Romînia Liberă, decembrie 1964 (Anul 22, nr. 6260-6286)
1964-12-01 / nr. 6260
it România liberă“ — nr. 6260 — XII — 1964 — Pag. a 2-a Cu PETRE NICOLAE, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Constanţa Realizarea planului de investiţii . Este vremea cînd gospodarii fac ultimele socoteli şi calcule înainte de a încheia bilanţul activităţii pe un an de zile. Deci prilej de observaţii şi măsuri ca bilanţul să fie cu bine încheiat, iar concluziile trase, să servească drept învăţăminte pentru activitatea din anul viitor. Bazîndu-se pe aceste considerente şi ţinînd seama de importanţa îndeplinirii planului de investiţii, redactorul nostru Mihai Alexandru s-a adresat tov. PETRE NICULAE, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Constanţa, cu cîteva întrebări, pe această temă. — Care este stadiul lucrărilor din planul de investiţii pe acest an ? — Faţă de prevederile planului anual, realizările pe 10 luni reprezintă 85,8 la sută la investiţii şi 87,5 la sută construcţiimontaj. Pînă la finele anului avem toate condiţiile necesare îndeplinirii planului. — Vă rugăm să enumeraţi cîteva din obiectivele realizate. — Să începem cu locuinţele. Au fost date în folosinţă 958 apartamente, două şcoli medii în oraşul Constanţa şi una de 8 ani la Ovidiu. Baza de exploatare troleibuze şi autobuze a fost înzestrată cu hale noi, de întreţinere, de vopsitorie şi spălătorie, în cadrul lucrărilor de alimentare cu apă a oraşului şi litoralului s-au dat în folosinţă două rezervoare-puţuri la sursa Caragea-Bermen şi Biruinţa. Reţeaua de distribuţie a apei s-a extins cu 10,2 km în cartierele Viile Noi, Anadolchioi, Filimon Sîrbu şi Palazul Mare. Pentru asigurarea sporului de debit la zona industrială a oraşului şi a blocurilor construite aci, a fost dată în folosinţă aducţiunea spre Abator. Importante lucrări de alimentare cu apă au fost executate la aeroportul M. Kogălniceanu şi în oraşul Mangalia unde parţial a intrat în funcţiune sistemul de alimentare cu apă din sursa Tatrageac. Tot în sectorul gospodăriei comunale a fost extinsă reţeaua de canalizare cu 3,6 km, 12 străzi au fost modernizate şi a fost prelungită linia de troleibuze pînă la tabăra de corturi — Mamaia. — Cum a acţionat comitetul executiv pentru a asigura realizarea planului de investiţii ? — Pe baza analizelor şi controlului efectuat pe şantiere, comitetul executiv a luat o serie de măsuri care au dus la îmbunătăţirea — în primul rînd — a activităţii Trustului de construcţii. S-au depus eforturi pentru înzestrarea şantierelor cu mijloace mecanizate încît gradul de mecanizare a ajuns la prepararea betoanelor 98 la sută, la prepararea mortarelor 91 la sută, iar la săpături 60 la sută. Fondurile de „mică mecanizare“ au fost folosite la procurarea de aparate şi unelte care să mecanizeze operaţiile de tencuit şi zugrăvit. In afară de acestea, comitetul executiv s-a îngrijit din timp de asigurarea frontului de lucru şi a documentaţiilor. Trustul de construcţii şi-a organizat şi completat controlul tehnic de calitate, a întărit controlul pe faze în timpul execuţiei, fapt care a asigurat şi o calitate corespunzătoare lucrărilor. Ce măsuri au fost luate de comitetul executiv pentru asigurarea îndeplinirii planului de investiţii pe 1965 ? — Vreau să arăt că in anul viitor se vor construi 1 440 apartamente, 40 săli de clasă, iar pentru lucrări de canalizare şi alimentare cu apă se vor cheltui peste 30 milioane Iei. De asemenea, va fi pusă în funcţiune o fabrică de bioxid de carbon şi vor continua