Romînia Liberă, iulie 1964 (Anul 22, nr. 6128-6154)
1964-07-22 / nr. 6146
Rezultate însemnate în întreprinderile bănăţene TIMIŞOARA (coresp. R. 1.). Colectivele întreprinderilor din regiunea Banat desfăşoară în prezent o vie întrecere pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, între obiectivele stabilite, economiile de materie primă, materiale şi combustibil, avînd o pondere însemnată. In primele 5 luni ale anului, în cadrul Direcţiei regionale C.F.R. Banat, de pildă, s-au economisit aproape 10 500 tone de combustibil convenţional. Intre unităţile fruntaşe în această direcţie se află şi depoul de locomotive din Caransebeş, unde mecanicii şi fochiştii au economisit în perioada respectivă peste 4 000 tone de combustibil. Măsurile aplicate pentru folosirea mai raţională a materiilor prime, materialelor, combustibilului şi energiei electrice, au determinat obţinerea în întreprinderile bănăţene în primele 5 luni ale anului curent economii la preţul de cost în valoare de aproape 50 milioane lei. Frumoase rezultate s-au înregistrat la Uzinele constructoare de maşini din Reşiţa, la Uzinele de vagoane din Arad, la Combinatul siderurgic din Reşiţa şi în alte unităţi. r Prin reducerea j consumurilor specifice j Printre angajamentele lua- 3 te, în cinstea celei de-a XX-a j aniversări a eliberării patriei, j de către colectivul Uzinelor de produse sodice Govora, se nu- j mără şi realizarea de econo- | mii prin reducerea preţului de j cost pe tona de sodă produsă. Una din principalele surse de economii este şi reducerea consumurilor specifice de e-nergie termică şi electrică. Întreg colectivul este antre- j nat în acţiunea de înlăturare a risipei de curent electric şi de abur tehnologic şi pentru găsirea unor noi posibilităţi de reducere a consumurilor de energie. Recent, un colectiv de ingi- neri, pe baza unor studii, a ajuns la concluzia că, dacă se reutilizează apa folosită la ră- J citoarele cu stropire, se vor realiza economii de energie electrică în valoare de 300 000 lei anual. Pe baza studiilor făcute, s-a şi trecut la crea- rea condiţiilor de reutilizare J a apei folosite la răcitoare. De asemenea, au fost luate r muri de îmbunătăţire a pro- j cesului de ardere la cazanele de aburi şi la cuptoarele in- dustriale, existînd acum o rodnică activitate pentru eco- j nomisirea aburului în proce- j sul de fabricare a sodei. Ast- j fel au fost economisite în j semnate cantităţi de combus- tibil convenţional. Numai în j trimestrul II s-au obţinut e- j conomii in valoare de 167 000 lei, în fruntea acestei acţiuni j situîndu-se fochiştii Ion Efti- Imie și Gh. Popescu. ■ ALEXANDRU REZEA tehnician Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! minit mm ORDANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINĂ Anul XXD nr. 6146 4 pagini — 20 bani Miercuri 22 iulie 1064 ECONOMIILE — OBIECTIV DE SEAMĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Economisirea metalului CRAIOVA (coresp. R.I.) — Aplecaţi asupra maşinilor, ca şi asupra formelor de turnare sau peste planşetele pe care se conturează noile soluţii constructive, metalurgiştii de la uzina „7 Noiembrie“ din Craiova se preocupă în permanenţă de buna gospodărire a metalului. La cei peste 650 000 lei economii suplimentare realizate pînă acum a contribuit şi economisirea a 44 000 kg, laminate de oţel , tablă şi diverse profile. Modificarea construcţiei unor capace la remorcile cisterne a determinat economisirea pe fiecare capac a cite 18 kg. de metal, prin utilizarea unor table mai subţiri. Alte 8 kg. de metal pe fiecare produs se economisesc prin modificarea sistemului de filtrare la remorca cisternă pe o singură osie. A mai contribuit la reducerea consumului de metal calitatea ridicată a pieselor produse de colectivul sectorului prelucrător, avînd în primele rînduri pe strungarii Grigore Mihăilescu, Ştefan Dumitrescu, găuritorul Traian Căldăraru şi mulţi alţii, care şi-au adus contribuţia la reducerea procentului de rebuturi. Li se alătură în sectorul debitare muncitori