Romînia Liberă, iunie 1964 (Anul 22, nr. 6103-6127)

1964-06-02 / nr. 6103

# ÎNTREPRINDEREA „ASCENSORUL“ prin unitatea sa specializată din str. 30 Decembrie nr. 2 ra­ionul 1 Mai, execută orice fel de reparaţie şi verificare de tuburi pentru gaze de orice na­tură, sub presiune. Lucrările se execută pe bază de comandă fermă pentru orice unitate din Bucureşti şi pro­vincie. .2/VI/1964 — ar. 6103 Estetică industrială D­intîi, pare o asociaţie cu totul neaşteptată, sur­prinzătoare : acvarii şi plante ornamentale într-o hală industrială , peştişori fu­­gărindu-se printre firişoarele de vegetaţie din cutia de sti­clă, în vecinătatea pieselor metalice şi­ a colacilor de şpan. Contrastul împrumută atmos­ferei robuste a producţiei, o notă de gingăşie şi prospeţi­me. Şi nu numai în secţiile Uzinei de strunguri din Arad. Surîd din glastre felurite fiori. Şi le stă deopotrivă de bine alături de valurile mătăsoase ce ies din războiul de ţesut ca şi lingă strung. Ca să nu mai vorbim despre adevăra­tele alei — mozaic de flori şi verdeaţă — din curtea uzi­nelor de tractoare — Braşov, „Unirea“ — Cluj sau a Com­binatului Chimic — Oneşti. Acestea nu sînt exemple sin­gulare. Acasă la el, fiecare om se străduie să-şi aranjeze un in­terior cît mai plăcut, cit mai odihnitor. Aceeaşi necesitate s-a transferat şi in fabrică, a­­colo unde oamenii lucrează la strung, la raboteză sau forjă. Mai păstrăm încă amintirea unor vremuri cu hale afuma­te, ferestre aproape opace, prin care razele soarelui pă­trundeau cu greu. Totul era trist, dezolant, ca şi exis­tenţa însăşi. Pare că e mult de-atunci. Totuşi cei mai vîrstnici îşi amintesc. Şi poa­te că tot ei, cei vîrstnici în­ţeleg mai bine valoarea aces­tei estetici industriale, care nu-i doar o haină frumoasă, ci are un înţeles adine. In multe întreprinderi mai vechi, rînduirea maşinilor in funcţie de fluxul tehnologic implică deschiderea unor ade­vărate şantiere. Şi nu numai că munca devine mai spornică după aceea , se naşte şi o or­dine ce oferă ochiului alte perspective şi dimensiuni. Argintiul coloanelor de la noile complexe petrochimice, roşul cărămiziu al rezervoa­relor de la marile combinate, verdele stins al maşinilor mo­derne de tot felul aliniate in hale, la care se adaugă lumi­na albă a tuburilor fluores­cente, şi multe altele aseme­nea, compun acea estetică nouă a industriei noastre so­cialiste. La secţia unei mari uzine în curs de construcţie am au­zit mai deunăzi o discuţie în­tre specialişti. Se propuneau variante pentru fixarea tonu­rilor tapetului fiecăruia din­tre cei patru pereţi, în func­ţie de felul in care cade lu­mina la diferite ore ale zilei. Era numai una dintre multi­plele dovezi ale grijii ce li se poartă azi oamenilor ce lu­crează sau vor lucra într-o fa­brică a ţării. Din ce să se confecţioneze ferestrele, cum să fie sala vestiarelor şi a duşurilor, sau a dulapurilor de scule, iată a­­parent nişte detalii care-i fră­­mîntă pe proiectanţi, pe con­structori, nu doar pentru e­­fecte estetice, pur şi simplu. Ghiveciul cu muşcate, acva­riul sau o plantă ornamentală nu vin aşadar decit să com­pleteze un tablou din care nu lipseşte armonia ; sînt un su­­rîs mai mult în ochii strunga­rului sau a ţesătoarei. Strălu­cirea maşinilor, luciul mozai­cului de pe jos, halatele cu­rate, florile şi melodia vese­lă ce se revarsă din cutiile difuzoarelor, toate la un loc creează un sentiment de seni­nătate şi optimism. VIORICA CIORBAGItr Încheierea celui de-al XI-lea Congres Naţional de Chirurgie Duminică la amiază s-au încheiat lu­crările­­ celui de-al XI-lea, Congres Na­ţional de Chirurgie. Timp