Romînia Liberă, iunie 1964 (Anul 22, nr. 6103-6127)
1964-06-02 / nr. 6103
# ÎNTREPRINDEREA „ASCENSORUL“ prin unitatea sa specializată din str. 30 Decembrie nr. 2 raionul 1 Mai, execută orice fel de reparaţie şi verificare de tuburi pentru gaze de orice natură, sub presiune. Lucrările se execută pe bază de comandă fermă pentru orice unitate din Bucureşti şi provincie. .2/VI/1964 — ar. 6103 Estetică industrială Dintîi, pare o asociaţie cu totul neaşteptată, surprinzătoare : acvarii şi plante ornamentale într-o hală industrială , peştişori fugărindu-se printre firişoarele de vegetaţie din cutia de sticlă, în vecinătatea pieselor metalice şi a colacilor de şpan. Contrastul împrumută atmosferei robuste a producţiei, o notă de gingăşie şi prospeţime. Şi nu numai în secţiile Uzinei de strunguri din Arad. Surîd din glastre felurite fiori. Şi le stă deopotrivă de bine alături de valurile mătăsoase ce ies din războiul de ţesut ca şi lingă strung. Ca să nu mai vorbim despre adevăratele alei — mozaic de flori şi verdeaţă — din curtea uzinelor de tractoare — Braşov, „Unirea“ — Cluj sau a Combinatului Chimic — Oneşti. Acestea nu sînt exemple singulare. Acasă la el, fiecare om se străduie să-şi aranjeze un interior cît mai plăcut, cit mai odihnitor. Aceeaşi necesitate s-a transferat şi in fabrică, acolo unde oamenii lucrează la strung, la raboteză sau forjă. Mai păstrăm încă amintirea unor vremuri cu hale afumate, ferestre aproape opace, prin care razele soarelui pătrundeau cu greu. Totul era trist, dezolant, ca şi existenţa însăşi. Pare că e mult de-atunci. Totuşi cei mai vîrstnici îşi amintesc. Şi poate că tot ei, cei vîrstnici înţeleg mai bine valoarea acestei estetici industriale, care nu-i doar o haină frumoasă, ci are un înţeles adine. In multe întreprinderi mai vechi, rînduirea maşinilor in funcţie de fluxul tehnologic implică deschiderea unor adevărate şantiere. Şi nu numai că munca devine mai spornică după aceea , se naşte şi o ordine ce oferă ochiului alte perspective şi dimensiuni. Argintiul coloanelor de la noile complexe petrochimice, roşul cărămiziu al rezervoarelor de la marile combinate, verdele stins al maşinilor moderne de tot felul aliniate in hale, la care se adaugă lumina albă a tuburilor fluorescente, şi multe altele asemenea, compun acea estetică nouă a industriei noastre socialiste. La secţia unei mari uzine în curs de construcţie am auzit mai deunăzi o discuţie între specialişti. Se propuneau variante pentru fixarea tonurilor tapetului fiecăruia dintre cei patru pereţi, în funcţie de felul in care cade lumina la diferite ore ale zilei. Era numai una dintre multiplele dovezi ale grijii ce li se poartă azi oamenilor ce lucrează sau vor lucra într-o fabrică a ţării. Din ce să se confecţioneze ferestrele, cum să fie sala vestiarelor şi a duşurilor, sau a dulapurilor de scule, iată aparent nişte detalii care-i frămîntă pe proiectanţi, pe constructori, nu doar pentru efecte estetice, pur şi simplu. Ghiveciul cu muşcate, acvariul sau o plantă ornamentală nu vin aşadar decit să completeze un tablou din care nu lipseşte armonia ; sînt un surîs mai mult în ochii strungarului sau a ţesătoarei. Strălucirea maşinilor, luciul mozaicului de pe jos, halatele curate, florile şi melodia veselă ce se revarsă din cutiile difuzoarelor, toate la un loc creează un sentiment de seninătate şi optimism. VIORICA CIORBAGItr Încheierea celui de-al XI-lea Congres Naţional de Chirurgie Duminică la amiază s-au încheiat lucrările celui de-al XI-lea, Congres Naţional de Chirurgie. Timp de patru zile cît au durat lucrările au fost prezentate numeroase rapoarte şi comunicări pe temele : probleme actuale ale chirurgiei cardio-vasculare, hemoragiile digestive şi superioare, insuficienţa renală acută in chirurgie. In afara delegaţilor români au făcut comunicări şi au participat la dezbateri, numeroşi specialişti din : Belgia, R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R.P. Chineză, Elveţia, Franţa, R.D. Germană, R. F. Germană, Grecia, Italia, R. S. F. Iugoslavia, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. Cuvîntul