Romînia Liberă, octombrie 1964 (Anul 22, nr. 6209-6234)
1964-10-14 / nr. 6219
proletari din toate ţările, uniţi-vă minin liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE TIR REPUBLICA POPULARA ROMÍNE 0 MAI mm COLABORARE Intre industrie si comerţ E xperienţa din ultimii ani a demonstrat eficienţa sporită a lucrărilor de contractare încheiate între industrie şi comerţ. Pentru asigurarea fondului de mărfuri destinate semestrului I al anului 1965, primele operaţiuni de contractare au şi început în sectorul mobilei. In continuare, în această lună, unităţile industriei producătoare şi organele comerţului vor stabili necesarul articolelor electrotehnice, de uz casnic, al ţesăturilor, confecţiilor şi încălţămintei, urmînd ca, la începutul lunii viitoare, în discuţia colectivă să intre produsele alimentare. In urma consultării unor colective largi, reprezentînd categorii diferite de cumpărători, s-au întocmit de către industrie şi comerţ planuri comune de măsuri cuprinzînd termene precise pentru producerea unor mărfuri mai mult solicitate de cumpărători, potrivit unor mostre etalon. In sectorul textile-încălţăminte, de pildă, aplicarea planurilor comune, influenţarea creaţiei de către comerţ au dus la îmbogăţirea gamei de sortimente a numeroase articole şi la îmbunătăţirea calitativă a altora. Colectivele însărcinate cu pregătirea actualelor contractări au găsit un sprijin deosebit în standurile bunurilor de consum din cadrul Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a R.P.R. Acolo sunt prezentate o parte din noile produse create, al căror nivel reflectă posibilităţile largi de care această ramură dispune, în condiţiile introducerii şi extinderii tehnicii noi. Interesul viu pe care produsele expuse l-au trezit în rîndul vizitatorilor şi al lucrătorilor din comerţ a determinat Ministerul Comerţului Interior să formeze colective de specialişti pe grupe de produse, colective care să examineze cu atenţie noile sortimente de mărfuri, solicitînd industriei producerea unora din ele încă din trimestrul IV a.c. Actualele contractări constituie mijlocul cel mai important de a trece la concretizarea acestor măsuri, şi pe baza unei colaborări judicioase între industrie şi comerţ, o primă garanţie că produsele expuse vor fi introduse în fabricaţia de serie şi livrate unităţilor de desfacere. Intrucît pe lingă obiectele prezentate în expoziţie s-au creat şi alte numeroase noi sortimente, iar altele, cum este cazul pălăriilor ce sunt cam demodate, ar trebui reîmprospătate, este necesar să se treacă în mod operativ la completarea colecţiilor de mărfuri. Nu trebuie să se uite totodată de către industrie că aceste colecţii de modele trebuie să ajungă în timp util în regiuni, pentru a fi consultate de colective cît mai largi de cumpărători, în vederea întocmirii necesarului de mărfuri, printre altele şi în funcţie de specificul local. Trăgînd învăţăminte din experienţa anilor trecuţi şi ţinînd seamă de propunerile repetate ce s-au făcut, în nenumărate rînduri — chiar şi la anterioarele contractări — cadre de specialitate din industrie şi comerţ au împărtăşit ideea că la o serie de produse de folosinţă îndelungată (mobilă, televizoare, aspiratoare de praf etc.), la unele produse alimentare uzuale (zahăr, ulei etc.) ca şi la unele mărfuri clasice din sectorul de textile-confecţii (pînzeturi pentru cearşafuri de pat, feţe de masă, poplinuri etc.), contractarea ar trebui să se efectueze o dată pe an. Deşi eficienţa unei astfel de propuneri este bine cunoscută, creînd industriei posibilităţi pentru o mai mnă aprovizionare şi organizare a producţiei, asistăm de fiecare dată la trenarea acestei probleme fără să se ia o hotărîre. Considerăm necesar a fi luată în studiu, de asemenea, şi posibilitatea ca la articolele de modă din sectorul textile-încălţăminte, care, după cum se ştie, sunt supuse fluctuaţiilor, contractarea să se efectueze pe sezoane (primăvară-vară şi toamnă-iarnă). Fireşte, schimbarea perioadelor calendaristice nu se poate face deodată, însă un început, printr-o aplicare parţială chiar din această toamnă, ar fi salutar. O serie de importante obligaţii revin comerţului. Este absolut necesar ca, o dată sosite în regiuni, colecţiile de mostre să fie consultate de o masă cît mai largă de cumpărători, pentru ca organele comerţului