lucrările la spitalul general cu 900 de paturi. Pregătirile pentru anul viitor au început încă din a doua jumătate a anului curent, printre primele măsuri fiind aceea de a asigura documentaţiile tehnice şi de execuţie. Pînă în prezent, a fost perfectată documentaţia pentru lucrările de investiţii ale sfatului popular pe anul 1965, în proporţie de 62 la sută. Dispunem de un front de lucru corespunzător la construcţii locuinţe, şcoli şi spitalul general. Pentru asigurarea punerii în funcţiune la termen a obiectivelor, au fost precizate din timp lucrările energetice, frigorifice, prospecţiuni şi foraje, automatizări şi montaj utilaje, care au şi fost transmise organizaţiilor de specialitate în vederea înscrierii lor in planurile de producţie ale acestora pe anul 1965. Comitetul executiv se preocupă in continuare de asigurarea şi depozitarea necesarului de materiale, de crearea tuturor condiţiilor in stare să permită desfăşurarea fără întrerupere a lucrărilor pe şantiere în timpul iernii. In acest scop, s-a şi făcut verificarea instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de la staţiile de betoane şi mortare, au fost pregătite utilajele şi mijloacele de transport pentru lucru în condiţii de iarnă. IINTERVIUL NOSTRU SPORT Meciul de rugbi România - Franţa văzut din teren şi de pe tuşă In sfîrşit, după patru ani de aşteptare, rugbiştii francezi au obţinut victoria în faţa reprezentativei noastre. După cum se ştie, duminică pe stadionul „23 August“ din Capitală , echipa Franţei a încheiat cu scorul de 9—6 (la pauză 3—3) cea de-a 12-a partidă cu formaţia Romîniei. In general jocul s-a desfăşurat sub semnul egalităţii — scorul a şi fost egal (3—6) pînă către sfîrşitul întrecerii. Autorii punctelor sînt, în ordine : Guy Camberabero (min. 23, din încercare), Penciu (min. 30, transformare), Guy Camberabero (min. 60, drop-gol), Wusek (min. 65, încercare) şi Gachassin (min. 75, încercare). Iată cîteva scurte comentarii, declaraţii şi aprecieri privind jocul şi jucătorii. JEAN PRAT, conducător tehnic al echipei Franţei : „Sunt, fireşte, mulţumit. Jocul a mers în general aşa cum ne-am propus. Replica dată de rugbiştii români a fost şi de această dată viguroasă , înaintarea s-a „bătut" bine. De ce nu folosiţi mai mult trei sferturile ?“. NICOLAE PADUREANU, antrenorul principal al echipei României : „Am pierdut un meci pe care puteam tot atît de bine să-l şi cîştigăm. Francezii merită totuşi victoria. Echipa lor prezentă la Bucureşti a părut mai omogenă decît toate celelalte pe care le-am văzut cu diferite prilejuri Pregătind mai bine înaintarea, noi trebuie să ne orientăm şi spre angrenarea mai activă a trei-sferturilor, cărora să le punem în valoare viteza şi forţa de pătrundere. Noile prevederi ale regulamentului au creat de altfel noi posibilităţi de acţiune tocmai acestora. Arbitrajul a fost corect“. MICHEL CRAUSTE, căpitanul rugbiştilor oaspeţi : „O partidă de zile mari , joc frumos, tehnic, aprig disputat. Deşi învinşi, românii merită aprecieri. Ei se dovedesc în real progres faţă de evoluţiile anterioare“. VIOREL MORARU, căpitanul reprezentativei noastre : „Francezii au jucat mai bine şi au cîştigat. Nu-i vorbă însă că victoria ne putea surîde şi nouă. Am ratat cîteva ocazii destul de clare. Consider că lupta dintre rugbiul romînesc şi francez rămîne în continuare deschisă. Aşteptăm (şi ne vom pregăti) să ne luăm revanşa“. DENIS LALLANNE, şeful rubricii rugbi de la ziarul „L'Equipe" : „Cred că acest meci a fost cel mai frumos din toate