 9 ori, iar gama lor s-a îmbo­găţit mult. Industria noastră con­structoare de maşini produce utilaje complexe de înaltă tehnicitate, asi­­gurînd în mare parte maşinile şi instalaţiile necesare lucrărilor pre­văzute în planul de investiţii. De aici, apare necesitatea ca be­neficiarii de investiţii să precizeze din timp caracteristicile şi terme­nele de predare a utilajelor pe şan­tiere, urmărindu-se în primul rînd corelarea acestora cu cele de punere în funcţiune a noilor capacităţi. Si­tuaţia în acest domeniu s-a îmbună­tăţit mult faţă de anii anteriori, ti­tularii de investiţii dispunînd de un decalaj de cca 5 luni faţă de înce­perea anului de plan, timp în care au putut să pună la dispoziţia uzi­nelor furnizoare documentaţiile ne­cesare pentru fabricarea utilajelor. Din păcate însă, unele lucrări de investiţii au fost întîrziate din cau­za neasigurării la timp cu utilaje. Instalaţia de zgură granulată şi fa­brica de var de la Combinatul side­rurgic Reşiţa nu au intrat în func­ţiune la termenul planificat, deoa­rece uzinele „Unio“ Satu-Mare nu au respectat termenul contractual de livrare a unor utilaje de bază. Şi uzinele „Vulcan“ Bucureşti au întîr­­ziat livrarea de utilaje destinate unor obiective industriale. Pînă la sfîrşitul anului, au mai rămas patru luni. în această perioa­dă, conform sarcinilor de plan ur­mează să fie date în funcţiune im­portante capacităţi de producţie. Ţinînd seamă de faptul că există rămîneri în urmă la unele şantiere care, conform planului, trebuie să intre în funcţiune în anul în curs, este necesar ca organizaţiile de con­strucţii să fie ajutate de către titu­larii de investiţii şi de către orga­nele tutelare ale organizaţiilor de construcţii-montaj, în vederea inten­sificării ritmului de execuţie şi re­cuperării rămînerilor în urmă, pen­tru încadrarea în graficul de eşalo­nare a execuţiei lucrărilor. Timpul care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului trebuie să constituie pentru constructori o perioadă de activitate intensă şi rodnică, astfel ca obiectivele prevăzute în planul de investiţii cu sarcina de punere în funcţiune a capacităţilor în 1963 să fie asigurate. Importante fonduri de investiţii menite să asigure în continuare (Continuare in pag. 6-a) ing. I. Moldovan director adjunct în Direcţia investiții din C.S­ P. Randament sporit prin extinderea forajului cu turbina plan Colectivul trustului de explorări geo­logice din Ministerul Industriei Petro­lului și Chimiei a extins anul acesta forajul cu turbina, metodă care asigură un randament sporit. Ca urmare, viteza de lucru a crescut în cele șapte luni cu 19 la sută. Aceasta i-a ajutat pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii trus­tului să sape în plus faţă de 4 600 ml, adică 26 de sonde. Petroliştii de aici au folosit cu succes în activitatea lor şi alte metode înain­tate care au mărit de asemenea, produc­tivitatea muncii şi au contribuit la re­ducerea preţului de cost pe metru forat cu 2,2 la sută. (Agerpres) AZI VĂ INFORMĂM DESRRFs Modificări în circulaţia tramvaielor 17 şi 21 şi a autobuzului 44 Pentru descongestionarea circulaţiei în Piaţa Unirii şi ca o măsură în vederea sistematizării acestei zone a Capitalei, în­­cepînd de azi tramvaiele 17 şi 21 îşi vor schimba trase­ul pe porţiunea dintre Piaţa 1848 (Calea Moşilor) şi strada Cuţitul de Argint. Din Calea Moşilor ele vor par­curge în ambele sensuri actualul traseu al liniei 1 pînă la podul Timpuri Noi, de unde vor merge prin străzile Lînărici şi Gheorghe Şincai, iar din Calea Şerban Vodă îşi vor relua traseul obişnuit. Incepînd cu aceeaşi dată autobuzele li­niei 44 vor circula pe ambele sensuri prin Calea Şerban Vodă. Noi sate electrificata BACĂU (coresp. R.I.).