să-şi formeze o imagine mai veridică a cerinţelor variate ale acestora. O mai mare grijă se cere a fi acordată selectării cadrelor desemnate a participa la lucrările de contractare. Printre aceste cadre este de dorit să se afle lucrători pricepuţi, merceologi cu experienţă dar şi curajoşi în promovarea noului, un număr sporit de femei, evident, mai competente în alegerea articolelor de modă sau a celor de uz casnic. Nu trebuie să se piardă din vedere de a se folosi perioada contractărilor şi pentru discutarea şi analizarea unor deficienţe semnalate în îndeplinirea obligaţiilor contractuale. Există posibilităţi ca, printr-o conlucrare cît mai strînsă şi mai laborioasă între industrie şi comerţ, contractările din toamna acestui an să marcheze un nou pas important în domeniul aprovizionării populaţiei cu o largă varietate de produse, de calitate superioară şi frumos prezentate. • Contractările—etapă importantă] în asigurarea bunei aprovizionări] a populaţiei • Consultarea colec-ţiilor de mostre • O largă varietate de produse de calitate superioară! Ce se poate cumpăra din unităţile comerciale din incinta Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a R. P. R. Ministerul Comerţului Interior a organizat la „Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P.R.“ şapte complexe comerciale cuprinzînd 81 de unităţi din toate sectoarele : alimentar, produse industriale, alimentaţie publică. Aceste unităţi au rolul să satisfacă dorinţa vizitatorilor de a găsi în incinta expoziţiei produse alimentare şi în acelaşi timp de a pune la îndemîna lor o serie de amintiri despre expoziţie, cum sunt: insigna expoziţiei, brelocuri originale, medalioane cu vederi din Capitală, albume, sacoşe din materiale plastice, baticuri şi alte produse. Pe lingă acestea se găsesc şi unele articole noi realizate de curînd de industrie printre care : un nou aparat cu tranzistori, jachete flauşate , imitaţie de blană, un nou sortiment de ciorapi pentru femei, produse cosmetice şi altele. Unităţile comerciale sunt amplasate în întreg perimetrul expoziţiei. In stingă aleii centrale de la intrarea principală a expoziţiei întîlnim două complexe pentru desfacerea produselor alimentare şi tonete cu jucării cadouri etc. In spatele și în dreapta pavilionului central sunt amenajate alte asemenea complexe. La parterul pavilionului central se află un bufet bine amenajat. Alte unităţi comerciale sunt amplasate în zona pavilionului B situat pe malul lacului Herăstrău. Aici se află şi restaurantul Mioriţa. Toate unităţile au orare de funcţionare identice cu cel al expoziţiei. =00= STOP, STRIDENTELOR SONORE Astăzi în cadrul acţiunii noastre privind combaterea zgomotelor publicăm în pag. a l1-a : I Intre ce ore ? ! Circulaţia poate fi organizată şi altfel Anul XXII nr. 6219 4 pagini 20 bani 00 Miercuri 14 octombrie 1964 Sosirea delegaţiei guvernamentale romåne la Karaci KARACI 13 — Trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: In drum spre patrie, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi prof. univ. Paul Niculescu Mizil, deputat, secretar al Comisiei de cultură şi învăţămînt a Marii Adunări Naţionale, a sosit marţi după-amiază la Karaci într-o vizită de prietenie. Pe aeroportul din Karaci, oaspeţii români au fost întîmpinaţi de Zulfiqar Ani Bhutto, ministrul afacerilor externe, R. S. Chatari, şeful protocolului şi alte personalităţi pakistaneze. Erau prezenţi, de asemenea, şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi în Pakistan şi alţi membri ai corpului diplomatic. Pe aeroport era aliniată o gardă de onoare. , Se intonează imnurile de stat ale R.P. Romíné şi Pakistanului. După ce primeşte raportul comandantului gărzii, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romíné trece în revistă garda de onoare. Şefului guvernului romín îi sunt prezentate oficialităţile pakistaneze sosite în întîmpinare şi membrii corpului diplomatic. Oaspeţii romîni s-au îndreptat apoi spre reşedinţa care le-a fost rezervată. In cursul serii, ministrul afacerilor externe al Pakistanului a oferit în cinstea oaspeţilor un dineu la hotelul Intercontinental. Miercuri oaspeţii romîni pleacă la Peshawar, unde vor avea o întîlnire cu preşedintele Pakistanului, Ayub Khan. Ziarele pakistaneze anunţă pe prima pagină sosirea preşedintelui Consiliului de