cîte s-au disputat între echipele Franţei şi Romîniei. Rugbiştii dumneavoastră au jucat foarte bine, dar au avut în faţă o echipă extraordinară. Nu ştiu dacă vreo altă formulă pentru formaţia noastră s-ar fi dovedit corespunzătoare. Mi-a plăcut. Ca întotdeauna, Penciu, apoi Preda“. GHEORGHE PIRCALABESCHI, maestru emerit al sportului : „Joc plăcut, de mare luptă. Francezii au avut superioritate în tuşă (prin excelentul Dauga), dar şi în grămezile ordonate. O pereche minunată, de mijlocaşi de mare clasă, au, alcătuit-o fraţii Camberabero. M-au uimit pur şi simplu uşurinţa şi precizia cu care Lilian îl deschidea pe fratele său Guy, cu toate că se aflau la mare distanţă unul de altul. Rezultatul e meritat de francezi, însă am fi putut face cel puţin egalitate, dacă se încerca drop-gol la ultima lovitură de penalizare. Cred că ar fi fost mai uşor de transformat astfel, decît prin aşezarea balonului într-un unghi dificil“. CARNET CINEMATOGRAFIC CRONICA FILMULUI J„I V A I L O“ Posibilităţile unei cinematografii tinere se măsoară, într-un fel şi prin capacitatea de a realiza compoziţii de respiraţie istorică. Dirijarea unei ample figuraţii, identitatea decorului şi recuzitei, a situaţiei şi comportării personajelor cu epoca — sînt doar cîteva cerinţe elementare cărora nu e chiar atît de lesne să le faci faţă, fără o anume experienţă. Avînd precedente cunoscute spectatorilor noştri, cineaştii bulgari au probat şi de astădată că pot folosi cu exactitate şi succes rigorile genului. Pagina de istorie din care se inspiră o însufleţită epopee populară şi capătă relief un chip legendar, aparţine secolului XIII. E un moment îndepărtat zilelor noastre, zbuciumat de cotropiri şi apăsat, în plin ev feudal, de o nemiloasă asuprire a ţărănimii. „Ivailo“ devine, aşadar, povestea unui om simplu, din popor, care a cîştigat încrederea maselor înarmate de ţărani şi a semănat spaima în tagma boierilor şi ţarului din Tîrnovo. Este o poveste scurtă dar eroică şi plină de învăţăminte. Scenariul pune în valoare mentalitatea celor asupriţi, setoşi de o cruntă şi dreaptă răzbunare dar incapabili istoriceşte de a zmulge rădăcinile răului social. Ivailo însuşi, avînd de luptat nu numai cu asupritorii perfizi care vor să-l corupă sau cu ameninţarea tătarilor şi bizantinilor, ci chiar neînţelegerea unui căpitan al său — nu izbuteşte să afle limanul dorit ţelurilor sale revoluţionare. El e silit de împrejurări să dea curs unor imperative patriotice grave, de moment. Fără a urmări, deci, să ofere o dezbatere mai adîncă asupra psihologiei caracteristice oamenilor epocii, scenariul fixează totuşi clar determinarea socială a atitudinii lor. Faptul că Ivailo face tot ce-i stă în puteri pentru a ocroti poporul de nenorociri şi a-i întări credinţa în libertate devine, în acest context istoric, o motivare logică a dimensiunii de simbol pe care o dobîndeşte el atît în ochii contemporanilor, cit şi peste timp. Ales, evident, pentru prestanţă şi farmec personal, Bagomil Simeonov îşi interpretează eroul cu o vigoare autentic populară, cucerind repede şi sigur spectatorii. Cursiv, fără arhaizări greoaie, ritmat într-o cadenţă uneori proprie filmului de aventuri (regizor Nikola Vîlcev) conflictul se dezvoltă fără abuz de efecte şi artificii în secvenţele care pretind montări cu fast sau a bătălii înverşunate, cu mii de luptători. E greu totuşi să afirmi că filmul ar străluci prin stil sau prin concepţie, ori că aduce vreo împlinire deosebită genului. Dar să nu uităm că și acuratețea e o calitate