Romînia Liberă, noiembrie 1963 (Anul 21, nr. 5923-5948)

1963-11-01 / nr. 5923

Vineri 1 noiembrie 1963, nr. 5923 Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Austriei in R.P. Romina In cuvîntul său, ambasadorul aus­­triac și-a exprimat bucuria atît pentru onoarea pe care o are de a remite scri­sorile de acreditare, în calitate de am­basador, cît și pentru faptul că ridica­rea misiunilor diplomatice de la Bucu­reşti şi Viena la rang de ambasade subliniază, printre alţi factori, voinţa sinceră a celor două ţări de a dezvol­ta, mai mult ca în trecut, relaţiile lor şi de a strînge legăturile în toate do­meniile. Dr. Paul Wetzler a subliniat că în cursul ultimelor 15 luni problemele fi­nanciare rămase în suspensie între cele două ţări au fost rezolvate în mod fe­ricit, în vederea creşterii schimburilor în sectorul agricol, a fost încheiat un acord veterinar. Amintind că recent doi miniştri austrieci, printre alte per­sonalităţi au vizitat România unde au găsit generoasa ospitalitate proprie po­porului român, el şi-a exprimat bucuria în legătură cu vizita apropiată în Aus­tria a ministrului afacerilor externe ro­mân. „Această strîngere a legăturilor între două popoare — a remarcat ambasado­rul — corespunde bine cu înţelepciu­nea şi chibzuinţă pe care o arătaţi în conducerea destinelor frumoasei dv. ţări. Contactele, atît oficiale cît şi parti­culare, pe care le-am putut avea cu compatrioţii dv., de cînd am onoarea să reprezint ţara mea în patria dv., îmi confirmă mereu convingerea că nu există chestiuni care să nu poată fi re­zolvate într-un spirit de bună credinţă şi bun simţ, prin bunăvoinţă şi prin înţelegerea lucrurilor simple, omeneşti“. în încheiere, ambasadorul austriac a transmis tovarăşului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, cele mai sincere urări pentru fericirea sa personală şi pentru prospe­ritatea tot mai mare a poporului român şi a asigurat că îşi va folosi toate for­ţele, ca şi în trecut, pentru a contribui la dezvoltarea legăturilor romîno-aus­triece. Răspunzînd ambasadorului austriac, preşedintele Consiliului de Stat, tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu acest moment important în relaţiile româno­­austriece şi a declarat că împărtăşeşte pe deplin aprecierea ambasadorului că ridicarea misiunilor diplomatice la rang de ambasade subliniază — printre alţi factori — voinţa sinceră a celor două ţări de a dezvolta, mai mult ca în trecut, relaţiile lor şi de a strînge legăturile în toate domeniile. El a remarcat că această voinţă co­mună s-a manifestat cu prilejul întîl­­nirii dintre conducătorii celor două state şi de care, personal, îşi aminteşte cu plăcere. Acea întîlnire a fost urmată de vizi­tele unor membri ai guvernului român şi austriac, de schimburile, în continuă creştere, de ingineri, specialişti, oameni de cultură, ziarişti, turişti. Preşedintele Consiliului de Stat a arătat că guvernul român acordă o deo­sebită importanţă acestor contacte pen­tru că ele contribuie la o mai bună cunoaştere şi înţelegere, la găsirea unor noi căi pentru dezvoltarea rela­ţiilor noastre. Este grăitor în această privinţă că faţă de 1955, volumul schimburilor co­merciale romîno-austriece a crescut, în 1962, de peste trei ori şi există toate premisele ca în anul în curs să atingă un volum de aproape patru ori mai mare decît cel din 1955. Relevînd că rezultatele obţinute sînt încurajatoare şi îndreptăţesc satisfac­ţia noastră, tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a subliniat că aceste rezultate creează condiţii pentru noi progrese în colaborarea romîno-austriacă. Inginerii, tehnicienii şi muncitorii ro­­mîni au avut, nu o dată, prilejul să preţuiască nivelul utilajului şi maşini­lor austriece, expresie a tehnicii indus­triei austriece. In