Miniştri al R.P. Român, însoţind ştirea de fotografia tovarăşului Ion Gheorghe Maurer. * In drum spre Karaci, avionul special a făcut o escală la Calcutta. Pe aeroport, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi de R. N. Dass Gupta, ministrul pentru lucrările publice al statului Bengal şi S. N. Roy, secretar al cabinetului de miniștri al statului Bengal. * încheierea vizitei in Birmania RANGOON Trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion Gheorghe Maurer, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, care însoţit de Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi prof. univ. Paul Niculescu-Mizil, deputat în Marea Adunăre Naţională, secretar al Comisiei de învăţămînt şi cultură a M.A.N., a făcut o vizită de prietenie în Birmania, la invitaţia Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane, a depus luni dimineaţa o coroană de flori la Mausoleul martirilor. Pe panglica tricoloră erau înscrise cuvintele : „Eroului naţional al Uniunii Birmane, generalul Aung San, din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer“. După-amiază, preşedintele Consi(Continuare în pag. 4-a) TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Româno Ion Gheorghe Maurer, a adresat de pe bordul avionului special Consiliului Revoluţionar şi guvernului Uniunii Birmane, următoarea telegramă : „Părăsind teritoriul Uniunii Birmane, vă rugăm să primiţi mulţumiri cordiale pentru primirea călduroasă ce ne-aţi făcut-o, împreună cu sincerele noastre urări de fericire şi prosperitate adresate poporului birman“. Maurer, a adresat primului ministru al Republicii India, Lai Bahadur Shastri, următoarea telegramă : „Trecînd deasupra teritoriului Indiei prietene adresez Excelenţei Voastre şi poporului indian un călduros salut şi cele mai bune urări“. Trecînd deasupra teritoriului indian, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Române, Ion Gheorghe La întreprinderea metalurgică din Roman se fabrică utilaj forestier necesar fabricilor de mobilă şi combinatelor de industrializarea lemnului. In clişeu , inginerul Ion Dănăilă împreună cu maistrul Jenică Cazacu urmăresc montajul unei noi serii de maşini de şlefuit Foto : AGERPRES Construcţia unui nou microraion la Roman ROMAN (coresp. R. I.). Pe strada Smirodava din oraşul Roman a început recent construcţia unui nou microraion. Toate cele 600 de apartamente prevăzute a fi înălţate în prima etapă vor fi executate din panouri prefabricate. In cadrul microraionului vor mai fi construite o centrală termică şi un complex comercial şi de deservire a populaţiei. Unele dintre cele 2 blocuri de cîte 60 de apartamente, la care se lucrează în prezent, vor fi date în folosinţă încă în cursul acestui an. Pentru a se asigura un ritm rapid de execuţie a lucrărilor, în cadrul grupului de şantier nr. 3 din localitate s-a amenajat un atelier de prefabricate uşoare, a fost dată în folosinţă o staţie de preparat betoane şi urmează ca în cel mai scurt timp să fie pusă în funcţiune o staţie de preparat mortare. Garaje demontabile CLUJ (coresp R. I.). Numărul din ce în ce mai sporit al posesorilor de autoturisme, a inspirat pe cîţiva inovatori din cadrul cooperativei Metalo-lemn din localitate de a realiza un garaj, menit să asigure autoturismelor o bună adăpostire. Noul garaj, avînd capacitatea de a adăposti un autovehicol, este construit din plăci prefabricate de beton fibro sticlos şi prezintă avantajul de a putea fi montat şi demontat în timp scurt şi cu uşurinţă. // VOSHOD" A ATERIZAT CU SUCCES S-a obţinut material preţios pentru viitoarele zboruri cosmice MOSCOVA 13 (Agerpres). — La 13 octombrie, la ora 10:47, (ora Moscovei), noua navă cosmică cu trei locuri „Voshod“, pilotată de aviatorul cosmonaut, inginer-colonel Vladimir Komarov, cu membrii echipajului Boris Egorov, medic cosmonaut, şi omul de ştiinţăcosmonaut Konstantin Feoktistov, după ce a încheiat cu succes programul de cercetări ştiinţifice, a aterizat în bune condiţii în regiunea stabilită dinainte pe teritoriul U.R.S.S. Toţi membrii echipajului navei cosmice „Voshod“ se simt bine. La aterizare, cosmonauţii Komarov, Feoktistov şi Egorov au fost întîmpinaţi de cei şari sportivi, corespondenţi de presa prieteni. Programul de cercetări ştiinţifice, calculat pentru 24 de ore de zbor, a fost îndeplinit integral. S-a