de patru zile cît au durat lu­crările au­­ fost prezentate numeroase rapoarte şi comunicări pe temele : pro­bleme actuale ale chirurgiei cardio-vas­­culare, hemoragiile digestive şi superi­oare, insuficienţa renală acută in chirur­gie. In afara delegaţilor români au făcut comunicări şi au participat la dezbateri, numeroşi specialişti din : Belgia, R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R.P. Chineză, Elveţia, Franţa, R.D. Germană, R. F. Germană, Grecia, Ita­lia, R. S. F. Iugoslavia, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. Cuvîntul de închidere a fost rostit de acad. Theodor Burghele, preşedintele Comitetului de organizare a Congresu­lui, care a subliniat multitudinea şi profunzimea problemelor dezbătute în cadrul acestei manifestări, înalta ţinută ştiinţifică a lucrărilor şi discuţiilor. Bu­­curîndu-se şi de colaborarea unor oas­peţi de peste hotare, a căror participare fructuoasă a contribuit la succesul lu­crărilor, congresul a dezbătut teme actuale, strîns legate de practică, de obiectivele majore ale sănătăţii pu­blice, constituind pentru cadrele noa­stre chirurgicale un îndreptar pre­ţios în modul de a gîndi, de a pune şi rezolva problemele la nivelul,ştiinţi­fic actual. Participarea şi aportul adus de o serie de chirtugi români , buna reuşită a congresului constituie o garan­ţie că tradiţia şcolii de chirurgie romî­­nească va fi dezvoltată cu succes. Asi­gurăm conducerea de partid şi de stat, a spus în încheiere vorbitorul, că vom depune în continuare toată priceperea şi puterea noastră de muncă în slujba idealurilor de progres şi pace care au caracterizat totdeauna profesiunea noa­stră. (Agerpres) încheierea sesiunii ştiinţifice republicane de chimie Duminică s-au încheiat lucrările sesiunii ştiinţifice republicane de chimie, care s-au desfăşurat la Iaşi timp de patru zile, organizată de A­­cademia R.P.R. în colaborare cu Mi­nisterul Invăţămîntului, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, Mi­nisterul Industriei Uşoare, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi Consiliul Superior al Agricul­turii. Sesiunea a dezbătut pro­blemele pe care le pune dezvoltarea chimiei în etapa actuală. Comuni­cările şi referatele ştiinţifice pre­zentate au oglindit capacitatea de creaţie a cadrelor didactice şi ştiin­ţifice din facultăţile şi institutele de cercetări chimice din ţara noas­tră. Unele din lucrările prezentate în cadrul celor 7 secţii — chimie fizică, chimie anorganică, chimie analitică, chimie organică, chimie macromoleculară, biochimie pură şi aplicată şi medicamente de sin­teză şi antibiotice —­ s-au referit la cercetările fundamentale, iar te­mele altor lucrări au fost legate nemijlocit de producţie. Sesiunea ştiinţifică republicană de chimie a reflectat participarea entuziastă a chimiştilor noştri la înfăptuirea po­liticii partidului, la opera de desă­­vîrşire a construcţiei socialismului în patria noastră. în cadrul lucrări­lor sesiunii au prezentat referate şi oaspeţi din Anglia, R. P. Polonă, S.U.A. şi U.R.S.S. Au fost vizitate Fabrica de antibiotice, întreprin­derea de prelucrare a maselor plastice, monumente de cultură şi artă şi noi construcţii din Iaşi. în încheierea sesiunii a fost tri­misă o telegramă Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, to­­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej în care se spune printre altele : Intimpinînd cu entuziasm cea de-a XX-a aniversare a eliberării pa­triei noastre, participanţii la sesiu­nea ştiinţifică republicană de chi­mie se angajează să nu precupe­ţească nici un efort pentru tradu­cerea în