­­ Zilele acestea pe uliţele şi în casele colectiviştilor din sa­tele Dochia, Fauri, Secuieni, Floreşti, Gi­­rov şi Conţeşti s-a aprins, pentru prima dată, lumina becurilor electrice. De la în­ceputul anului şi pînă acum în cuprinsul regiunii Bacău au fost electrificate 36 de sate. In alte două sate, la Lunca-Filipeni şi Bîrzoveni, reţeaua electrică va fi pusă sub tensiune zilele acestea. în prezent nu­mărul satelor electrificate din regiunea Bacău se ridică la 335. Expoziţia zootehnică a regiunii Cluj CLUJ (coresp. R. I.).­­ Ieri a avut loc la Cluj inaugurarea festivă a primei ex­poziţii zootehnice din această regiune. Situată pe teritoriul fermei didactice a Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“ din localitate, expoziţia, va rămîne des­chisă timp de 15 zile. Vizitatorii pot vedea aici un număr de peste 1000 de animale domestice, de mare productivitate selecţionate din gospodăriile de stat şi colective şi staţiunea experimentală din regiune, în cadrul expoziţiei, în zilele ce vor urma, se vor efectua schimburi de expe­rienţă între crescătorii fruntaşi de animale, vor rula filme documentare, se vor ţine conferinţe etc. Comisia de organizare a expoziţiei a premiat un număr de 125 de crescători fruntaşi de animale cu diferite premii în obiecte. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septem­brie se prevede următorul timp probabil : Vreme instabilă, cu cer schimbător. Vor cădea ploi de scurtă durată, mai frecvente în nordul ţării. Vînt potrivit. Temperatura în general staţionară. Minimele vor fi cuprinse intre 7 la 17 grade, iar ma­ximele între 18 la 28 grade. Au Început recoltările de toamnă, în aproape toate regiunile se strlnge recolta de floarea-soarelui, iar In cele din sudul ţi vestul ţârii sfecla de zahăr. în unele regiuni a Început şi culesul porumbului din soiurile şi hibrizii timpurii, In Întreaga ţară continuă intens recoltarea fasolei, a porumbului pentru siloz şi a trifolie­­nelor pentru săminţă. Potrivit datelor Consiliului Supe­rior al Agriculturii, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr au fost recoltate pină la sfîrşitul acestei săptămini de pe aproape 10 la sută din suprafeţele cultivate, iar fasolea in proporţie de 65 la sută. Au fost insilozate 3 800 000 tone nutreţuri. Anul acesta, recoltările de toamnă au început mai devreme datorită timpului călduros din luna august şi se vor desfăşura intr-o perioadă mai scurtă decit in alţi ani. Unităţile a­­gricole socialiste au luat măsuri pentru executarea recoltării, trans­portului şi depozitării la vreme şi fără pierderi şi efectuarea in bane condiţii agrotehnice a lucrărilor de pregătire a terenului şi a însămînţă­rilor de toamnă. Ele recoltează în primul rlnd culturile de pe terenurile ce urmează să fie Insămlnţate In toamna aceasta şi fac deîndată ară­turi. In toate regiunile se fac ultimele pregătiri pentru executarea In