de închidere a fost rostit de acad. Theodor Burghele, preşedintele Comitetului de organizare a Congresului, care a subliniat multitudinea şi profunzimea problemelor dezbătute în cadrul acestei manifestări, înalta ţinută ştiinţifică a lucrărilor şi discuţiilor. Bucurîndu-se şi de colaborarea unor oaspeţi de peste hotare, a căror participare fructuoasă a contribuit la succesul lucrărilor, congresul a dezbătut teme actuale, strîns legate de practică, de obiectivele majore ale sănătăţii publice, constituind pentru cadrele noastre chirurgicale un îndreptar preţios în modul de a gîndi, de a pune şi rezolva problemele la nivelul,ştiinţific actual. Participarea şi aportul adus de o serie de chirtugi români , buna reuşită a congresului constituie o garanţie că tradiţia şcolii de chirurgie romînească va fi dezvoltată cu succes. Asigurăm conducerea de partid şi de stat, a spus în încheiere vorbitorul, că vom depune în continuare toată priceperea şi puterea noastră de muncă în slujba idealurilor de progres şi pace care au caracterizat totdeauna profesiunea noastră. (Agerpres) încheierea sesiunii ştiinţifice republicane de chimie Duminică s-au încheiat lucrările sesiunii ştiinţifice republicane de chimie, care s-au desfăşurat la Iaşi timp de patru zile, organizată de Academia R.P.R. în colaborare cu Ministerul Invăţămîntului, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi Consiliul Superior al Agriculturii. Sesiunea a dezbătut problemele pe care le pune dezvoltarea chimiei în etapa actuală. Comunicările şi referatele ştiinţifice prezentate au oglindit capacitatea de creaţie a cadrelor didactice şi ştiinţifice din facultăţile şi institutele de cercetări chimice din ţara noastră. Unele din lucrările prezentate în cadrul celor 7 secţii — chimie fizică, chimie anorganică, chimie analitică, chimie organică, chimie macromoleculară, biochimie pură şi aplicată şi medicamente de sinteză şi antibiotice — s-au referit la cercetările fundamentale, iar temele altor lucrări au fost legate nemijlocit de producţie. Sesiunea ştiinţifică republicană de chimie a reflectat participarea entuziastă a chimiştilor noştri la înfăptuirea politicii partidului, la opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului în patria noastră. în cadrul lucrărilor sesiunii au prezentat referate şi oaspeţi din Anglia, R. P. Polonă, S.U.A. şi U.R.S.S. Au fost vizitate Fabrica de antibiotice, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, monumente de cultură şi artă şi noi construcţii din Iaşi. în încheierea sesiunii a fost trimisă o telegramă Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej în care se spune printre altele : Intimpinînd cu entuziasm cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei noastre, participanţii la sesiunea ştiinţifică republicană de chimie se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului nostru ; să muncească cu avînt sporit spre a realiza fidel politica Partidului Muncitoresc Român de dezvoltare a industriei chimice, pirghie importantă în industrializarea socialistă a ţării şi în ridicarea nivelului de viaţă al poporului nostru. (Agerpres) *co Numirea ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Romíne In Republica Argentina Ca urmare a ridicării Legației Republicii Populare Romíne din Republica Argentina la rangul de ambasadă, prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, tovarășul Dumitru Fara a fost numit în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Romíne în Republica Argentina. (Agerpres). E=E=Q3EBai INFORMAŢII Comedia Franceză, aflată în turneu în ţara noastră, a prezentat luni seara pe scena Teatrului Naţional Vasile Alecsandri“ din Iaşi, piesa „Tartuffe“ de Moliére. La spectacol, care s-a bucurat de un frumos succes, au asistat conducătorii organelor locale de stat, ai instituţiilor locale, numeroşi oameni de artă şi cultură, un numeros public. ♦ Sub auspiciile Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romina, luni după-amiază, în abia Bibliotecii centrale universitare, s-a ţinut conferinţa «.Promovarea de către R. P. Romînă a principiului coexistenţei paşnice între state — expresie a năzuinţei de pace a poporului român“. A vorbit C. Paraschivescu-Bălăceanu, vicepreşedinte al Asociaţiei juriştilor, membru al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P Romînă. A APARUT *Presa noastră* Revista Uniunii Ziariștilor din R.P.R. Anul IX. Nr. 4 1964 Cu prilejul sărbătoririi a 50 d£ ani d£ activitate teatrală a artistului emerit Gróf Ladislau, la Teatrul de Stat din Oradea a avut loc un spectacol festiv cu piesa „Avarul“ de Moliere, în care rolul principal a aparţinut sărbătoritului. • Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 mai 1964, au litere : .ci e : 1).. G.B.X.; 2). E.W.N.; 3). C.N.T.; 4). .D.R.; 5). F.Y.F.; 6). B.O.I.; 7). L.A.D.; n \/f T't; 8). O.M.D. Lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA din 31 mai 1964. Clştigurile revin Întregi obligaţiunilor de 109 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 60 lei »i 24 lei primesc 1/*, 1/4, respectiv 1/1 din ciştigurile de mal »u», in cara este cuprinsă și valoarea nominală a obligaţiunii ciştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin casele raionale de economii şi agenţiile C.E.C. 8 c Sr a S»rU N rti» S-5 r zi U 1 34.422 24 75.000 1 11.241 27 50 000 1 28.813 48 25.000 1 38.164 07 10.000 01.679 15.000 1 09.491 29 5.000 1 12.400 22 5.000 1 18.982 51 5.000 1 28.544 07 5.000 1 30.408 41 5.000 1 31.495 22 5.000 1 57.667 46 1.000 Teramtil* 80 016M 2.000 60 730 29 2.000 60 835 02 2.000 600 04 37 son 600 120 400 600 90 41 800 992 TOTAL 1.000.000 România liberă Duminică, la pescuit Foto : FLORIN STEFANESCU Plecarea unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale în R. P. Ungară La invitaţia Adunării de Stat a R.P. Ungare, luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Budapesta o delegaţie a Marii Adunări Naţionale a R.P. Român, care va face o vizită de prietenie în R.P. Ungară. Din delegaţie fac parte deputaţii Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, conducătorul delegaţiei, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., Iosif Uglar, prim secretar al Comitetului regional Maramureş al P.M.R., Gheorghe Stan, preşedintele Sfatului popular al regiunii Ploieşti, Stanciu Stoian, profesor universitar, Elena Grigoriu, preşedinta Comitetului regional al femeilor Bucureşti, Nicolae Hudiţeanu, Erou al Muncii Socialiste preşedintele G.A.C. „Filimon Sîrbu" din regiunea Dobrogea, Ionel Răducanu, matriţei la Uzinele „Electronica". Pe aeroportul Băneasa membrii delegaţiei au fost conduşi de Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Pele, adjunct al ministrului afacerilor externe, deputaţi ai Marii Adunări Naţionale, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de faţă Jeno Kuti, ambasadorul R.P. Ungare în R.P. Romînă şi membri ai ambasadei. (Agerpres). * La aeroportul Ferihegy din Budapesta, delegaţia parlamentară romînă a fost întîmpinată de Istvanne Vass, preşedinta Adunării de Stat a R. P. Ungare, Miklos Beresztoczy şi Janos Polyak, vicepreşedinţi ai Adunării de Stat, Erno Mihalyfi, Daniel Nagy, Arpad Szakasits, membri ai Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe al R. P. Ungare, deputaţi. A fost de faţă Mihail Roşianu, ambasadorul R. P. Romíne la Budapesta, precum şi membri ai ambasadei. Istvanne Vass, preşedinta Adunării de Stat a R. P. Ungare şi Anton Moisescu, conducătorul delegaţiei romåne au rostit cuvântări. Membrii delegaţiei R.P-R. au fost primiţi la parlament de tovarăşa Vass Istvanne, care le-a împărtăşit din munca Adunării de Stat a R.P. Ungare. Apoi au vizitat clădirea parlamentului şi galeria naţională. Seara, tov. Vass Istvanne a oferit în cinstea delegaţiei o cină la restaurantul Gundel. Semnarea programului de colaborare intre Academia R. P. Romine şi Centrul Naţional de