Romînia Liberă, noiembrie 1963 (Anul 21, nr. 5923-5948)
1963-11-01 / nr. 5923
Vineri 1 noiembrie 1963, nr. 5923 Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Austriei in R.P. Romina In cuvîntul său, ambasadorul austriac și-a exprimat bucuria atît pentru onoarea pe care o are de a remite scrisorile de acreditare, în calitate de ambasador, cît și pentru faptul că ridicarea misiunilor diplomatice de la Bucureşti şi Viena la rang de ambasade subliniază, printre alţi factori, voinţa sinceră a celor două ţări de a dezvolta, mai mult ca în trecut, relaţiile lor şi de a strînge legăturile în toate domeniile. Dr. Paul Wetzler a subliniat că în cursul ultimelor 15 luni problemele financiare rămase în suspensie între cele două ţări au fost rezolvate în mod fericit, în vederea creşterii schimburilor în sectorul agricol, a fost încheiat un acord veterinar. Amintind că recent doi miniştri austrieci, printre alte personalităţi au vizitat România unde au găsit generoasa ospitalitate proprie poporului român, el şi-a exprimat bucuria în legătură cu vizita apropiată în Austria a ministrului afacerilor externe român. „Această strîngere a legăturilor între două popoare — a remarcat ambasadorul — corespunde bine cu înţelepciunea şi chibzuinţă pe care o arătaţi în conducerea destinelor frumoasei dv. ţări. Contactele, atît oficiale cît şi particulare, pe care le-am putut avea cu compatrioţii dv., de cînd am onoarea să reprezint ţara mea în patria dv., îmi confirmă mereu convingerea că nu există chestiuni care să nu poată fi rezolvate într-un spirit de bună credinţă şi bun simţ, prin bunăvoinţă şi prin înţelegerea lucrurilor simple, omeneşti“. în încheiere, ambasadorul austriac a transmis tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, cele mai sincere urări pentru fericirea sa personală şi pentru prosperitatea tot mai mare a poporului român şi a asigurat că îşi va folosi toate forţele, ca şi în trecut, pentru a contribui la dezvoltarea legăturilor romîno-austriece. Răspunzînd ambasadorului austriac, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu acest moment important în relaţiile românoaustriece şi a declarat că împărtăşeşte pe deplin aprecierea ambasadorului că ridicarea misiunilor diplomatice la rang de ambasade subliniază — printre alţi factori — voinţa sinceră a celor două ţări de a dezvolta, mai mult ca în trecut, relaţiile lor şi de a strînge legăturile în toate domeniile. El a remarcat că această voinţă comună s-a manifestat cu prilejul întîlnirii dintre conducătorii celor două state şi de care, personal, îşi aminteşte cu plăcere. Acea întîlnire a fost urmată de vizitele unor membri ai guvernului român şi austriac, de schimburile, în continuă creştere, de ingineri, specialişti, oameni de cultură, ziarişti, turişti. Preşedintele Consiliului de Stat a arătat că guvernul român acordă o deosebită importanţă acestor contacte pentru că ele contribuie la o mai bună cunoaştere şi înţelegere, la găsirea unor noi căi pentru dezvoltarea relaţiilor noastre. Este grăitor în această privinţă că faţă de 1955, volumul schimburilor comerciale romîno-austriece a crescut, în 1962, de peste trei ori şi există toate premisele ca în anul în curs să atingă un volum de aproape patru ori mai mare decît cel din 1955. Relevînd că rezultatele obţinute sînt încurajatoare şi îndreptăţesc satisfacţia noastră, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat că aceste rezultate creează condiţii pentru noi progrese în colaborarea romîno-austriacă. Inginerii, tehnicienii şi muncitorii romîni au avut, nu o dată, prilejul să preţuiască nivelul utilajului şi maşinilor austriece, expresie a tehnicii industriei austriece. In continuare, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a