Romînia Liberă, septembrie 1963 (Anul 21, nr. 5871-5895)
1963-09-01 / nr. 5871
Proletari din toate țurile, uniți-vă! mâni liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ 6 pagini — 30 bani Duminică 1 septembrie 1063 Fiecare zi cîştigată pe şantier — mai multe produse economiei naţionale iNTERIF” ŞI LA CAPACITATEA PROIECTATĂ Planul de investiţii pe anul 1963 este în plină desfăşurare, pe şantiere constructorii obţinînd importante succese în muncă. De la începutul anului, au fost puse în funcţiune obiective importante ale planului de investiţii prevăzute pentru acest an, cel de al patrulea al planului de şase ani. In urma îmbunătăţirii activităţii pe şantiere, unele capacităţi de producţie au putut fi date în funcţiune înainte de termenele planificate, cum sunt : linia de laminare a profilelor uşoare de la Combinatul siderurgic Hunedoara, după 16 luni de la începerea lucrării, instalaţia de reformare catalitică de la Rafinăria Brazi, în 18 luni, iar Fabrica de conserve „Ovidiu“ a fost dată în funcţiune în numai 7 luni. Acestea sunt numai cîteva din numeroasele lucrări la care termenele de dare în funcţiune au fost scurtate simţitor, mărindu-se astfel eficienţa economică a investiţiilor. Succesele obţinute sunt rezultatul măsurilor luate în ultimii ani cu privire la o mai bună asigurare a lucrărilor cu documentaţii, al corelării judicioase a termenelor de livrare a utilajelor, al continuei îmbunătăţiri a organizării muncii pe şantiere, precum şi al cunoaşterii din timp a sarcinilor pentru anul următor. De asemenea, munca de avizare a documentaţiilor tehnice de investiţii şi de introducere a lucrărilor în plan a fost îmbunătăţită printr-o colaborare mai operativă între C.S.P. şi C.S.C.A.S. Cu toate acestea, în îndeplinirea planului pe primele şapte luni ale anului se constată unele rămîneri în urmă, cu consecinţe negative asupra planului de punere în funcţiune, care, aşa cum se ştie, este indicatorul de bază al planului de investiţii. Or, nerespectarea termenelor de punere în funcţiune conform planului determină lipsirea economiei naţionale de produsele pe care trebuie să le dea noile capacităţi şi creşterea costului lucrărilor datorită cheltuielilor de tot felul pe care le provoacă prelungirea duratei de execuţie. Uneori rămînerile în urmă în ce priveşte nerealizarea termenelor de punere în funcţiune conform planului se datoresc unor deficienţe care au mai avut loc în asigurarea documentaţiei necesare execuţiei lucrărilor. Astfel, pentru secţia de cărămizi magnezitice de la Fabrica de produse refractare — Dej, Ministerul Industriei Construcţiilor, prin institutul său de proiectări (I.R.C.M.C.), n-a asigurat la timp unele documentaţii tehnice, iar în alte cazuri şi calitatea acestora a lăsat de dorit. Deficienţe în asigurarea la termen şi de calitate corespunzătoare a lucrărilor cu documentaţii de execuţie s-au constatat şi pe unele şantiere ale Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini. Neasigurarea la timp a documentaţiilor tehnice de execuţie a dus la întîrzieri în execuţia unor lucrări de construcţii şi în agricultură, aşa cum s-a întâmplat cu unele lucrări de alimentare cu apă, spaţii de depozitare etc. Deşi planul de investiţii pe anul 1963 a fost aprobat din luna august 1962 şi existau deci condiţii pentru or-ganizarea la timp a şantierelor, nu toate organizaţiile de construcţii au acordat atenţie corespunzătoare aprovizionării tehnico-materiale şi organizării lucrărilor pe şantiere astfel încît să se asigure o continuitate în desfăşurarea ritmică a lucrărilor în tot cursul anului. Legat de această problemă, este asigurarea la timp a şantierelor cu utilajele tehnologice. Din anul 1950 pînă în prezent, volumul utilajelor pentru investiţii produse în ţară a crescut de circa 9 ori, iar gama lor s-a îmbogăţit mult. Industria noastră constructoare de maşini produce utilaje complexe de