cercetare ştiinţifică din Franţa In cadrul programului de schimburi culturale, ştiinţifice şi tehnice dintre R. P. Romînă şi Franţa, luni a avut loc în Capitală semnarea programului de colaborare între Academia R. P. Române şi Centrul Naţional de cercetare ştiinţifică din Franţa. In scopul intensificării relaţiilor ştiinţifice între cele două ţări, programul prevede organizarea unor schimburi de cercetători ştiinţifici pentru efectuarea de studii, schimburi de publicaţii şi documentaţie ştiinţifică etc. Programul a fost semnat de acad. Dumitru Dumitrescu, secretar-prim al Academiei R. P. Romane, şi prof. Michel Lejeune, director adjunct al Centrului Naţional de cercetare ştiinţifică din Franţa. La semnare au asistat Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R. P. Române, membri ai Prezidiului Academiei, academicieni, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost prezenţi Jean Francois Noiville, însărcinatul cu afaceri adinterim al Franței în R. P. Romină. ★ Cu acest prilej, dl. Jean Francois Noiville a oferit la ambasada Franţei un dejun, iar seara, Prezidiul Academiei R.P. Romíne a oferit un dineu la „Athenee Palace“. (Agerpres). ■OOs tim complex di mmm ptm mmm commmoR mmsE (Urmare din pap. !»«) fluxului tehnologic. Ce părere aveţi ? — Da, este cit se poate de potrivit. Să începem de la aprovizionare. Avînd în vedere volumul mare de materii prime și de materiale auxiliare care intră in uzină, a fost necesară în primul rînd crearea unei antestaţii de triaj a vagoanelor pentru a nu împiedica circulaţia pe linia principală. La aceasta se adaugă două linii ferate suplimentare pe teritoriul uzinei care duc la depozitele complexului. — Ce materii prime vor circula pe aceste lnii ? — Pe una din ele va sosi cocsul metalurgic, iar pe cealaltă linie vor fi aduse vagoanele cu concentrate neferoase. Pregătite în hala de preparare a şarjei, concentratele neferoase vor fi transportate apoi pe benzi la secţia de aglomerare. Aici, cu ajutorul căldurii rezultate din arderea sulfului conţinut în şarjă, se face aglomerarea materialului, întreaga instalaţie este închisă într-o carcasă metalică care permite reciclarea gazelor în vederea îmbogăţirii lor pînă la un conţinut optim cerut de fabricaţia acidului sulfuric. — Unde are loc de fapt intîlnirea celor două materiale de bază ? — Prima apropiere o vedem prin amplasarea depozitului de aglomerat cald în preajma depozitului de cocs preîncălzit. Extractoare speciale colectează conform reţetei tehnologice din cele două depozite apropiate cocsul şi aglomeratul in benele de şarjare. Acestea sunt ridicate de un pod rulant, deplasîndu*le deasupra gurilor de alimentare a furnalului. — Am ajuns deci la faza cea mai importantă. Ce se petrece în furnal ? —■ Procesul nu este mult deosebit de cel ce are loc într-un furnal pentru elaborarea fontei. $i aici prin arderea cocsului cu ajutorul aerului cald insuflat în furnal are loc topirea aglomeratului. Gazele care părăsesc furnalul conţin zincul sub formă de vapori. Trecuţi prin condensatoare, aceşti vapori preţioşi sunt supuşi unei ploi de plumb lichid ce antrenează zincul de care se separă ulterior prin răcire. Zincul lichid rezultat trece la mașina de turnat. In acest timp la baza furnalului, în creuzet, se colectează plumbul rezultat din topire și zgura. Plumbul este separat, iar zgura fierbinte este preluată de un puternic jet de apă, granulindu-se pe loc. — Care sînt principalele caracteristici ale instalaţiilor care compun complexul ? — Trebuie în primul rînd subliniate randamentele ridicate de extracţie a metalului. Totodată aşa după eura am văzut la furnal, se asigură o extracţie concomitentă a două metale de bază în metalurgia neferoasă : zincul şi plumbul. Un factor important este determinat de mecanizarea aproape completă a operaţiilor şi de nivelul ridicat de automatizare al instalaţiilor. Nu lipsesc nici cele mai moderne procedee de urmărire a producţiei. Este prevăzut de pildă, ca nivelul şarjei în furnal, ca