continuare, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a declarat că posibili­tăţile de dezvoltare a relaţiilor dintre cele două ţări sunt departe de a fi epuizate şi că prin eforturi comune se va reuşi să se valorifice aceste posibi­lităţi în folosul popoarelor noastre, contribuind în acelaşi timp la o mai bună înţelegere internaţională. Exprimînd sentimentele de stimă şi prietenie pe care poporul român le nu­treşte faţă de harnicul şi talentatul po­por austriac şi mulţumind în încheiere pentru bunele urări, preşedintele Con­siliului de Stat a rugat pe ambasador să transmită poporului austriac urări de pace şi prosperitate, iar preşedinte­lui Republicii Austria, cele mai bune urări de sănătate şi fericire. Totodată, l-a asigurat pe ambasadorul Austriei că în activitatea sa se va bucura în conti­nuare de sprijinul Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne şi am­basadorul dr. Paul Wetzler a avut loc apoi o convorbire care a decurs intr-o atmosferă cordială. La solemnitate şi la convorbire au asistat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat şi George Maco­­vescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul austriac a fost însoţit de dr. Franz Irbinger şi Heinrich Win­ter, membri ai ambasadei. (Agerpres) SPORT a SPORT ® SPORT a SPORT © SPORT Campionate!© europene de volei: Romînia — Franţa 3*0 Aseară, în cea de-a cincea zi a în­­trecerilor din cadrul turneului final­­masculin al campionatelor europene d­e volei, Romînia a întîlnit Franţa. Jocul a fost la discreţia jucătorilor români care şi-au dovedit superioritatea de la primele schimburi de mingi. Voleiba­liştii francezi au reuşit cîteva atacuri în serie doar în setul 3, în care de alt­fel au realizat şi cele mai multe puncte. Rezultat final 3—0 (15—4 ; 15—5 ; 15—11). Dintre jucători, Fieraru, Dră­­gan şi Szöcs, au fost din nou excelenţi, jocul lor fiind deseori aplaudat la scenă deschisă­ In cea d­e-a 2-a partidă echipa Uniu­nii Sovietice a întrecut greu echipa Poloniei. Rezultat final 3—2 (8—15 ; 15—4 ; 15—6 ; 10—15 ; 15—8). După primul set se părea că volei­baliștii polonezi vor realiza surpriza serii. Ei acţionau cu multă eficacitate în atac unde Rutkovski era de neoprit. De altfel, acest set le-a revenit la un scor destul de categoric 15—8. In se­turile 2 şi 3 însă, voleibaliştii sovie­tici îşi revin, trec la un joc sigur, ba­zat în multe cazuri pe atacuri din pasa a doua, asigură dublajul trăgătorilor şi al blocajului şi obţin unele puncte di­rect din serviciu. De această dată se părea că victoria le va reveni cu sco­rul de 3—1. Spre surprinderea genera­lă însă, ei slăbesc ritmul în setul 4, permiţînc­ polonezilor să-i întreacă cu 15—10. In setul decisiv, sovieticii iau conducerea de la început şi cîştigă de­taşat un joc în care au fost superiori în turneul feminin de la Constanţa e­­chipa R. P. Romîne a obţinut o nouă victorie : 3—0 (15—7; 15—12; 15—11) cu reprezentativa Iugoslaviei. Selecţionata R. P. Polone se menţine în cursa pentru titlu, realizînd cel de-al 5-lea succes consecutiv : 3—1 (15—5; 15—6; 10—15; 15—12) cu echipa R. P. Ungare. Al treilea meci al serii a opus forma­ţiile R. S. Cehoslovace şi R. D. Germane. Au cîştigat sportivele germane cu 3—0 (15—7; 15-6; 15—7). Rezultatele de la Cluj şi Cîmpia Turzii (turneul masculin, pentru locurile 9—17), Italia — R. F. Germană 3—0; Turcia — adversarilor. In ultimul meci al serii, s-au întîlnit Cehoslovacia şi Bulgaria. După un joc antrenant, presărat cu faze de mare spectaculozitate şi care a durat aproape trei ore," Bulgaria a reușit să cîștige întîlnirea cu scorul de 3—2. în sala Dinamo, Ungaria a întrecut Iugoslavia cu 3—1 (15—9 ; 15—7 ; 9—15; 15—7). MARCEL RUSESCU Olanda 3—1; Austria — Danemarca 3—0; Belgia — Finlanda 3—0. Astăzi în sala Floreasca de la orele 17,30 Iugoslavia întîlnește R. S. Ceho­slovacă, iar U.R.S S. joacă cu echipa R. P. Ungare. La Constanta în turneul fe­minin au loc jocurile : R. S. Cehoslovacă— Iugoslavia; R. D. Germană — R. P. Bul­garia; R. P. Polonă — U.R.S.S. și R.P.R.