Romînia Liberă, decembrie 1964 (Anul 22, nr. 6260-6286)

1964-12-01 / nr. 6260

it România liberă“ — nr. 6260 —­­ XII — 1964 — Pag. a 2-a Cu PETRE NICOLAE, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Constanţa Realizarea planului de investiţii . Este vremea cînd gospodarii fac ultimele socoteli şi calcule înainte de a încheia bilanţul ac­tivităţii pe un an de zile. Deci prilej de observaţii şi măsuri ca bilanţul să fie cu bine încheiat, iar concluziile trase, să servească drept învăţăminte pentru activi­tatea din anul viitor. Bazîndu-se pe aceste conside­rente şi ţinînd seama de impor­tanţa îndeplinirii planului de investiţii, redactorul nostru Mi­­hai Alexandru s-a adresat tov. PETRE NICULAE, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Constanţa, cu cîteva întrebări, pe această temă. — Care este stadiul lucrărilor din planul de investiţii pe a­­cest an ? — Faţă de prevederile planu­lui anual, realizările pe 10 luni reprezintă 85,8 la sută la inves­tiţii şi 87,5 la sută construcţii­­montaj. Pînă la finele anului a­­vem toate condiţiile necesare în­deplinirii planului. — Vă rugăm să enumeraţi cîte­va din obiectivele realizate. — Să începem cu locuinţele. Au fost date în folosinţă 958 apartamente, două şcoli medii în oraşul Constanţa şi una de 8 ani la Ovidiu. Baza de exploatare troleibuze şi autobuze a fost în­zestrată cu hale noi, de întreţi­nere, de vopsitorie şi spălătorie, în cadrul lucrărilor de alimen­tare cu apă a oraşului şi lito­ralului s-au dat în folosinţă două rezervoare-puţuri la sursa Cara­­gea-Bermen şi Biruinţa. Reţeaua de distribuţie a apei s-a extins cu 10,2 km în cartierele Viile Noi, Anadolchioi, Filimon Sîrbu şi Palazul Mare. Pentru asigura­rea sporului de debit la zona industrială a oraşului şi a blocu­rilor construite aci, a fost dată în folosinţă aducţiunea spre Aba­tor. Importante lucrări de ali­mentare cu apă au fost execu­tate la aeroportul M. Kogălni­­ceanu şi în oraşul Mangalia unde parţial a intrat în funcţiune sis­temul de alimentare cu apă din sursa Tatrageac. Tot în sectorul gospodăriei comunale a fost ex­tinsă reţeaua de canalizare cu 3,6 km, 12 străzi au fost moder­nizate şi a fost prelungită linia de troleibuze pînă la tabăra de corturi — Mamaia. — Cum a acţionat comitetul executiv pentru a asigura realizarea planului de inves­tiţii ? — Pe baza analizelor şi con­trolului efectuat pe şantiere, co­mitetul executiv a luat o serie de măsuri care au dus la îmbu­nătăţirea — în primul rînd — a activităţii Trustului de construc­ţii. S-au depus eforturi pentru înzestrarea şantierelor cu mij­loace mecanizate încît gradul de mecanizare a ajuns la prepararea betoanelor 98 la sută, la prepa­rarea mortarelor 91 la sută, iar la săpături 60 la sută. Fondurile de „mică mecanizare“ au fost fo­losite la procurarea de aparate şi unelte care să mecanizeze o­­peraţiile de tencuit şi zugrăvit. In afară de acestea, comitetul executiv s-a îngrijit din timp de asigurarea frontului de lucru şi a documentaţiilor. Trustul de construcţii şi-a or­ganizat şi completat controlul tehnic de calitate, a întărit con­trolul pe faze în timpul execu­ţiei, fapt care a asigurat şi o ca­litate corespunzătoare lucrărilor.