Romînia Liberă, iulie 1964 (Anul 22, nr. 6128-6154)

1964-07-22 / nr. 6146

Rezultate însemnate în întreprinderile bănăţene TIMIŞOARA (coresp. R. 1.). Colec­tivele întreprinderilor din regiunea Banat desfăşoară în prezent o vie întrecere pentru îndeplinirea anga­jamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, între obiectivele stabilite, economiile de materie primă, mate­riale şi combustibil, avînd o pon­dere însemnată. In primele 5 luni ale anului, în cadrul Direcţiei regio­nale C.F.R. Banat, de pildă, s-au eco­nomisit aproape 10 500 tone de com­bustibil convenţional. Intre unităţile fruntaşe în această direcţie se află şi depoul de locomotive din Caran­sebeş, unde mecanicii şi fochiştii au economisit în perioada respec­tivă peste 4 000 tone de combustibil. Măsurile aplicate pentru folosirea mai raţională a materiilor prime, materialelor, combustibilului şi e­­nergiei electrice, au determinat ob­ţinerea în întreprinderile bănăţene în primele 5 luni ale anului curent economii la preţul de cost în va­loare de aproape 50 milioane lei. Frumoase rezultate s-au înregistrat la Uzinele constructoare de maşini din Reşiţa, la Uzinele de vagoane din Arad, la Combinatul siderurgic din Reşiţa şi în alte unităţi. r Prin reducerea j consumurilor specifice j Printre angajamentele lua- 3 te, în cinstea celei de-a XX-a j aniversări a eliberării patriei, j de către colectivul Uzinelor de­­ produse sodice Govora, se nu- j mără şi realizarea de econo- | mii prin reducerea preţului de j cost pe tona de sodă produsă.­­ Una din principalele surse de­­ economii este şi reducerea­­ consumurilor specifice de e-­­­nergie termică şi electrică.­­ Întreg colectivul este antre- j nat în acţiunea de înlăturare­­ a risipei de curent electric şi­­ de abur tehnologic şi pentru­­ găsirea unor noi posibilităţi­­ de reducere a consumurilor­­ de energie. Recent, un colectiv de ingi-­­ neri, pe baza unor studii, a­­ ajuns la concluzia că, dacă se­­ reutilizează apa folosită la ră- J citoarele cu stropire, se vor­­ realiza economii de energie e­­­­lectrică în valoare de 300 000­­ lei anual. Pe baza studiilor­­ făcute, s-a şi trecut la crea-­­ rea condiţiilor de reutilizare J a apei folosite la răcitoare.­­ De asemenea, au fost luate r muri de îmbunătăţire a pro- j cesului de ardere la ca­zanele­­ de aburi şi la cuptoarele in-­­ dustriale, existînd acum o­­ rodnică activitate pentru eco- j nomisirea aburului în proce- j sul de fabricare a sodei. Ast- j fel au fost economisite în­ j semnate cantităţi de combus-­­ tibil convenţional. Numai în j trimestrul II s-au obţinut e- j conomii in valoare de 167 000­­ lei, în fruntea acestei acţiuni j situîndu-se fochiştii Ion Efti- I­mie și Gh. Popescu. ■ ALEXANDRU REZEA tehnician Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! minit mm ORDANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINĂ Anul XXD nr. 6146 4 pagini — 20 bani Miercuri 22 iulie 1064 ECONOMIILE — OBIECTIV DE SEAMĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Economisirea metalului CRAIOVA (coresp. R.I.) — Aple­caţi asupra maşinilor, ca şi asupra formelor de turnare sau peste plan­şetele pe care se conturează noile soluţii constructive, metalurgiştii de la uzina „7 Noiembrie“ din Craiova se preocupă în permanenţă de buna gospodărire a metalului. La cei peste 650 000 lei economii suplimentare realizate pînă acum a contribuit şi economisirea a 44 000 kg, laminate de oţel , tablă şi di­verse profile. Modificarea construc­ţiei unor capace la remorcile cister­ne a determinat economisirea pe fiecare capac a cite 18 kg. de metal, prin utilizarea unor table mai sub­ţiri. Alte 8 kg. de metal pe fiecare produs se economisesc prin modifi­carea sistemului de filtrare la re­morca cisternă pe o singură osie. A mai contribuit la reducerea consu­mului de metal calitatea ridicată a pieselor produse de colectivul secto­rului prelucrător, avînd în primele rînduri pe strungarii Grigore Mi­­hăilescu, Ştefan Dumitrescu, găuri­torul Traian Căldăraru şi mulţi al­ţii, care şi-au adus contribuţia la re­ducerea procentului de rebuturi. Li se alătură în