evidenţiaţi ca cei din echipele conduse de Dumitru Stanciu, Nicolae Cîrjariu sau Tudor Voinescu. Stimulaţi de economiile realizate prin reducerea consumului de metal la producerea unor piese, în perioada amintită s-a înlocuit o cantitate de 64 000 kg. de metal cu piese din alte materiale, mai ales mase plastice, cu păstrarea caracteristicilor calitative ale produselor. La semănătoarea universală S.U. 29 cîteva lagăre şi un capac se confecţionează acum din bachelită textilă în locul fontei şi oţelului, iar cilindrul distribuitor executat altădată din fontă se face în ultima vreme din telon. Şi la tocătoarea de rădăcinoase, grapa stelată şi alte produse au fost înlocuite numeroase repere din metal cu piese din masă plastică ceea ce a permis realizarea şi depăşirea planului la producţia globală şi marfă în primul semestru al anului, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Vasilica Nicolau, muncitoare la fabrica de încălţăminte „Dîmboviţa" din Capitală a folosit anul acesta o nouă metodă de încadrare a tiparelor de croit pe suprafaţa pieilor pentru feţe de încălţăminte. Angajamentul său în întrecerea socialistă este să reducă cu 3 la sută materia primă sub consumul admis. Metoda ei, preluată şi de alţi muncitori şi generalizată în fabrică, împreună cu alte măsuri tehnicoorganizatorice, au făcut ca de la începutul anului şi pînă acum să se economisească piei pentru feţe de încălţăminte din care se pot confecţiona aproximativ 15 060 de perechi. In clişeu : Muncitoarea Vasilica Nicolau consultîndu-se cu meşterul Gheorghe Spirea şi muncitorii B. Panait şi D. Pandele asupra unor probleme tehnice Foto : mihai popescu La Trustul minier 111 ——■■■■■ Baia Mare Se depăşesc angajamentele BAIA MARE (coresp. R. I.) La Trustul Baia Mare s-a făcut bilanţul economiilor pe primul semestru. Cu acest prilej s-a constatat că colectivele de muncă ale exploatărilor miniere, în urma extinderii mecanizării lucrărilor în subteran, a extinderii puşcării selective şi a altor metode de mare productivitate, au realizat economii la preţul de cost al producţiei marfă peste sarcina de plan de 9 224 000 lei. Angajamentul în cinstea zilei de 23 August a fost deja realizat obţinîndu-se peste angajament 600 000 lei economii. Cele mai frumoase succese le-au obţinut colectivele de muncă de la exploatările miniere Săsar, Herja, Baia Borşa şi Cavnic care şi-au suplimentat angajamentele. Recoltarea griului se desfăşoară în ritm intens CRAIOVA. — In raioanele CALAFAT, SEGARCEA, CORABIA ŞI BĂILEŞTI, regiunea OLTENIA, s-a terminat seceratul griului. Această lucrare se apropie de sfîrşit şi în raioanele Caracal, Vînju Mare, Balş şi altele. Pe întreaga regiune, pînă la data de 21 iulie, s-a recoltat aproape 87 la sută din întreaga suprafaţă cu grîu. * TIMIŞOARA. — In regiunea BANAT, recoltarea griului se apropie de sfîrşit. Unităţile agricole socialiste din raioanele ARAD, DETA, SÎNNICOLAU MARE, TIMIŞOARA, unde se află cea mai mare parte din suprafaţa cultivată cu grîu, recoltatul s-a terminat. Pînă în seara zilei de 21 iulie, pe regiune griul a fost strîns de pe mai bine de 285 000 ha., ceea ce reprezintă mai mult de 90 la sută din terenurile cultivate. ★ In aceste zile, în gospodăriile de stat din ţară, recoltatul griului se desfăşoară intr-un ritm tot mai intens. După datele existente la Trustul central Gostat rezultă că pînă la 20 iulie griul de toamnă a fost recoltat de pe o suprafaţă de peste 440 000 hectare. Au terminat complet recoltatul griului gospodăriile de stat din zece trusturi, printre care cele din Constanţa, Tulcea, Brăila, Bucureşti, Feteşti, Călăraşi, Sînnicolau Mare, Craiova şi altele. Organizîndu-şi bine munca, asigurînd o funcţionare neîntreruptă a combinelor, mecanizatorii de la gospodăria agricolă de stat Balaciu au obţinut succese de seamă în campania de recoltare. Ei culeg acum griul de pe ultimele suprafeţe, în clişeu . Aspect din timpul lucrului Foto : S. NORU Primirea de către preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române a ambasadorului