epoca optimă a semănatului griului şi a ce­lorlalte culturi de toamnă, condiţie principală pentru obţinerea unor re­colte sporite In anul viitor. (Agerpres) RADUCU PANTELIE colectivist Buletinul muncilor agricole M mm ÎSălire ■ ga I Prin soluţiile date, Institutul de cercetări în construcţii şi economia construcţiilor îşi aduce o însemnată con­tribuţie la promovarea tehnicii noi în domeniul construcţiilor. In introducerea procedeelor şi metodelor noi spe­cialiştii Institutului acordă permanent asistenţă tehnică şantierelor. In clişeu : Una din realizările Institutului: panouri mari de beton finisate chiar din fabricaţie, cu placaje din plăci ceramice smălţuite care dau un aspect estetic clădirilor. Fotó : AGERPRES La exploatarea minieră Teliuc există pe lîngă sectorul subteran şi un sector de exploatare a minereului la suprafaţă în carieră. Atei munca se face aproape în întregime cu mijloace mecanizate. Fotografia noas­tră vă redă un aspect de la exploata­rea minereului de fier în carieră. Foto : agerpres RITM SUSŢINUT LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ Recoltează porumbul Sub îndrumarea inginerilor, mem­brii celor două gospodării colective din comuna Mihăieşti, raionul Dră­­găneşti-Olt au trecut la recoltatul culturilor de­ porumb şi floarea soa­relui. Numai în primele zile s-au re­coltat peste 900 de hectare din su­prafaţa cultivată Mai avansaţi cu aceste lucrări sunt colectiviştii din gospodăria „Octombrie Roşu“ care au recoltat 85 la sută din suprafaţa însămînţată cu aceste culturi. Tot în gospodăria amintită, paralel cu recol­tatul, s-au selecţionat şi triorat 40 tone de grîu necesare însămînţărilor de toamnă. Executarea în timpul optim şi de bună calitate a lucrărilor de toamnă stă în atenţia tuturor unităţilor agri­cole din regiunea Dobrogea. La a­­ceastă dată sunt terminate arăturile de vară iar pe mai mult de jumătate din această suprafaţă s-a pregătit patul germinativ. In prezent, peste 80 la sută din maşinile ce vor lucra în campania de toamnă sunt puse la punct. între 15 august şi 15 septembrie au fost or­ganizate la Casa agronomului din Constanţa cursuri de instruire cu toţi şefii de brigăzi din S.M.T. pu­­nîndu-se un accent deosebit pe mă­surile privind exploatarea maşinilor noi, primite de unităţi, cum ar fi tractorul U-650 şi altele. în fiecare gospodărie colectivă se cunosc precis suprafeţele unde vor fi însămînţate culturile de toamnă. Ele au şi fost repartizate pe mecani­zatorii care vor răspunde de calita­tea lucrărilor şi de producţiile de pe solele respective, în toate unităţile se fac pregătiri intense în vederea executării la timp a recoltării culturilor tîrzii. Tov. Va­­sile Moise, vicepreşedintele gospodă­riei colective ,,Cuza Vodă” din raio­nul Medgidia, ne-a spus că respec­BACĂU (coresp. R. I.). — Timp de 8 zile peste 70 de brigadieri hortiviticoli din gospodăriile colective care au posibilităţi de dezvoltare a sectorului pomiviticol, au urmat un curs de pregătire la Casa agro­nomului din Călugăra-Bacău. Cînd recomandările consiliului agri­­­col regional, privitoare la recoltarea porumbului, aici s-au organizat bri­găzi şi echipe, cu indicaţia de a se stringe mai întîi porumbul de pe so­lele ce vor fi însămînţate cu grîu şi alte culturi de toamnă. „Gospodăriile agricole de stat, ne-a spus