declarat că posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor dintre cele două ţări sunt departe de a fi epuizate şi că prin eforturi comune se va reuşi să se valorifice aceste posibilităţi în folosul popoarelor noastre, contribuind în acelaşi timp la o mai bună înţelegere internaţională. Exprimînd sentimentele de stimă şi prietenie pe care poporul român le nutreşte faţă de harnicul şi talentatul popor austriac şi mulţumind în încheiere pentru bunele urări, preşedintele Consiliului de Stat a rugat pe ambasador să transmită poporului austriac urări de pace şi prosperitate, iar preşedintelui Republicii Austria, cele mai bune urări de sănătate şi fericire. Totodată, l-a asigurat pe ambasadorul Austriei că în activitatea sa se va bucura în continuare de sprijinul Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne şi ambasadorul dr. Paul Wetzler a avut loc apoi o convorbire care a decurs intr-o atmosferă cordială. La solemnitate şi la convorbire au asistat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul austriac a fost însoţit de dr. Franz Irbinger şi Heinrich Winter, membri ai ambasadei. (Agerpres) SPORT a SPORT ® SPORT a SPORT © SPORT Campionate!© europene de volei: Romînia — Franţa 3*0 Aseară, în cea de-a cincea zi a întrecerilor din cadrul turneului finalmasculin al campionatelor europene de volei, Romînia a întîlnit Franţa. Jocul a fost la discreţia jucătorilor români care şi-au dovedit superioritatea de la primele schimburi de mingi. Voleibaliştii francezi au reuşit cîteva atacuri în serie doar în setul 3, în care de altfel au realizat şi cele mai multe puncte. Rezultat final 3—0 (15—4 ; 15—5 ; 15—11). Dintre jucători, Fieraru, Drăgan şi Szöcs, au fost din nou excelenţi, jocul lor fiind deseori aplaudat la scenă deschisă In cea de-a 2-a partidă echipa Uniunii Sovietice a întrecut greu echipa Poloniei. Rezultat final 3—2 (8—15 ; 15—4 ; 15—6 ; 10—15 ; 15—8). După primul set se părea că voleibaliștii polonezi vor realiza surpriza serii. Ei acţionau cu multă eficacitate în atac unde Rutkovski era de neoprit. De altfel, acest set le-a revenit la un scor destul de categoric 15—8. In seturile 2 şi 3 însă, voleibaliştii sovietici îşi revin, trec la un joc sigur, bazat în multe cazuri pe atacuri din pasa a doua, asigură dublajul trăgătorilor şi al blocajului şi obţin unele puncte direct din serviciu. De această dată se părea că victoria le va reveni cu scorul de 3—1. Spre surprinderea generală însă, ei slăbesc ritmul în setul 4, permiţînc polonezilor să-i întreacă cu 15—10. In setul decisiv, sovieticii iau conducerea de la început şi cîştigă detaşat un joc în care au fost superiori în turneul feminin de la Constanţa echipa R. P. Romîne a obţinut o nouă victorie : 3—0 (15—7; 15—12; 15—11) cu reprezentativa Iugoslaviei. Selecţionata R. P. Polone se menţine în cursa pentru titlu, realizînd cel de-al 5-lea succes consecutiv : 3—1 (15—5; 15—6; 10—15; 15—12) cu echipa R. P. Ungare. Al treilea meci al serii a opus formaţiile R. S. Cehoslovace şi R. D. Germane. Au cîştigat sportivele germane cu 3—0 (15—7; 15-6; 15—7). Rezultatele de la Cluj şi Cîmpia Turzii (turneul masculin, pentru locurile 9—17), Italia — R. F. Germană 3—0; Turcia — adversarilor. In ultimul meci al serii, s-au întîlnit Cehoslovacia şi Bulgaria. După un joc antrenant, presărat cu faze de mare spectaculozitate şi care a durat aproape trei ore," Bulgaria a reușit să cîștige întîlnirea cu scorul de 3—2. în sala Dinamo, Ungaria a întrecut Iugoslavia cu 3—1 (15—9 ; 15—7 ; 9—15; 15—7). MARCEL RUSESCU Olanda 3—1; Austria — Danemarca 3—0; Belgia — Finlanda 3—0. Astăzi în sala Floreasca de la orele 17,30 Iugoslavia întîlnește R. S. Cehoslovacă, iar U.R.S S. joacă cu echipa R. P. Ungare. La Constanta în turneul feminin au loc jocurile : R. S. Cehoslovacă— Iugoslavia; R. D. Germană — R. P. Bulgaria; R. P. Polonă — U.R.S.S. și R.P.R.