înaltă tehnicitate, asigurînd în mare parte maşinile şi instalaţiile necesare lucrărilor prevăzute în planul de investiţii. De aici, apare necesitatea ca beneficiarii de investiţii să precizeze din timp caracteristicile şi termenele de predare a utilajelor pe şantiere, urmărindu-se în primul rînd corelarea acestora cu cele de punere în funcţiune a noilor capacităţi. Situaţia în acest domeniu s-a îmbunătăţit mult faţă de anii anteriori, titularii de investiţii dispunînd de un decalaj de cca 5 luni faţă de începerea anului de plan, timp în care au putut să pună la dispoziţia uzinelor furnizoare documentaţiile necesare pentru fabricarea utilajelor. Din păcate însă, unele lucrări de investiţii au fost întîrziate din cauza neasigurării la timp cu utilaje. Instalaţia de zgură granulată şi fabrica de var de la Combinatul siderurgic Reşiţa nu au intrat în funcţiune la termenul planificat, deoarece uzinele „Unio“ Satu-Mare nu au respectat termenul contractual de livrare a unor utilaje de bază. Şi uzinele „Vulcan“ Bucureşti au întîrziat livrarea de utilaje destinate unor obiective industriale. Pînă la sfîrşitul anului, au mai rămas patru luni. în această perioadă, conform sarcinilor de plan urmează să fie date în funcţiune importante capacităţi de producţie. Ţinînd seamă de faptul că există rămîneri în urmă la unele şantiere care, conform planului, trebuie să intre în funcţiune în anul în curs, este necesar ca organizaţiile de construcţii să fie ajutate de către titularii de investiţii şi de către organele tutelare ale organizaţiilor de construcţii-montaj, în vederea intensificării ritmului de execuţie şi recuperării rămînerilor în urmă, pentru încadrarea în graficul de eşalonare a execuţiei lucrărilor. Timpul care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului trebuie să constituie pentru constructori o perioadă de activitate intensă şi rodnică, astfel ca obiectivele prevăzute în planul de investiţii cu sarcina de punere în funcţiune a capacităţilor în 1963 să fie asigurate. Importante fonduri de investiţii menite să asigure în continuare (Continuare in pag. 6-a) ing. I. Moldovan director adjunct în Direcţia investiții din C.S P. Randament sporit prin extinderea forajului cu turbina plan Colectivul trustului de explorări geologice din Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei a extins anul acesta forajul cu turbina, metodă care asigură un randament sporit. Ca urmare, viteza de lucru a crescut în cele șapte luni cu 19 la sută. Aceasta i-a ajutat pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii trustului să sape în plus faţă de 4 600 ml, adică 26 de sonde. Petroliştii de aici au folosit cu succes în activitatea lor şi alte metode înaintate care au mărit de asemenea, productivitatea muncii şi au contribuit la reducerea preţului de cost pe metru forat cu 2,2 la sută. (Agerpres) AZI VĂ INFORMĂM DESRRFs Modificări în circulaţia tramvaielor 17 şi 21 şi a autobuzului 44 Pentru descongestionarea circulaţiei în Piaţa Unirii şi ca o măsură în vederea sistematizării acestei zone a Capitalei, începînd de azi tramvaiele 17 şi 21 îşi vor schimba traseul pe porţiunea dintre Piaţa 1848 (Calea Moşilor) şi strada Cuţitul de Argint. Din Calea Moşilor ele vor parcurge în ambele sensuri actualul traseu al liniei 1 pînă la podul Timpuri Noi, de unde vor merge prin străzile Lînărici şi Gheorghe Şincai, iar din Calea Şerban Vodă îşi vor relua traseul obişnuit. Incepînd cu aceeaşi dată autobuzele liniei 44 vor circula pe ambele sensuri prin Calea Şerban Vodă. Noi sate electrificata BACĂU (coresp. R.I.). Zilele acestea pe uliţele şi în casele colectiviştilor din satele Dochia, Fauri, Secuieni, Floreşti, Girov şi Conţeşti s-a aprins, pentru prima dată, lumina becurilor electrice. De la începutul anului şi pînă acum în cuprinsul regiunii Bacău au fost electrificate 36 de sate. In alte două sate, la Lunca-Filipeni şi