­­ Ce măsuri au fost luate de comitetul executiv pentru a­sigurarea îndeplinirii planu­lui de investiţii pe 1965 ? — Vreau să arăt că in anul viitor se vor construi 1 440 apar­tamente, 40 săli de clasă, iar pentru lucrări de canalizare şi alimentare cu apă se vor cheltui peste 30 milioane Iei. De aseme­nea, va fi pusă în funcţiune o fabrică de bioxid de carbon şi vor continua lucrările la spitalul general cu 900 de paturi. Pregătirile pentru anul viitor au început încă din a doua ju­mătate a anului curent, printre primele măsuri fiind aceea de a asigura documentaţiile tehnice şi de execuţie. Pînă în prezent, a fost perfectată documentaţia pentru lucrările de investiţii ale sfatului popular pe anul 1965, în proporţie de 62 la sută. Dispu­nem de un front de lucru cores­punzător la construcţii locuinţe, şcoli şi spitalul general. Pentru asigurarea punerii în funcţiune la termen a obiective­lor, au fost precizate din timp lucrările energetice, frigorifice, prospecţiuni şi foraje, automati­zări şi montaj utilaje, care au şi fost transmise organizaţiilor de specialitate în vederea înscrierii lor in planurile de producţie ale acestora pe anul 1965. Comitetul executiv se preocupă in conti­nuare de asigurarea şi depozita­rea necesarului de materiale, de crearea tuturor condiţiilor in sta­re să permită desfăşurarea fără întrerupere a lucrărilor pe şan­tiere în timpul iernii. In acest scop, s-a şi făcut verificarea in­stalaţiilor de încălzire şi apă cal­dă de la staţiile de betoane şi mortare, au fost pregătite utila­jele şi mijloacele de transport pentru lucru în condiţii de iarnă. IINTERVIUL NOSTRU SPORT Meciul de rugbi România - Franţa văzut din teren şi de pe tuşă In sfîrşit, după patru ani de aştepta­re, rugbiştii francezi au obţinut victo­ria în faţa reprezentativei noastre. După cum se ştie, duminică pe stadio­nul „23 August“ din Capitală , echipa Franţei a încheiat cu scorul de 9—6 (la pauză 3—3) cea de-a 12-a partidă cu formaţia Romîniei. In general jocul s-a desfăşurat sub semnul egalităţii — scorul a şi fost egal (3—6) pînă către sfîrşitul întrecerii. Autorii punctelor sînt, în ordine : Guy Camberabero (min. 23, din încercare), Penciu (min. 30, transformare), Guy Camberabero (min. 60, drop-gol), Wusek (min. 65, încer­care) şi Gachassin (min. 75, încercare). Iată cîteva scurte comentarii, de­claraţii şi aprecieri privind jocul şi jucătorii. JEAN PRAT, conducător tehnic al echipei Franţei : „Sunt, fireşte, mulţu­mit. Jocul a mers în general aşa cum ne-am propus. Replica dată de rugbiş­tii români a fost şi de această dată viguroasă , înaintarea s-a „bătut" bine. De ce nu folosiţi mai mult trei­ sfertu­­rile ?“. NICOLAE PADUREANU, antrenorul principal al echipei României : „Am pierdut un meci pe care puteam tot a­­tît de bine să-l şi cîştigăm. Francezii merită totuşi victoria. Echipa lor pre­zentă la Bucureşti a părut mai omoge­nă decît toate celelalte pe care le-am văzut cu diferite prilejuri Pregătind mai bine înaintarea, noi trebuie să ne orientăm şi spre angrenarea mai ac­tivă a trei-sferturilor, cărora să le pu­nem în valoare viteza şi forţa de pă­trundere. Noile prevederi ale regula­mentului au creat de altfel noi posi­bilităţi de acţiune tocmai acestora. Ar­bitrajul a fost corect“. MICHEL CRAUSTE, căpitanul rug­­biştilor oaspeţi : „O partidă de zile mari , joc frumos, tehnic, aprig dispu­tat. Deşi învinşi, românii merită apre­cieri. Ei se dovedesc în real progres faţă de evoluţiile anterioare“. VIOREL MORARU, căpitanul repre­zentativei noastre : „Francezii au jucat mai bine şi au cîştigat.