— R. P. Ungară. De asemenea la Cluj în turneul masculin pentru locurile 9—17 se dispută întîlnirile : Italia—Austria; Olan­da — R. F. Germană; Danemarca — Fin­landa; R. D. Germană — Turcia. In Însemnările noastre din săptă­­mînile trecute pe tema valorificării recoltei de legume şi fructe din acest an, consemnam faptul că fiecare zi prielnică trebuie folosită din plin pentru efectuarea lucrărilor de re­coltare şi preluare în aşa fel ca des­facerea acestor produse să se desfă­şoare în mod satisfăcător. Veştile sosite din cîteva regiuni ale ţării, în ultimele zile, ne atrag atenţia asupra scăderii ritmului preluărilor de car­tofi. Ceea ce înseamnă că nu se a­­cordă o atenţie stăruitoare şi perma­nentă de către unele sfaturi popu­lare pentru a mobiliza pe plan local toate organizaţiile economice cu sar­cini concrete în această direcţie în vederea urgentării recoltării, pre­luării şi depozitării cartofilor. Să comparăm, bunăoară, două regiuni­­ care au în valorificarea acestui pro­dus, posibilităţi şi condiţii similare : Argeş şi Cluj. Vom observa de îndată că în timp ce în regiunea Cluj s-au obţinut în ultima săptămînă rezul­tate mai bune, în regiunea Argeş ritmul de recoltare al cartofilor este nesatisfăcător, şi cantităţi însemnate aşteaptă să fie valorificate. Este cert că o vină aici revine şi U.R.C.C. care nu în suficientă măsură a impulsio­nat preluările. Dacă în­ regiunile Iaşi, Bacău, Cluj şi Suceava s-au în­deplinit planurile stabilite, nu ace­laşi lucru se poate spune despre re­giunile Banat, Maramureş şi Crişa­­na, unde în aşteptarea locaţiilor din alte regiuni, nu se recoltează sufi­cient pe plan local şi nu se folosesc toate posibilităţile existente. Graficele de livrări nu au fost nici ele respectate întocmai, deşi au fost întocmite pe baza cunoaşterii con­crete a situaţiei. Deficitară în pri­mul rînd este regiunea Braşov (şi­­ mai cu seamă raionul Făgăraş), unde se remarcă o serioasă rămînere în urmă. Obligaţiile faţă de beneficiari nu au fost îndeplinite decît într-o proporţie de 50 la sută iar în unele locuri — nici atît. La Craiova, din 300 de tone de cartofi care trebuiau să fie livrate zilnic, de regiunea Bra­şov, nu s-au dat decît 90 iar la Tur­­nu Severin, din 90 de tone, numai 15. Socotim că este de datoria co­mitetului executiv al sfatului popu­lar regional Braşov să analizeze de urgenţă această situaţie pentru a lua măsurile ce se impun. Respect faţă de obligaţiile proprii S-a mai scris că în unele regiuni există multă exigenţă faţă de obli­gaţiile furnizorilor din alte regiuni, dar aceeaşi exigenţă nu apare şi atunci cînd este vorba de obligaţiile proprii. Aşa se întîmplă în regiunea Banat, unde se reproşează restan­ţele rămase din regiunea Bra­şov. Dar să vedem cît s-a recol­tat în această regiune în ultima săp­tămînă. Numai 33 la sută din canti­tatea de cartofi stabilită. De ce anu­me ? Deoarece nu a existat preocu­parea în această direcţie. Fără îndo­ială, obligaţiile asumate trebuiesc îndeplinite, dar în primul rînd este de dorit să fie îndeplinite şi pe plan local căci propria restanţă rămasă in regiunea Banat ar fi satisfăcut ce­rinţele imediate. Nu trebuie, de asemenea, pierdut din vedere că în unele locuri (Su­ceava) se menţin cantităţi însemnate de cartofi pe rampe, la discreţia ploilor sau a vremii friguroase. Să fie oare numai vina direcţiilor re­gionale de transporturi ? Cîteodată da, dar alteori nu se depun din timp cereri de vagoane (aşa cum se în­tîmplă tot la Suceava) pentru ca în funcţie de stocurile existente să se aloce mijloacele de transport nece­sare. Să nu se aştepte să se pri­mească