Bîrzoveni, reţeaua electrică va fi pusă sub tensiune zilele acestea. în prezent numărul satelor electrificate din regiunea Bacău se ridică la 335. Expoziţia zootehnică a regiunii Cluj CLUJ (coresp. R. I.). Ieri a avut loc la Cluj inaugurarea festivă a primei expoziţii zootehnice din această regiune. Situată pe teritoriul fermei didactice a Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“ din localitate, expoziţia, va rămîne deschisă timp de 15 zile. Vizitatorii pot vedea aici un număr de peste 1000 de animale domestice, de mare productivitate selecţionate din gospodăriile de stat şi colective şi staţiunea experimentală din regiune, în cadrul expoziţiei, în zilele ce vor urma, se vor efectua schimburi de experienţă între crescătorii fruntaşi de animale, vor rula filme documentare, se vor ţine conferinţe etc. Comisia de organizare a expoziţiei a premiat un număr de 125 de crescători fruntaşi de animale cu diferite premii în obiecte. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie se prevede următorul timp probabil : Vreme instabilă, cu cer schimbător. Vor cădea ploi de scurtă durată, mai frecvente în nordul ţării. Vînt potrivit. Temperatura în general staţionară. Minimele vor fi cuprinse intre 7 la 17 grade, iar maximele între 18 la 28 grade. Au Început recoltările de toamnă, în aproape toate regiunile se strlnge recolta de floarea-soarelui, iar In cele din sudul ţi vestul ţârii sfecla de zahăr. în unele regiuni a Început şi culesul porumbului din soiurile şi hibrizii timpurii, In Întreaga ţară continuă intens recoltarea fasolei, a porumbului pentru siloz şi a trifolienelor pentru săminţă. Potrivit datelor Consiliului Superior al Agriculturii, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr au fost recoltate pină la sfîrşitul acestei săptămini de pe aproape 10 la sută din suprafeţele cultivate, iar fasolea in proporţie de 65 la sută. Au fost insilozate 3 800 000 tone nutreţuri. Anul acesta, recoltările de toamnă au început mai devreme datorită timpului călduros din luna august şi se vor desfăşura intr-o perioadă mai scurtă decit in alţi ani. Unităţile agricole socialiste au luat măsuri pentru executarea recoltării, transportului şi depozitării la vreme şi fără pierderi şi efectuarea in bane condiţii agrotehnice a lucrărilor de pregătire a terenului şi a însămînţărilor de toamnă. Ele recoltează în primul rlnd culturile de pe terenurile ce urmează să fie Insămlnţate In toamna aceasta şi fac deîndată arături. In toate regiunile se fac ultimele pregătiri pentru executarea In epoca optimă a semănatului griului şi a celorlalte culturi de toamnă, condiţie principală pentru obţinerea unor recolte sporite In anul viitor. (Agerpres) RADUCU PANTELIE colectivist Buletinul muncilor agricole M mm ÎSălire ■ ga I Prin soluţiile date, Institutul de cercetări în construcţii şi economia construcţiilor îşi aduce o însemnată contribuţie la promovarea tehnicii noi în domeniul construcţiilor. In introducerea procedeelor şi metodelor noi specialiştii Institutului acordă permanent asistenţă tehnică şantierelor. In clişeu : Una din realizările Institutului: panouri mari de beton finisate chiar din fabricaţie, cu placaje din plăci ceramice smălţuite care dau un aspect estetic clădirilor. Fotó : AGERPRES La exploatarea minieră Teliuc există pe lîngă sectorul subteran şi un sector de exploatare a minereului la suprafaţă în carieră. Atei munca se face aproape în întregime cu mijloace mecanizate. Fotografia noastră vă redă un aspect de la exploatarea minereului de fier în carieră. Foto : agerpres RITM SUSŢINUT LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ Recoltează porumbul Sub îndrumarea inginerilor, membrii celor două gospodării colective din comuna Mihăieşti, raionul Drăgăneşti-Olt au trecut la recoltatul culturilor de porumb şi floarea soarelui. Numai în primele zile s-au recoltat peste 900 de hectare din suprafaţa