Franţei Marţi, 21 iulie, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer, a primit în audienţă de prezentare pe noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei, Jean Louis Pons. Au participat Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. (Agerpres). După maşinile care transportă recolta In aceste zile pe drumurile regiunii Oltenia circulă sute de autocamioane încărcate cu aurul holdelor. O parte din ele sunt ale gospodăriilor de stat şi colective, iar altele sunt de la autobazele I.R.T.A. Oltenia. In gospodăriile de stat şi colective din regiune lucrează peste 400 de autocamioane cu 100 de remorci. Indiferent de unitatea care deţine aceste maşini, ele trebuie folosite la întreaga lor capacitate. Iată de ce conducerea I.R.T.A. Oltenia a avut grijă să pună la dispoziţie maşini prevăzute cu prelate şi extinctoare şi să trimită pe urmele lor ateliere mobile pentru eventualele depănări în timpul lucrului. In multe locuri maşinile sunt folosite cu chibzuinţă, la întreaga lor capacitate. Pe cele cu remorci s-a realizat în ultimele zile o productivitate de 2,75 curse la o distanţă medie de 26 km., în vreme ce la maşinile fără remorci s-a realizat o productivitate medie zilnică de 2,5 curse. Fără îndoială că în condiţiile în care încărcarea la cîmp şi descărcarea în magaziile unităţilor agricole şi ale bazelor de recepţie s-ar fi făcut operativ, randamentul ar fi fost mai mare, mașinile fiind mai bine folosite. Se știe că la începerea lucrărilor de recoltare cerealele strînse din lan prezintă umiditate mai ridica-« tă. Cum gospodăriile de stat trebuie să le livreze fără a le mai trece prin depozitele proprii, trebuiau stabilite din vreme locurile la bazele de recepţie. In unele părţi nu s-a întîmplat însă aşa. La Caracal, de exemplu, 60 de autocamioane au staţionat 3—4 ore pînă să se hotărască baza unde să fie recepţionate produsele pentru a fi depozitate pe platforme pînă la uscare. In alte locuri unităţile agricole nu şi-au asigurat personal suficient pentru încărcare şi descărcare. Aşa s-a întîmplat la gospodăria de stat Redea care dacă ar fi asigurat oameni la încărcat-descărcat putea să transporte produsele în două schimburi. La aceeaşi unitate s-a dovedit insuficient numărul de saci existent. Gospodăria de stat Ciocăneşti realizează din aceleaşi motive un număr redus de curse pe zi, cu toate că bazele de recepţie i-au pus la dispoziţie spaţiul de depozitare suficient pe care nu-l foloseşte, maşinile staţionînd pentru descărcare în medie cite 3 ore. Cîte 2 în loc de 3 curse zilnice se face și la gospodăria de stat din Dobra. La aceasta mai trebuie adăugat faptul că la unele depozite ale bazei Competrol Craiova din cauza deficienţelor de organizare a lipsit benzina în unele zile. De asemenea, I.R.T.A. Oltenia nu a satisfăcut operativ cererile unor unităţi cu autocamioane, aceasta îngreunînd transportul cerealelor. Pentru ca grîul să ajungă cît mai repede la locurile de depozitare, cei care sînt antrenaţi în această muncă sînt chemaţi să rezolve operativ toate problemele ce se ivesc, să-şi aducă din plin contribuţia la buna reuşită a transportului la timp şi în bune condiţiuni a cerealelor. ION BECHERU corespondentul „Romîniei libere“ Sistematizarea Pieţei Scînteii în Piaţa Scînteii se execută în prezent ample lucrări legate de modernizarea şi sistematizarea acestei importante zone a oraşului. Pentru descongestionarea punctului de maximă afluenţă din această zonă, a fost modificat capătul tramvaielor 3 şi 4, amenajîndu-se concomitent spaţii verzi şi alei care înscriu în ansamblul pieţei un nou perimetru destinat accesului pietonilor. De asemenea a fost deschis un bulevard de acces şi dinspre Calea Griviţei. In momentul de faţă se desfăşoară lucrări de construcţii şi montaj în scopul creării unor trasee suplimentare de transport în comun spre şi din Piaţa Scînteii. Astfel, vor fi înfiinţate o linie de tramvai cu itinerariul Şos. Chitilei — Calea Griviţei — str. Clăbucet — B-dul Expoziţiei, o altă linie specială intre centrul