obţinut un masterial preţios cu privire la zborul grusului de cosmonauţi, alcătuit din diferiţi specialişti. Pentru prima oară, cercetătorii ştiinţifici au efectuat nemijlocit observarea şi studierea spaţiului cos. Materialele obţinute ca urmare a zborului sunt prelucrate. TELEGRAMA Primului secretar al C. C. al P.C.U.S., preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV Preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşului A. I. MIROIAN Zborul navei cosmice „Voshod“ a fost urmărit în ţara noastră, ca şi în întreaga lume, cu adînc interes şi admiraţie. Excepţionala realizare a cosmonauticii sovietice, comportînd crearea unei nave de mare capacitate, cu sistem de pilotare perfecţionat, şi a unei rachete purtătoare deosebit de puternice, constituie o nouă şi strălucită mărturie a nivelului înalt de dezvoltare atins de ştiinţa şi tehnica sovietică. Uniunea Sovietică, care a lansat primul satelit artificial al Pămîntului şi la primii cosmonauţi, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea într-o singură navă a unui echipaj alcătuit din trei cosmonauţi, crearea posibilităţii ca oamenii de ştiinţă să studieze nemijlocit problemele zborului interastral marchează un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spaţiului cosmic. Succesele uimitoare ale cosmonauticii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să păşească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Voshod" a demonstrat încă o dată ce imense posibilităţi se deschid cînd geniul uman şi minunatele mijloace tehnico-ştiinţifice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba progresului, a supunerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej, vă felicităm călduros pe dv. şi prin dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. şi întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauţi, Komarov, Egorov şi Feoktistov, pe oamenii de ştiinţă şi constructorii care au creat şi echipat nava „Voshod“, pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la această remarcabilă realizare ! GH. GHEORGHIU-DEJ ooo. Delegaţii de peste hotare la centenarul Universităţii Bucureşti Zilele acestea au sosit în Capitală reprezentanţi ai unor universităţi de peste hotare, invitaţi să participe la festivităţile prilejuite de sărbătorirea centenarului Universităţii Bucureşti , din R. P. Albania — prof. Hasan Duma, prorector al Universităţii din Tirana şi prof. Oman Nuan, profesor la aceeaşi universitate din Anglia — prof. Peter Scott Noble, vicecancelar al Universităţii din Londra, prof. Brian Downs, vicecancelar al Universităţii din Cambridge şi prof. L. N. Ferrar, vicecancelar al Universităţii din Oxford ; din Austria — prof. Theodor Ch. Gossen, delegat al Universităţii din Viena ; din Belgia — prof. Charles Delvoye, delegat al Universităţii din Bruxelles, prof. J. J. Bouckaert, rectorul Universităţii din Gand şi prof. Paul Ch. Goysens, delegat al Universităţii din Liege; din R. P. Bulgaria — prof. Dimităr Gosev, rectorul Universităţii din Sofia, prof. Milko Borisov şi prof. Hristo Ivanov, prorectori ai aceleiaşi universităţi; din R. S- Cehoslovacă — prof. Jaroslav Prochazka, rectorul Universităţii din Praga, prof. Vladimir Cernusak şi prof. Jaroslav Majer, prorectori ai aceleiaşi universităţi ; din R. P. Chineză — prof Diu Pei-juan, rectorul Universităţii din Pekin şi prof. Cen Iuie-tzîn, profesor la aceeaşi universitate şi prof. Ian Gi-siuan, delegat al Universităţii din Sanhai, din R. P. D. Coreeană — prof. Zi Cian Ik, rector ad-interim al Universităţii din Phenian şi prof. Ro Sen Cian, delegat al ace(Continuare în pag. 3-a) k'iCoooOcoooooooecoooooooooooooooooooocoooooooo «5ooooooooooooocoooooeoooooc»ooooooooooooc50öoooeeooe^ Centenarul Universităţii bucureştene Bilanţul unei valoroase opere de cercetare ştiinţifică Sărbătorirea centenarului Universităţii din Bucureşti constituie un bun prilej de a înfăţişa cercetarea ştiinţifică, una din laturile importante ale activităţii acestei instituţii de cultură. Armonizînd munca didactică cu cea de cercetare, profesorii Universităţii bucureştene au înfăptuit o bogată şi valoroasă operă ştiinţifică. Profundele transformări revoluţionare de după 23 August 1944 au deschis şi pentru cadrele didactice ale universităţii noastre perspective şi căi noi de activitate. S-au