viaţă a hotărîrilor partidu­lui şi guvernului nostru ; să mun­cească cu avînt sporit spre a reali­za fidel politica Partidului Munci­toresc Român de dezvoltare a in­dustriei chimice, pirghie importan­tă în industrializarea socialistă a ţării şi în ridicarea nivelului de viaţă al poporului nostru. (Agerpres) *co Numirea ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Romíne In Republica Argentina Ca urmare a ridicării Legației Re­publicii Populare Romíne din Repu­blica Argentina la rangul de amba­sadă, prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, tovarășul Dumitru Fara a fost nu­mit în calitate de ambasador extra­ordinar și plenipotențiar al Repu­blicii Populare Romíne în Republi­ca Argentina. (Agerpres). E=E=Q3EBai INFORMAŢII Comedia Franceză, aflată în turneu în ţara noastră, a prezentat luni seara pe sce­na Teatrului Naţional Vasile Alecsandri“ din Iaşi, piesa „Tartuffe“ de Moliére. La spectacol, care s-a bucurat de un frumos succes, au asistat conducătorii or­ganelor locale de stat, ai instituţiilor loca­le, numeroşi oameni de artă şi cultură, un numeros public. ♦ Sub auspiciile Comitetului naţional pen­tru apărarea păcii din R. P. Romina, luni după-amiază, în abia Bibliotecii centrale universitare, s-a ţinut conferinţa «.Promo­varea de către R. P. Romînă a principiu­lui coexistenţei paşnice între state — ex­presie a năzuinţei de pace a poporului ro­mân“. A vorbit C. Paraschivescu-Bălăceanu, vicepreşedinte al Asociaţiei juriştilor, mem­bru al Comitetului naţional pentru apă­rarea păcii din R. P Romînă. A APARUT *Presa noastră* Revista Uniunii Ziariștilor din R.P.R. Anul IX. Nr. 4 1964 Cu prilejul sărbătoririi a 50 d£ an­i d£ activitate teatrală a artistului emerit Gróf Ladislau, la Teatrul de Stat din Oradea a avut loc un spectacol festiv cu piesa „Avarul“ de Moliere, în care rolul princi­pal a aparţinut sărbătoritului. •­ Administraţia Asigurărilor de Stat a­­nunţă : la tragerea de amortizare a asigu­rărilor mixte de persoane, din 31 mai 1964, au litere : .ci e : 1).. G.B.X.; 2). E.W.N.; 3). C.N.T.; 4). .D.R.; 5). F.Y.F.; 6). B.O.I.; 7). L.A.D.; n \/f T't; 8). O.M.D. Lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA din 31 mai 1964. Clştigurile revin Întregi obligaţiunilor de 109 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 60 lei »i 24 lei primesc 1/*, 1/4, respectiv 1/1 din ciştigurile de mal »u», in cara este cuprinsă și valoarea nominală a obligaţiunii ciştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin casele raionale de economii şi agenţiile C.E.C. 8 c Sr a S»rU N­ rti» S-5 r zi U 1 34.422 24 75.000 1 11.241 27 50­ 000 1 28.813 48 25.000 1 38.164 07 10.000­­ 01.679 15­­.000 1 09.491 29 5.000 1 12.400 22 5.000 1 18.982 51­ 5.000 1 28.544 07 5.000 1 30.408 41 5.000 1 31.495 22 5.000 1 57.667 46 1.000 Teram­til* 80 016M 2.000 60 730 29 2.000 60 835 02 2.000 600 04 37 son 600 12­0­ 400 600 90 41 800 992 TOTAL 1.000.000 România liberă Duminică, la pescuit Foto : FLORIN STEFANES­CU Plecarea unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale în R­. P. Ungară La invitaţia Adunării de Stat a R.P. Ungare, luni dimineaţa a pă­răsit Capitala, îndreptîndu-se spre Budapesta o delegaţie a Marii Adu­nări Naţionale a R.P. Român, care va face o vizită de prietenie în R.P. Ungară. Din delegaţie fac parte deputaţii Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, conducă­torul delegaţiei, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului regio­nal Bacău al P.M.R., Iosif Uglar, prim secretar al Comitetului regio­nal Maramureş al P.M.R., Gheorghe St­an, preşedintele Sfatului