Capitalei şi Piaţa Scînteii şi de asemenea o linie de troleibuz : Piaţa Scînteii — Calea Griviţei — străzile Polizu, Occidentului, Lt. D. Lemnea — B-dul Ana Ipătescu. în curs de execuţie se află şi o altă linie de troleibuz care va înlesni legăturile dintre cartierele Bucureştii Noi şi Pajura cu Piaţa Scînteii şi centrul oraşului. Troleibuzul respectiv va circula pe ruta Bucureştii Noi — Calea Griviţei, străzile Polizu, Occidentului, Ltd. Lemnea — B-dul Ana Ipătescu. Noile trasee de transport în comun vor fi date în folosinţă în cursul lunii august. »1 ’6* Animafilm“ De curînd a luat fiinţă Studioul cinematografic , ,Animafilm-Bucureşti“, cu sediul în Capitală. Studioul este destinat producerii de filme artistice de animaţie, filme de publicitate şi diafilme. Filmele realizate aici vor fi puse şi la dispoziţia Studioului de televiziune. CUM GOSPODĂRIM ENERGIA paginile ziarului In liberă“ a avut loc o amplă şi interesantă dezbatere cu tema,Cum gospodărim energia“. In această problemă esenţială a economiei noastre naţionale şi-au spus cuvîntul energeticieni din industrie, specialişti din centralele electrice, constructori de utilaje, proiectanţi, inspectori energetici şi alţii. Din materialele publicate rezultă că în întreprinderile noastre industriale se acordă o atenţie sporită problemelor legate de gospodărirea judicioasă a energiei, ceea ce denotă traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al IlI-lea al P.M.R. în această direcţie şi anume că „folosirea raţională a energiei, a resurselor energetice şi gospodărirea judicioasă a rezervelor de combustibili au o importanţă deosebită pentru mărirea eficacităţii întregii economii, deoarece investiţiile pentru creşterea producţiei de energie cer eforturi însemnate, iar preţul de cost al acesteia constituie un element esenţial al costurilor în principalele ramuri de producţie“. In ultimii ani au fost obţinute realizări remarcabile în îmbunătăţirea folosirii combustibililor și energiei electrice. Din analiza consumurilor specifice de combustibil și energie electrică realizate în anul 1963 la produsele cuprinse în nomenclatorul normelor aprobate prin planul de stat, se constată că acestea au fost cu 9,33 la sută mai reduse la combustibili şi cu 11,8 la sută la energia electrică faţă de realizările anului 1959. Numai la produsele avînd norme stabilite prin planul de stat, economia de combustibil rezultată în anul 1963 a fost de circa 1 400 000 de tone de combustibil convenţional, iar Energeticienii din întreprinderile industriale care au participat la dezbatere au relevat faptul că în întreprinderile respective sunt întocmite planuri de măsuri tehnico-organizatorice pentru economisirea energiei. Aceste planuri, întocmite de energeticieni în colaborare cu tehnologii și cu sprijinul organelor de specialitate ale Inspecţiei energetice, prin caracterul lor concret constînd din evaluarea economiilor prezumate a fi obţinute din aplicarea fiecărei măsuri în parte şi prin stabilirea termenelor de executare şi a răspunderilor prevăzute şi completate pe parcurs, servesc drept jaloane în acţiunea susţinută ce se duce în industrie pentru economisirea energiei. Studiile pentru îmbunătăţirea gospodăririi energiei întocmite în marile întreprinderi industriale, ca şi bilanţurile energetice ale unor agregate sau secţii şi măsurătorile efectuate au dus la o mai bună cunoaştere a nivelului tehnic al utilizării energiei, au scos în evidenţă locurile în care se risipeşte sau se consumă neraţional energia. Ing. D. AVRAMESCU de la Uzina de utilaj greu „Progresul Brăila, în articolul „îndeplinirea planurilor de măsuri“, sublinia necesitatea sprijinului mai intens al institutelor specializate şi al forurilor tutelare la întocmirea studiilor şi bilanţurilor energetice. In acelaşi sens, ing. T. BERINDE, în articolul „Posibilităţi de reducere a consumurilor specifice“, arată că este necesar ca în institutele de proiectare să se lărgească grupele de specialişti care să soluţioneze temele desprinse din studiile