Romînia Liberă, martie 1965 (Anul 23, nr. 6336-6363)
1965-03-02 / nr. 6336
► Adunări cetăţeneşti in regiunile Bacău, Iaşi, Mureş - Autonomă Maghiară Intr-o însufleţită atmosferă, tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu s-au întîlnit cu alegătorii (Urmare din pag. la) mentor Gheorghe Harabagiu, întîmpinăm alegerile ca o sărbătoare scumpă. Avem tradiţii revoluţionare cu care ne mîndrim. Le cinstim prin muncă harnică pentru a face patria noastră tot mai frumoasă şi mai puternică. Personalul de locomotiva din depoul nostru a reuşit anul trecut să remorcheze 811 trenuri cu supratonaj şi a realizat economii în valoare de 1 120 000 lei. Acum toate eforturile noastre sunt îndreptate spre realizarea exemplară a indicatorilor de plan din ultimul an al sesenatului. Vorbind despre preocupările oamenilor de ştiinţă din Iaşi, acad. Cristofor Simionescu a arătat că numai în acest an cercetătorii şi cadrele didactice ale Filialei Academiei şi institutelor de învăţămînt superior din oraş abordează 1 260 de teme de cercetări din cele mai variate domenii. „Simţim zi de zi dragostea caldă a partidului, a spus studenta Elena Duminică. Studenţii au la dispoziţie condiţii admirabile de studiu şi odihnă — biblioteci, laboratoare, aparatură modernă, 18 cămine noi. Răspundem grijii ce ni se poartă prin îndeplinirea datoriei noastre principale — învăţătura — prin pasiune în muncă. Făgăduim să devenim buni specialişti, să mergem după absolvire acolo unde ţara şi poporul au nevoie de noi, să muncim cu rîvnă, abnegaţie şi elan pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru tinereţea patriei“. Desfăşurîndu-se într-o atmosferă de caldă însufleţire, adunarea cetăţenească de la Tg. Mureş a dat glas sentimentelor de satisfacţie ale oamenilor muncii romîni şi maghiari pentru înflorirea regiunii Mureş- Autonomă Maghiară în anii puterii populare, voinţei lor de a dezvolta succesele obţinute în construcţia economică din patria noastră prin munca înfrăţită pentru înfăptuirea politicii partidului. Inginerul Eugen Macavei a arătat că prin crearea unor noi unităţi industriale şi dezvoltarea celor existente, ca urmare a importantelor investiţii făcute de stat, producţia industrială a oraşului a crescut faţă de 1961 cu circa 50, la sută. In ultimii 4 ani a fost extinsă fabrica de mobilă , „23 August“ care în prezent produce la fiecare două minute o garnitură de mobilă, s-a extins mult fabrica de zahăr și a fost construită o modernă fabrică de produse lactate. în ritm rapid se ridică noul combinat de îngrășăminte azotoase. In cuvîntul său, Iosif Udvarhelyi, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, a arătat că, paralel cu rapida sa dezvoltare industrială, în Tg. Mureş au fost întreprinse numeroase lucrări gospodăreşti-edilitare. „In ultimii ani au apărut cartiere noi care au înfrumuseţat şi modernizat oraşul, oferind oamenilor muncii condiţii de locuit confortabile. Celor 2 800 de apartamente construite la Tg. Mureş în ultimii 4 ani li se adaugă anul acesta alte peste 1 000, fără să mai amintim de miile de locuinţe construite în alte localităţi din regiune. De asemenea, s-au efectuat importante lucrări de modernizare a străzilor, de extindere a reţelei de apă şi canalizare. Cu sprijinul cetăţenilor au fost lărgite zonele verzi, s-au creat noi parcuri şi locuri de odihnă, oraşul nostru a devenit un adevărat oraş al florilor“. „Oamenii muncii din ţara noastră sunt mîndri de realizările obţinute sub conducerea partidului, a spus prof. univ. dr. Gh. Puşcaş, prorector al I.M.F. Tg. Mureş. Orînduirea noastră socialistă a deschis larg porţile culturii pentru toţi cei ce muncesc, în anii puterii populare oraşul Tg. Mureş a devenit un centru universitar cu trei instituţii de învăţămînt superior. Numai Institutul medico-farmaceutic a pregătit de la înfiinţarea sa peste 2 000 de medici şi farmacişti. Mulţumită gri, fii partidului şi guvernului, la Tg. Mureş a fost creată o bază de cercetări ştiinţifice a Academiei R. P. Române. Pentru toate marile înfăptuiri din regiune, din întreaga noastră patrie, ne vom da cu încredere votul candidaţilor F.D.P.