Iov. Lambru, directorul­­Trustului Gostat Constanţa, şi-au de­păşit prevederile planului la arătu­rile de vară. Pentru pregătirea patului germi­nativ au fost încorporate în sol în­grăşăminte naturale pe suprafaţa de 2.900 hectare, iar îngrăşăminte chi­mice pe 37.500 hectare, întreaga can­titate de sămînţă de grîu necesară a fost condiţionată. în ceea ce pri­veşte recoltatul porumbului, toate unităţile sînt pregătite, pentru acea­stă lucrare*. Spre deosebire de anii trecuţi, la gospodăriile de stat se vor folosi în această toamnă maşini pentru cules ştiuleţi. In acest scop, au fost pregă­tiţi oamenii care le vor deservi. Me­canicii şefi ai gospodăriilor de stat au fost şi ei instruiti în vederea fo­losirii maşinilor amintite. MIHAI ALEXANDRU corespondentul „Romîniei libere“ In toamna aceasta în gospodăriile co­lective din regiunea Bacău va fi plantată cu pomi o suprafaţă de 950 hectare, iar alte 300 de hectare vor fi amenajate în vederea plantării lor cu vii în primăvara anului viitor. Nici un lucru n-a fost uitat Pregătiri pentru plantarea pomilor şi viţei de vie Ele răsar din a­­ceastă parte a lu­mii, peste tot o­­rizontul jur-împre­­jur, şi pretutindeni unde pămîntul se a­­pleacă supus să pri­mească mingîierea apelor şi binecuvîntarea lor. Peste vreun ceas, va trece de mie­zul nopţii şi stelele acestea vor Înce­pe să răsară, una cite una sau In grupuri mici dinspre Parches, dinspre Saona, dinspre Somova, dinspre Uzli­­na, dinspr Gorgova­— şi din încă multe alte puncte cu nume terestre, obişnuite. Stele ale dimineţii, ale zorilor; stele ale liniştii şi ale apelor — oameni cu liniştea şi cu înălţimea stelelor vi­ei. După miezul nopţii, ei se desprind în tăcere şi uşor din somnul cald şi din umbra intimă a caselor in care dorm copiii, alunecă neauzit prin bă­tătura albă ca o nebuloasă cerească, se furişează printre grădini şi ajung la­­malul apei. iar apele ii primesc ca pe ai lor, abia tresărind şi fără să se trezească — ei sínt pescarii. Sínt ste­le pe cer, iar las, pe ape, sínt stelele acestea omeneşti desprinse încetişor din somnul lumii si din visele ei cele mai dulci. Intr-un ceas de taină, ei se afundă intr-un univers de taine, ca să adune de acolo un pumn de bucurii pentru acele vise dulci ale lumii. Malurile bălţilor sînt un fel de mat­că din care se desprind ei şi pornesc, de pe un ţărm al lumii închegate, in adîncul unei lumi care curge căutîn­­du-şi Înfăţişarea. Stele tăcute, abia desluşindu-se in umbra nopţii, traiec­torii misterioase printre stufării cu ţinţari, printre nuferi adormiţi, prin luminişuri de ape in cam se varsă galaxiile de sus, ca o momeală pen­tru circlurile de peşti. Una cite una — o barcă şi un om — toate începîn­­du-şi drumul cam In acelaşi timp, Ivindu-se pe firmamentul apelor din­tr-o mie de puncte mereu aceleaşi. Dinspre Saonu, dinspre Parcheş, dinspre Somova,­­ de deasupra Du­navăţului şi dinspre Murighiol, din afundurile de la Mila 23, de la Cri­­şan, de la Drapov, la Matiţa... Nu­mele lor sunt Dobre şi Enache, Dobri­­şan, Danilov şi lacob, Dimitrov şi Plă­­tică, Androne Terente, Mihail, Fadei sau Andrei, laş­ca, Chiriţă — sunt mulţi... Un singur nume se potriveşte­­tuturor şi-i­ cuprinde pe toţi: Stele ale dimineţii — pescarii. Pescarii, cu u­­neltele de pescuit mărunte , multe şi ingenioase. Oamenii