­­ Nu-i vorbă însă că victoria ne putea surîde şi nouă. Am ratat cîteva ocazii destul de clare. Consider că lupta dintre rugbiul romînesc şi francez rămîne în conti­nuare deschisă. Aşteptăm (şi ne vom pregăti) să ne luăm revanşa“. DENIS LALLANNE, şeful rubricii rugbi de la ziarul „L'Equipe" : „Cred că acest meci a fost cel mai frumos din toate cîte s-au disputat între echi­pele Franţei şi Romîniei. Rugbiştii dumneavoastră au jucat foarte bine, dar au avut în faţă o echipă extraordi­nară. Nu ştiu dacă vreo altă formulă pentru formaţia noastră s-ar fi dove­dit corespunzătoare. Mi-a plăcut. Ca întotdeauna, Penciu, apoi Preda“. GHEORGHE PIRCALABESCHI, maes­tru emerit al sportului : „Joc plăcut, de mare luptă. Francezii au avut superio­ritate în tuşă (prin excelentul Dauga), dar şi în grămezile ordonate. O pe­reche minunată, de mijlocaşi de mare clasă, au, alcătuit-o fraţii Camberabe­ro. M-au uimit pur şi simplu uşurin­ţa şi precizia cu care Lilian îl deschi­dea pe fratele său Guy, cu toate că se aflau la mare distanţă unul de altul. Rezultatul e meritat de francezi, însă am fi putut face cel puţin egalitate, dacă se încerca drop-gol la ultima lo­vitură de penalizare. Cred că ar fi fost mai uşor de transformat astfel, decît prin aşezarea balonului într-un unghi dificil“. CARNET CINEMATOGRAFIC CRONICA FILMULUI J„I V A I L O“ Posibilităţile unei cinematografii tinere se măsoară, într-un fel şi prin capacitatea de a realiza compoziţii de respiraţie istorică. Dirijarea unei ample figuraţii, identitatea decoru­lui şi recuzitei, a situaţiei şi com­portării personajelor cu epoca — sînt doar cîteva cerinţe elementare cărora nu e chiar atît de lesne să le faci faţă, fără o anume expe­rienţă. Avînd precedente cunoscute spectatorilor noştri, cineaştii bulgari au probat şi de astădată că pot fo­losi cu exactitate şi succes rigorile genului. Pagina de istorie din care se inspiră o însufleţită epopee popu­lară şi capătă relief un chip le­gendar, aparţine secolului XIII. E un moment îndepărtat zilelor noastre, zbuciumat de cotropiri şi apăsat, în plin ev feudal, de o nemiloasă asu­prire a ţărănimii. „Ivailo“ devine, aşadar, povestea unui om simplu, din popor, care a cîştigat încrederea maselor înarmate de ţărani şi a semănat spaima în tagma boierilor şi ţarului din Tîr­­novo. Este o poveste scurtă dar eroică şi plină de învăţăminte. Sce­nariul pune în valoare mentalitatea celor asupriţi, setoşi de o cruntă şi dreaptă răzbunare dar incapabili is­toriceşte de a zmulge rădăcinile rău­lui social. Ivailo însuşi, avînd de luptat nu numai cu asupritorii per­fizi care vor să-l corupă sau cu a­­meninţarea tătarilor şi bizantinilor, ci chiar neînţelegerea unui căpitan al său — nu izbuteşte să afle li­manul dorit ţelurilor sale revolu­ţionare. El e silit de împrejurări să dea curs unor imperative patriotice grave, de moment. Fără a urmări, deci, să ofere o dezbatere mai adîncă asupra psiho­logiei caracteristice oamenilor epocii, scenariul fixează totuşi clar de­terminarea socială a atitudinii lor. Faptul că Ivailo face tot ce-i stă în puteri pentru a ocroti poporul de nenorociri şi a-i întări credinţa în libertate devine, în acest context is­toric, o motivare logică a dimen­siunii de simbol pe care o dobîn­­deşte el atît în ochii contemporani­lor, cit şi peste timp. Ales, evident, pentru prestanţă şi farmec personal, Bagomil Simeonov îşi interpretează eroul cu o vigoare autentic populară, cucerind repede şi sigur spectatorii. Cursiv, fără ar­­haizări greoaie, ritmat într-o ca­denţă uneori proprie filmului de a­­venturi (regizor Nikola Vîlcev) con­flictul se dezvoltă fără abuz de e­­fecte şi artificii în secvenţele care pretind montări cu fast sau a bătălii înverşunate, cu mii de luptători. E greu totuşi să afirmi că filmul ar străluci prin stil sau prin concepţie, ori că aduce vreo împlinire deose­bită genului. Dar să nu uităm că și acuratețea