care poate să recomande spectatorilor — un film. 99 GHINIONISTUL“ Comicul rezultînd din cultivarea absurdului şi a distrugerilor fabuloase nu e cîtuşi de puţin un izvor proaspăt — deşi încă nesecat — pentru cineaşti. Pe vremea filmului mut, grotescul irezistibil al unor atari situaţii se realiza, de obicei, după ce producătorul dădea o raită prin „cimitirele“ de automobile uzate. Repuse cu greu în funcţiune, acestea erau antrenate — pentru ultima oară — în urmăriri frenetice încheiate cu nimicirea lor totală, fie brusc, fie descompunîndu-le piesă cu piesă. La posibilităţile amplificate ale tehnicii moderne, creatorii englezi ai filmului de care ne ocupăm îşi pun eroul (un ghinionist mecanic din aviaţia britanică) să efectueze distrugeri masive : un hangar plin cu avioane, vesela unei întregi popote măcinată de maşina de spălat electrică, o inundaţie in Walles etc. Intr-un singur loc lucrurile ar fi putut lua o întorsătură mai subtilă (atunci cînd prin greşita manevrare a encefalografului, eroul nostru provoacă o dereglare nervoasă a superiorului său). Dar aceasta este o posibilitate pe care cineaştii n-o urmăresc dincolo de limitele episodului, aşa incit revenim imediat în zona spectaculoaselor distrugeri materiale. Rămîne, aşadar, să apreciem filmul nu atît pe linia modificării eventuale a unor caractere în acţiune (aşa ceva nici nu are loc, toate rămînînd fixe de la un capăt la altul al comediei) ci sub raportul inventivităţii şi neprevăzutului excentric. Ceea ce pentru filmul mut constituia o profesiune aparte — cea de „gagmen“, creator de gaguri — aici se cumulează celei de scenarist. Şi cum aici nu se prea face risipă de fantezie, pare că am mai văzut cîndva asemenea întîmplări sau poate de curînd, în antologiile cinematografice ale lui Robert Young. Impresia e accentuată și de jocul actorului Kenneth Connor care, în rolul titular, arborează un chip nevinovat și impasibil — aliaj de fizionomie și mimică imitate după o manieră celebră în filmul mut a cărei reeditare, chiar parţială şi corect individualizată, pune totuşi sub semnul întrebării originalitatea reluării unui astfel de personaj. Cum însă pofta vine... rîzînd, nouăzeci de minute de destindere nu-i un lucru la care merită să renunţi atît de uşor, chiar dacă nu fac la un loc — o capodoperă. EUGEN ATANASIU Cadru din film însemnam NICI UN TITLU Nu ne amintim vreo altă ediţie a campionatelor europene de tenis de masă, la care reprezentanţii ţării noastre să nu fi cucerit nici un titlu, aşa cum s-a întîmplat la ediţia din acest an, încheiată duminică în Suedia. Constatarea nu este, fireşte, de natură să ne bucure dar, în acelaşi timp, nici nu ne surprinde un mod deosebit. Cu mult timp în urmă, am semnalat în coloanele ziarului nostru faptul că jucătorii şi jucătoarele noastre au o pregătire insuficientă ca urmare a programului de antrenamente defectuos alcătuit, program care nu a ţinut seama de faptul că sezonul marilor confruntări începe în toamnă şi nu în primăvară, aşa cum se întîmpla de obicei. Antrenamentele au început tîrziu şi nu s-au desfăşurat cu cea mai mare seriozitate. Deficienţele din jocul sportivilor noştri constatate cu atîtea prilejuri, nu au mobilizat însă pe antrenori la o pregătire mai susţinută, iar federaţia de specialitate nu a intervenit cu hotărîre mulţumindu-se cu asigurările date de antrenori că totul va fi bine la campionatele europene. La şedinţa de analiză care a avut loc cu cîteva săptămîni înaintea plecării în Suedia, antrenorii au manifestat mult