şi al cocsului în preîncălzitor, să fie urmărit cu ajutorul izotopilor radioactivi. Mai trebuie remarcată atenţia acordată valorificării unor gaze rezultate din procesul de producţie. După cum am arătat, gazele care rezultă la aglomerarea concentratelor neferoase sunt reciclate şi concentrate. Acestea devin astfel materia primă pentru o fabrică de acid sulfuric de mare capacitate —1: 100 000 tone pe ani — care se construieşte în imediata vecinătate a secţiei de aglomerare. îşi găsesc utilizare şi gazele care părăsesc condensatorul furnalului. Trecute printr-un sistem de desprăfuire, umedă, acestea urmează să fie folosite la preîncălzirea .cocsului și a aerului care se .insuflă, ari .biriăfc Lucrările cele mai avansate sunt la hala de preparare a şarjei* la secția de aglomerare și la furnal.--La aceste obiective construcţia metalică şi de beton este terminată, începîndu-se şi montajul.... utilajelor. Aflăm nu cu mică, .surprindere efi pe locul unde se înalţă,aziinstalaţiile complexului se afla înainte un adevărat munte de zgură. Aproape 80 000 "de bmetri "*cubî de zgură au trebuit să fie excavaţi de aici şi transportaţi. Numai după această eliberare a zonei, au început constructorii, să consolideze terenul. Pentru aceasta ei au forat şi turnat sub presiune circa 3 000 de piloţi din beton. iar lucrările de construc-ţie propriu-zisă tot nu puteau începe. A fost necesară, mau, întîi unu-T pierea întregii zone ce fusese conso-: Odată cu piloţi. Şi asta a însemnat alţi 140 000 metri cubi de pămînt excavaţi şi transportaţi. Pentru a imprima lucrărilor un ritm susţinut, lucrătorii întreprinderii şantiere de construcţii şi montaje — Braşov, au iniţiat aplicarea unor sisteme ingenioase de muncă Să vedem cîteva din cele mai eficiente. La hala de sortare-măcinare, echipa lui Ion Constantinescu, montator ,cu „mare experienţă, a folosit cui succes o metodă iniţiată de ing. C. Ianculescu. Cadrele metalice ale, halei au fost mai întîi complet montate pe sol (stîlpi, acoperiş, grinzi pentru platforme intermediare) şi noritar apei ridicate la verticală prin rotire. Un sistem asemănător a utilizat şi echipa condusă de Nicolae Noghi, la montarea halei de preparare a şarjei. Montajul cel mai dificil s-a executat însă la hala furnalului unde sunt cadre foarte grele şi cu deschideri mari. Montatorii din"echipa" lui Adam Pascaru au ■dovedit ,şi de data aceasta că deşi lucrările" dificile sunt pentru ei adevărate examene, au toată priceperea şi riscusinţa să le treacă cu bine. Montatorii complexului de la Copşa Mică, au dobîndit o experienţă valoroasă şi la lucrările executatepentru estacadele care fac legătura între diferitele instalaţii.. Estacada care leagă, de pildă, depozitul de cocs de instalaţia de preîncălzire a fost preasamblată pe sol în tronsoane mari de 30 metri lungime şi orienţate apoi la înălţimi de la 8 la 20 metri. Constructorii au atacat şi , o altă librare "importantă : captarea de apă, în timp ce se lucrează la staţia din tratare, s-au început pregătirile, pentru începerea turnării betonului pentru baraj. De pe întregul şantier, vin veşti despre munca avîntată a constructorilor şi montorilor, hotărîţi să predea la termen în funcţiune noul obiectiv industrial. TUDOR GHEORGHIU DUBNA : A 16-a sesiune a Consiliului Ştiinţific şi-a încheiat lucrările MOSCOVA (Agerpres). La Institutul unificat de cercetări nucleare de la Dubna , s-au încheiat lucrările celei de-a 16-a sesiuni a Consiliului Ştiinţific, la care au luat parte fizicieni din ţările socialiste participante la această organizaţie ştiinţifică internaţională. Au fost ascultate raportul direcţiei institutului şi corapoartele directorilor de laboratoare cu privire la perspectivele de dezvoltare a Institutului unificat de cercetări nucleare pe următorii cinci ani (1966— 1970). Propunerile Consiliului ştiinţific în legătură cu planul de perspectivă vor fi prezentate spre examinare Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale Institutului unificat de