cultivată Mai avansaţi cu aceste lucrări sunt colectiviştii din gospodăria „Octombrie Roşu“ care au recoltat 85 la sută din suprafaţa însămînţată cu aceste culturi. Tot în gospodăria amintită, paralel cu recoltatul, s-au selecţionat şi triorat 40 tone de grîu necesare însămînţărilor de toamnă. Executarea în timpul optim şi de bună calitate a lucrărilor de toamnă stă în atenţia tuturor unităţilor agricole din regiunea Dobrogea. La această dată sunt terminate arăturile de vară iar pe mai mult de jumătate din această suprafaţă s-a pregătit patul germinativ. In prezent, peste 80 la sută din maşinile ce vor lucra în campania de toamnă sunt puse la punct. între 15 august şi 15 septembrie au fost organizate la Casa agronomului din Constanţa cursuri de instruire cu toţi şefii de brigăzi din S.M.T. punîndu-se un accent deosebit pe măsurile privind exploatarea maşinilor noi, primite de unităţi, cum ar fi tractorul U-650 şi altele. în fiecare gospodărie colectivă se cunosc precis suprafeţele unde vor fi însămînţate culturile de toamnă. Ele au şi fost repartizate pe mecanizatorii care vor răspunde de calitatea lucrărilor şi de producţiile de pe solele respective, în toate unităţile se fac pregătiri intense în vederea executării la timp a recoltării culturilor tîrzii. Tov. Vasile Moise, vicepreşedintele gospodăriei colective ,,Cuza Vodă” din raionul Medgidia, ne-a spus că respecBACĂU (coresp. R. I.). — Timp de 8 zile peste 70 de brigadieri hortiviticoli din gospodăriile colective care au posibilităţi de dezvoltare a sectorului pomiviticol, au urmat un curs de pregătire la Casa agronomului din Călugăra-Bacău. Cînd recomandările consiliului agricol regional, privitoare la recoltarea porumbului, aici s-au organizat brigăzi şi echipe, cu indicaţia de a se stringe mai întîi porumbul de pe solele ce vor fi însămînţate cu grîu şi alte culturi de toamnă. „Gospodăriile agricole de stat, ne-a spus Iov. Lambru, directorulTrustului Gostat Constanţa, şi-au depăşit prevederile planului la arăturile de vară. Pentru pregătirea patului germinativ au fost încorporate în sol îngrăşăminte naturale pe suprafaţa de 2.900 hectare, iar îngrăşăminte chimice pe 37.500 hectare, întreaga cantitate de sămînţă de grîu necesară a fost condiţionată. în ceea ce priveşte recoltatul porumbului, toate unităţile sînt pregătite, pentru această lucrare*. Spre deosebire de anii trecuţi, la gospodăriile de stat se vor folosi în această toamnă maşini pentru cules ştiuleţi. In acest scop, au fost pregătiţi oamenii care le vor deservi. Mecanicii şefi ai gospodăriilor de stat au fost şi ei instruiti în vederea folosirii maşinilor amintite. MIHAI ALEXANDRU corespondentul „Romîniei libere“ In toamna aceasta în gospodăriile colective din regiunea Bacău va fi plantată cu pomi o suprafaţă de 950 hectare, iar alte 300 de hectare vor fi amenajate în vederea plantării lor cu vii în primăvara anului viitor. Nici un lucru n-a fost uitat Pregătiri pentru plantarea pomilor şi viţei de vie Ele răsar din această parte a lumii, peste tot orizontul jur-împrejur, şi pretutindeni unde pămîntul se apleacă supus să primească mingîierea apelor şi binecuvîntarea lor. Peste vreun ceas, va trece de miezul nopţii şi stelele acestea vor Începe să răsară, una cite una sau In grupuri mici dinspre Parches, dinspre Saona, dinspre Somova, dinspre Uzlina, dinspr Gorgova— şi din încă multe alte puncte cu nume terestre, obişnuite. Stele ale dimineţii, ale zorilor; stele ale liniştii şi ale apelor — oameni cu liniştea şi cu înălţimea stelelor viei. După miezul nopţii, ei se desprind în tăcere şi uşor din somnul cald şi din umbra intimă a caselor in care dorm copiii, alunecă neauzit prin bătătura albă ca o nebuloasă cerească, se furişează printre grădini şi ajung lamalul apei. iar apele ii primesc ca pe ai lor, abia tresărind şi fără să se trezească — ei sínt pescarii. Sínt stele pe cer, iar