vagoane din oficiu ci să se dea dovadă de iniţiativă pe plan local. Asigurarea stocurilor tampon şi a transportului cartofilor la domiciliu Cartofii nu trebuie să fie la dis­creţia eventualelor intemperii. De aceea, accelerarea depozitării a­­cestui produs este la ordinea zilei. Şi aici se constată în unele locuri un ritm nesatisfăcător. Este necesară păstrarea cartofilor la centre, pe rampe, în vagoane pentru a nu fi ciupiţi de ger. Totodată trebuie să se asigure încă de pe acum stocurile tampon pentru desfacere, în aşa fel ca odată cu sosirea iernii să poată fi satisfăcute cerinţele curente. Deşi s-au indicat din timp măsu­rile necesare pentru organizarea transportului cartofilor la domiciliu, totuşi pînă acum unele direcţii co­merciale ale sfaturilor populare nu au luat măsuri cu seriozitatea cuve­nită pentru punerea în practică a acestei forme utile de deservire a populaţiei. Dacă în regiunea Braşov s-a început, ce-i drept cu destulă ti­miditate, să se organizeze transpor­tul cartofilor la domiciliu (cam 70-80 de tone), în regiunea Hunedoara a­­ceastă măsură nu a fost încă apli­cată. Cînd anume se va realiza la nivelul cerut ? Este o întrebare pe care o punem şi altor direcţii comer­ciale care tărăgănează în mod ne­justificat organizarea transportului cartofilor la domiciliu. Restanţe în depozitarea rădăcinoaselor Tot în actualitate este şi recolta­rea şi depozitarea rădăcinoaselor, a cepei şi fasolei. O situaţie cu totul nesatisfăcătoare se înregistrează la rădăcinoase unde procentul realizării graficelor este scăzut. In regiunea Banat nu s-a realizat decît 11 la sută, în regiunea Galaţi 12 la sută, iar la Hunedoara tot 12 la sută. Şi aici se impune urgentarea recoltă­rii, preluării şi depozitării rădăci­noaselor, folosindu-se în mod judi­cios fiecare zi de lucru. în momentul de faţă, în regiunile Argeş, Maramureş şi Cluj, este ne­cesar să se intensifice recoltarea merelor şi a altor fructe, accelerîn­­du-se efectuarea mutaţiilor către be­neficiari. Unele greutăţi ivite cu a­­sigurarea mijloacelor de transport, trebuie rezolvate pe plan local cu promptitudine. Asigurarea legumelor de primă apariţie Recolta de legume timpurii a anu­lui viitor se asigură încă de pe acum. Cu toate acestea, în unele regiuni ca Oltenia, Crişana, Banat însămînţări­­le se desfăşoară într-un ritm de melc iar suprafeţele destinate legu­melor de primă apariţie sunt minime. Unele direcţii comerciale ale sfatu­rilor populare solicită cantităţi mici acum, în perioada încheierii con­tractelor, deşi experienţa anilor tre­cuţi a confirmat consumul sporit al legumelor timpurii. Direcţia comer­cială a sfatului popular regional Ga­laţi se declară satisfăcută cu cele 80 de hectare de spanac ce vor fi însă­­mînţate în regiune, cu toate­ că anul trecut a trebuit să aducă acest pro­dus tocmai din Oltenia. Este nece­sar să se analizeze în fiecare regiu­ne cu atenţie acest lucru pentru a se stabili, pe baza studierii cererii de consum a populaţiei, cantitatea co­respunzătoare de legume pentru primăvară. D. TABACU La ordinea zilei Valorificarea recoltei fructe România liberă Muncitorii şi tehnicienii fabricii de zahăr din Giurgiu se străduiesc ca şi în această campanie să producă zahăr de bună calitate, în clişeu . Laborantele Melania Francisc şi Domnica Vulcan determină conţinutul de substanţă uscată a siropurilor din secţia de rafinare a zahărului. Foto : AGERPRES Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai P. C. din Austria în ziua de 31 octombrie tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membru al Birou­­lui Politic şi secretar al C.C. al P.M.R., a primit delegaţia de activişti ai P.C. din Austria, condusă de tovarăşul Theodor Müller, membru al C.C. al P.C. din Austria, care timp de două săptămîni a vizitat ţara noastră pentru a studia experienţa muncii de partid. La primire au participat tovarăşii Petre Lupu, Ilie Verdeţ, membri ai C.C. al P.M.R., Constantin Lăzărescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., Constantin Nicolae, şef de secţie şi Ilie Rădulescu, şef adjunct de secţie la C.C. al P.M.R. Primirea s-a desfăşurat într-o atm­o­­sferă de caldă prietenie. Manifestări in cadrul Lunii prieteniei romino-sovietice în întîmpinarea zilei de 7 Noiem­brie şi în cadrul Lunii prieteniei ro­­mîno-sovietice, au avut loc în aceste zile o serie de manifestări culturale. Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, a împărtă­şit impresiile sale dintr-o călătorie în Uniunea Sovietică. „Cibernetica şi progresul ştiinţei şi tehnicii sovie­tice“, a fost titlul unui simpozion la care au luat cuvîntul acad. Grigore Moisil şi alţi oameni de ştiinţă şi tehnică. La o seară literar-muzical-coregra­­fică intitulată „Mihail Eminescu — A. S. Puşkin“ şi-au dat concursul artişti de frunte ai teatrelor noastre dramatice, printre care artistul po­porului George Vraca, solişti ai Tea­trului de Operă şi Balet, cîntăreţi de muzică populară. La Iaşi, prof. univ. Ilie Grămadă, directorul Teatrului Naţional „Va­sile Alecsandri“ din localitate, a ţi­nut conferinţa intitulată „De la rea­lismul critic rus la realismul socia­list“, în cadrul unei alte manifestări cu tema „Itinerar liric în U.R.S.S.“, s-au citit fragmente din lucrările unor poeţi sovietici. re Delegaţia de cineaşti sovietici, so­sită în ţara noastră cu prilejul Festi­valului filmului sovietic, s-a întîlnit joi la amiază cu redactori ai presei bucureştene. Răspunzînd la întrebările ziarişti­lor, oaspeţii au vorbit despre felul în care a fost realizat filmul „Tra­gedia optimistă“, despre activitatea și proiectele lor de viitor. (Agerpres). Plecarea ambasadorului R. P. Bulgaria din țara noastră Joi seara a părăsit definitiv ţara noastră Ivan Kinov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Bulgaria la Bucureşti. La plecare, în Gara de Nord, Ivan Kinov a fost salutat de Gh. Luca, directorul protocolului din Ministe­rul Afacerilor Externe. Au fost de faţă membrii Ambasa­dei R. P. Bulgaria, şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R. P. Ro­­mână şi alţi membri ai corpului di­plomatic. (Agerpres). Sărbătoarea poporului algerian­ A­stăzi, poporul algerian sărbătoreş­te ziua sa naţională. Se împli­nesc nouă ani de cînd, la 1 no­iembrie 1954, în munţii Aures, un grup de patrioţi algerieni a ridicat drapelul luptei pentru independenţă naţională. Timp de aproape opt ani, poporul al­gerian a luptat cu arma în mină şi, datorită eroismului său, sprijinit d­e for­ţele progresiste din lume, el a ieşit vic­torios. După îndelungate tratative, la 19 martie 1962, a fost semnat acordul de la Evian care a pus capăt operaţiuni­lor militare, recunoscînd, în acelaşi timp, dreptul poporului algerian de a trăi într-o Algerie liberă şi indepen­dentă. De atunci, evenimentele au evoluat rapid­. La 1 iulie, în urma unui refe­rendum a fost proclamată, în mod ofi­cial, independenţa Algeriei. Iar cîteva luni mai tîrziu, la 25 septembrie, în cadrul primei şedinţe a Adunării na­ţionale constituante, a fost proclamată Republica Algeriană Democratică şi Populară. Cu toate că a trecut puţin timp de la câştigarea independenţei, poporul al­gerian, în ciuda grelei moşteniri a tre­cutului, precum şi a anilor grei din timpul războiului de eliberare, a ob­ţinut o serie d­e însemnate succese în dezvoltarea unei­ economii naţionale proprii. A fost înfăptuită reforma a­­grară, au fost naţionalizate o serie de întreprinderi şi instituţii, ziare etc. Iată numai cîteva exemple : tre­cerea în proprietatea statului a unui milion de hectare de pămînt, a 500 de întreprinderi industriale, naţio­nalizarea a 69 de hoteluri, a