popular al regiunii Ploieşti, Stanciu Stoian, profesor universitar, Elena Grigo­­riu, preşedinta Comitetului regional al femeilor Bucureşti, Nicolae Hu­­diţeanu, Erou al Muncii Socialiste preşedintele G.A.C. „Filimon Sîrbu" din regiunea Dobrogea, Ionel Rădu­­canu, matriţei la Uzinele „Electro­nica". Pe aeroportul Băneasa membrii delegaţiei au fost conduşi de Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Pele, adjunct al ministrului afacerilor externe, deputaţi ai Marii Adunări Naţio­nale, funcţionari superiori din Mi­nisterul Afacerilor Externe. Au fost de faţă Jeno Kuti, amba­sadorul R.P. Ungare în R.P. Romînă şi membri ai ambasadei. (Agerpres). * La aeroportul Ferihegy din Bu­dapesta, delegaţia parlamentară ro­mînă a fost întîmpinată de Istvan­­ne Vass, preşedinta Adunării de Stat a R. P. Ungare, Miklos Be­­resztoczy şi Janos Polyak, vicepre­şedinţi ai Adunării de Stat, Erno Mihalyfi, Daniel Nagy, Arpad Sza­­kasits, membri ai Consiliului Pre­zidenţial al R. P. Ungare, reprezen­tanţi ai Ministerului Afacerilor Externe al R. P. Ungare, deputaţi. A fost de faţă Mihail Roşianu, ambasadorul R. P. Romíne la Bu­dapesta, precum şi membri ai am­basadei. Istvanne Vass, preşedinta Adună­rii de Stat a R. P. Ungare şi Anton Moisescu, conducătorul delegaţiei romåne au rostit cuvântări. Membrii delegaţiei R.P-R. au fost primiţi la parlament de tovarăşa Vass Istvanne, care le-a împărtăşit din munca Adunării de Stat a R.P. Ungare. Apoi au vizitat clădirea parlamentului şi galeria naţională. Seara, tov. Vass Istvanne a oferit în cinstea delegaţiei o cină la res­taurantul Gundel. Semnarea programului de colaborare intre Academia R. P. Romine şi Centrul Naţional de cercetare ştiinţifică din Franţa In cadrul programului de schim­buri culturale, ştiinţifice şi tehnice dintre R. P. Romînă şi Franţa, luni a avut loc în Capitală semnarea programului de colaborare între A­­cademia R. P. Române şi Centrul Naţional de cercetare ştiinţifică din Franţa. In scopul intensificării relaţiilor ştiinţifice între cele două ţări, pro­gramul prevede organizarea unor schimburi de cercetători ştiinţifici pentru efectuarea de studii, schim­buri de publicaţii şi documentaţie ştiinţifică etc. Programul a fost semnat de acad. Dumitru Dumitrescu, secretar-prim al Academiei R. P. Romane, şi prof. Michel Lejeune, director adjunct al Centrului Naţional de cercetare şti­inţifică din Franţa. La semnare au asistat Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R. P. Române, membri ai Prezidiului Aca­demiei, academicieni, funcţionari su­periori din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost prezenţi Jean Francois Noiville, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Franței în R. P. Romină. ★ Cu acest prilej, dl. Jean Francois Noiville a oferit la ambasada Fran­ţei un dejun, iar seara, Prezidiul A­­cademiei R.P. Romíne a oferit un di­neu la „Athenee Palace“. (Agerpres). ■OOs tim complex di mmm ptm mmm commmoR mmsE (Urmare din pap. !»«) fluxului tehnologic. Ce părere aveţi ? — Da, este cit se poate de po­trivit. Să începem de la aprovizio­nare. Avînd în vedere volumul mare de materii prime și de materiale auxiliare care intră in uzină, a­ fost necesară în primul rînd crearea unei antestaţii de triaj a vagoane­lor pentru a nu împiedica­ circulaţia pe linia principală. La aceasta se adaugă două linii ferate suplimen­tare pe teritoriul uzinei care duc la depozitele complexului. — Ce materii prime vor circula pe aceste lnii ? — Pe una din ele va sosi cocsul metalurgic, iar pe cealaltă linie vor fi aduse vagoanele cu concentrate neferoase. Pregătite