sectorul debitare mun­citori evidenţiaţi ca cei din echipele conduse de Dumitru Stanciu, Nico­­lae Cîrjariu sau Tudor Voinescu. Stimulaţi de economiile realizate prin reducerea consumului de metal la producerea unor piese, în perioa­da amintită s-a înlocuit o cantitate de 64 000 kg. de metal cu piese din alte materiale, mai ales mase plasti­ce, cu păstrarea caracteristicilor ca­litative ale produselor. La semănă­toarea universală S.U. 29 cîteva la­găre şi un capac se confecţionează acum din bachelită textilă în locul fontei şi oţelului, iar cilindrul dis­tribuitor executat altădată din fontă se face în ultima vreme din telon. Şi la tocătoarea de rădăcinoase, gra­pa stelată şi alte produse au fost înlocuite numeroase repere din me­tal cu piese din masă plastică ceea ce a permis realizarea şi depăşirea planului la producţia globală şi mar­fă în primul semestru al anului, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Vasilica Nicolau, muncitoare la fabrica de încălţăminte „Dîmboviţa" din Capitală a folosit anul acesta o nouă metodă de­ încadrare a tiparelor de croit pe suprafaţa pieilor pentru feţe de încălţăminte. An­gajamentul său în întrecerea socialistă este să red­ucă cu 3 la sută materia primă sub consumul admis. Metoda ei, preluată şi de alţi muncitori şi generalizată în fabrică, împreună cu alte măsuri tehnico­­organizatorice, au făcut ca de la începutul anului şi pînă acum să se economisească piei pentru feţe de încălţăminte din care se pot confecţiona aproximativ 15 060 de perechi. In clişeu : Muncitoarea Vasi­lica Nicolau consultîndu-se cu meşterul Gheorghe Spirea şi muncitorii B. Panait şi D. Pandele asupra unor probleme tehnice Foto : mihai popescu La Trustul minier 111 ——■■■■■ Baia Mare Se depăşesc angajamentele BAIA MARE (coresp. R. I.) La Trustul Baia Mare s-a făcut bilan­ţul economiilor pe primul semestru. Cu acest prilej s-a constatat că co­lectivele de muncă ale exploatărilor miniere, în urma extinderii mecani­zării lucrărilor în subteran, a ex­tinderii puşcării selective şi a altor metode de mare productivitate, au realizat economii la preţul de cost al producţiei marfă peste sarcina de plan de 9 224 000 lei. Angajamentul în cinstea zilei de 23 August a fost deja realizat obţinîndu-se peste an­gajament 600 000 lei economii. Cele mai frumoase succese le-au obţinut colectivele de muncă de la exploa­tările miniere Săsar, Herja, Baia Borşa şi Cavnic care şi-au supli­mentat angajamentele. Recoltarea griului se desfăşoară în ritm intens CRAIOVA. — In raioanele CALA­FAT, SEGARCEA, CORABIA ŞI BĂILEŞTI, regiunea OLTENIA, s-a terminat seceratul griului. Această lucrare se apropie de sfîrşit şi în raioanele Caracal, Vînju Mare, Balş şi altele. Pe întreaga regiune, pînă la data de 21 iulie, s-a recoltat aproape 87 la sută din întreaga su­prafaţă cu grîu. * TIMIŞOARA. — In regiunea BANAT, recoltarea griului se apro­pie de sfîrşit. Unităţile agricole so­cialiste din raioanele ARAD, DETA, SÎNNICOLAU MARE, TIMIŞOA­RA, unde se află cea mai mare parte din suprafaţa cultivată cu grîu, re­coltatul s-a terminat. Pînă în seara zilei de 21 iulie, pe regiune griul a fost strîns de pe mai bine de 285 000 ha., ceea ce reprezintă mai mult de 90 la sută din terenurile cultivate. ★ In aceste zile, în gospodăriile de stat din ţară, recoltatul griului se desfăşoară intr-un ritm tot mai in­tens. După datele existente la Trus­tul central Gostat rezultă că pînă la 20 iulie griul de toamnă a fost recoltat de pe o suprafaţă de peste 440 000 hectare. Au terminat complet recoltatul griului gospodăriile de stat din zece trusturi, printre care cele din Constanţa, Tulcea, Brăila, Bucureşti, Feteşti, Călăraşi, Sînni­­colau Mare, Craiova şi altele. Organizîndu-şi bine munca, asigurînd o funcţionare neîntreruptă a combinelor, mecanizatorii de la gospodăria agricolă de stat Ba­­laciu au obţinut succese de seamă în campania de recoltare. Ei culeg acum griul de pe ultimele suprafeţe, în clişeu . Aspect din timpul lucrului Foto : S. NORU Primirea de către preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române a ambasadorului Franţei