Romînia Liberă, ianuarie 1965 (Anul 23, nr. 6287-6311)
1965-01-03 / nr. 6287
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! mm liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din calendarul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea ţării —anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate în înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de partid, a înscris noi succese ale poporului nostru în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările recentei Sesiuni a Marii Adunări Naţionale au imăţişat tabloul acestor realizări. A continuat s să dezvolte armonios şi în ritm susţinut întreaga economie naţională , prin munca entuziastă şi perseverentă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, prevederile planului de st.* anul 1964 au fost îndeplinite şi depăşite. Harta ţării s-a îmbogăţit cu noi obiective industriale prin intrarea în producţie a numeroase întreprinderi dotate cu tehnică modernă ; alte întreprinderi şi combinate se află în construcţie, urmînd să fie date în funcţiune în anii 1965 şi 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dezvolte, statul alocînd în acest scop însemnate resurse materiale ; ţărănimea muncitoare, lucrătorii din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare au făcut ca şi în acest an ogoarele să dea rod bogat; un mare număr de gospodării de stat şi cooperative agricole de producţie au încheiat anul cu realizări remarcabile. S-au obţinut noi progrese în ridicarea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv fundamental al politicii partidului şi statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a salariilor, construire de locuinţe, lărgirea reţelei de învăţămînt şi sănătate, dezvoltare a ştiinţei, artei şi culturii. La capătul acestui an de muncă, patria noastră se înfăţişează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minunată imagine pe care ne-o oferă este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Toate acestea sînt mărturii ale justeţei politicii partidului, căreia cetăţenii ţării noastre îi dau viaţă cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta şi pe roadele muncii lor. Pe agenda anului 1964 au fost înscrise noi succese ale forţelor socialismului şi păcii din întreaga lume. Creşte rolul şi influenţa sistemului mondial socialist în toate problemele majore ale contemporaneităţii, în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Alături de celelalte ţări socialiste, Romînia s-a manifestat ca un factor activ al vieţii internaţionale, militînd cu perseverenţă pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui climat de înţelegere, prietenie şi colaborare între popoare. Republica Populară Romină şi-a lărgit continuu relaţiile internaţionale, bucurîndu-se de prietenia şi simpatia popoarelor iubitoare de pace şi progres. Dragi prieteni şi tovarăşi, Acum, cînd trecem in revistă realizările anului care se încheie, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Populare Române să adresez cele mai călduroase urări de fericire, muncă spornică şi sănătate muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, activiştilor de partid şi de stat, bărbaţi şi femei, vîrstnici şi tineri, oameni ai muncii de toate naţionalităţile tuturor acelora care nu-şi precupeţesc forţele şi energia pe vastul şantier al ţării noastre în plin avînt. Privim înainte cu optimism şi încredere, convinşi că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea şi prosperitatea patriei noastre socialiste, iar pe plan internaţional noi succese ale forţelor socialismului, democraţiei şi păcii, destindere în relaţiile internaţionale, dezvoltarea colaborării paşnice dintre toate ţările. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul şi vă adresez tradiţionala urare La Mulţi Ani. . Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice din R. P. Romina Joi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romina, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, au primit la Palatul Consiliului de Stat pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, personal, cu prilejul Anului Nou, şi urări de prosperitate poporului român ambasadorii : R. S. F. Iugoslavia — Arso Milatovici, decanul corpului diplomatic, Greciei — Alexandre Cimon Argyropoulo, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, R. P. Albania, —• Răpi Gjermeni, Cubei — Manuel Yepe Menendez, Ghanei — Emmanuel Kodjoe Dadzie, R. P. Ungare — Jenő Kuti, R. P. D. Coreene — Gian Du Hoan, Elveţiei — Emile Bisang, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martti Johannes Salomies, Indiei — R.R.F. Khimnani, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Republicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Marii Britanii — James Dalton Murray, Belgiei — Honoré Cambier, R. P. Chineze — Liu Fan, Argentinei — José Maria Alvarez de Toledo, R. D. Vietnam Hoang Tu, Franţei — Jean Louis Pons, Suediei — Olof Gustav Bjurström, Italiei — Niccolo Moscato, Statelor Unite ale Americii — William A. Crawford ; miniştri: Braziliei — Carlos Jacyntho de Barros, Olandei — J. B. Haverkom Van Rijsewijk, Izraelului — Zvi Ayalon; însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai Umguayului — José Pedro Bastarrica, Danemarcei — W. Winther Schmidt, R. D. Germane — Siegfried Bock, Turciei — Cahit Ozean, Indoneziei — Wisnu, Uniunii Sovietice — I. A. Iliuhin, R. P. Mongole — T. Davaasuren. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer şi Ştefan Voitec, au mulţumit pentru felicitările şi urările exprimate şi s-au întreţinut, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor diplomatice. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române a felicitat pe şefii misiunilor diplomatice, urîndu-le prosperitate pentru popoarele ţărilor lor şi a toastat pentru prietenie, colaborare internaţională şi pace. In numele corpului diplomatic a răspuns ambasadorul R. S. F. Iugosina, Arso Milatovici. (Agerpres) La Palatul Consiliului de Stat, In timpul primirii şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Română Fotoagerpres UW Anul I BMU nr. 6287 4 pagini 30 bani Duminică 3 ianuarie 1065 TELEGRAMA . Tovarăşului OSVALDO DORT1COS TORRADO preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA Cu prilejul celei de-a VI-a aniversări a victoriei insurecţiei naţionale şi cu ocazia Anului Nou, în numele Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Populare Romíne, în numele întregului popor romín vă transmitem dv. şi prin dv. eroicului popor cuban un salut călduros şi cela mai bune urări. Poporul romín, care nutreşte sentimente de solidaritate frăţească faţă de poporul cuban, se bucură sincer de realizările obţinute de oamenii muncii din Cuba în lupta pentru făurirea vieţii libere şi fericite. Vă dorim ca anul care vine să fie pentru dv. un an de noi succese în înflorirea economiei şi culturii Cubei socialiste şi ne exprimăm convingerea că legăturile de prietenie şi colaborare dintre popoarele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu în folosul ambelor noastre ţări, al întăririi unităţii comunităţii socialiste şi al consolidării păcii în lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ prim-secretar al C.C. al P.M.R. preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne 31 decembrie 1964. ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne PRIMELE SUCCESE ALE ANULUI Consiliul de Stat al Republicii Populare Române DECRET Pentru filarea datei alegerii deputaţilor in Marea Adunare Naţională şi in Sfaturile Populare Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor populare expiră la 5 martie 1965 . Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române decretează: ART. UNIC. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare vor avea loc la data de 7 martie 1965. Preşedintele Consiliului de Stat, Bucureşti 2 ianuarie 1965 GHEORGHE GHEORGHIU-DET Nr. 1 BANAT (Coresp. R.I.). — Cei pe care 1965 i-a prins la datorie, pe platforma cuptoarelor Siemens Martin sau a furnalelor, au ţinut focul nestins, zămislind în dogoarea lui primele succese ale noului an. La uzinele Oţelul Roşu, echipa prim-topitorului Ioan Oprea de la cuptorul nr. 1, pe ziua de 1 ianuarie, la ora 5 şi 15 minute a elaborat prima şarjă a lui 1965, şarjă rapidă şi cu cîteva zeci de kilograme mai mare decît media obişnuită. La Reşiţa, oţelarii conduşi de Ioan Mitrescu au elaborat şarja inaugurală a lui 1965. După două zile aci s-a înscris prima 100 de tone de oţel peste prevederi. Furnaliştii conduşi de Grigorie Bercenu, intrînd în noul an cu o şarjă de mare tonaj, au trimis oţelarilor primele 130 de tone fontă peste sarcini. REVELION! Cele 12 bătăi ale gongului din noaptea de hotar, dintre anul care se încheie şi anul care de-abia începe, au fost salutate în toate colţurile ţării , din sătucul îndepărtat al Deltei şi pînă în creierul munţilor pleşuvi, din casele noi ale Bucureştiului şi pînă pe bordul vaselor româneşti aflate în larg — cu acelaşi vechi „La mulţi anii* Un clinchet de pahare şi urări de fericire, belşug şi sănătate s-a născut un an nou, pe care oamenii l-au sărbătorit după cele mai bune tradiţii. Dar de fapt, ei erau sărbătoriţii — sărbătoriţi pentru muncă, pentru succese şi realizări — sărbătoriţi care în această noapte de revelion închinau cu căldură, bucurie şi încredere pentru el, sărbătoritul: Anul Nou. Revelionul la Casa de cultură a studenţilor din Bucureşti Foto : AGERPRES BICAZ (Coresp. R. I.). — In noaptea de revelion, ca şi în primele zile ale noului an, coşurile uriaşe ale Fabricii de ciment din Bicaz au fumegat ca de obicei, semn că cimentiştii au fost tot timpul la datorie. Veghind cu grijă ca puternicele agregate să funcţioneze ireproşabil, muncitorii din toate secţiile fabricii au reuşit să înregistreze încă din primele zile importante succese. Pînă în dimineaţa zilei de 2 ianuarie de pildă, muncitorii de la cuptoarele de klinker au realizat peste plan o cantitate de 210 tone de klinker, iar cei de la morile de ciment au dat peste plan mai mult de 120 tone de ciment. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de către brigăzile conduse de Nicolae Iacobescu, Dumitru Ştefanei şi Alexandru Năstase. Scîntei de bucurie şi de oţel Majoritatea hunedorenilor au serbat şi anul acesta două revelioane. Primul a fost „revelionul producţiei“, desemnat în calendar de hărnicia siderurgiştilor , iar cel de al doilea, tradiţionalul revelion din noaptea de anul nou. Trebuie făcută această precizare deoarece cele două revelioane au fost sărbătorite în multe colective din cetatea de foc. Temeiul sărbătoririi primului revelion a fost realizarea planului pe anul trecut înainte de termen, marile cantităţi de oţel, fontă şi laminate peste plan date patriei de siderurgiştii hunedoreni, şi în acelaşi timp economiile băneşti realizate, din care s-ar putea construi circa 3 000 de apartamente. Acestor succese, care au adus cu ele bucurii noi şi îndemnuri noi, li s-au adăugat cele tradiţionale, dăruite de revelionul anului 1965. Cluburile, restaurantele şi alte săli din oraş au primit oaspeţii cu mese îmbelşugate, cu surprize, cu muzică şi veselie. La clubul „Siderurgistul“ s-au întîlnit aproape 800 de siderurgişti, constructori şi alţi muncitori hunedoreni. Miezul nopţii i-a găsit acolo, în jurul paharelor de şampanie strînse buchet, pe maistrul Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste, pe maistrul Aurel Stanciu, pe jurnalistul Alexandru Comşa, pe laminatorul Ioan Sfetcu şi pe alţi zeci şi zeci de hunedoreni care au spus aici primul „La mulţi ani", în clinchetul vesel de pahare. Alţii însă au preferat să rămînă acasă în noaptea de revelion. Aveau motive : circa 1 000 de familii au primit anul nou in locuinţe nou construite. Era primul lor revelion în casă nouă! O parte au rămas acasă să urmărească revelionul televiziunii pe micul ecran. Noapte cu scîntei necontenite de bucurie şi lumină... Scîntei urmărite de zeci şi zeci de siderurgişti la locul unde flăcările şi lumina nu se sting niciodată. Furnalistul Ilie Mîtcă, oţelarii Pavel Hangan, Ilie Prodan, Alexandru Nojogan, laminatori, cocsari şi alţi siderurgişti au primit anul nou lîngă marile agregate. La numai două ore după ce anul 1965 a preluat ştafeta, la cuptorul nr. 3 de la oţelăria nouă a Hunedoarei ei au elaborat prima şarjă. A urmat a doua şarjă, elaborată la cuptorul nr. 1, şi apoi altele şi altele. Primele şarje ale noului an 1965, salutate cu bucurie şi urări de „şi mai bine !* I. COJOCARU în decorul primăvăratec al munţilor în munţi, printre cetinele ninse... Nu, de data asta nu merge deloc o asemenea introducere în peisaj. Fiindcă n-a căzut nici măcar un singur fulg, aşa că perspectiva anului nou am privit-o printr-o splendidă şi neaşteptată primăvară. Ştiţi, surprize de revelion 1 Moş Gerilă, care n-a BRAŞOV (Coresp. R.I.). Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din regiunea Braşov, care au sărbătorit prin muncă noaptea de revelion şi primele zile din acest an, au înregistrat şi primele succese. La Combinatul chimic din Făgăraş s-au realizat în prima zi a anului peste prevederile planului circa 1 000 kg. fenol, sarcina planului de producţie la dibutox a fost depăşită cu 9 la sută, iar la azotat de amoniu cu 11 la sută. La complexul industrial de faianţă şi sticlă de la Sighişoara s-au produs peste prevederile planului mai mult de 51 000 bucăţi articole din sticlă. La fabrica de ciment „Temelia“ din Braşov s-au înregistrat însemnate depăşiri. Numai în noaptea de revelion s-au realizat în plus 40 de tone ciment şi circa 40 de tone klinker. aflat nimic, era să se topească de căldură. Dar, s-a arătat foarte darnic cu turiştii, drept care a alergat neobosit încolo şi încoace, prin toate coclaurile din Bucegi, Postăvar, Ciucaş, Cibin, Făgăraş, Semenic, Muntele Mic, Rarău, pe Valea Prahovei, pe Valea Oltului şi a Oituzului, la Bucureşti, Braşov şi Sibiu, în fine — el a vrut aşa ! — ca să fie un revelion cit mai variat. A pus un brad înalt la cota 1400 şi l-a ornat cu salve de becuri, să-l vadă T.X4-grijă ca pretutindeni să fie înălţat „marele pavoaz“ în cinstea anului nou şi a excursioniştilor veniţi de la Reşiţa şi de la „Griviţa Roşie“, din Suceava sau Petroşeni. Ce, 10 000 de musafiri sunt glumă ? De fapt, au fost mai mulţi că au sosit şi de peste hotare, din Danemarca, Franţa, R.D.G., R.P. Polonă, R.P. Ungară, Austria, R.F.G. şi R.P. Bulgaria, pentru a petrece revelionul la Bucureşti, Sinaia şi Poiana Braşov. La Sinaia, Moş Gerilă a fost de faţă cînd s-au făcut ultimele pregătiri la Cazinou — era o inaugurare de la care nu putea lipsi. A inspectat restaurantul din sala de marmură şi a declarat că fotoliile sînt foarte confortabile, a dat o fugă pînă la bar să vadă dacă arată bine lustrele „Guban“ şi dacă se asortează cu pereţii din marmură şi lemn exotic. S-a dus şi la gară să se convingă dacă sunt bine primiţi excursioniştii de la întreprinderea bucureşteană „Flacăra Roşie“, ca şi ceilalţi 2 000 de oaspeţi mult aştept Ct. PREDA (Continuare in pag. 3-a)