în hala de pre­parare a şarjei, concentratele ne­feroase vor fi transportate apoi pe benzi la secţia de aglomerare. Aici, cu ajutorul căldurii rezultate din arderea sulfului conţinut în şarjă, se face aglomerarea materialului, întreaga instalaţie este închisă într-o carcasă metalică care permite reciclarea gazelor în vederea îmbo­găţirii lor pînă la un conţinut optim cerut de fabricaţia acidului sulfuric. — Unde are loc de fapt intîl­­nirea celor două materiale de bază ? — Prima apropiere o vedem prin amplasarea depozitului de aglome­rat cald în preajma depozitului de cocs preîncălzit. Extractoare spe­ciale colectează conform reţetei teh­nologice din cele două depozite apropiate cocsul şi aglomeratul in benele de şarjare. Acestea sunt ridi­cate de un pod rulant, deplasîn­du*le deasupra gurilor de alimen­tare a furnalului. — Am ajuns deci la faza cea mai importantă. Ce se petrece în furnal ? —■ Procesul nu este mult deosebit de cel ce are loc într-un furnal pen­tru elaborarea fontei. $i aici prin arderea cocsului cu ajutorul aeru­lui cald insuflat în furnal are loc topirea aglomeratului. Gazele care părăsesc furnalul conţin zincul sub formă de vapori. Trecuţi prin con­densatoare, aceşti vapori preţioşi sunt supuşi unei ploi de plumb lichid ce antrenează zincul de care se separă ulterior prin răcire. Zin­cul lichid rezultat trece la mașina de turnat. In acest timp la baza furnalului, în creuzet, se colectează plumbul rezultat din topire și zgura. Plumbul este separat, iar zgura fierbinte este preluată de un puternic jet de apă, granulindu-se pe loc. — Care sînt principalele caracte­ristici ale instalaţiilor care­ compun complexul ? — Trebuie în primul rînd subli­niate randamentele ridicate de ex­tracţie a metalului. Totodată aşa după eura am văzut la furnal, se asigură o extracţie concomitentă a două metale de bază în metalurgia neferoasă : zincul şi plumbul. Un factor important este determinat de mecanizarea aproape completă a operaţiilor şi de nivelul ridicat de automatizare al instalaţiilor. Nu lip­sesc nici cele mai moderne procedee de urmărire a producţiei. Este pre­văzut de pildă, ca nivelul şarjei în furnal, ca şi al cocsului în preîncăl­­zitor, să fie urmărit cu ajutorul izo­topilor radioactivi. Mai trebuie remarcată atenţia acordată valorificării unor gaze re­zultate din procesul de producţie. După cum am arătat, gazele­­ care rezultă la aglomerarea concentrate­lor neferoase sunt reciclate şi con­centrate. Acestea devin astfel mate­ria primă pentru o fabrică de acid sulfuric de­­ mare­­ capacitate —1: 100 000 tone pe ani — care se con­struieşte în imediata vecinătate a secţiei de aglomerare. îşi găsesc utilizare şi gazele care părăsesc condensatorul furnalului. Trecute printr-un sistem de desprăfuire, umedă, acestea urmează să­­ fie fo­losite la preîncălzirea .cocsului și a aerului care se .insuflă, ari .b­iri­ăfc Lucrările cele mai avansate sunt la hala de preparare a­­ şarjei* la secția de aglomerare și la furnal.--La aceste obiective construcţia metalică­ şi de beton este terminată, în­­­cepîndu-se şi montajul.... utilajelor. Aflăm nu cu mică­, .surprindere efi pe locul unde se înalţă­­,azi­­instalaţiile complexului se afla îna­inte un adevărat munte de zgură. Aproape 80 000 "de bm­etri "*cubî de­­ zgură au trebuit să fie excavaţi de aici şi transportaţi. Numai după a­­ceastă eliberare a zonei, au început constructorii, să consolideze terenul. Pentru aceasta ei au forat şi turnat­ sub presiune circa 3 000 de piloţi din beton. iar lucrările de construc-­­­ţie propriu-zisă tot nu puteau în­cepe. A fost necesară, mau, întîi