e o calitate care poate să recomande spectatorilor — un film. 99 GHINIONISTUL“ Comicul rezultînd din cultivarea absurdului şi a distrugerilor fabu­loase nu e cîtuşi de puţin un izvor proaspăt — deşi încă nesecat — pentru cineaşti. Pe vremea filmului mut, grotescul irezistibil al unor atari situaţii se realiza, de obicei, după ce producătorul dădea o raită prin „cimitirele“ de automobile uzate. Repuse cu greu în funcţiune, acestea erau antrenate — pentru ul­tima oară — în urmăriri frenetice în­cheiate cu nimicirea lor totală, fie brusc, fie descompunîndu-le piesă cu piesă. La posibilităţile amplifi­cate ale tehnicii moderne, creatorii englezi ai filmului de care ne ocu­păm îşi pun eroul (un ghinionist mecanic din aviaţia britanică) să efectueze distrugeri masive : un hangar plin cu avioane, vesela unei întregi popote măcinată de maşina de spălat electrică, o inundaţie in Walles etc. Intr-un singur loc lucru­rile ar fi putut lua o întorsătură mai subtilă (atunci cînd prin gre­şita manevrare a encefalografului, eroul nostru provoacă o dereglare nervoasă a superiorului său). Dar aceasta este o posibilitate pe care cineaştii n-o urmăresc dincolo de li­mitele episodului, aşa incit revenim imediat în zona spectaculoaselor dis­trugeri materiale. Rămîne, aşadar, să apreciem fil­mul nu atît pe linia modificării e­­ventuale a unor caractere în ac­ţiune (aşa ceva nici nu are loc, toate rămînînd fixe de la un capăt la altul al comediei) ci sub raportul inventivităţii şi neprevăzutului ex­centric. Ceea ce pentru filmul mut constituia o profesiune aparte — cea de „gagmen“, creator de ga­guri — aici se cumulează celei de scenarist. Şi cum aici nu se prea face risipă de fantezie, pare că am mai văzut cîndva asemenea întîm­­plări sau poate de curînd, în anto­logiile cinematografice ale lui Ro­bert Young. Impresia e accentuată și de jocul actorului Kenneth Co­­nnor care, în rolul titular, arborează un chip nevinovat și impasibil — aliaj de fizionomie și mimică imi­tate după o manieră celebră în fil­mul mut a cărei reeditare, chiar parţială şi corect individualizată, pune totuşi sub semnul întrebării originalitatea reluării unui astfel de personaj. Cum însă pofta vine... rîzînd, nouăzeci de minute de destindere nu-i un lucru la care merită să re­nunţi atît de uşor, chiar dacă nu fac la un loc — o capodoperă. EUGEN ATANASIU Cadru din film însemnam NICI UN TITLU Nu ne amintim vreo altă ediţie a campionatelor europene de tenis de masă, la care reprezentanţii ţării noastre să nu fi cucerit nici un titlu, aşa cum s-a întîmplat la ediţia din acest an, încheiată du­minică în Suedia. Constatarea nu este, fireşte, de natură să ne bucu­re dar, în acelaşi timp, nici nu ne surprinde un mod deosebit. Cu mult timp în urmă, am semnalat în coloanele ziarului nostru faptul că jucătorii şi jucătoarele noastre au o pregătire insuficientă ca urmare a programului de antrenamente defectuos alcătuit, program care nu a ţinut seama de faptul că se­zonul marilor confruntări începe în toamnă şi nu în primăvară, aşa cum se întîmpla de obicei. Antrena­mentele au început tîrziu şi nu s-au desfăşurat cu cea mai mare serio­zitate. Deficienţele din jocul spor­tivilor noştri constatate cu atîtea prilejuri, nu au mobilizat însă pe antrenori la o pregătire mai susţi­nută, iar federaţia de specialitate nu a intervenit cu hotărîre mulţu­­mindu-se cu asigurările date de antrenori că totul va fi bine la campionatele europene. La şedinţa de analiză care a avut loc cu cîte­va săptămîni înaintea plecării în Suedia, antrenorii au manifestat