— R. P. Ungară. De asemenea la Cluj în turneul masculin pentru locurile 9—17 se dispută întîlnirile : Italia—Austria; Olanda — R. F. Germană; Danemarca — Finlanda; R. D. Germană — Turcia. In Însemnările noastre din săptămînile trecute pe tema valorificării recoltei de legume şi fructe din acest an, consemnam faptul că fiecare zi prielnică trebuie folosită din plin pentru efectuarea lucrărilor de recoltare şi preluare în aşa fel ca desfacerea acestor produse să se desfăşoare în mod satisfăcător. Veştile sosite din cîteva regiuni ale ţării, în ultimele zile, ne atrag atenţia asupra scăderii ritmului preluărilor de cartofi. Ceea ce înseamnă că nu se acordă o atenţie stăruitoare şi permanentă de către unele sfaturi populare pentru a mobiliza pe plan local toate organizaţiile economice cu sarcini concrete în această direcţie în vederea urgentării recoltării, preluării şi depozitării cartofilor. Să comparăm, bunăoară, două regiuni care au în valorificarea acestui produs, posibilităţi şi condiţii similare : Argeş şi Cluj. Vom observa de îndată că în timp ce în regiunea Cluj s-au obţinut în ultima săptămînă rezultate mai bune, în regiunea Argeş ritmul de recoltare al cartofilor este nesatisfăcător, şi cantităţi însemnate aşteaptă să fie valorificate. Este cert că o vină aici revine şi U.R.C.C. care nu în suficientă măsură a impulsionat preluările. Dacă în regiunile Iaşi, Bacău, Cluj şi Suceava s-au îndeplinit planurile stabilite, nu acelaşi lucru se poate spune despre regiunile Banat, Maramureş şi Crişana, unde în aşteptarea locaţiilor din alte regiuni, nu se recoltează suficient pe plan local şi nu se folosesc toate posibilităţile existente. Graficele de livrări nu au fost nici ele respectate întocmai, deşi au fost întocmite pe baza cunoaşterii concrete a situaţiei. Deficitară în primul rînd este regiunea Braşov (şi mai cu seamă raionul Făgăraş), unde se remarcă o serioasă rămînere în urmă. Obligaţiile faţă de beneficiari nu au fost îndeplinite decît într-o proporţie de 50 la sută iar în unele locuri — nici atît. La Craiova, din 300 de tone de cartofi care trebuiau să fie livrate zilnic, de regiunea Braşov, nu s-au dat decît 90 iar la Turnu Severin, din 90 de tone, numai 15. Socotim că este de datoria comitetului executiv al sfatului popular regional Braşov să analizeze de urgenţă această situaţie pentru a lua măsurile ce se impun. Respect faţă de obligaţiile proprii S-a mai scris că în unele regiuni există multă exigenţă faţă de obligaţiile furnizorilor din alte regiuni, dar aceeaşi exigenţă nu apare şi atunci cînd este vorba de obligaţiile proprii. Aşa se întîmplă în regiunea Banat, unde se reproşează restanţele rămase din regiunea Braşov. Dar să vedem cît s-a recoltat în această regiune în ultima săptămînă. Numai 33 la sută din cantitatea de cartofi stabilită. De ce anume ? Deoarece nu a existat preocuparea în această direcţie. Fără îndoială, obligaţiile asumate trebuiesc îndeplinite, dar în primul rînd este de dorit să fie îndeplinite şi pe plan local căci propria restanţă rămasă in regiunea Banat ar fi satisfăcut cerinţele imediate. Nu trebuie, de asemenea, pierdut din vedere că în unele locuri (Suceava) se menţin cantităţi însemnate de cartofi pe rampe, la discreţia ploilor sau a vremii friguroase. Să fie oare numai vina direcţiilor regionale de transporturi ? Cîteodată da, dar alteori nu se depun din timp cereri de vagoane (aşa cum se întîmplă tot la Suceava) pentru ca în funcţie de stocurile existente să se aloce mijloacele de transport necesare. Să nu se aştepte să se primească vagoane din oficiu ci să se dea dovadă de