unu-T pierea întregii zone ce fusese conso-: Odată cu piloţi. Şi asta a însemnat alţi 140 000 metri cubi de pămînt excavaţi şi transportaţi. Pentru a imprima lucrărilor un ritm susţinut, lucrătorii întreprin­derii şantiere de construcţii şi mon­taje — Braşov, au iniţiat aplicarea unor sisteme ingenioase de muncă­ Să vedem cîteva din cele mai efi­ciente. La hala de sortare-măcinare, echipa lui Ion Constantinescu, mon­­ta­tor ,cu „mare experienţă,­ a folosit cui succes o metodă iniţiată de­ ing. C. Ianculescu. Cadrele metalice ale,­ halei au fost mai întîi complet mon­tate pe sol (stîlpi, acoperiş, grinzi pentru platforme intermediare) şi noritar apei ridicate la verticală prin rotire. Un sistem asemănător a uti­lizat şi echipa condusă de Nicolae Noghi, la montarea halei de prepa­rare a­ şarjei. Montajul cel mai di­ficil s-a executat însă la hala fur­nalului unde sunt cadre foarte grele şi­ cu deschideri mari. Montatorii din"echipa" lui Adam Pascaru au ■dovedit ,şi de data aceasta că deşi lucrările" dificile sunt pentru ei ade­vărate examene, au toată priceperea şi riscusinţa să le treacă cu bine. Montatorii complexului de la Copşa Mică, au dobîndit o experi­enţă valoroasă şi la lucrările exe­cutate­­pentru estacadele care fac legătura între diferitele instalaţii.. Estacada care leagă, de pildă, depo­zitul de cocs de instalaţia de preîn­­călzire a fost preasamblată pe sol în tronsoane mari de 30 metri lungime şi orienţate apoi la înălţimi de la 8 la 20 metri. Constructorii au atacat şi , o altă librare "importantă : captarea de apă, în timp ce se lucrează la staţia din­ tratare, s-au început pregătirile, pentru începerea turnării betonului pentru baraj. De pe întregul şantier, vin veşti­ despre munca avîntată a constructorilor şi montorilor, ho­­tărîţi să predea la termen în func­ţiune noul obiectiv industrial. TUDOR GHEORGHIU DUBNA : A 16-a sesiune a Consiliului Ştiinţific şi-a încheiat lucrările MOSCOVA­­ (Agerpres).­­ La In­stitutul unificat de cercetări nuclea­re de la Dubna , s-au încheiat lucră­rile celei de-a 16-a sesiuni a Con­siliului Ştiinţific, la care au luat parte fizicieni din ţările socialiste participante la această organizaţie ştiinţifică internaţională. Au fost ascultate raportul direcţiei institutului şi corapoartele directo­rilor de laboratoare cu privire la perspectivele de dezvoltare a Insti­tutului unificat de cercetări nuclea­re pe următorii cinci ani (1966— 1970). Propunerile Consiliului ştiinţi­fic în legătură cu planul de perspec­tivă vor fi prezentate spre exami­nare Com­itetului reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor­­ membre ale Institutului unificat de cercetări­ nucleare, de la Dubna. PAGINA a 3-a A început elaborarea raportului comisiei Warren WASHINGTON­­ (Agerpres). — Comisia prezidenţială Warren, care anchetează asasinarea preşedintelui Kennedy, a început să-şi elaboreze raportul pe­ baza documentelor şi dovezilor existente pînă în prezent.. Cercuri oficiale declară că acest ra­port va fi gata în jurul datei de 30 iunie. Intre, timp,vor mai fi­­ însă audiaţi noi martori, printre care şi Jacqueline Kennedy, văduva preşe­dintelui asasinat. Potrivit agenţiei Associated Press, raportul va avea­ circa 500 de paginii şi împreună cu documentele şi măr­turiile aferente­ va depăși, ca vo­lum, raportul masiv elaborat după cel de-al doilea război mondial în legătură cu atacul japonez împotri­va bazei navale americane de la Pearl Harbor (Hawai). Veşti din tarile socialiste MATERIAL ABRAZIV PE BAZA DE BA­CHELITA ALMALÎK (Agerpres).