aceştia au fost cei mai oropsiţi şi cei mai ignoraţi, pe timpuri. Oameni ai pla­iurilor şi ai priva­­turilor depărtate. Coliba de stul, aşternutul de papură, d­anielul, un căţel pe lingă colibă. Robinsonii cei mai singuratici şi cei m­ai uşor de înşelat de negustori. A­­măgeau şi ei bălţile cu nişte zdrenţe de plase, ei înşişi veşnic in zdrenţe ; rătăceau veşnic pentru o mămăligă a copiilor şi îşi hrăneau copiii cu ciu­lini şi miez de papură. Nu sunt pescarii de larg, pescarii de mare,­­ şi nici gălăgioşii năvodari. Sunt oamenii labirinturilor, pescari ai ascunzişurilor, ai celor mai secrete şi mai inaccesibile locuri. Un val de singurătate a apelor, un val de rouă ii acoperă ; un val de somn caută să-i înfăşoare, perfid, un val de ţinţari 11 învăluie... La ceasurile acestea, ase­menea cerului înalt şi potolit in pîi­plirea lui, apele nu au valu­ri, ci numai un clipocit de um­bre şi­­ începuturi — de lumină. Ei in­­­şişi, cu o mare linişte în ei şi-nconjuraţi de linişte ; ei inşişt cu o mare taină în ei şi-n­­văluiţi de tainele apelor — pentru ei bălţile, hăţişurile,­adîncimile şi imen­sitatea Deltei nu au taine. Ei sînt cei care pătrund peste tot, se furişează peste tot, ca adierea vintului şi ca lumina. La vremea aceasta —­vara — peş­tele speriat de lumina puternică şi pătrunzătoare, alungat de­­ călduri, se fereşte de­ larguri, de locurile deschi­se şi caută gh­lcci­­ul Intortochiat, o­­crotiţi de stufării înalte, caută umbra deasă şi iarba multă, caută împărăţii­le de răcoare şi belşug de sub plauri. Nimic nu-l poate scormoni şi scoate de acolo, din ascunziş, din tihna lui, pînă la toamnă, cînd va ieşi singur. Colosul de ierburi care cresc în ghio­luri fac cu neputinţă trasul năvoade­­lor — pînă la primele răciri ale ape­lor, cînd ierburile se depun şi pu­trezesc ; căldurile mari care nu slă­besc nici noaptea şi se înteţesc o dată cu răsăritul soarelui, iar da aseme­nea cu neputinţă pescuitul mare, cu năvoadele — peştele scos s-ar altera îndată. Ei atunci, nu rămîne posibil decit acest pescuit ager şi rapid, de după miezul nopţii şi pînă la ziuă. Pătrunderea în locurile ascunse, Inac­cesibile, unde stă peştele, urmărirea lui ingenioasă, a­poi întoarcerea gră­bită cu peştele la cherhana — repe­de, să nu se strice in bărcile lor — acestea sînt cele două coordonate ale mişcării acestor stele ale dimineţii pe bolţile apelor. Pescuitul lor este o luptă de hărţuială cu peştele, cău­­tîndu-l în labirinturile lui. Peştele este, la vremea asta, un fruct foarte gingaş care trebuie căutat mult, smuls din locuri greu de pătruns şi îndată ce l-ai scos tribuie dus repede, îna­inte să te prindă căldura pe drum. Îndată după trecerea lor uşoară spre locurile îndepărtate, singurătatea se aşterne din nou, ca şi cum n-a trecut nimeni pe acolo, ca şi cum n-a intrat nimeni în bălţi. Numai ei, vîs­­lind iară zgomot, şi mai departe, schimbînd vîslele cu ghionderul, se adîncesc spre locurile lor, spre ghio­luri şi iepşi cu nume ciudate — în Rotundu, în Tilincea, in Babele, Căză­­nelu, în Leştevile, în Saonu, în Fur­tuna, în Roşu — în o mie de focuri şi cărări, ca nervurile unei frunze u­­riaşe. Cînd ajung ei la uneltele lor — vintire sau vîrşe, taliane şi setei — întunericul s-a rărit atît cit să poa­tă vedea capetele haracilor care fi­xează instalaţiile. Munca