“. Cu satisfacţie şi mîndrie patriotică au vorbit numeroşi participanţi la adunarea cetăţenească din Bacău despre adîncile transformări înnoitoare care au întinerit regiunea, au schimbat fundamental structura ei economică. „Odinioară, această parte a ţării era una dintre cele mai vitregite de stăpînirea burghezo-moşierească — a spus inginera chimistă Constanţa Popovici, de la fabrica „Steaua roşie“. Azi, pe meleagurile regiunii s-au ridicat modernele combinate ale chimiei de la Oneşti, Borzeşti, Piatra Neamţ, Săvineşti, Fabrica de ţevi Roman, rafinăriile de la Oneşti şi Dărmăneşti, hidrocentralele de pe Bistriţa. In aceasta îşi găseşte expresie grija partidului pentru justa repartizare teritorială a forţelor de producţie, ridicarea potenţialului economic al fiecărei regiuni, valorificarea superioară a bogăţiilor ţării în interesul dezvoltării economiei naţionale şi al creşterii bunăstării poporului. Aceasta este o politică profund patriotică, sprijinită cu entuziasm de toţi cetăţenii ţării“. Muncitoarea Maria Ciubotaru de la întreprinderea „Proletarul“ a arătat că anul trecut au fost construite numeroase întreprinderi şi secţii noi, dotate cu tehnica modernă, ceea ce a creat posibilitatea ca valoarea producţiei industriale a regiunii să fie în 1964 de 8 ori mai mare faţă de anul 1938. Mai mulţi vorbitori, printre care medicul emerit Stelian Popa şi profesorul Dumitru Zaharia s-au referit în cuvîntul lor la însemnatele progrese realizate în ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, în regiune au fost construite 11 800 apartamente la oraşe şi peste 15 000 case la sate, 1 200 săli de clasă, numeroase case de cultură, cămine culturale, magazine. „Sunt născută in anii de după eliberarea ţării, a spus Maria Stanciu, de la întreprinderea „Confecţia". La 7 martie voi vota pentru prima oară. Votînd candidaţii Frontului Democraţiei Populare, voi da votul pentru înfăptuirea celor mai îndrăzneţe năzuinţe ale generaţiei noastre, pentru viitorul nostru luminos, întreaga mea energie şi capacitate de muncă le voi închina înfăptuiriipoliticii luminoase a partidului nostru scump“. Participanţii la adunările cetăţeneşti, care au luat cuvîntul, vorbind cu justificată mîndrie despre realizările din perioada care a trecut de la alegerile din 1961, au făcut totodată numeroase propuneri privind dezvoltarea economică şi culturală a regiunilor, activitatea sfaturilor populare, mai buna gospodărire a oraşelor şi satelor. Totodată, ei au exprimat hotărîrea cetăţenilor de a întări votul dat candidaţilor Frontului Democraţiei Populare prin muncă harnică pentru realizarea obiectivelor ultimului an al sesenatului de a-i sprijini pe deputaţi. In încheierea adunărilor, primiţi cu multă căldură de participanţi, au luat cuvîntul tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu. Subliniind că marile realizări dobîndite în desăvîrşirea construcţiei socialiste bucură inima poporului, constituie un imbold spre noi succese şi-i întăresc încrederea în capacitatea sa de a da viaţă sarcinilor trasate de partid pentru înflorirea patriei socialiste, vorbitorii au arătat că avîntul politic şi în muncă cu care poporul întîmpină alegerile este o mărturie a înaltei sale conştiinţe cetăţeneşti, a patriotismului fierbinte care acţionează ca un puternic factor de consolidare şi dezvoltare a regimului nostru. Vorbitorii au făcut bilanţul succeselor istorice obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în desăvîrşirea construcţiei socialiste, al realizărilor din toate domeniile activităţii economice şi socialculturale în anii care au trecut de la alegerile precedente. In cuvîntările rostite s-a scos în evidenţă faptul că încă din primii ani ai puterii populare, partidul nostru, călăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă, aplicînd-o creator la condiţiile ţării noastre, a stabilit că industrializarea socialistă este temelia dezvoltării rapide şi multilaterale a întregii economii şi ridicării nivelului de trai al maselor. Roadele acestei politici se reflectă din plin în tabloul pe care-l înfăţişează azi Romînia socialistă, ţară cu o economie şi cultură înfloritoare, puse în slujba creşterii bunăstării poporului. Vorbitorii au prezentat transformările înnoitoare pe care le cunosc regiunile Iaşi, Mureş-Autonomă Maghiară şi Bacău, a căror economie pulsează viguros, în ritmul viu al economiei socialiste a întregii ţări. Au fost trecute pe larg în revistă succesele obţinute în dezvoltarea multilaterală a agriculturii socialiste, subliniindu-se grija permanentă a partidului şi statului pentru mecanizarea şi chimizarea agriculturii, pentru întărirea bazei tehnico-materiale a producţiei agricole. Vorbitorii s-au referit pe