cercetări nucleare, de la Dubna. PAGINA a 3-a A început elaborarea raportului comisiei Warren WASHINGTON (Agerpres). — Comisia prezidenţială Warren, care anchetează asasinarea preşedintelui Kennedy, a început să-şi elaboreze raportul pe baza documentelor şi dovezilor existente pînă în prezent.. Cercuri oficiale declară că acest raport va fi gata în jurul datei de 30 iunie. Intre, timp,vor mai fi însă audiaţi noi martori, printre care şi Jacqueline Kennedy, văduva preşedintelui asasinat. Potrivit agenţiei Associated Press, raportul va avea circa 500 de paginii şi împreună cu documentele şi mărturiile aferente va depăși, ca volum, raportul masiv elaborat după cel de-al doilea război mondial în legătură cu atacul japonez împotriva bazei navale americane de la Pearl Harbor (Hawai). Veşti din tarile socialiste MATERIAL ABRAZIV PE BAZA DE BACHELITA ALMALÎK (Agerpres).----Colectivul combinatului „Lenin“ din Altîntopkan (Uzbekistan) a folosit pentru prima oară la maşinile hidraulice şi de flotaţie piese din material abraziv pe bază de bachelită. Această metodă a fost elaborată de inginerul leningrădean Vladimir Sodolovski. Organele active ale maşinilor, confecţionate din material abraziv, sânt de 12—20 de ori mai rezistente la uzură decit cele turnate din fontă şi de 8 ori mai ieftine decit cele din metal. Ele sunt rezistente la acţiunea acizilor şi a noroiului cu particule alcaline de rocă sfărîmată. Noua metodă de folosire a materialului abraziv îşi găseşte o largă aplicare în domeniul chimiei şi petrolului şi a altor ramuri industriale, unde se folosesc mii de pompe de diferite tipuri şi dimensiuni. Efectul economic ca urmare a folosirii acestui nou procedeu tehnic constă în aceea că aplicarea ei numai în industria petrolului și chimiei din U.R.S.S. aduce economii de sute de milioane de ruble. APARAT DE DETECTARE A BANCURILOR DE PEŞTI SANHAI (Agerpres). — La Sanhai (R.P. Chineză) a intrat în producţie uri nou tip de aparat cu care vor fi înzestrate vasele mari şi mijlocii de pescuit. Cu ajutorul lui se poate detecta şi determina densitatea bancurilor de peşti care se află pe o rază de 300 metri. APE MINERALE TERMALE SOFIA „1 (Agerpres). — Geologii bulgari au descoperit recent Un nou izvor de ape minerale termale în regiunea Sofia. Izvorul are un debit de şase litri, de apă pe secundă, şi o temperaturi de 44 grade. Apele acestui izvor sunt bogate în : hidrocarburi, azot şi alte substanţe minerale. ..Noua , descoperire indică faptul că In., împrejurimile oraşului, Sofia pot fi descoperite şi alte izvoare de ape minerale termale. PRIMA BIBLIOTECĂ MUZICALĂ BUDAPESTA 1 (Agerpres). — Recent, s-a deschis la Budapesta prima bibliotecă muzicală din capitala R.P. Ungare. In prezent, colecţia bibliotecii numără peste 2 000 de volume de specialitate şi 8 000 de partituri şi alte lucrări muzicale.. Noua instituţie este astfel organizată în-' cît partiturile pot fi împrumutate.- Sunt posibilităţi ca lucrările muzicale să poată fi executate la faţa lo cului. ... - DEPĂŞIRI DE PLANG PHENIAN 1 (Agerpres). —- ■ Muncitorii textilişti din R.P.D. Coreeană, obţin noi succese în producţia de ţesături. Astfel, în primele patru luni şi jumătate ale anului, s-au produs 395 000 metri de mătase, peste plan. Datorită îmbunătăţirii, utilajului, fabrica de țesături de mătase din Phenian a produs peste plan 254 000 metri de mătase. . ZIUA NAȚIONALĂ A ITALIEI P oporul italian sărbătorește un eveniment de seamă din istoria patriei sale : se împlinesc 18 ani de cînd Italia a fost proclamată republică. Cu prilejul acestei aniversări — ziua națională a Italiei — poporul român îi transmite un cald salut. - -Intemeindu-și politica externă pe principiul coexistenţei paşnice între ţări cu sisteme sociale diferite, statul nostru a favorizat dezvoltarea relaţiilor sale cu numeroase ţări între care şi Italia, considerînd că dezvoltarea comerţului, a relaţiilor economice pe baza avantajelor reciproce precum şi extinderea legăturilor tehnico-ştiinţifice şi a