----Colec­tivul combinatului „Lenin“ din Al­­tîntopkan (Uzbekistan) a folosit pentru­ prima oară la maşinile hi­draulice şi de flotaţie piese din ma­terial abraziv pe bază de bachelită. Această metodă a fost elaborată de inginerul leningrădean Vladimir So­­dolovski.­ Organele active ale maşinilor, confecţionate din material abraziv, sânt de 12—20 de ori mai­ rezistente la uzură decit cele turnate din fontă şi de 8 ori mai ieftine decit cele din metal. Ele sunt rezistente la ac­ţiunea acizilor şi a noroiului cu par­ticule alcaline de rocă sfărîmată. Noua metodă de folosire a materia­lului abraziv îşi găseşte o largă a­­plicare în domeniul chimiei şi pe­trolului şi a altor ramuri industri­ale, unde se folosesc mii de pompe de diferite tipuri şi dimensiuni. E­­fectul economic ca urmare a folo­sirii acestui nou procedeu tehnic constă în aceea că aplicarea ei nu­mai în industria petrolului și chi­miei din U.R.S.S. aduce economii de sute de milioane de ruble. APARAT DE DETECTARE A BANCURILOR DE PEŞTI SANHAI­­ (Agerpres). — La San­­hai (R.P. Chineză) a intrat în pro­ducţie uri nou tip de aparat cu care vor­ fi înzestrate vasele mari şi mij­locii de pescuit. Cu ajutorul lui se poate detecta şi determina densita­tea­ bancurilor­ de peşti care se află pe o rază de 300 metri. APE MINERALE TERMALE SOFIA „1 (Agerpres). —­ Geologii bulgari au descoperit recent Un nou izvor de ape minerale termale în re­giunea­ Sofia. Izvorul are un de­bit de şase litri, de apă pe secundă, şi o­ temperaturi de 44 grade. Ape­le acestui izvor sunt bogate în : hi­drocarburi, azot şi alte substanţe minerale. ..Noua , descoperire indică faptul că In., împrejurimile oraşului, Sofia pot fi descoperite şi alte­ iz­voare de ape minerale termale. PRIMA BIBLIOTECĂ MUZICALĂ BUDAPESTA 1 (Agerpres). — Re­cent, s-a deschis la Budapesta prima bibliotecă muzicală din capitala R.P. Ungare. In prezent, colecţia bi­bliotecii numără peste 2 000 de­ vo­­lume de specialitate şi 8 000 de­ par­tituri şi alte lucrări muzicale.. Noua instituţie este astfel organizată în-' cît partiturile pot fi împrumutate.-­ Sunt posibilităţi ca lucrările muzi­cale să poată fi executate la faţa lo­­ cului. ... - DEPĂŞIRI DE PLAN­­G PHENIAN 1 (Agerpres). —- ■ Mun­citorii textilişti din R.P.D. Coreea­nă, obţin noi succese în producţia de ţesături. Astfel, în primele patru­ luni şi jumătate ale anului, s-au produs 395 000 metri de mătase, peste plan. Datorită îmbunătăţirii, utilajului, fabrica de țesături de mătase din Phenian a produs peste plan 254 000 metri de mătase. . ZIUA NAȚIONALĂ A ITALIEI P­ oporul italian sărbătorește un eveniment de seamă din istoria patriei sale : se împlinesc 18 ani de cînd Italia a fost proclamată republică. Cu prilejul acestei aniver­sări — ziua națională a Italiei — po­porul român îi transmite un cald salut. - -Intemeindu-și politica externă pe principiul coexistenţei paşnice între ţări cu sisteme sociale diferite, statul nostru a favorizat dezvoltarea rela­ţiilor sale cu numeroase ţări între care şi Italia, considerînd că dezvol­tarea comerţului, a relaţiilor econo­mice pe­­ baza avantajelor reciproce precum şi extinderea legăturilor tehnico-ştiinţifice şi a schimburilor culturale reprezintă un mijloc im­portant pentru promovarea coexis­tenţei paşnice, pentru îmbunătăţirea climatului internaţional­, pentru re­alizarea destinderii şi întărirea păcii în lume. Schimburile economice între țările noastre, care au atins în­­ultimul an un volum de peste 5 ori mai mare ca în­ 1959, se desfășoară pe baza acor­dului­­comercial pe termen lung (1962 — 1965) semnat în iunie 1961, protocolurile comerciale anuale re­lative la