Marţi, 21 iulie, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer, a primit în audienţă de prezentare pe noul ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al Fran­ţei, Jean Louis Pons. Au participat Alexandru Bîrlă­­deanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. (Ager­­pres). După maşinile care transportă recolta In aceste zile pe drumurile re­giunii Oltenia circulă sute de auto­camioane încărcate cu aurul holde­lor. O parte din ele sunt ale gos­podăriilor de stat şi colective, iar altele sunt de la autobazele I.R.T.A. Oltenia. In gospodăriile de stat şi colecti­ve din regiune lucrează peste 400 de autocamioane cu 100 de remorci. Indiferent de unitatea care deţine aceste maşini, ele trebuie folosite la întreaga lor capacitate. Iată de ce conducerea I.R.T.A. Oltenia a avut grijă să pună la dispoziţie ma­şini prevăzute cu prelate şi extinc­toare şi să­­ trimită pe urmele lor ateliere mobile pentru eventualele depănări în timpul lucrului. In multe locuri maşinile sunt fo­losite cu chibzuinţă, la întreaga lor capacitate. Pe cele cu remorci s-a realizat în ultimele zile o produc­tivitate de 2,75 curse la o distanţă medie de 26 km., în vreme ce la maşinile fără remorci s-a realizat o productivitate medie zilnică de 2,5 curse. Fără îndoială că în con­diţiile în care încărcarea la cîmp şi descărcarea în magaziile unităţi­lor agricole şi ale bazelor de recep­ţie s-ar fi făcut operativ, randa­mentul ar fi fost mai mare, mași­nile fiind mai bine folosite. Se știe că la începerea lucrărilor de recoltare cerealele strînse din lan prezintă umiditate mai ridica-« tă. Cum gospodăriile de stat tre­buie să le livreze fără a le mai trece prin depozitele proprii, tre­buiau stabilite din vreme locurile la bazele de recepţie. In unele părţi nu s-a întîmplat însă aşa. La Ca­racal, de exemplu, 60 de autocamioa­ne au staţionat 3—4 ore pînă să se hotărască baza unde să fie recepţio­nate produsele pentru a fi depozitate pe platforme pînă la uscare. In alte locuri unităţile agricole nu şi-au asigurat personal suficient pentru încărcare şi descărcare. Aşa s-a întîmplat la gospodăria de stat Redea care dacă ar fi asigurat oa­meni la încărcat-descărcat putea să transporte produsele în două schim­buri. La aceeaşi unitate s-a do­vedit insuficient numărul de saci existent. Gospodăria de stat Cio­căneşti realizează din aceleaşi mo­tive un număr redus de curse pe zi, cu toate că bazele de recepţie i-au pus la dispoziţie spaţiul de de­pozitare suficient pe care nu-l folo­seşte, maşinile staţionînd pentru descărcare în medie cite 3 ore. Cîte 2 în loc de 3 curse zilnice se face­ și la gospodăria de stat din Dobra. La aceasta mai trebuie adăugat faptul că la unele depozite ale ba­zei Competrol Craiova din cauza deficienţelor de organizare a lipsit benzina în unele zile. De aseme­nea, I.R.T.A. Oltenia nu a satisfăcut operativ cererile unor unităţi cu autocamioane, aceasta îngreunînd transportul cerealelor. Pentru ca grîul să ajungă cît mai repede la locurile de depozitare, cei care sînt antrenaţi în această mun­că sînt chemaţi să rezolve operativ toate problemele ce se ivesc, să-şi aducă din plin contribuţia la buna reuşită a transportului la timp şi în bune condiţiuni a cerealelor. ION BECHERU corespondentul „Romîniei libere“ Sistematizarea Pieţei Scînteii în Piaţa Scînteii se execută în pre­zent ample lucrări legate de moder­nizarea şi sistematizarea acestei im­portante zone a oraşului. Pentru descongestionarea punctului de maximă afluenţă din această zonă, a fost modificat capătul tramvaielor 3 şi 4, amenajîndu-se concomitent spaţii verzi şi alei care înscriu în ansamblul pieţei un nou perimetru destinat accesului pietonilor. De ase­menea a fost deschis un bulevard de acces şi dinspre Calea Griviţei. In momentul de faţă se desfăşoară lucrări de construcţii şi montaj în scopul creării unor trasee suplimen­tare de transport în comun spre şi din Piaţa Scînteii. Astfel, vor fi în­fiinţate o linie de tramvai cu itinera­­riul Şos. Chitilei — Calea Griviţei — str. Clăbucet — B-dul Expoziţiei, o altă linie specială intre centrul Capi­talei