tuturor teatrelor din ţară, a trei ziare, a unei societăţi aeriene etc. Recent, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul economiei a arătat că au fost luate măsuri cu privire la re­glementarea exportului şi a transferării de capitaluri în străinătate, măsuri me­nite să consolideze sistemul economic al ţării. De asemenea, au fost întreprinse o serie de acţiuni în ce priveşte lichida­rea şomajului, a analfabetismului, au apărut comitete de administrare a în­treprinderilor industriale, miniere şi meşteşugăreşti şi a fermelor abando­nate de foştii proprietari. La 9 septembrie a.c., poporul alge­rian a fost chemat în faţa urnelor pen­tru adoptarea primei constituţii a Re­publicii Algeriene. La întrebarea „A­­probaţi constituţia care vi se propu­ne ?“, imensa majoritate a poporului a răspuns „da“. După o săptămînă, a fost ales, prin vot universal, preşedin­tele republicii, în persoana lui Ahmed Ben Bella. Pe arena internaţională, tînărul stat algerian militează consecvent, aşa după cum declara preşedintele Ben Bella, pentru o politică de neaderare la blocuri, o politică antiimperialistă, anti­colonialistă, îndreptată împotriva discri­minării rasiale, pentru dezarmare, pen­tru interzicerea experienţelor nucleare. Alături de toate popoarele iubitoare de pace, poporul român a sprijinit lupta poporului algerian, manifestîndu-şi sim­patia faţă de cauza sa nobilă. Imediat după semnarea acordului de la Evian, guvernul R. P. Romîne a recunoscut independenţa de stat a Algeriei. Gu­vernul român a susţinut cu căldură ce­rerea Algeriei de a deveni membră a ONU. Poporul român urmăreşte cu interes lupta şi munca poporului algerian şi-i adresează, cu ocazia zilei sale naţiona­le, un călduros salut, urîndu­-i noi suc­cese în consolidarea independenţei, în opera sa de construire a unei vieţi noi, în crearea unei economii prospere, în lupta pentru asigurarea păcii și colabo­rării internaționale. In legătură cu conferinţa G. A. T. T. GENEVA 31 (Agerpres). — Consi­liul G.A.T.T. (Acordul general asupra tarifelor vamale şi comerţului), întru­nit la Geneva pentru a desemna o comisie de mediere în diferendul cu privire la importul de carne de pa­săre dintre S.U.A. şi Piaţa comună, a luat în dezbatere la 30 octombrie pro­blema viitoarelor negocieri referitoare la reducerea cu 50 la sută a tarifelor vamale la o întreagă serie de pro­duse. După cum transmite agenţia U.P.I., Consiliul a aprobat ca un sub­comitet al său să se întîlnească la 21 noiembrie în scopul alcătuirii unui proiect provizoriu, o aşa-zisă „Carte albastră" care urmează să constituie baza discuţiilor unei conferinţe pre­gătitoare a GA.T.T. prevăzută pentru 16 decembrie. Conferinţa propriu-zisă a G.A.T.T. va începe la 4 mai 1964. Corespondentul din Geneva al a­­genţiei United Press International subliniază că, în pofida încercării u­­nor delegaţi ai ţărilor Pieţei comune de a amina conferinţa pregătitoare a G.A.T.T. după Anul Nou, majoritatea membrilor G.A.T.T. au fost de acord cu propunerea americană de a se ur­genta viitoarele negocieri. Buletinul de presă al Casei Albe relatează în acelaşi timp că Consiliul G.A.T.T. a numit un comitet special, alcătuit din cinci experţi, care să ar­bitreze conflictul dintre S.U.A. şi ţă­rile Pieţei comune referitor la impor­tul cărnii de pasăre din S.U.A. Cei cinci membri ai Comitetului aparțin unor țări care nu sunt afectate de a­­cest conflict. Dezvăluirile unui ministru consolez LEOPOLDVILLE 31­­Agerpres.