îmbunătăţit substanţial condiţiile de cercetare şi de valorificare a rezultatelor obţinute, s-a întărit legătura dintre ştiinţă şi practică. Ştiinţa a devenit un bun al întregului popor, iar cadrele didactice ale universităţii se străduiesc să îmbogăţească acest patrimoniu de interes vital. In cei 100 de ani de viaţă ai universităţii, munca de cercetare a înregistrat remarcabile succese. In cele ce urmează vom semnala aspectele ei cele mai caracteristice. Filologii şi istoricii literari care au deţinut diferite catedre universitare au dat impuls puternic lingvisticii şi istoriei literare. Dicţionarul limbii române literare contemporane (4 volume), ca şi dicţionarul limbii romíne moderne (1 volum), la care se adaugă gramatica limbii romíne, editate de Academia R.P.R., sunt opere realizate prin contribuția unor profesori din universitatea bucureşteană. Primul volum din Tratatul de Istoria literaturii romíne (1964) este rezultatul unei colaborări dintre specialiştii din domeniul istoriei literare din universităţile ţării noastre. Şi în domeniul ştiinţei istorice, profesorii universităţii din Bucureşti au dezvoltat tradiţia moştenită Acad. M. Filipescu prorector al Universităţii Bucureşti îndeosebi de la N. Bălcescu şi M. Kogălniceanu. După 23 August 1944, realizările istoricilor noştri au fost continuate şi dezvoltate pe o treaptă superioară, în lumina concepţiei materialist-istorice. O muncă deosebită s-a depus pentru stabilirea periodizării ştiinţifice a istoriei universale şi, îndeosebi, a istoriei patriei, precum şi pentru valorificarea operelor istoricilor anteriori. Numeroşi elevi ai şcolii arheologice româneşti descoperă materiale noi de mare valoare privind comuna primitivă, viaţa dacilor şi a romanilor pe teritoriul patriei noastre ori a cetăţilor greceşti de pe ţărmul Mării Negre. Se acordă o atenţie deosebită cercetărilor din domeniul dezvoltării economice, al luptei sociale şi al luptei pentru unitate şi independenţă a poporului, al luptei clasei muncitoare pentru libertate socială şi politică. Se dezvoltă şcoala romînească de istorie universală. Dar munca din aceşti ani a istoricilor se sintetizează, mai ales, în marea operă de un deosebit interes ştiinţific şi patriotic, Tratatul de Istoria Romîniei, din care au apărut pînă acum 4 volume. Prin această lucrare de sinteză şi de interpretare ştiinţifică, la care muncesc majoritatea cadrelor din Facultatea de istorie, sub egida Academiei R.P.R., istoriografia romînească realizează prima operă ştiinţifică, colectivă, monumentală. Cercetarea ştiinţifică în domeniul filozofiei, începută de profesorul Ion Zalomit, a cunoscut, pînă la instaurarea regimului democrat-popular, o evoluţie sinuoasă, contradictorie, caracterizată prin opoziţia dintre orientarea idealistă şi cea materialistă. In anii puterii populare, cercetarea ştiinţifică la Facultatea de filozofie, fundamentată metodologic pe principiile marxist-leniniste, a cunoscut o largă dezvoltare. In domeniul materialismului dialectic şi istoric şi al istoriei filozofiei, au fost abordate probleme de filozofie a is(Continuare in pag. a 2-a) Manifestările închinate sărbătoririi Cen- | tenarului Universităţii din Bucureşti vor | avea loc, după cum s-a mai anunţat, între 14 şi 19 octombrie. Astăzi, la ora 11 , va avea loc, la Sala Palatului R.P.R., adu- | narea festivă. La ora 17,30 se va desfăşura | solemnitatea dezvelirii unei plăci comemo- 1 rative la sediul Universităţii din Bd. Ref publicii 13. La 15 octombrie, ora 9, se vor deschide lucrările sesiunii ştiinţifice jubiliare a Uni- | versităţii. La 16 şi 17 octombrie lucrările sesiunii ştiinţi- | fice jubiliare vor continua pe facultăţi şi secţii. Tot la 15 octombrie, la ora 11, va avea loc deschiderea expoziţiei „Dezvoltarea Universităţii din Bucureşti" instalată în lo- calul Universităţii din Bd. 6 Martie 64. La 17 octombrie va avea loc deschiderea sesiunii cercurilor ştiinţifice studen- ţeşti — ce vor continua pe secţii şi in ziua de 18 octom- 8brie. In aceeaşi zi, la orele 20, formaţiile artistice studen- 8 g .ţeşti ale Universităţii din Bucureşti vor prezenta un spec- 8 tacol festiv la sala Teatrului C.C.S. 88 9JO OO ooooapoo OO OOOO 000006(500000000000000000 00150000000000000000000<50 iscoooocooooooooooooeooooooocîoocîiî DIN BUCUREŞTI Universitatea pe la anul 1880