iniţiativă pe plan local. Asigurarea stocurilor tampon şi a transportului cartofilor la domiciliu Cartofii nu trebuie să fie la discreţia eventualelor intemperii. De aceea, accelerarea depozitării acestui produs este la ordinea zilei. Şi aici se constată în unele locuri un ritm nesatisfăcător. Este necesară păstrarea cartofilor la centre, pe rampe, în vagoane pentru a nu fi ciupiţi de ger. Totodată trebuie să se asigure încă de pe acum stocurile tampon pentru desfacere, în aşa fel ca odată cu sosirea iernii să poată fi satisfăcute cerinţele curente. Deşi s-au indicat din timp măsurile necesare pentru organizarea transportului cartofilor la domiciliu, totuşi pînă acum unele direcţii comerciale ale sfaturilor populare nu au luat măsuri cu seriozitatea cuvenită pentru punerea în practică a acestei forme utile de deservire a populaţiei. Dacă în regiunea Braşov s-a început, ce-i drept cu destulă timiditate, să se organizeze transportul cartofilor la domiciliu (cam 70-80 de tone), în regiunea Hunedoara această măsură nu a fost încă aplicată. Cînd anume se va realiza la nivelul cerut ? Este o întrebare pe care o punem şi altor direcţii comerciale care tărăgănează în mod nejustificat organizarea transportului cartofilor la domiciliu. Restanţe în depozitarea rădăcinoaselor Tot în actualitate este şi recoltarea şi depozitarea rădăcinoaselor, a cepei şi fasolei. O situaţie cu totul nesatisfăcătoare se înregistrează la rădăcinoase unde procentul realizării graficelor este scăzut. In regiunea Banat nu s-a realizat decît 11 la sută, în regiunea Galaţi 12 la sută, iar la Hunedoara tot 12 la sută. Şi aici se impune urgentarea recoltării, preluării şi depozitării rădăcinoaselor, folosindu-se în mod judicios fiecare zi de lucru. în momentul de faţă, în regiunile Argeş, Maramureş şi Cluj, este necesar să se intensifice recoltarea merelor şi a altor fructe, accelerîndu-se efectuarea mutaţiilor către beneficiari. Unele greutăţi ivite cu asigurarea mijloacelor de transport, trebuie rezolvate pe plan local cu promptitudine. Asigurarea legumelor de primă apariţie Recolta de legume timpurii a anului viitor se asigură încă de pe acum. Cu toate acestea, în unele regiuni ca Oltenia, Crişana, Banat însămînţările se desfăşoară într-un ritm de melc iar suprafeţele destinate legumelor de primă apariţie sunt minime. Unele direcţii comerciale ale sfaturilor populare solicită cantităţi mici acum, în perioada încheierii contractelor, deşi experienţa anilor trecuţi a confirmat consumul sporit al legumelor timpurii. Direcţia comercială a sfatului popular regional Galaţi se declară satisfăcută cu cele 80 de hectare de spanac ce vor fi însămînţate în regiune, cu toate că anul trecut a trebuit să aducă acest produs tocmai din Oltenia. Este necesar să se analizeze în fiecare regiune cu atenţie acest lucru pentru a se stabili, pe baza studierii cererii de consum a populaţiei, cantitatea corespunzătoare de legume pentru primăvară. D. TABACU La ordinea zilei Valorificarea recoltei fructe România liberă Muncitorii şi tehnicienii fabricii de zahăr din Giurgiu se străduiesc ca şi în această campanie să producă zahăr de bună calitate, în clişeu . Laborantele Melania Francisc şi Domnica Vulcan determină conţinutul de substanţă uscată a siropurilor din secţia de rafinare a zahărului. Foto : AGERPRES Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai P. C. din Austria în ziua de 31 octombrie tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.M.R., a primit delegaţia de activişti ai P.C. din Austria, condusă de tovarăşul Theodor Müller, membru al C.C. al P.C. din Austria, care timp de două săptămîni a vizitat ţara noastră pentru a studia experienţa muncii de partid. La primire au participat tovarăşii Petre Lupu, Ilie Verdeţ, membri ai C.C. al P.M.R., Constantin Lăzărescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., Constantin Nicolae, şef de secţie şi Ilie Rădulescu, şef adjunct de secţie la C.C. al P.M.R. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Manifestări in cadrul Lunii prieteniei romino-sovietice în întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie şi în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, au avut loc în aceste zile o serie de manifestări culturale. Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, a împărtăşit impresiile sale dintr-o călătorie în Uniunea Sovietică. „Cibernetica şi progresul ştiinţei şi tehnicii sovietice“, a fost titlul unui simpozion la care au luat cuvîntul acad. Grigore Moisil şi alţi oameni de ştiinţă şi tehnică. La o seară literar-muzical-coregrafică intitulată „Mihail Eminescu — A. S. Puşkin“ şi-au dat concursul artişti de frunte ai teatrelor noastre dramatice, printre care artistul poporului George Vraca, solişti ai Teatrului de Operă şi Balet, cîntăreţi de muzică populară. La Iaşi, prof. univ. Ilie Grămadă, directorul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din localitate, a ţinut conferinţa intitulată „De la realismul critic rus la realismul socialist“, în cadrul unei alte manifestări cu tema „Itinerar liric în U.R.S.S.“, s-au citit fragmente din lucrările unor poeţi sovietici. re Delegaţia de cineaşti sovietici, sosită în ţara noastră cu prilejul Festivalului filmului sovietic, s-a întîlnit joi la amiază cu redactori ai presei bucureştene. Răspunzînd la întrebările ziariştilor, oaspeţii au vorbit despre felul în care a fost realizat filmul „Tragedia optimistă“, despre activitatea și proiectele lor de viitor. (Agerpres). Plecarea ambasadorului R. P. Bulgaria din țara noastră Joi seara a părăsit definitiv ţara noastră Ivan Kinov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Bulgaria la Bucureşti. La plecare, în Gara de Nord, Ivan Kinov a fost salutat de Gh. Luca, directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de faţă membrii Ambasadei R. P. Bulgaria, şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R. P. Română şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres). Sărbătoarea poporului algerian Astăzi, poporul algerian sărbătoreşte ziua sa naţională. Se împlinesc nouă ani de cînd, la 1 noiembrie 1954, în munţii Aures, un grup de patrioţi algerieni a ridicat drapelul luptei pentru independenţă naţională. Timp de aproape opt ani, poporul algerian a luptat cu arma în mină şi, datorită eroismului său, sprijinit de forţele progresiste din lume, el a ieşit victorios. După îndelungate tratative, la 19 martie 1962, a fost semnat acordul de la Evian care a pus capăt operaţiunilor militare, recunoscînd, în acelaşi timp, dreptul poporului algerian de a trăi într-o Algerie liberă şi independentă. De atunci, evenimentele au evoluat rapid. La 1 iulie, în urma unui referendum a fost proclamată, în mod oficial, independenţa Algeriei. Iar cîteva luni mai tîrziu, la 25 septembrie, în cadrul primei şedinţe a Adunării naţionale constituante, a fost proclamată Republica Algeriană Democratică şi Populară. Cu toate că a trecut puţin timp de la câştigarea independenţei, poporul algerian, în ciuda grelei moşteniri a trecutului, precum şi a anilor grei din timpul războiului de eliberare, a obţinut o serie de însemnate succese în dezvoltarea unei economii naţionale proprii. A fost înfăptuită reforma agrară, au fost naţionalizate o serie de întreprinderi şi instituţii, ziare etc. Iată numai cîteva exemple : trecerea în proprietatea statului a unui milion de hectare de pămînt, a 500 de întreprinderi industriale, naţionalizarea a 69 de hoteluri, a tuturor teatrelor din