schimburilor culturale reprezintă un mijloc important pentru promovarea coexistenţei paşnice, pentru îmbunătăţirea climatului internaţional, pentru realizarea destinderii şi întărirea păcii în lume. Schimburile economice între țările noastre, care au atins înultimul an un volum de peste 5 ori mai mare ca în 1959, se desfășoară pe baza acorduluicomercial pe termen lung (1962 — 1965) semnat în iunie 1961, protocolurile comerciale anuale relative la acest acord, ducînd la sporirea constantă a volumului şi la diversificarea structurii listelor de mărfuri de ambele părţi. Această evoluţie favorabilă este stimulată şi prin vizitele reciproce de delegaţii şi misiuni economice între ţările noastre, prilejuind cunoaşterea realităţilor. Intre acestea menţionăm vizita oficială în Italia, în 1960, a unei delegaţii economice guvernamentale a R.P.R. şi vizita din anul trecut a unei delegaţii, la invitaţia grupului industrial E.N.I., precum şi vizitele făcute în ţara noastră în 1961 şi 1963, de ministrul comerţului exterior al Italiei cu prilejul deschiderii expoziţiilor industriale italiene în Bucureşti, vizita, în toamna anului 1962, a unui grup de zece deputaţi italieni, din diferite partide politice, membri ai Comisiei pentru comerţ şi industrie a Camerei deputaţilor, în toamna anului trecut a unei misiuni economice italiene, precum şi vizita unor reprezentanţi ai cercurilor economice şi ale unor oameni de afaceri. Cooperarea tehnico-ştiinţifică dintre R. P. Romînă şi Italia se desfăşoară de asemenea în linie ascendentă. Cît priveşte relaţiile culturale româno-italiene, ele s-au dezvoltat simţitor, îndeosebi în ultimii trei ani. La aceasta a contribuit şi programul oficial de schimburi culturale şi ştiinţifice pe perioada aprilie 1962 — iunie 1963 al cărui bilanţ a fost rodnic, precum şi noul program de schimburi pentru perioada septembrie 1963 — septembrie 1964, actualmente in curs de înfăptuire. Un prilej deosebit pentru manifestarea relaţiilor în domeniul cultural, dintre ţările noastre a fost centenarul, din anul trecut, al lectoratului'-' de limbă şi literatură română'de la Universitatea din Torino. Un alt"altserhenea prilej" l-a constituit sămbăstorirea în 1961, a centenarului Risi sorgimento-ului , a luptei poporului italian pentru independență și etinitate națională. Cu această ocazie Academia R.P.R. a organizat o sesiune specială la care au luat parte "personalităţi"culturale italiene şi tot atunci a fost instalat bustul lui Garibaldi la Bucureşti şi bustul lui Nicolae Bălcescu la Palermo.. Legături rodnice există între o serie de universităţi şi alte instituţii de cultură române şi italiene. Prevzenţa unor delegaţii de universitari italieni la Bucureşti şi Cluj ca şi ale unor delegaţii de universitari români la Bologna, Salerno şi Padova confirmă acest lucru. Tot pe linia schimburilor culturale trebuie subliniate turneele în Italia a corpului de balet al Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R., al Filarmonicii de stat „George Enescu“, ca şi ale unor artişti români, precum şi turneele în R.P.R. ale teatrelor italiene „Piccolo Teatro della Citta din Milano“ şi „Teatro Stabile della Citta din Genova“, a unei formaţii italiene de muzică preclasică etc. Toate acestea duc la o mai bună cunoaştere reciprocă între popoarele noastre şi alături de colaborarea tot mai largă în domeniul economic, la întărirea relaţiilor prieteneşti dintre ţările şi popoarele noastre. Recenta ridicare a reprezentanţelor diplomatice ale celor două ţări la rang de ambasade constituie o confirmare a dezvoltării relaţiilor dintre R. P. Romînă şi Italia. Aşa cum s-a subliniat de ambele părţi, existenţa unor premise favorabile şi a dorinţei reciproce de a îmbunătăţi continuu colaborarea dintre ţările noastre, deschid noi perspective in-jtensificării şi adîncirii relaţiilor prieteneşti romîno-italiene pe baza vechilor tradiţii ale acestei prietenii, în spiritul coexistenţei paşnice, în interesul ambelor popoare şi al cauzei păcii.