las, pe ape, sínt stelele acestea omeneşti desprinse încetişor din somnul lumii si din visele ei cele mai dulci. Intr-un ceas de taină, ei se afundă intr-un univers de taine, ca să adune de acolo un pumn de bucurii pentru acele vise dulci ale lumii. Malurile bălţilor sînt un fel de matcă din care se desprind ei şi pornesc, de pe un ţărm al lumii închegate, in adîncul unei lumi care curge căutîndu-şi Înfăţişarea. Stele tăcute, abia desluşindu-se in umbra nopţii, traiectorii misterioase printre stufării cu ţinţari, printre nuferi adormiţi, prin luminişuri de ape in cam se varsă galaxiile de sus, ca o momeală pentru circlurile de peşti. Una cite una — o barcă şi un om — toate începîndu-şi drumul cam In acelaşi timp, Ivindu-se pe firmamentul apelor dintr-o mie de puncte mereu aceleaşi. Dinspre Saonu, dinspre Parcheş, dinspre Somova, de deasupra Dunavăţului şi dinspre Murighiol, din afundurile de la Mila 23, de la Crişan, de la Drapov, la Matiţa... Numele lor sunt Dobre şi Enache, Dobrişan, Danilov şi lacob, Dimitrov şi Plătică, Androne Terente, Mihail, Fadei sau Andrei, laşca, Chiriţă — sunt mulţi... Un singur nume se potriveştetuturor şi-i cuprinde pe toţi: Stele ale dimineţii — pescarii. Pescarii, cu uneltele de pescuit mărunte , multe şi ingenioase. Oamenii aceştia au fost cei mai oropsiţi şi cei mai ignoraţi, pe timpuri. Oameni ai plaiurilor şi ai privaturilor depărtate. Coliba de stul, aşternutul de papură, danielul, un căţel pe lingă colibă. Robinsonii cei mai singuratici şi cei mai uşor de înşelat de negustori. Amăgeau şi ei bălţile cu nişte zdrenţe de plase, ei înşişi veşnic in zdrenţe ; rătăceau veşnic pentru o mămăligă a copiilor şi îşi hrăneau copiii cu ciulini şi miez de papură. Nu sunt pescarii de larg, pescarii de mare, şi nici gălăgioşii năvodari. Sunt oamenii labirinturilor, pescari ai ascunzişurilor, ai celor mai secrete şi mai inaccesibile locuri. Un val de singurătate a apelor, un val de rouă ii acoperă ; un val de somn caută să-i înfăşoare, perfid, un val de ţinţari 11 învăluie... La ceasurile acestea, asemenea cerului înalt şi potolit in pîiplirea lui, apele nu au valuri, ci numai un clipocit de umbre şi începuturi — de lumină. Ei inşişi, cu o mare linişte în ei şi-nconjuraţi de linişte ; ei inşişt cu o mare taină în ei şi-nvăluiţi de tainele apelor — pentru ei bălţile, hăţişurile,adîncimile şi imensitatea Deltei nu au taine. Ei sînt cei care pătrund peste tot, se furişează peste tot, ca adierea vintului şi ca lumina. La vremea aceasta —vara — peştele speriat de lumina puternică şi pătrunzătoare, alungat de călduri, se fereşte de larguri, de locurile deschise şi caută ghlcciul Intortochiat, ocrotiţi de stufării înalte, caută umbra deasă şi iarba multă, caută împărăţiile de răcoare şi belşug de sub plauri. Nimic nu-l poate scormoni şi scoate de acolo, din ascunziş, din tihna lui, pînă la toamnă, cînd va ieşi singur. Colosul de ierburi care cresc în ghioluri fac cu neputinţă trasul năvoadelor — pînă la primele răciri ale apelor, cînd ierburile se depun şi putrezesc ; căldurile mari care nu slăbesc nici noaptea şi se înteţesc o dată cu răsăritul soarelui, iar da asemenea cu neputinţă pescuitul mare, cu năvoadele — peştele scos s-ar altera îndată. Ei atunci, nu rămîne posibil decit acest pescuit ager şi rapid, de după miezul nopţii şi pînă la ziuă. Pătrunderea în locurile ascunse, Inaccesibile, unde stă peştele, urmărirea lui ingenioasă, apoi întoarcerea grăbită cu peştele la cherhana — repede, să nu se strice in bărcile lor — acestea sînt cele două coordonate ale mişcării acestor stele ale dimineţii pe bolţile apelor. Pescuitul lor este o luptă de hărţuială cu peştele, căutîndu-l în labirinturile lui. Peştele este, la vremea asta, un fruct foarte gingaş care trebuie căutat mult, smuls din locuri greu de pătruns şi îndată ce l-ai scos tribuie dus repede, înainte să te prindă căldura pe drum. Îndată