începe o­­rientîndu-se mai mult după datele din memorie şi din obişnuinţă c­ecît după ceea ce se vede. Omul înfige ghion­­derul Ungă barcă (de acum ghionde­rul îi va fi cel mai bun tovarăş), a­­poi, măsurînd înălţimea dintre el şi stelele de deasupra, îşi aprinde o ţi­gară să alunge oboseala şi ţînţarii. Împrejur, de departe, se zăresc sau se aud alţii. Prima clipă, atingerea primului vin­tir înfiorează pescarul cel mai obişnuit cu această muncă ,­ pri­mul vintir­­este tras încet şi cu­pru­ (Continuare în pag. a 4-a) Traian Coșovei Atenţie motociclişti! Mircea Ferezan, locuieşte în Si­­­ghişoara, pe strada Vasile Lupu nr. 20. De curînd, şi-a luat motocicletă, motiv de bucurie atît pentru el cit şi pentru soţie. E adevărat, au făcut ei economii cîteva luni, dar merită. Cînd te gîndeşti ce plăcută e o plimbare cu motocicleta... Cîteva antrenamente în locurile special indicate, taxa de înscriere, examenul şi iată-l cu carnet de conducere. Acum să te tot plimbi. Şi, intr-adevăr, au început plimbă-* rile. Azi, numai prin oraş, puţin... mîine, la iarbă verde... în altă zi, la restaurant, la un şpriţ (vedeţi, a şi uitat prescripţiunile legale) şi iată-l astăzi la postul de control de la in­trarea în oraşul Sighişoara. — De ce aţi băut, tovarăşe Fere­zan . — Cine ? Eu ? Nici apă n-am băut azi. — Bine, dar dumneata miroşi a alcool. — Greşeală, tovarăşe. Aş­ putea chiar să suflu spre dumneata ca să te convingi, dar e... neigienic. — Nu e nevoie. Puteţi sufla fără primejdie in fiolă. — în fiolă 7 Pentru cîteva pahare de vin 7 — Parcă spuneaţi că n-aţi băut nimic 7 Mai greu, e adevărat, dar pînă la urmă apariţia fiolei l-a făcut să-şi recunoască fapta. Şi bineînţeles a urmat sancţiunea, care în cazul nos­tru a fost însoţită de nemulţumirea foarte zgomotos manifestată a moto­­ciclistului. S-a supărat tovarăşul Ferezan, dar sîntem convinşi că mai tîrziu şi-a dat seama de greşeala săvîrşită. Este locul să-i amintim că în ziua de 16 iulie a.c. mecanicul Costică Petcu cu domiciliul in Piteşti, conducînd motocicleta în aceleaşi condiţii, a intrat în şanţul din marginea şoselei accidentîndu-se grav atît el cit şi Ecaterina Co­stinescu, care se afla pe şaua din spate. Dacă Costică Petcu era găsit de organele de miliţie con­ducînd motocicleta în această stare, era împiedicat să-şi continue drumul, era oprit — ca şi tovarăşul Ferezan — să-şi pună în primejdie viaţa, chiar cu preţul unei supărări de mo­ment. Motocicletele au devenit un mij­loc de locomoţie foarte răspîndit, din ce în ce mai la îndemîna tuturor. Datoria oamenilor însă este de a le mînui cu atenție pentru a nu-și pri-Locot- NICU ANTON (Continuare in pag. 2-a) — Nene, nu intra la bufet că pe urmă faci... buf! Desen de GH. CHIRIAC Modernizari în fabnca CERNA VODĂ (coresp. R.I.). — La fabrica de ciment „Ideal“ — Cerna Vodă se desfășoară în prezent lucrările de montare a unei mori de ciment. Față de celelalte existente, noua moară va avea indici de­ productivitate ridicați. Aceasta lui este însă singura lucrare de moderni­zare ce se desfăşoară aici. De curînd a mai fost montată o moară modernă pentru mă­cinatul pastei. S-au luat de asemenea mă­suri în vederea introducerii electro­filtre­­lor la cuptoarele de ciment. Electrofiltrele vor recupera cantităţi însemnate de praf de ciment.

Next