acest acord, ducînd la spo­rirea constantă a volumului şi la diversificarea structurii listelor de mărfuri de ambele părţi. Această evoluţie favorabilă este stimulată şi prin vizitele reciproce de delegaţii şi misiuni economice între ţările noastre, prilejuind cunoaşterea reali­tăţilor. Intre acestea menţionăm vizita oficială în Italia, în 1960, a unei delegaţii economice guverna­mentale a R.P.R. şi vizita din anul trecut a unei delegaţii, la invitaţia grupului industrial E.N.I., precum şi vizitele făcute în ţara noastră în 1961 şi 1963, de ministrul comerţului exterior al Italiei cu prilejul deschi­derii expoziţiilor industriale italiene în Bucureşti, vizita, în toamna anu­lui 1962, a unui grup de zece depu­taţi italieni, din diferite partide po­litice, membri ai Comisiei pentru comerţ şi industrie a Camerei depu­taţilor, în toamna anului trecut a unei misiuni economice italiene, precum şi vizita unor reprezentanţi ai cercurilor economice şi ale unor oameni de afaceri. Cooperarea tehnico-ştiinţifică din­tre R. P. Romînă şi Italia se desfă­şoară de asemenea în linie ascen­dentă. Cît priveşte relaţiile culturale ro­­mâno-italiene, ele s-au dezvoltat sim­ţitor, îndeosebi în ultimii trei ani. La aceasta a contribuit şi progra­mul oficial de schimburi culturale şi ştiinţifice pe perioada aprilie 1962 — iunie 1963 al cărui bilanţ a­ fost rodnic, precum şi noul program­­ de schimburi pentru perioada sep­tembrie 1963 — septembrie 1964, ac­tualmente in curs de înfăptuire. Un prilej deosebit pentru manifes­tarea relaţiilor în domeniul cultural, dintre ţările noastre a fost centena­rul, din anul trecut, al lectoratului'-' de limbă şi literatură română'de la­ Universitatea din Torino. Un alt"alt­­serhenea prilej" l-a constituit săm­băs­­torirea în 1961,­ a centenarului Ris­i sorgimento-ului , a luptei poporului italian pentru independență și etini­­tate națională. Cu această ocazie A­­­cademia R.P.R. a organizat o sesi­une specială la care au luat parte "personalităţi"culturale italiene şi tot atunci a fost instalat bustul lui Ga­ribaldi la Bucureşti şi bustul lui Ni­colae Bălcescu la Palermo.. Legături rodnice există între o se­rie de universităţi şi alte instituţii de cultură rom­âne şi italiene. Prev­­zenţa unor delegaţii de universitari italieni la Bucureşti şi Cluj ca şi ale unor delegaţii de universitari ro­mâni la Bologna, Salerno şi Padova confirmă acest lucru. Tot pe linia schimburilor culturale trebuie subliniate turneele în Italia a corpului de balet al Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R., al Filarmo­nicii de stat „George Enescu“, ca şi ale unor artişti români, precum şi turneele în R.P.R. ale teatrelor ita­liene „Piccolo Teatro della Citta din Milano“ şi „Teatro Stabile della Citta din Genova“, a unei formaţii italiene de muzică preclasică etc. Toate acestea duc la o mai bună cunoaştere reciprocă între popoarele noastre şi alături de colaborarea tot mai largă în domeniul economic, la întărirea relaţiilor prieteneşti dintre ţările şi popoarele noastre. Recenta ridicare a reprezentanţe­lor diplomatice ale celor două ţări la rang de ambasade constituie o confirmare a dezvoltării relaţiilor dintre R. P. Romînă şi Italia. Aşa cum s-a subliniat de ambele părţi, existenţa unor premise favorabile şi­­­ a dorinţei reciproce de a îmbunătăţi continuu colaborarea dintre ţările­­ noastre, deschid noi perspective in-­j­­tensificării şi adîncirii relaţiilor prieteneşti romîno-italiene pe baza vechilor tradiţii ale acestei prietenii, în spiritul coexistenţei paşnice, în interesul ambelor popoare şi al cauzei păcii.

Next