Romînia Liberă, ianuarie 1965 (Anul 23, nr. 6287-6311)

1965-01-03 / nr. 6287

Proletari din toate ţările, uniţi-vă !­ mm liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din ca­lendarul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la elibera­rea ţării —anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate în înfăptuirea măreţe­lor obiective stabilite de partid, a înscris noi succese ale poporului nostru în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările recentei Se­siuni a Marii Adunări Naţionale au imăţişat ta­bloul acestor realizări. A continuat s să dez­volte armonios şi în ritm susţinut întreaga eco­nomie naţională , prin munca entuziastă şi per­severentă a muncitorilor, inginerilor, tehnicieni­lor, prevederile planului de st.*­­ anul 1964 au fost îndeplinite şi depăşite. Harta ţării s-a îm­bogăţit cu noi obiective industriale prin intra­rea în producţie a numeroase întreprinderi do­tate cu tehnică modernă ; alte întreprinderi şi combinate se află în construcţie, urmînd să fie date în funcţiune în anii 1965 şi 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dezvolte, statul alocînd în acest scop însem­nate resurse materiale ; ţărănimea muncitoare, lucrătorii din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare au făcut ca şi în acest an ogoarele să dea rod bogat; un mare număr de gospodării de stat şi cooperative a­­gricole de producţie au încheiat anul cu reali­zări remarcabile. S-au obţinut noi progrese în ridicarea bunăstării oamenilor muncii — obiec­tiv fundamental al politicii partidului şi statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a sala­riilor, construire de lo­c­uinţe, lărgirea reţelei de învăţămînt şi sănătate, dezvoltare a ştiinţei, ar­tei şi culturii. La capătul acestui an de muncă, patria noastră se înfăţişează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minunată imagine pe care ne-o oferă este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Toate acestea sînt mărturii ale justeţei poli­ticii partidului, căreia cetăţenii ţării noastre îi dau viaţă cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta şi pe roadele muncii lor. Pe agenda anului 1964 au fost înscrise noi succese ale forţelor socialismului şi păcii din în­treaga lume. Creşte rolul şi influenţa sistemului mondial socialist în toate problemele majore ale contemporaneităţii, în întreaga dezvoltare a so­cietăţii omeneşti. Alături de celelalte ţări socia­liste, Romînia s-a manifestat ca un factor activ al vieţii internaţionale, militînd cu perseveren­ţă pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui climat de înţelegere, prietenie şi colaborare între popoare. Republica Populară Romină şi-a lărgit conti­nuu relaţiile internaţionale, bucurîndu-se de prietenia şi simpatia popoarelor iubitoare de pace şi progres. Dragi prieteni şi tovarăşi, Acum, cînd trecem in revistă realizările anu­lui care se încheie, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi a­ guvernului Republicii Populare Române să adresez cele mai călduroase urări de fericire, muncă sporni­că şi sănătate muncitorilor, ţăranilor, intelectua­lilor, activiştilor de partid şi de stat, bărbaţi şi femei, vîrstnici şi tineri, oameni ai muncii de toate naţionalităţile­­ tuturor acelora care nu-şi precupeţesc forţele şi energia pe vastul şantier al ţării noastre în plin avînt. Privim înainte cu optimism şi încredere, con­vinşi că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea şi prosperita­tea patriei noastre socialiste, iar pe plan inter­naţional noi succese ale forţelor socialismului, democraţiei şi păcii, destindere în relaţiile in­ternaţionale, dezvoltarea colaborării paşnice din­tre toate ţările. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptui­rea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul şi vă adresez tradiţionala urare La Mulţi Ani. . Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice din R. P. Romina Joi la amiază, preşedintele Con­siliului de Stat al R. P. Romina, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, şi pre­şedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, au primit la Palatul Consiliului de Stat pe şefii misiu­nilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, personal, cu prilejul Anului Nou, şi urări de prosperitate poporului român amba­sadorii : R. S. F. Iugoslavia — Arso Milatovici, decanul corpului diplo­matic, Greciei — Alexandre Cimon Argyropoulo, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, R. P. Albania, —• Răpi Gjermeni, Cubei — Manuel Yepe Menendez, Ghanei — Emma­nuel Kodjoe Dadzie, R. P. Ungare — Jenő Kuti, R. P. D. Coreene — Gian Du Hoan, Elveţiei — Emile Bisang, R. P. Polone — Wieslaw So­­bierajski, Finlandei — Martti Johan­nes Salomies, Indiei — R.R.F. Khim­­nani, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Re­publicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Marii Britanii — James Dalton Murray, Belgiei —­ Honoré Cambier, R. P. Chineze — Liu Fan, Argentinei — José Maria Alvarez de Toledo, R. D. Vietnam Hoang Tu, Franţei — Jean Louis Pons, Suediei — Olof Gustav Bjurs­­tröm, Italiei — Niccolo Moscato, Statelor Unite ale Americii — Wil­liam A. Crawford ; miniştri: Brazi­liei — Carlos Jacyntho de Barros, Olandei — J. B. Haverkom Van Rij­­sewijk,­ Izraelului — Zvi Ayalon; însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai Umguayului — José Pedro Bastar­­rica, Danemarcei — W. Winther Schmidt, R. D. Germane — Siegfried Bock, Turciei — Cahit Ozean, Indo­neziei — Wisnu, Uniunii Sovietice — I. A. Iliuhin, R. P. Mongole — T. Davaasuren. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer şi Ştefan Voitec, au mulţumit pentru felicită­rile şi urările exprimate şi s-au în­treţinut, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor di­plomatice. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române a felicitat pe şefii misiunilor diplomatice, urîndu-le prosperitate pentru popoarele ţărilor lor şi a toastat pentru prietenie, co­laborare internaţională şi pace. In numele corpului diplomatic a răspuns ambasadorul R. S. F. Iugos­­ina, Arso Milatovici. (Agerpres) La Palatul Consiliului de Stat, In timpul primirii şefilor misiunilor diplo­matice acreditaţi în R. P. Română Foto­­­agerpres U­W Anul I B­MU nr. 6287 4 pagini 30 bani Duminică 3 ianuarie 1065 TELEGRAMA . Tovarăşului OSVALDO DORT1COS TORRADO preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA Cu prilejul celei de-a VI-a aniversări a victoriei insurecţiei naţio­nale şi cu ocazia Anului Nou, în numele Consiliului de Stat şi Guvernu­lui Republicii Populare Romíne, în numele întregului popor romín vă transmitem dv. şi prin dv. eroicului popor cuban un salut călduros şi cela mai bune urări. Poporul romín, care nutreşte sentimente de solidaritate frăţească faţă de poporul cuban, se bucură sincer de realizările obţinute de oa­menii muncii din Cuba în lupta pentru făurirea vieţii libere şi fericite. Vă dorim ca anul care vine să fie pentru dv. un an de noi succese în înflorirea economiei şi culturii Cubei socialiste şi ne exprimăm con­vingerea că legăturile de prietenie şi colaborare dintre popoarele şi ţă­rile noastre se vor dezvolta continuu în folosul ambelor noastre ţări, al întăririi unităţii comunităţii socialiste şi al consolidării păcii în lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ prim-secretar al C.C. al P.M.R. preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne 31 decembrie 1964. ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne P­RIMELE SUCCESE ALE ANULUI Consiliul de Stat al Republicii Populare Române D­ECRET Pentru filarea datei alegerii deputaţilor in Marea Adunare Naţională şi in Sfaturile Populare Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor populare expiră la 5 martie 1965 . Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române decretează: ART. UNIC. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare vor avea loc la data de 7 martie 1965. Preşedintele Consiliului de Stat, Bucureşti 2 ianuarie 1965 GHEORGHE GHEORGHIU-DET Nr. 1 BANAT (Coresp. R.I.). — Cei pe care 1965 i-a prins la datorie, pe platforma cuptoarelor Siemens Martin sau a furnalelor, au ţinut focul nestins, ză­mislind în dogoarea lui primele suc­cese ale noului an. La uzinele Oţelul Roşu, echipa prim-topitorului Ioan Oprea de la cuptorul nr. 1, pe ziua de 1 ianuarie, la ora 5 şi 15 minute a elaborat prima şarjă a lui 1965, şarjă rapidă şi cu cîteva zeci de kilograme mai mare decît me­dia obişnuită. La Reşiţa, oţelarii conduşi de Ioan Mitrescu au elabo­rat şarja inaugurală a lui 1965. După două zile aci s-a înscris prima 100 de tone de oţel peste prevederi. Fur­­naliştii conduşi de Grigorie Berce­­nu­, intrînd în noul an cu o şarjă de mare tonaj, au trimis oţelarilor pri­mele 130 de tone fontă peste sar­cini. REVELION! Cele 12 bătăi ale gongului din noaptea de hotar, dintre anul care se încheie şi anul care de-abia începe, au fost salutate în toate colţurile ţării , din sătucul îndepărtat al Deltei şi pînă în creierul mun­ţilor pleşuvi, din casele noi ale Bucureştiului şi pînă pe bordul vaselor româneşti aflate în larg — cu acelaşi vechi „La mulţi anii* Un clinchet de pahare şi urări de fericire, belşug şi să­­­nătate s-a născut un an nou, pe care oamenii l-au sărbă­torit după cele mai bune tra­diţii. Dar de fapt, ei erau săr­bătoriţii — sărbătoriţi pentru muncă, pentru succese şi rea­lizări — sărbătoriţi care în această noapte de revelion închinau cu căldură, bucurie şi încredere pentru el, sărbăto­ritul: Anul Nou. Revelionul la Casa de cultură a studenţilor din Bucureşti Foto : AGERPRES BICAZ (Coresp. R. I.). — In noaptea de revelion, ca şi în primele zile ale noului an, coşurile uriaşe ale Fa­bricii de ciment din Bicaz au fume­gat ca de obicei, semn că cimentiştii au fost tot timpul la datorie. Ve­ghind cu grijă ca puternicele agre­gate să funcţioneze ireproşabil, muncitorii din toate secţiile fabricii au reuşit să înregistreze încă din primele zile importante succese. Pînă în dimineaţa zilei de 2 ianua­rie de pildă, muncitorii de la cup­toarele de klinker au realizat peste plan o cantitate de 210 tone de klinker, iar cei de la morile de ci­ment au dat peste plan mai mult de 120 tone de ciment. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de către brigăzile conduse de Nicolae Iacobescu, Dumitru Ştefanei şi A­­lexandru Năstase. Scîntei de bucurie şi de oţel Majoritatea hunedorenilor au ser­bat şi anul acesta două revelioane. Primul a fost „revelionul produc­ţiei“, desemnat în calendar de hăr­nicia siderurgiştilor , iar cel de al doilea, tradiţionalul revelion din noaptea de anul nou. Trebuie făcută această precizare deoarece cele două revelioane au fost sărbătorite în multe colective din cetatea de foc. Temeiul sărbătoririi primului reve­lion a fost realizarea planului pe a­­nul trecut înainte de termen, mari­le cantităţi de oţel, fontă şi lamina­te peste plan date patriei de side­­rurgiştii hunedoreni, şi în acelaşi timp economiile băneşti realizate, din care s-ar putea construi circa 3 000 de apartamente. Acestor succese, care au adus cu ele bucurii noi şi îndemnuri noi, li s-au adăugat cele tradiţionale, dă­ruite de revelionul anului 1965. Cluburile, restaurantele şi alte săli din oraş au primit oaspeţii cu mese îmbelşugate, cu surprize, cu muzică şi veselie. La clubul „Siderurgistul“ s-au întîlnit aproape 800 de si­­derurgişti, constructori şi alţi mun­citori hunedoreni. Miezul