privind raţionalizarea consumului de energie în procesele tehnologice. Considerăm că punctele de vedere exprimate în problema întocmirii de studii şi bilanţuri energetice în întreprinderi sunt juste. Studii şi bilanţuri energetice trebuie întocmite periodic de către serviciile energetice din întreprinderile industriale, cu sprijinul institutelor de cercetări şi proiectări departamentale, întrucît numai pe baza unor analize aprofundate pot fi stabilite sarcinile imediate, precum şi cele de perspectivă privind o mai bună gospodărire a energiei în întreprinderile respective. Nu este însă suficientă întocmirea de studii şi de bilanţuri, ci trebuie asigurată proiectarea ameliorărilor energetice prin serviciile de proiectări din întreprinderi sau de către institutele de proiectări departamentale. Un rol important în iniţierea măsurilor de ridicare a randamentului de utilizare a energiei în întreprinderile respective revine energeticului şef. Pe bună dreptate, în materialele, publicate s-a subliniat că eficienţa activităţii energeticului şef depinde de sprijinul primit din partea conducerii întreprinderii şi de colaborarea cu serviciile tehnologice şi de producţie. De asemenea, s-a arătat că există întreprinderi în care sunt trecute în seama energeticului şef probleme ce nu au legătură cu activitatea sa şi care-l împiedică să se ocupe de aspectele majore ale gospodăririi energiei ; că uneori dotarea cu personal de specialitate a serviciilor energetice lasă de dorit şi că sunt cazuri în care, datorită deselor schimbări din funcţie ale energeticilor şefi, nu se asigură o continuitate în rezolvarea problemelor. Un sprijin permanent trebuie să primească energeticul şef din partea conducerii întreprinderii, după cum este necesară şi îmbunătăţirea controlului şi îndrumării activităţii sale din partea serviciilor energetice din forurile tutelare. Ridicarea nivelului tehnic al exploatării instalaţiilor energetice este posibilă numai pornind de la o bună organizare a evidenţei consumului, şi asta prin dotarea corespunzătoare a instalaţiilor cu aparatele de măsură şi de control necesare. In această direcţie, în întreprinderile noastre mai sînt multe de făcut atît pentru întreţinerea şi repararea acestora cît şi pentru urgentarea dotării cu aparatele necesare la nivelul minim prevăzut de prescripţiile în vigoare. (Continuare in pag. 2-a) „România cea de energie electrică de circa 460 000 000 kWh. Ing. B. Marcu Inspector general energetic în Ministerul Minelor şi Energiei Electrice OO CC OO OO <30 OO OO OO OO OO (50 CO OO* 00 oo oo eo OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO Oi 8 1 Pe marginea acţiunii ziarului „România liberă“8 OO CO OO C50 OO OO OO OO (50 OO CSŐ OC OO OO CSŐ OO OO OO OO ÍX! OO OO OO Oo OO OO OC CSŐ CX5150 OO oo CO OO OC OO OO OC OO OO CO £50 OO OO OO OCI o =oo= TELEGRAMA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Dragi tovarăși, Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a eliberării Poloniei, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne, al poporului român și al nostru personal, vă transmitem dv., şi prin dumneavoastră poporului polonez, un cald salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul român împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate polonez, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, întîmpină această glorioasă aniversare cu noi şi importantei succese în dezvoltarea multilaterală a patriei sale. Avem convingerea că relaţiile de colaborare rodnică, statornicite între ţările noastre socialiste se vor dezvolta necontenit, spre binele popoarelor român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii sărbători naţionale a R. P. Polone, vă urăm dragi tovarăşi, dumneavoastră şi întregului popor polonez noi succese pe drumul prosperităţii şi înfloririi continue a Poloniei socialiste. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne pol ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne VARŞOVIA In Parcul Libertăţii din Bucureşti Foto : I. ALBU