optimism declarînd că jucătorii şi jucătoarele noastre se vor prezenta în bune condiţiuni la confruntarea celor mai bune palete europene. In cadrul acestei şedinţe s-au luat o serie de măsuri menite să ducă la recuperarea timpului pierdut, prin intensificarea antrenamentelor. Intr-adevăr, în ultima perioadă antrenamentele au fost mai consistente, dar cu toate acestea nu s-a reuşit aducerea sportivilor noştri în cea mai bună formă. Insuficient pregătiţi, jucătorii şi jucătoarele noastre au comis multe greşeli capotînd în faţa unor parteneri al căror joc îl cunoşteau şi pe care în alte dăţi i-au învins, uneori cu destulă uşurinţă. Aceştia au avut avantajul, de astă dată, al unei pregătiri superioare. Considerăm că evoluţia nesatisfăcătoare a sportivilor noştri la campionatele europene trebuie să facă subiectul unei serioase analize, care să scoată la iveală responsabilitatea fiecăruia pentru acest eșec. I. BOCIOACA DUPĂ DERBIUL CAMPIONATULUI DE BASCHET Derbiul campionatului de baschet a adus faţă în faţă (duminică dimineaţa în sala Floreasca, plină pînă la refuz de iubitorii acestui sport) două din cele mai valoroase echipe ale baschetului nostru : Dinamo Bucureşti şi Steaua. Echipele ce s-au întîlnit au oferit un spectacol baschetbalistic de nivel tehnic mulţumitor, în care jocul în viteză pe contraatac a alternat cu faze construite cu multă fantezie şi fineţe, de jucătorii celor două echipe. A cîştigat Dinamo Bucureşti cu 73—72, echipă care s-a prezentat la acest meci mai bine pregătită fizic şi tactic decît Steaua. Cu un atac „curat“, cu o apărare dîrză, bine pusă la punct, care a anihilat prin Kiss, pe realizatorul principal al „Stelei“ — Novacec. Steaua s-a prezentat cu o apărare fragilă, penetrabilă, lipsită de concepţie tactică în atac, bazîndu-se pe calităţile individuale ale unor jucători cum sunt Novacec, Nedef, care însă în meciul de duminică n-au mai... putut. Partida a scos în evidenţă forma bună a unor jucători cum sunt Albu, de departe cel mai bun jucător de pe teren, Kiss şi Giurgiu de la Dinamo, Niculescu şi Diaconescu de la Steaua. Dincolo de aspectele pozitive reliefate de acest derbi, jocul a scos, în acelaşi timp, la iveală o serie de deficienţe de ordin tactic şi tehnic, care trebuie să stea în atenţia antrenorilor fiind vorba mai ales de marea majoritate a componenţilor echipei noastre reprezentative care nu peste multă vreme va avea de făcut faţă unor confruntări internaţionale. Ne referim în mod special la echipa noastră campioană Steaua, care este lipsită în momentul de faţă de o concepţie tactică, realizînd în atac acţiuni întîmplătoare iar în apărare folosind mai multe sisteme, dar nici unul bine. VIOREL PAUNESCU Știre • Duminică s-au disputat trei partide restantă din cadrul campionatului categoriei A la fotbal. Două dintre ele s-au încheiat cu rezultate scontate, doar la Ploiești înregistrîndu-se o surpriză : Rapid—Petrolul 1—0. La Bucureşti, s-au întîlnit echipele Dinamo Bucureşti şi Dinamo Piteşti. Victoria a revenit formaţiei bucureştene cu scorul de 2—0 (1—0) prin punctele marcate de Ene II (min. 19) şi Frăţilă (min. 86). In partida de la Constanţa cele două formaţii — Farul şi Steaua — şi-au împărţit perioadele de dominare şi punctg^MM^tidla încheiat cu scorul O fază din timpul meciului Foto : AGERPRES În curînd pe ecrane Cunoscuta şi apreciata artistă a ecranului francez Marina Vlady va reapare, în această lună, în filmul „Climate", o adaptare cinematografică în regia lui Stelio Lorenzi, după romanul „Climate“ de André Maurois. In clişeul alăturat, cadru din film, cu Marina Vlady (Odile) și Emmanuele Riva (Isabelle). Festivalul filmului pentru sate Duminica viitoare se deschide într-un cadru festiv, în întreaga ţară, tradiţionalul Festival al filmului pentru sate — manifestare menită să ducă la o şi mai largă răspîndire a artei ecranului în rîndurile ţărănimii muncitoare şi, totodată, săvină în sprijinul preocupărilor ei cu ajutorul documentarelor şi filmelor de popularizare ştiinţifică pe teme agrozootehnice. Iin clişeul de mai sus, afişul Festivalului care, laolaltă cu numeroase alte tipărituri popularizează această amplă manifestare cinematografică. NOI CINEMATOGRAFE SĂTEŞTI In comunele raionului Bacău se deschid, în aceste zile premergătoare Festivalului filmului pentru sate, noi unităţi cinematografice pe 16 m.m. destinate publicului, cinefil din mediul rural. Astfel, la Iţcani- Plopana şi Vladnic-Parincea s-au inaugurat două noi cinematografe. Reţeaua unităţilor cinematografice săteşti din acest raion deţine în prezent un număr de 54 instalaţii de proiecţie în 38 de comune, ceea ce reprezintă mai mult de un cinematograf în anumite comune. Aşa de pildă,, sătenii din Răcăciuni şi Plopana au trei cinematografe, iar cei din Bohoci, Plopana, Faraoane și alte comune — cîte două. In mod corespunzător, S-a înregistrat și o creștere a publicului spectator care are acum posibilitatea să vizioneze în respectivele comune un număr sporit de premiere cinematografice. MEMENTO Carmen : Teatrul de operă şi balet (16.48.20), ora 19,30; Văduva veselă : Teatrul de operetă (14.80.11), ora 19,30; Maria Stuart ora 19,30 ; Teatrul naţional „IL Caragiale“ (14.71.71) ; O femeie cu bani : Teatrul naţional „I. L. Caragiale“ sala Studio (15.15.53), ora 19,30 ; Opera de trei parale : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ bd. Schitu Măgureanu nr. 1 (14.60.60), ora 19,30; Fii cuminte, Cristofor : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio 12.74.50), ora 19,30 ; Luna dezmoşteniţilor : Teatrul „C. I. Nottara“ sala Magheru (15.93.02), ora 19,30 ; Casa cu două intrări : Teatrul „C. I. Nottara“ sala Studio, ora 20 ; N-avem centru înaintaş (în sala Teatrului de comedie) : Teatrul muncitoresc C.F.R. ora 19,30 ; Paharul cu apă : Teatrul C.F.R., ora 19,30 ; Pofta vine rîzînd : Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20 ; Punguţa cu doi bani : Teatrul Ţăndărică(15.87.37), ora 16 ; Mitică Popescu : Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ (15.72.59), ora 20 ; Tinereţe : Ansamblul C.C.S. (13.13.00), ora 20 ; Spectacol prezentat de ansamblul circului italian Medrano : Circul de stat (11.01.20), ora 16 și ora 20. Cancan : Patria (11.86.25), orele : 9.30 — 12,30 — 15,30 — 18,30 — 21,15 ; Hamlet: Republica (11.03.72), orele : 9.30 — 12,15- 15,15 — 19,15 — 21; Grivița (17.08.58), orele : 10,30 — 13,45 — 17 — 20,15 ; Melodia (12.06.88), orele : 10,30 — 14,30 — 17,30 — 20,30 ; Ivailos Luceafărul (15.87.67), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Excelsior (18.10.88), orele : 10 — 12,15 — 15,30 — 18 — 20 ; Marile manevre : Carpaţi (13.92.72), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 ; Veselie la Acapulco : București (15.61.54), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15; Modern (23.71.01), orele : 10 — 12,15 — 14,30 — 16,45 — 19 — 21,15; 30 de ani de veselie ; Capitol (16.29.17), orele : 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19,15 — 21,15; Tomis (21.49.46), orele : 