­­ Ministrul muncii şi asigurărilor sociale al Republicii Congo, Alphonse Ngu­­vula, într-un interviu acordat unui co­respondent al săptămânalului „Sunday Telegraph“, s-a referit la corupţia care bîntuie în Congo. „Este o situaţie ne­fericită, a spus el, dar trebuie să se recunoască că corupţia a devenit în ţară o adevărată instituţie, iar perso­nalităţile sus-puse pot fi mituite pen­tru cel mai mic lucru. Am auzit de oameni care au primit pachete întregi de dolari, care îşi cumpără vile în apropiere de Roma, care au primit automobile Mercedes, iar alţii şi-au construit vile cu materi­ale importate din Italia sau au pri­mit posibilitatea unor vacanţe în Eu­ropa. La Bruxelles există clădiri care valorează cîteva milioane de franci belgieni şi care aparţin unor oficiali­tăţi congoleze. Aceste averi au fost a­­chiziţionate prin însuşirea de fonduri publice şi prin traficul cu diamante şi cupru. O serie de oameni au deve­nit peste noapte milionari congolezi. Această situaţie revoltă opinia publică, în general, şi sindicatele, în special“. Ministrul a adăugat că premierul Adoula este într-o situaţie politică di­ficilă, „fiind handicapat de anturajul său, alcătuit din persoane care mane­vrează necontenit pentru a-l convinge să ia măsuri de natură să servească exclusiv intereselor lor personale“. Săptămînalul britanic afirmă că acuzaţiile aduse sunt confirmate de si­tuaţia din Congo. Capitala este inva­dată de mii de oameni flămînzi şi fă­ră lucru. Şomajul la Leopoldville s-a ridicat la cifra de 100 000 de oameni. Aproximativ 30 000 de învăţători, un element important în mişcarea sindi­cală, nu şi-au primit salariile de mai multe luni şi sunt în grevă mai tot timpul. Salariile lor au fost sustrase de oficialităţile guvernamentale co­rupte. Bursa neagră înfloreşte la majorita­tea articolelor de larg consum. Datorită incertitudinii constante în legătură cu situaţia francului congo­­lez, comercianţii adună stocuri de mărfuri pe care refuză să le vîndă. Guvernul central exercită un con­trol redus asupra condiţiilor din inte­riorul ţării, iar contrabanda cu dia­mante din Kasai şi din alte părţi este considerată de natură să provoace Con­­goului pierderi evaluate la 6 000 000 lire steriline anual. Săptămînalul afirmă că poziția lui Adoula n-a fost niciodată mai slabă. Lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiunile CEC cu cîştiguri TRAGERE DE BAZĂ DIN 31 OCTOMBRIE 1963 £ Seria iî ■Mu mărul cîştigurilor obligaţiunii obligaţiunii Z 'Z V cîştigătoare cîştigătoare Parţială i 30.395 24 25 000 1 19.515 32 50.000 l 53.655 08 25 000 l 18.012 13 10.000­­ 01.750 24 5.000 1 28.820 38 5.000 1 38.682 26 5.000 1 45.926 11 5.000 1 46.842 37 5.000 1 49.562 48 5.000 1 55.007 32 5.000 1 57.997 24 5.000 Terminația seriei 60 60 60 600 600 600 280 650 982 62 70 98 17 35 40 39 15 15 2.000 2.000 2.000 800 800 800 1992 Total 2.000.000 Delegaţia guvernamentală a R.P.R. a sosit la Alger ALGER 31. (Agerpres). — Delegaţia guvernamentală a R. P. Romîne con­dusă de Victor Ionescu, ministrul Co­merţului Exterior, care la invitaţia gu­vernului Republicii Algeriene Demo­­cratice şi Populare participă la festivi­tăţile sărbătorii naţionale a Algeriei, a sosit la Alger. La aeroport delegaţia a fost întîm­­pinată de ministrul Tewfik El Madani, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi alte personalităţi oficiale. A fost prezent, de asemenea, însăr­­cinatul cu afaceri a.i. al R. P. Romîne la Alger, Iorgu Istrate. Sesiunea Comisiei permanente CAER pentru metale feroase BUDAPESTA 31 (Agerpres). — In­tre 24 şi 30 octombrie a avut loc la Budapesta cea de-a 15-a sesiune a Co­misiei permanente C.A.E.E. pentru metalele feroase. Au participat delegaţi din R. P. Bul­garia, R. S. Cehoslovacă, R. D. Ger­mană, R. P. Polonă, R. P. Romînă, R. P. Ungară şi U.R.S.S.. In calitate de observatori au participat delegaţi din R. P. Chineză şi R. D. Vietnam. Comisia permanentă a elaborat mă­suri privind realizarea hotărîrilor luate la cea de-a 18-a sesiune a C.A.E.R. şi a aprobat programul său de lucru pe anul 1964. Sesiunea s-a desfăşurat într-o atmo­sferă de deplină înțelegere reciprocă şi colaborare