ţară, a trei ziare, a unei societăţi aeriene etc. Recent, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul economiei a arătat că au fost luate măsuri cu privire la reglementarea exportului şi a transferării de capitaluri în străinătate, măsuri menite să consolideze sistemul economic al ţării. De asemenea, au fost întreprinse o serie de acţiuni în ce priveşte lichidarea şomajului, a analfabetismului, au apărut comitete de administrare a întreprinderilor industriale, miniere şi meşteşugăreşti şi a fermelor abandonate de foştii proprietari. La 9 septembrie a.c., poporul algerian a fost chemat în faţa urnelor pentru adoptarea primei constituţii a Republicii Algeriene. La întrebarea „Aprobaţi constituţia care vi se propune ?“, imensa majoritate a poporului a răspuns „da“. După o săptămînă, a fost ales, prin vot universal, preşedintele republicii, în persoana lui Ahmed Ben Bella. Pe arena internaţională, tînărul stat algerian militează consecvent, aşa după cum declara preşedintele Ben Bella, pentru o politică de neaderare la blocuri, o politică antiimperialistă, anticolonialistă, îndreptată împotriva discriminării rasiale, pentru dezarmare, pentru interzicerea experienţelor nucleare. Alături de toate popoarele iubitoare de pace, poporul român a sprijinit lupta poporului algerian, manifestîndu-şi simpatia faţă de cauza sa nobilă. Imediat după semnarea acordului de la Evian, guvernul R. P. Romîne a recunoscut independenţa de stat a Algeriei. Guvernul român a susţinut cu căldură cererea Algeriei de a deveni membră a ONU. Poporul român urmăreşte cu interes lupta şi munca poporului algerian şi-i adresează, cu ocazia zilei sale naţionale, un călduros salut, urîndu-i noi succese în consolidarea independenţei, în opera sa de construire a unei vieţi noi, în crearea unei economii prospere, în lupta pentru asigurarea păcii și colaborării internaționale. In legătură cu conferinţa G. A. T. T. GENEVA 31 (Agerpres). — Consiliul G.A.T.T. (Acordul general asupra tarifelor vamale şi comerţului), întrunit la Geneva pentru a desemna o comisie de mediere în diferendul cu privire la importul de carne de pasăre dintre S.U.A. şi Piaţa comună, a luat în dezbatere la 30 octombrie problema viitoarelor negocieri referitoare la reducerea cu 50 la sută a tarifelor vamale la o întreagă serie de produse. După cum transmite agenţia U.P.I., Consiliul a aprobat ca un subcomitet al său să se întîlnească la 21 noiembrie în scopul alcătuirii unui proiect provizoriu, o aşa-zisă „Carte albastră" care urmează să constituie baza discuţiilor unei conferinţe pregătitoare a GA.T.T. prevăzută pentru 16 decembrie. Conferinţa propriu-zisă a G.A.T.T. va începe la 4 mai 1964. Corespondentul din Geneva al agenţiei United Press International subliniază că, în pofida încercării unor delegaţi ai ţărilor Pieţei comune de a amina conferinţa pregătitoare a G.A.T.T. după Anul Nou, majoritatea membrilor G.A.T.T. au fost de acord cu propunerea americană de a se urgenta viitoarele negocieri. Buletinul de presă al Casei Albe relatează în acelaşi timp că Consiliul G.A.T.T. a numit un comitet special, alcătuit din cinci experţi, care să arbitreze conflictul dintre S.U.A. şi ţările Pieţei comune referitor la importul cărnii de pasăre din S.U.A. Cei cinci membri ai Comitetului aparțin unor țări care nu sunt afectate de acest conflict. Dezvăluirile unui ministru consolez LEOPOLDVILLE 31Agerpres. Ministrul muncii şi asigurărilor sociale al Republicii Congo, Alphonse Nguvula, într-un interviu acordat unui corespondent al săptămânalului „Sunday Telegraph“, s-a referit la corupţia care bîntuie în Congo. „Este o situaţie nefericită, a spus el, dar trebuie să se recunoască că corupţia a devenit în ţară o adevărată instituţie, iar