mult optimism declarînd că jucă­torii şi jucătoarele noastre se vor prezenta în bune condiţiuni la con­fruntarea celor mai bune palete europene. In cadrul acestei şedinţe s-au luat o serie de măsuri menite să ducă la recuperarea timpului pierdut, prin intensificarea antre­namentelor. Intr-adevăr, în ultima perioadă antrenamentele au fost mai consistente, dar cu toate aces­tea nu s-a reuşit aducerea sporti­vilor noştri în cea mai bună formă. Insuficient pregătiţi, jucă­torii şi jucătoarele noastre au co­mis multe greşeli capotînd în faţa unor parteneri al căror joc îl cu­noşteau şi pe care în alte dăţi i-au învins, uneori cu destulă uşurinţă. Aceştia au avut avantajul, de astă dată, al unei pregătiri superioare. Considerăm că evoluţia nesatis­făcătoare a sportivilor noştri la campionatele europene trebuie să facă subiectul unei serioase anali­ze, care să scoată la iveală respon­sabilitatea fiecăruia pentru acest eșec. I. BOCIOACA DUPĂ DERBIUL CAMPIONATULUI DE BASCHET Derbiul campionatului de baschet a adus faţă în faţă (duminică dimineaţa în sala Floreasca, plină pînă la refuz de iubitorii acestui sport) două din cele mai valoroase echipe ale basche­tului nostru : Dinamo Bucureşti şi Steaua. Echipele ce s-au întîlnit au o­­ferit un spectacol baschetbalistic de nivel tehnic mulţumitor, în care jo­cul în viteză pe contraatac a alternat cu faze construite cu multă fantezie şi fineţe, de jucătorii celor două echipe. A cîştigat Dinamo Bucureşti cu 73—72, echipă care s-a prezentat la acest meci mai bine pregătită fizic şi tactic decît Steaua. Cu un atac „curat“, cu o apă­rare dîrză, bine pusă la punct, care a anihilat prin Kiss, pe realizatorul prin­cipal al „Stelei“ — Novacec. Steaua s-a prezentat cu o apărare fragilă, penetrabilă, lipsită de concepţie tactică în atac, bazîndu-se pe calităţi­le individuale ale unor jucători cum sunt Novacec, Nedef, care însă în me­ciul de duminică n-au mai... putut. Partida a scos în evidenţă forma bună a unor jucători cum sunt Albu, de departe cel mai bun jucător de pe teren, Kiss şi Giurgiu de la Dinamo, Niculescu şi Diaconescu de la Steaua. Dincolo de aspectele pozitive reliefa­te de acest derbi, jocul a scos, în ace­laşi timp, la iveală o serie de deficien­ţe de ordin tactic şi tehnic, care tre­buie să stea în atenţia antrenorilor fiind vorba mai ales de marea majori­tate a componenţilor echipei noastre reprezentative care nu peste multă vreme va avea de făcut faţă unor con­fruntări internaţionale. Ne referim în mod special la echipa noastră campioană Steaua, care este lipsită în momentul de faţă de o con­cepţie tactică, realizînd în atac acţiuni întîmplătoare iar în apărare folosind mai multe sisteme, dar nici unul bine. VIOREL PAUNESCU Știre • Duminică s-au disputat trei parti­de restantă din cadrul campionatului categoriei A la fotbal. Două dintre ele s-au încheiat cu rezultate scontate, doar la Ploiești înregistrîndu-se o surpriză : Rapid—Petrolul 1—0. La Bucureşti, s-au întîlnit echipele Di­namo Bucureşti şi Dinamo Piteşti. Victoria a revenit formaţiei bucureş­­tene cu scorul de 2—0 (1—0) prin punctele marcate de Ene II (min. 19) şi Frăţilă (min. 86). In partida de la Constanţa cele două formaţii — Farul şi Steaua — şi-au împărţit perioadele de dominare şi punctg^MM^tidla încheiat cu scorul O fază din timpul meciului Foto : AGERPRES În curînd pe ecrane Cunoscuta şi apreciata artistă a ecranului francez Marina Vlady va reapare, în această lună, în filmul „Climate", o adaptare cinematogra­fică în regia lui Stelio Lorenzi, după romanul „Climate“ de André Mau­­rois. In clişeul alăturat, cadru din film, cu Marina Vlady (Odile) și Emmanuele Riva (Isabelle). Festivalul filmului pentru sate Duminica viitoare se deschide în­tr-un cadru festiv, în întreaga ţară, tradiţionalul Festival al filmului pentru sate — manifestare menită să ducă la o şi mai largă răspîndire a artei ecranului în rîndurile ţără­nimii muncitoare şi, totodată, să­­vină în sprijinul preocupărilor ei cu a­­jutorul documentarelor şi filmelor de popularizare ştiinţifică pe teme agrozootehnice. Iin clişeul de mai sus, afişul Festivalului care, laolaltă cu numeroase alte tipărituri popu­larizează această amplă manifestare cinematografică. NOI CINEMATOGRAFE SĂTEŞTI In comunele raionului Bacău se deschid, în aceste zile premergă­toare Festivalului­ filmului pentru sate, noi unităţi cinematografice pe 16 m.m. destinate publicului, cinefil din mediul rural. Astfel, la Iţcani- Plopana şi Vladnic-Parincea s-au inaugurat două noi cinematografe. Reţeaua unităţilor cinematografice săteşti din acest raion deţine în prezent un număr de 54 instalaţii de proiecţie în 38 de comune, ceea ce reprezintă mai mult de un cine­matograf în anumite comune. Aşa de pildă,, sătenii din Răcăciuni şi Plopana au trei cinematografe, iar cei din Bohoci, Plopana, Faraoane și alte comune — cîte două. In mod corespunzător, S-a înregistrat și o creștere a publicului spectator care are acum posibilitatea să vizioneze în respectivele comune un număr sporit de premiere cinematografice. MEMENTO Carmen : Teatrul de operă şi balet (16.48.20), ora 19,30; Văduva veselă : Teatrul de operetă (14.80.11), ora 19,30; Maria Stuart ora 19,30 ; Teatrul na­ţional „I­L Caragiale“ (14.71.71) ; O femeie cu bani : Teatrul naţional „I. L. Caragiale“ sala Studio (15.15.53), ora 19,30 ; Opera de trei parale : Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ bd. Schitu Măgureanu nr. 1 (14.60.60), ora 19,30; Fii cuminte, Cristofor : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Stu­dio 12.74.50), ora 19,30 ; Luna dez­moşteniţilor : Teatrul „C. I. Nottara“ sala Magheru (15.93.02), ora 19,30 ; Casa cu două intrări : Teatrul „C. I. Nottara“ sala Studio, ora 20 ; N-avem centru înaintaş (în sala Teatrului de comedie) : Teatrul muncitoresc C.F.R. ora 19,30 ; Paharul cu apă : Teatrul C.F.R., ora 19,30 ; Pofta vine rîzînd : Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20 ; Punguţa cu doi bani : Teatrul Ţăndărică(15.87.37), ora 16 ; Mitică Po­­pescu : Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Ca­ragiale“ (15.72.59), ora 20 ; Tinereţe : Ansamblul C.C.S. (13.13.00), ora 20 ; Spectacol prezentat de ansamblul cir­cului italian Medrano : Circul de stat (11.01.20), ora 16 și ora 20. Can­can : Patria (11.86.25), orele : 9.30 — 12,30 — 15,30 — 18,30 — 21,15 ; Hamlet: Republica (11.03.72), orele : 9.30 — 12,15- 15,15 — 19,15 — 21; Gri­­vița (17.08.58), orele : 10,30 — 13,45 — 17 — 20,15 ; Melodia (12.06.88), orele : 10,30 — 14,30 — 17,30 — 20,30 ; Ivailo­s Luceafărul (15.87.67), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Excelsior (18.10.88), orele : 10 — 12,15 — 15,30 — 18 — 20 ; Marile manevre : Carpaţi (13.92.72), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 ; Veselie la Acapulco : București (15.61.54), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15; Mo­dern (23.71.01), orele : 10 — 12,15 — 14,30 — 16,45 — 19 — 21,15; 30 de ani de veselie ; Capitol (16.29.17), orele : 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19,15 — 21,15; Tomis (21.49.46), orele : 