şi Piaţa Scînteii şi de asemenea o linie de troleibuz : Piaţa Scînteii — Calea Griviţei — străzile Polizu, Occi­dentului, Lt. D. Lemnea — B-dul Ana Ipătescu. în curs de execuţie se află şi o altă linie de troleibuz care va în­lesni legăturile dintre cartierele Bucu­reştii Noi şi Pajura cu Piaţa Scînteii şi centrul oraşului. Troleibuzul res­pectiv va­ circula pe ruta Bucureştii Noi — Calea Griviţei, străzile Polizu, Occidentului, Lt­d. Lemnea — B-dul Ana Ipătescu. Noile trasee de transport în comun vor fi date în folosinţă în cursul lunii august. »1 ’6* Animafilm“ De curînd a luat fiinţă Studioul ci­nematografic , ,Animaf­ilm-Bucureşti“, cu sediul în Capitală. Studioul este destinat producerii de filme artistice de animaţie, filme de publicitate şi diafilme. Filmele realizate aici vor fi puse şi la dispoziţia Studioului de te­leviziune. C­UM GOSPODĂRIM ENERGIA paginile ziarului In liberă“ a avut loc o amplă şi inte­resantă dezbatere cu tema­­,Cum gospodărim energia“. In această pro­blemă esenţială a economiei noastre naţionale şi-au spus cuvîntul ener­­geticieni din industrie, specialişti din centralele electrice, constructori de utilaje, proiectanţi, inspectori ener­getici şi alţii. Din materialele publicate rezultă că în întreprinderile noastre indu­striale se acordă o atenţie sporită problemelor legate de gospodărirea judicioasă a energiei, ceea ce denotă traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al IlI-lea al P.M.R. în această direcţie şi anume că „folosi­rea raţională a energiei, a resurselor energetice şi gospodărirea judicioasă a rezervelor de combustibili au o im­portanţă deosebită pentru mărirea eficacităţii întregii economii, deoare­ce investiţiile pentru creşterea pro­ducţiei de energie cer eforturi în­semnate, iar preţul de cost al a­­cesteia constituie un element esenţial al costurilor în principalele ramuri de producţie“. In ultimii ani au fost obţinute rea­lizări remarcabile în îmbunătăţirea folosirii combustibililor și energiei electrice. Din analiza consumurilor specifice de combustibil și energie electrică realizate în anul 1963 la produsele cuprinse în nomenclatorul normelor aprobate prin planul de stat, se constată că acestea au fost cu 9,33 la sută mai reduse la combusti­bili şi cu 11,8 la sută la energia elec­trică faţă de realizările anului 1959. Numai la produsele avînd norme stabilite prin planul de stat, eco­nomia de combustibil rezultată în a­­n­ul 1963 a fost de­­ circa 1 400 000 de tone de combustibil convenţional, iar Energeticienii din întreprinderile in­dustriale care au participat la dez­batere au relevat faptul că în în­treprinderile res­pective sunt întocmite planuri de măsuri tehnico-organizatorice pen­tru economisirea energiei. Aceste planuri, întocmite de energeticieni în colaborare cu tehnologii și cu sprijinul organelor de specialitate ale Inspecţiei energetice, prin carac­terul lor concret constînd din eva­luarea economiilor prezumate a fi obţinute din aplicarea fiecărei mă­suri în parte şi prin stabilirea ter­menelor de executare şi a răspunde­rilor p­revăzute şi completate pe par­curs, servesc drept jaloane în acţiu­nea susţinută ce se duce în industrie pentru economisirea energiei. Studiile pentru îmbunătăţirea gos­podăririi energiei întocmite în marile întreprinderi industriale, ca şi bilan­ţurile energetice ale unor agregate sau secţii şi măsurătorile efectuate au dus la o mai bună cunoaştere a nivelului tehnic al utilizării ener­giei, au scos în evidenţă locurile în care se risipeşte sau se consumă neraţional energia. Ing. D. AVRAMESCU de la Uzina de utilaj greu „Progresul­ Brăila, în articolul „îndepli­nirea planurilor de măsuri“, subli­nia necesitatea sprijinului mai in­tens al institute­lor specializate şi al forurilor tute­lare la întocmirea studiilor şi bilan­ţurilor energetice. In acelaşi sens, ing. T. BERINDE, în articolul „Posi­bilităţi de reducere a consumurilor specifice“, arată că este necesar ca în institutele de proiectare să se lăr­gească grupele de specialişti care să soluţioneze temele desprinse din stu­diile privind raţionalizarea consu­mului