personalităţile sus-puse pot fi mituite pentru cel mai mic lucru. Am auzit de oameni care au primit pachete întregi de dolari, care îşi cumpără vile în apropiere de Roma, care au primit automobile Mercedes, iar alţii şi-au construit vile cu materiale importate din Italia sau au primit posibilitatea unor vacanţe în Europa. La Bruxelles există clădiri care valorează cîteva milioane de franci belgieni şi care aparţin unor oficialităţi congoleze. Aceste averi au fost achiziţionate prin însuşirea de fonduri publice şi prin traficul cu diamante şi cupru. O serie de oameni au devenit peste noapte milionari congolezi. Această situaţie revoltă opinia publică, în general, şi sindicatele, în special“. Ministrul a adăugat că premierul Adoula este într-o situaţie politică dificilă, „fiind handicapat de anturajul său, alcătuit din persoane care manevrează necontenit pentru a-l convinge să ia măsuri de natură să servească exclusiv intereselor lor personale“. Săptămînalul britanic afirmă că acuzaţiile aduse sunt confirmate de situaţia din Congo. Capitala este invadată de mii de oameni flămînzi şi fără lucru. Şomajul la Leopoldville s-a ridicat la cifra de 100 000 de oameni. Aproximativ 30 000 de învăţători, un element important în mişcarea sindicală, nu şi-au primit salariile de mai multe luni şi sunt în grevă mai tot timpul. Salariile lor au fost sustrase de oficialităţile guvernamentale corupte. Bursa neagră înfloreşte la majoritatea articolelor de larg consum. Datorită incertitudinii constante în legătură cu situaţia francului congolez, comercianţii adună stocuri de mărfuri pe care refuză să le vîndă. Guvernul central exercită un control redus asupra condiţiilor din interiorul ţării, iar contrabanda cu diamante din Kasai şi din alte părţi este considerată de natură să provoace Congoului pierderi evaluate la 6 000 000 lire steriline anual. Săptămînalul afirmă că poziția lui Adoula n-a fost niciodată mai slabă. Lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiunile CEC cu cîştiguri TRAGERE DE BAZĂ DIN 31 OCTOMBRIE 1963 £ Seria iî ■Mu mărul cîştigurilor obligaţiunii obligaţiunii Z 'Z V cîştigătoare cîştigătoare Parţială i 30.395 24 25 000 1 19.515 32 50.000 l 53.655 08 25 000 l 18.012 13 10.000 01.750 24 5.000 1 28.820 38 5.000 1 38.682 26 5.000 1 45.926 11 5.000 1 46.842 37 5.000 1 49.562 48 5.000 1 55.007 32 5.000 1 57.997 24 5.000 Terminația seriei 60 60 60 600 600 600 280 650 982 62 70 98 17 35 40 39 15 15 2.000 2.000 2.000 800 800 800 1992 Total 2.000.000 Delegaţia guvernamentală a R.P.R. a sosit la Alger ALGER 31. (Agerpres). — Delegaţia guvernamentală a R. P. Romîne condusă de Victor Ionescu, ministrul Comerţului Exterior, care la invitaţia guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare participă la festivităţile sărbătorii naţionale a Algeriei, a sosit la Alger. La aeroport delegaţia a fost întîmpinată de ministrul Tewfik El Madani, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi alte personalităţi oficiale. A fost prezent, de asemenea, însărcinatul cu afaceri a.i. al R. P. Romîne la Alger, Iorgu Istrate. Sesiunea Comisiei permanente CAER pentru metale feroase BUDAPESTA 31 (Agerpres). — Intre 24 şi 30 octombrie a avut loc la Budapesta cea de-a 15-a sesiune a Comisiei permanente C.A.E.E. pentru metalele feroase. Au participat delegaţi din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Romînă, R. P. Ungară şi U.R.S.S.. In calitate de observatori au participat delegaţi din R. P. Chineză şi R. D. Vietnam. Comisia permanentă a elaborat măsuri privind realizarea hotărîrilor luate la cea de-a 18-a sesiune a C.A.E.R. şi a aprobat programul său de lucru pe anul 1964. Sesiunea s-a desfăşurat într-o atmosferă de deplină înțelegere reciprocă şi colaborare