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Mioriţa (14.27.14), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Sedusă și abandonată : Festival (15.63.84), orele : 9,45 — 12,30 — 15,15 — 18 — 20,45 ; Flamura (23.07.40), orele : 10 — 12,30 — 15 — 17.30 — 20 ; Drumul Sării (14.10.37), orele : 15 — 17,45 — 20,30 ; Comoara din lacul de argint : Victoria (16.28.79), orele : 9,45 — 12 — 14,15 — 16.30 — 18,45 — 21 ; S-a întîmplat la miliţie : Central (14.12,24), orele : 10,30 — 12,30 — 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30 ; Feroviar (16.22.73), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45; 1944—XX—1964. Raid prin cinematografie : Lumina (16.23.35), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30; Viață particulară : Union (13.49.04), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Program pentru copii, ora 10. Comisarul Maigret se înfurie, orele : 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Doina (16.35.38) . Oameni de afaceri. Ilustraţie la un album : Timpuri Noi (15.61.10), orele : 10 la 21 şi în continuare ; Teama : Giuleşti (17.55.46), orele : 10 — 12,30 — 15 — 17,30 — 20 ; Volga (11.91.26), orele : 10 — 12,15 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Ferentari (23.17.50), orele : 16 — 18,15 — 20.30 ; Vii şi morţi : înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele : 16 — 20 ; Arta (21.31.86), orele : 16 — 19,30 ; Moral '63 : Cultural (16.25.39), orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Străinul : Dacia (16.26.10), orele : 9,30 — 13 — 16,30 — 20 ; Moşilor (12.52.93), orele : 16 — 19.30 ; Umbrelele din Cherbourg : Buzești (15.62.79), orele : 15 — 17,30 — 20; Flacăra (21.35.40), orele: 11 — 14 — 16.15 — 18,30 — 20,45 ; Legenda din tren : Crîngaşi (17.38.81), orele : 16 — 18,15 — 20,30 , încurcătură blestemată : Bucegi (17.05.47), orele : 9,30 — 12,15 — 15,15 — 18 — 21 ; Colaboratorul Ceka : Unirea (17.10.21), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Şoferii iadului : Vitan (21.39.82), orele : 16 — 18,15 — 20.30 ; Ciociara : Munca (21.50.97), orele 14 — 16,15 — 18,15 — 20,30 ; M-am îndrăgostit la Copenhaga » Popular (telefon : 25.15.17), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Există un asemenea flăcău : Aurora (25.04.66), orele 19,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 ; Ioana în atac : Cosmos (25.19.15), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Ghepardul: Viitorul (11.48.03), orele : 15,30 — 19 ; Dragoste la zero grade : Colentina (25.07.09), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Floreasca (12 28.30), orele 16 — 18,15 — 20,30; Comisarul : Rahova. (23.91.00), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; In viitoare: Progresul (23.94 10), orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Hatari : Lira (15166.66), orele: 10 — 13,30 — 16,45 — 20 ; Pagini de istorie. Rominia, orizont ’64 : Cotroceni (13,62.56), orele : 9 — 16 — 19 ; Comoara din Vadul Vechi : Pacea (16.29.02), orele : 16 — 18 — 20. 18,30 ; Universitatea tehnică la televiziune — Procedee moderne da analize în’ petrochimie, de frig Dumitru Săndulescu da la ICECHIM19 Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Năzdrăvăniile vulpii : Vulpoiul şi veveriţa 5 — adaptare şi dramatizare de Sergiu Milorian ; 19,40 : Emisiune de teatru — Mitică Popescu, de Camil Petrescu. In pauză — Emisiune de ştiinţă : O expediţie ştiinţifică în Oceanul Indian. In încheiere : Bhiletin de ştiri* Buletin meteorologic. fllfffiA TELEVIZIUNE MARŢI 1 DECEMBRIE