după trecerea lor uşoară spre locurile îndepărtate, singurătatea se aşterne din nou, ca şi cum n-a trecut nimeni pe acolo, ca şi cum n-a intrat nimeni în bălţi. Numai ei, vîslind iară zgomot, şi mai departe, schimbînd vîslele cu ghionderul, se adîncesc spre locurile lor, spre ghioluri şi iepşi cu nume ciudate — în Rotundu, în Tilincea, in Babele, Căzănelu, în Leştevile, în Saonu, în Furtuna, în Roşu — în o mie de focuri şi cărări, ca nervurile unei frunze uriaşe. Cînd ajung ei la uneltele lor — vintire sau vîrşe, taliane şi setei — întunericul s-a rărit atît cit să poată vedea capetele haracilor care fixează instalaţiile. Munca începe orientîndu-se mai mult după datele din memorie şi din obişnuinţă cecît după ceea ce se vede. Omul înfige ghionderul Ungă barcă (de acum ghionderul îi va fi cel mai bun tovarăş), apoi, măsurînd înălţimea dintre el şi stelele de deasupra, îşi aprinde o ţigară să alunge oboseala şi ţînţarii. Împrejur, de departe, se zăresc sau se aud alţii. Prima clipă, atingerea primului vintir înfiorează pescarul cel mai obişnuit cu această muncă , primul vintireste tras încet şi cupru (Continuare în pag. a 4-a) Traian Coșovei Atenţie motociclişti! Mircea Ferezan, locuieşte în Sighişoara, pe strada Vasile Lupu nr. 20. De curînd, şi-a luat motocicletă, motiv de bucurie atît pentru el cit şi pentru soţie. E adevărat, au făcut ei economii cîteva luni, dar merită. Cînd te gîndeşti ce plăcută e o plimbare cu motocicleta... Cîteva antrenamente în locurile special indicate, taxa de înscriere, examenul şi iată-l cu carnet de conducere. Acum să te tot plimbi. Şi, intr-adevăr, au început plimbă-* rile. Azi, numai prin oraş, puţin... mîine, la iarbă verde... în altă zi, la restaurant, la un şpriţ (vedeţi, a şi uitat prescripţiunile legale) şi iată-l astăzi la postul de control de la intrarea în oraşul Sighişoara. — De ce aţi băut, tovarăşe Ferezan . — Cine ? Eu ? Nici apă n-am băut azi. — Bine, dar dumneata miroşi a alcool. — Greşeală, tovarăşe. Aş putea chiar să suflu spre dumneata ca să te convingi, dar e... neigienic. — Nu e nevoie. Puteţi sufla fără primejdie in fiolă. — în fiolă 7 Pentru cîteva pahare de vin 7 — Parcă spuneaţi că n-aţi băut nimic 7 Mai greu, e adevărat, dar pînă la urmă apariţia fiolei l-a făcut să-şi recunoască fapta. Şi bineînţeles a urmat sancţiunea, care în cazul nostru a fost însoţită de nemulţumirea foarte zgomotos manifestată a motociclistului. S-a supărat tovarăşul Ferezan, dar sîntem convinşi că mai tîrziu şi-a dat seama de greşeala săvîrşită. Este locul să-i amintim că în ziua de 16 iulie a.c. mecanicul Costică Petcu cu domiciliul in Piteşti, conducînd motocicleta în aceleaşi condiţii, a intrat în şanţul din marginea şoselei accidentîndu-se grav atît el cit şi Ecaterina Costinescu, care se afla pe şaua din spate. Dacă Costică Petcu era găsit de organele de miliţie conducînd motocicleta în această stare, era împiedicat să-şi continue drumul, era oprit — ca şi tovarăşul Ferezan — să-şi pună în primejdie viaţa, chiar cu preţul unei supărări de moment. Motocicletele au devenit un mijloc de locomoţie foarte răspîndit, din ce în ce mai la îndemîna tuturor. Datoria oamenilor însă este de a le mînui cu atenție pentru a nu-și pri-Locot- NICU ANTON (Continuare in pag. 2-a) — Nene, nu intra la bufet că pe urmă faci... buf! Desen de GH. CHIRIAC Modernizari în fabnca CERNA VODĂ (coresp. R.I.). — La fabrica de ciment „Ideal“ — Cerna Vodă se desfășoară în prezent lucrările de montare a unei mori de ciment. Față de celelalte existente, noua moară va avea indici de productivitate ridicați. Aceasta lui este însă singura lucrare de modernizare ce se desfăşoară aici. De curînd a mai fost montată o moară modernă pentru măcinatul pastei. S-au luat de asemenea măsuri în vederea introducerii electrofiltrelor la cuptoarele de ciment. Electrofiltrele vor recupera cantităţi însemnate de praf de ciment.