frățească. Personalităţi americane cer anularea legilor Smith — McCaran NEW YORK 31 (Agerpres). —­68 de reprezentanţi de frunte ai vieţii publice americane au adresat preşe­dintelui Kennedy şi Congresului S.U.A. telegrame în care cer anularea legilor antidemocratice, printre care legea Smith şi McCarran. Printre semnatarii telegramelor se află Nor­man Thomas, preşedintele Partidului socialist din S.U.A., scriitorul Upton Sinclair, dramaturgul Stewart Chase, liderii sindicali James Carey şi Wal­ter Reuther şi alţii. Japonia: începerea campaniei electorale TOKIO 31 (Agerpres). — La 1 no­iembrie se deschide în mod oficial campania electorală din Japonia, în vederea alegerii unei noi Camere a Reprezentanţilor. Referindu-se la acest fapt presa japoneză subliniază că „problema cea mai importantă este cea a poli­ticii economice“ („Mamniţi Shim­­bun“). La ultima şedinţă a Dietei, primul ministru, în cuvîntarea de încheiere, a promis că problema pre­ţurilor — care are o tendinţă gene­rală de creştere — va fi rezolvată „în decurs de un an sau doi". Ziarul „Japan Times“ îşi expri­mă însă părerea că în acest interval s-ar putea înregistra o nouă sporire a preţurilor. In cuvîn­tarea amintită, care reprezenta în fapt o primă expunere a progra­mului electoral al partidului liberal­­democrat, Ikeda s-a referit şi la pro­blemele de politică externă, salutînd încheierea Tratatului de la Mosco­va şi pronunţîndu-se în favoarea unor noi măsuri pe calea dezarmării generale şi totale. El a sprijinit, de asemenea, lărgirea relaţiilor comer­ciale dintre Japonia şi ţările socia­liste. Un program oficial al partidu­lui, precum şi programele celorlalte partide urmează să fie prezentate în zilele viitoare. „Laserul“-folosit in experimentarea tratării cancerului pe animale SAN FRANCISCO 31 (Agerpres). — Un grup de chirurgi din Boston au prezentat la cel de-al 49-lea congres al Uni­versităţii americane de chirurgie un raport în care au arătat că In tra­tarea cancerului la ani­male au folosit „lase­rul“ — aparat care con­centrează razele de lu­mină într-un fascicul de o energie foarte mare. Această metodă, a arătat dr. Paul E. Me­gatl, se află în stadiul experimental fiind a­­plicată deocamdată nu­­mai in tratarea tumori­lor canceroase la mai­muţe. In cursul expe­rienţelor, a precizat dr. Mcgull, tumorile can­ceroase cutarice şi lo­calizate, tratate cu „la­­serul“, s-au vindecat în proporţie de 50 la sută. La cîteva zile după a­­plicarea tratamentului, locul tumorilor cance­roase mai prezenta ur­me de arsuri care, însă, după două săptămîni au dispărut în între­gime. Importante descoperiri arheologice în Liban SAIDA (France Presse) . O im­portantă descoperire arheologică a fost făcută la Saida (vechiul Sidon al fenicienilor) în sudul Libanului. Ser­viciul antichităţilor a deschis un mormînt fenician intact conţinând scheletul unei femei încoronate cu o diademă despre care se presupune că a fost o regină feniciană. Este pentru prima oară că un mormînt fe­nician intact a fost descoperit în Li­ban. Serviciul antichităţilor nu exclude posibilitatea descoperirii în curînd in acelaşi loc şi a mormintului unui re­ge fenician. Ansamblul săpăturilor arată, într-adevăr, că este vorba de necropola unor înalte personalităţi feniciene. Descoperirea a fost fă­cută din întîmplare de către mun­citori care făceau săpături pentru fundaţia unei clădiri destinate unei clinici medicale pentru îngrijirea copiilor. In cursul acestor săpături s-au descoperit mai întîi ruine ro­mane sub care se afla mormîntul fe­nician. In mormînt s-a găsit o co­lecţie completă de bijuterii , cercei, brăţări, verigi la picioare, coliere, inele precum şi o statuie de o înăl­ţime de aproximativ 25 cm, repre­­zentînd, după cite se pare, pe re­gina însăși, precum și o frumoasă oglindă de bronz.

Next