nopţii i-a găsit acolo, în jurul paharelor de şampanie strînse buchet, pe mais­trul Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste, pe maistrul Aurel Stan­­ciu, pe jurnalistul Alexandru Com­­şa, pe laminatorul Ioan Sfetcu şi pe alţi zeci şi zeci de hunedoreni care au spus aici primul „La mulţi ani", în clinchetul vesel de pahare. Alţii însă au preferat să rămînă acasă în noaptea de revelion. Aveau motive : circa 1 000 de familii au primit anul nou in locuinţe nou construite. Era primul lor revelion în casă nouă! O parte au rămas acasă să urmărească revelionul tele­viziunii pe micul ecran. Noapte cu scîntei necontenite de bucurie şi lumină... Scîntei urmări­te de zeci şi zeci de siderurgişti la locul unde flăcările şi lumina nu se sting niciodată. Furnalistul Ilie Mît­­că, oţelarii Pavel Hangan, Ilie Pro­­dan, Alexandru Nojogan, lamina­­tori, cocsari şi alţi siderurgişti au primit anul nou lîngă marile agre­gate. La numai două ore după ce anul 1965 a preluat ştafeta, la cup­torul nr. 3 de la oţelăria nouă a Hunedoarei ei au elaborat prima şarjă. A urmat a doua şarjă, elabo­rată la cuptorul nr. 1, şi apoi altele şi altele. Primele şarje ale noului an 1965, salutate cu bucurie şi urări de „şi mai bine !* I. COJOCARU în decorul primăvăratec al munţilor în munţi, printre cetinele ninse... Nu, de data asta nu merge deloc o asemenea introducere în peisaj. Fi­indcă n-a căzut nici măcar un sin­gur fulg, aşa că perspectiva anului nou am privit-o printr-o splendidă şi neaşteptată primăvară. Ştiţi, surpri­ze de revelion 1 Moş Gerilă, care n-a BRAŞOV (Coresp. R.I.).­­ Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din regiunea Braşov, care au sărbătorit prin muncă noaptea de revelion şi primele zile din acest an, au înre­gistrat şi primele succese. La Com­binatul chimic din Făgăraş s-au realizat în prima zi a anului peste prevederile planului circa 1 000 kg. fenol, sarcina planului de pro­ducţie la dibutox a fost depăşită cu 9 la sută, iar la azotat de amoniu cu 11 la sută. La complexul industrial de faian­ţă şi sticlă de la Sighişoara­ s-au produs peste prevederile planului mai mult de 51 000 bucăţi articole din sticlă. La fabrica de ciment „Temelia“ din Braşov s-au înregis­trat însemnate depăşiri. Numai în noaptea de revelion s-au realizat în plus 40 de tone ciment şi circa 40 de tone klinker. aflat nimic, era să se topească de căldură. Dar, s-a arătat foarte dar­nic cu turiştii, drept care a alergat neobosit încolo şi încoace, prin toa­te coclaurile din Bucegi, Postăvar, Ciucaş, Cibin, Făgăraş, Semenic, Muntele Mic, Rarău, pe Valea Pra­hovei, pe Valea Oltului şi a Oituzu­­lui, la Bucureşti, Braşov şi Sibiu, în fine — el a vrut aşa ! — ca să fie un revelion cit mai variat. A pus un brad înalt la cota 1400 şi l-a ornat cu salve de becuri, să-l vadă T­.X4-grijă ca pretutindeni să fie înălţat „marele pavoaz“ în cinstea anului nou şi a excursioniştilor veniţi de la Reşiţa şi de la „Griviţa Roşie“, din Suceava sau Petroşeni. Ce, 10 000 de musafiri sunt glumă ? De fapt, au fost mai mulţi că au sosit şi de peste hotare, din Danemarca, Franţa, R.D.G., R.P. Polonă, R.P. Ungară, Austria, R.F.G. şi R.P. Bul­garia, pentru a petrece revelionul la Bucureşti, Sinaia şi Poiana Bra­şov. La Sinaia, Moş Gerilă a fost de faţă cînd s-au făcut ultimele pregă­tiri la Cazinou — era o inau­gurare de la care nu putea lipsi. A inspectat restaurantul din sala de marmură şi a declarat că fotoliile sînt foarte confortabile, a dat o fugă pînă la bar să vadă dacă arată bine lustrele „Guban“ şi dacă se asortea­ză cu pereţii din marmură şi lemn exotic. S-a dus şi la gară să se con­vingă dacă sunt bine primiţi ex­cursioniştii de la întreprinderea bucureşteană „Flacăra Roşie“, ca şi ceilalţi 2 000 de oaspeţi mult aştept Ct. PREDA (Continuare in pag. 3-a)

Next