frățească. Personalităţi americane cer anularea legilor Smith — McCaran NEW YORK 31 (Agerpres). —68 de reprezentanţi de frunte ai vieţii publice americane au adresat preşedintelui Kennedy şi Congresului S.U.A. telegrame în care cer anularea legilor antidemocratice, printre care legea Smith şi McCarran. Printre semnatarii telegramelor se află Norman Thomas, preşedintele Partidului socialist din S.U.A., scriitorul Upton Sinclair, dramaturgul Stewart Chase, liderii sindicali James Carey şi Walter Reuther şi alţii. Japonia: începerea campaniei electorale TOKIO 31 (Agerpres). — La 1 noiembrie se deschide în mod oficial campania electorală din Japonia, în vederea alegerii unei noi Camere a Reprezentanţilor. Referindu-se la acest fapt presa japoneză subliniază că „problema cea mai importantă este cea a politicii economice“ („Mamniţi Shimbun“). La ultima şedinţă a Dietei, primul ministru, în cuvîntarea de încheiere, a promis că problema preţurilor — care are o tendinţă generală de creştere — va fi rezolvată „în decurs de un an sau doi". Ziarul „Japan Times“ îşi exprimă însă părerea că în acest interval s-ar putea înregistra o nouă sporire a preţurilor. In cuvîntarea amintită, care reprezenta în fapt o primă expunere a programului electoral al partidului liberaldemocrat, Ikeda s-a referit şi la problemele de politică externă, salutînd încheierea Tratatului de la Moscova şi pronunţîndu-se în favoarea unor noi măsuri pe calea dezarmării generale şi totale. El a sprijinit, de asemenea, lărgirea relaţiilor comerciale dintre Japonia şi ţările socialiste. Un program oficial al partidului, precum şi programele celorlalte partide urmează să fie prezentate în zilele viitoare. „Laserul“-folosit in experimentarea tratării cancerului pe animale SAN FRANCISCO 31 (Agerpres). — Un grup de chirurgi din Boston au prezentat la cel de-al 49-lea congres al Universităţii americane de chirurgie un raport în care au arătat că In tratarea cancerului la animale au folosit „laserul“ — aparat care concentrează razele de lumină într-un fascicul de o energie foarte mare. Această metodă, a arătat dr. Paul E. Megatl, se află în stadiul experimental fiind aplicată deocamdată numai in tratarea tumorilor canceroase la maimuţe. In cursul experienţelor, a precizat dr. Mcgull, tumorile canceroase cutarice şi localizate, tratate cu „laserul“, s-au vindecat în proporţie de 50 la sută. La cîteva zile după aplicarea tratamentului, locul tumorilor canceroase mai prezenta urme de arsuri care, însă, după două săptămîni au dispărut în întregime. Importante descoperiri arheologice în Liban SAIDA (France Presse) . O importantă descoperire arheologică a fost făcută la Saida (vechiul Sidon al fenicienilor) în sudul Libanului. Serviciul antichităţilor a deschis un mormînt fenician intact conţinând scheletul unei femei încoronate cu o diademă despre care se presupune că a fost o regină feniciană. Este pentru prima oară că un mormînt fenician intact a fost descoperit în Liban. Serviciul antichităţilor nu exclude posibilitatea descoperirii în curînd in acelaşi loc şi a mormintului unui rege fenician. Ansamblul săpăturilor arată, într-adevăr, că este vorba de necropola unor înalte personalităţi feniciene. Descoperirea a fost făcută din întîmplare de către muncitori care făceau săpături pentru fundaţia unei clădiri destinate unei clinici medicale pentru îngrijirea copiilor. In cursul acestor săpături s-au descoperit mai întîi ruine romane sub care se afla mormîntul fenician. In mormînt s-a găsit o colecţie completă de bijuterii , cercei, brăţări, verigi la picioare, coliere, inele precum şi o statuie de o înălţime de aproximativ 25 cm, reprezentînd, după cite se pare, pe regina însăși, precum și o frumoasă oglindă de bronz.