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Mioriţa (14.27.14), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Sedusă și abandona­tă : Festival (15.63.84), orele : 9,45 — 12,30 — 15,15 — 18 — 20,45 ; Flamura (23.07.40), orele : 10 — 12,30 — 15 — 17.30 — 20 ; Drumul Sării (14.10.37), orele : 15 — 17,45 — 20,30 ; Comoara din lacul de argint : Victoria (16.28.79), orele : 9,45 — 12 — 14,15 — 16.30 — 18,45 — 21 ; S-a întîmplat la miliţie : Central (14.12,24), orele : 10,30 — 12,30 — 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30 ; Feroviar (16.22.73), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45; 1944—XX—1964. Raid prin cinemato­grafie : Lumina (16.23.35), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30; Viață particulară : Union (13.49.04), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Program pentru copii, ora 10. Comisarul Maigret se în­furie, orele : 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Doina (16.35.38) . Oa­meni de afaceri. Ilustraţie la un al­bum : Timpuri Noi (15.61.10), orele : 10 la 21 şi în continuare ; Teama : Giu­­leşti (17.55.46), orele : 10 — 12,30 — 15 — 17,30 — 20 ; Volga (11.91.26), orele : 10 — 12,15 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Fe­rentari (23.17.50), orele : 16 — 18,15 — 20.30 ; Vii şi morţi : înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele : 16 — 20 ; Arta (21.31.86), orele : 16 — 19,30 ; Mo­ral '63 : Cultural (16.25.39), orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Străinul : Dacia (16.26.10), orele : 9,30 — 13 — 16,30 — 20 ; Moşilor (12.52.93), orele : 16 — 19.30 ; Umbrelele din Cherbourg : Bu­­zești (15.62.79), orele : 15 — 17,30 — 20; Flacăra (21.35.40), orele: 11 — 14 — 16.15 — 18,30 — 20,45 ; Legenda din tren : Crîngaşi (17.38.81), orele : 16 —­ 18,15 — 20,30 , încurcătură blestema­tă : Bucegi (17.05.47), orele : 9,30 — 12,15 — 15,15 — 18 — 21 ; Colabora­torul Ceka : Unirea (17.10.21), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Şoferii iadului : Vitan (21.39.82), orele : 16 — 18,15 — 20.30 ; Ciociara : Munca (21.50.97), ore­le 14 — 16,15 — 18,15 — 20,30 ; M-am îndrăgostit la Copenhaga » Popular (telefon : 25.15.17), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Există un aseme­nea flăcău : Aurora (25.04.66), orele 1­9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 ; Ioana în atac : Cosmos (25.19.15), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Ghepardul: Viitorul (11.48.03), orele : 15,30 — 19 ; Dragoste la zero grade : Colentina (25.07.09), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Floreasca (12 28.30), orele­­ 16 — 18,15 — 20,30; Comisarul : Rahova. (23.91.00), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; In viitoare: Progresul (23.94 10), orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Hatari : Lira (15166.66), orele: 10 — 13,30 — 16,45 — 20 ; Pagini de is­torie. Rominia, orizont ’64 : Cotroceni (13,62.56), orele : 9 — 16 — 19 ; Co­moara din Vadul Vechi : Pacea (16.29.02), orele : 16 — 18 — 20. 18,30 ; Universi­tatea tehnică la te­leviziune — Pro­cedee moderne da analize în’ petr­ochi­­­mie, de frig Dumi­tru Săndulescu da la ICECHIM19­­ Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Năzdră­văniile vulpii : Vulpoiul şi veveriţa 5 — adaptare şi dramatizare de Sergiu Milorian ; 19,40 : Emisiune de teatru — Mitică Popescu, de Camil Petrescu. In pauză — Emisiune de ştiinţă : O expediţie ştiinţifică în Oceanul In­dian. In încheiere : Bhiletin de ştiri* Buletin meteorologic. fllfffiA TELEVIZIUNE MARŢI 1 DECEMBRIE

Next