de energie în procesele teh­nologice. Considerăm că punctele de vedere exprimate în problema întocmirii de studii şi bilanţuri energetice în între­prinderi sunt juste. Studii şi bilanţuri energetice trebuie întocmite perio­dic de către serviciile energetice din întreprinderile industriale, cu spriji­nul institutelor de cercetări şi pro­iectări departamentale, întrucît nu­mai pe baza unor analize aprofun­date pot fi stabilite sarcinile ime­diate, precum şi cele de perspectivă privind o mai bună gospodărire a energiei în întreprinderile respective. Nu este însă suficientă întocmirea de studii şi de bilanţuri, ci trebuie asi­gurată proiectarea ameliorărilor energetice prin serviciile de proiec­tări din întreprinderi sau de către institutele de proiectări departa­mentale. Un rol important în iniţierea mă­surilor de ridicare a randamentului de utilizare a energiei în întreprinde­rile respective revine energeticului şef. Pe bună dreptate, în materialele, publicate s-a subliniat că eficienţa activităţii energeticului şef depinde de sprijinul primit din partea condu­cerii întreprinderii şi de colaborarea cu serviciile tehnologice şi de pro­ducţie. De asemenea, s-a arătat că există întreprinderi în care sunt tre­cute în seama energeticului şef pro­bleme ce nu au legătură cu activi­tatea sa şi care-l împiedică să se ocupe de aspectele majore ale gospo­dăririi energiei ; că uneori dotarea cu personal de specialitate a servi­ciilor energetice lasă de dorit şi că sunt cazuri în care, datorită deselor schimbări din funcţie ale energetici­lor şefi, nu se asigură o continuitate în rezolvarea problemelor. Un spri­jin permanent trebuie să primească energeticul şef din partea conducerii întreprinderii, după cum este nece­sară şi îmbunătăţirea controlului şi îndrumării activităţii sale din partea serviciilor energetice din forurile tu­telare. Ridicarea nivelului tehnic al ex­ploatării instalaţiilor energetice este posibilă numai pornind de la o bună organizare a evidenţei consumului, şi asta prin dotarea corespunzătoare a instalaţiilor cu aparatele de mă­sură şi de control necesare. In a­­ceastă direcţie, în întreprinderile noastre mai sînt multe de făcut atît pentru întreţinerea şi repararea a­­cestora cît şi pentru urgentarea do­tării cu aparatele necesare la nivelul minim prevăzut de prescripţiile în vigoare. (Continuare in pag. 2-a) „România cea de energie e­­lectrică de circa 460 000 000 kWh. Ing. B. Marcu Inspector general energetic în Ministerul Minelor şi Energiei Electrice OO CC OO OO <30 OO OO OO OO OO (50 CO OO* 00 oo oo eo OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO Oi 8 1 Pe marginea acţiunii ziarului „România liberă“8 OO CO OO C50 OO OO OO OO (50 OO CSŐ OC OO OO CSŐ OO OO OO OO ÍX! OO OO OO Oo OO OO OC CSŐ CX5150 OO oo CO OO OC OO OO OC OO OO CO £50 OO OO OO OCI o =oo= TELEGRAMA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Dragi tovarăși, Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a eliberării Poloniei, în nu­mele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Con­siliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne, al poporului român și al nostru personal, vă transmitem dv., şi prin dumneavoastră poporului polonez, un cald salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul român împărtăşeşte din toată inima bucuri­a poporului frate polonez, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Po­lonez, întîmpină această glorioasă aniversare cu noi şi importantei succese în dezvoltarea multilaterală a patriei sale. Avem convingerea că relaţiile de colaborare rodnică, statornicite între ţările noastre socialiste se vor dezvolta necontenit, spre binele popoarelor român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii sărbători naţionale a R. P. Polone, vă urăm dragi tovarăşi, dumneavoastră şi întregului popor polonez noi succese pe drumul prosperităţii şi înfloririi continue a Poloniei socialiste. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne pol ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne VARŞOVIA In Parcul Libertăţii din Bucureşti Foto : I. ALBU

Next