larg la continuitatea măsurilor adoptate de partid şi guvern pentru ridicarea nivelului de trai al maselor, măsuri care se răsfrîng nemijlocit în viaţa fiecărei familii, reflectînd obiectivul fundamental al politicii partidului: făurirea unei vieţi îmbelşugate şi fericite a poporului. Succesele obţinute, rezultat al muncii harnice a întregului popor, al avîntului cu care înfăptuieşte politica partidului, constituie un izvor de legitimă mîndrie patriotică, de satisfacţie şi încredere în viitorul patriei noastre socialiste. Scoţînd în evidenţă rezultatele dobîndite în traducerea în viaţă a sarcinilor stabilite de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român, vorbitorii au subliniat că noul plan cincinal aflat în curs de elaborare va crea condiţii pentru a face noi paşi înainte spre a ridica patria noastră pe culmi şi mai înalte ale civilizaţiei şi progresului. Referindu-se la politica externă a partidului şi statului nostru, vorbitorii au arătat că întregul popor îşi manifestă deplina adeziune şi ataşamentul profund faţă de această politică, corespunzătoare intereselor fundamentale ale patriei noastre, intereselor cauzei socialismului şi păcii. Partidul Muncitoresc Român acţionează cu perseverenţă neabătută pentru întărirea relaţiilor de colaborare dintre ţările socialiste, pentru unitatea mişcării comuniste internaţionale pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, a respectării independenţei şi suveranităţii, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. Aplicarea lor consecventă reprezintă o obligaţie de cea mai mare însemnătate nu numai naţională, ci şi internaţională, ţinînd seama că aceasta constituie un factor important de sporire a influenţei şi puterii de atracţie a socialismului în lume. In conformitate cu poziţia sa, exprimată în Declaraţia din aprilie 1964, Partidul Muncitoresc Român militează în continuare pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, văzînd în această unitate chezăşia unor noi succese în lupta pentru libertate, democraţie, pace şi progres. Consacrîndu-şi toate forţele muncii paşnice, creatoare pentru construirea noii orînduiri sociale, poporul nostru este profund interesat în apărarea păcii. Exprimînd voinţa întregului popor, R.P. Romînă militează alături de ţările socialiste şi alte state iubitoare de pace pentru destinderea încordării internaţionale, zădărnicirea acţiunilor cercurilor agresive imperialiste, dezvoltarea colaborării internaţionale pe baza principiilor coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite, pentru triumful cauzei păcii. Adunările au prilejuit o puternică manifestare a unităţii clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii în jurul Partidului Muncitoresc Romín, al Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a hotărîrii lor de a exprima, prin votul dat candidaţilor F.D.P., dragostea şi ataşamentul faţă de conducătorul lor încercat — Partidul Muncitoresc Romín, de a obține sub conducerea sa noi victorii în desăvîrșirea construcției socialiste. • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO © MEMENTO Carmen : Teatrul de operă şi balet (16.48.20), ora 19,30 ; Prinţesa circului : Teatrul de TaHTPifl stat de operetă IA9 Sili (1480.11), ora 19,30 ; Insirte mărgărite : Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia (14.71.71), ora 19,30 ; întîlnire cu îngerul (premieră) : Teatrul national „I. L. Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19,30 ; Casa inimilor sfărîmate : Teatrul de comedie (16.64.60), ora 20 ; Opera de trei parale : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala din b-dul Schitu-Măgureanu nr. 1 (14.60.60), ora 19,30 ; Fii cuminte, Cristofor : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19,30 ; Luna dezmoşteniţilor : Teatrul „C. I. Nottara", sala Magheru (tel. 15.93.02), ora 19,30 ; 3. 3. 3 . Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio (15.93.02), ora 20 ; Harap alb : Teatrul „Ion Creangă“ (12.85.56), ora 16 ; Spectacol de pantomimă şi dans : Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20 ; Băiatul şi vîntul : Teatrul „Ţăndărică“, sala din str. Academiei nr. 18 (15.87.37), ora 16 ; Katia şi crocodilul : Teatrul „Ţăndărică“, sala din calea Victoriei nr. 50, ora 13 ; Revista dragostei: Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Aventurile unei umbrele : Teatrul „C. Tănase“, sala din calea Victoriei 174 (15.04.18), ora 20 ; O carte despre frumuseţe : Ansamblul artistic al C.C.S. (13.13.00), ora 20 ; „Vitosa" (spectacol prezentat de circul din R.P Bulgaria) , Circul de stat (11.01.20), ora 20; Regina cîntecelor : Patria (tel. 11.86.25), orele 8 — 10,45 — 13,30 — 16 — 18,45 — 21,30 ; București (15.6154), V^IS^L^A orele 9 - 11,30 - 14 — 16,30 — 19 — 21.30 ; Modern (23.71.01), orele 9 — 11.30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30 ; Mofturi 1990 : Republica (11.03.72), orele 9.30 — 11,45 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Capitol (16.29.17), orele 9 — 11.30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,15 ; Excelsior (18.10.88), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Patru fete într-o curte : Luceafărul (15.87.67), orele 10 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Festival (15.63.84), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 ; D-ale carnavalului: Carpaţi (13.92.72), orele 10 — 12 — 14 — 16 ; Nevasta nr. 13 : Feroviar (16.22.73), orele 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30 ; Melodia (tel. 12.06.88), orele 9,30 — 12 — 15,15 — 18 — 21 ; Flamura (23.07.40), orele 10 — 12.30 — 15 — 17,30 — 20 ; Viață uşoară: Central (14.12.24), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Cosmos (25.19.15), orele 16 — 18 — 20 ; Veselie la Acapulco : Union (13.49.04), orele 13.45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Cronică cubană : Lumina (16.23.35), orele : 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30 ; Program pentru copii, ora 10 și Titanic vals, orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Doina (16.35.33) ; Titanic vals: Lira (15.66.66), orele 15,30 — 18 — 20,30; Pacea (16.29.02), orele 15,45 — 18 — 20.15 ; Miniaturi în tehnică — Ochii oraşului meu — Şcoala de la Meri — Peste dealuri şi coline — Sport nr. 1/1965 ; Timpuri noi (15.61.10) de la 10—15 în continuare, apoi la orele 17 — 19 — 21 ; O stea cade din cer : Giuleşti (17.55.46), orele 10 — 12,30 — 15 — 17,30 — 20 ; Bucegi (17.05.47), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Arta (21.31.86), orele 9,30 — 11.45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Un enoriaş ciudat : Victoria (16.28.79), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20.30 ; înfrăţirea între popoare (tel. 17.31.64), orele 10,30 — 15,30 — 17,45 — 20 ; O poveste neinventată : Cultural (16.25.39), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Ah, Eva ! : Dacia (16.26.10), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Cu mîinile pe oraş : Buzeşti (15.62.79), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Drum periculos : Crîngaşi (17.38.81), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Micul pescar : Griviţa (17.08.58), orele 9,45 — 12 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Cei trei muschetari (ambele serii) : Unirea (17.10.21), orele 11 — 16 — 19,30 ; Sărutul : Tomis (tel. 21.49.46), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 13,15 — 20,30 ; Moşilor (12.52.93), orele 15,15 — 17,45 — 20,15 ; Cel mai mare spectacol : Flacăra (21.35.40), orele 10 — 14,30 — 17,30 — 20,30 ; Vremea păgînilor : Vitan (21.39.82), orele 15 — 17 — 19 — 21 ; Cotroceni (13.62.56), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Tovarăşii : Mioriţa (14.27.14), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18,15 — 20,45 ; Floreasca (12.28.30), orele 14,15 — 17,30 — 20.30 ; La patru paşi de infinit : Munca (21.50.97), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; Cartouche : Popular (25.15.17), orele 10,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Cine-i criminalul ? : Aurora (25.04.66), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Un nou Ghilgameș : Viitorul (11.48.03), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Diavolul desertului : Colentina (25.07.09), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Cîntînd în ploaie : Volga (11.91.26), orele : 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Paula captivă : Rahova (23.91.00), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Moscova-Genova : Progresul (23.94.10), orele 15,30 — 18 — 20,15; Soţie pentru un australian: Drumul Sării (14.10.37), orele 15 — 17,30 — 20 . Şapte ani de căsnicie : Ferentari (23.17.50), orele 15 — 17,30 — 20. PROGRAMUL I : 7,15 : Muzică uşoară ; 7,30 : Sfatul medicului ; 7,45 : Bolerouri ; 8,08 : Fragmente simfonice ; 8,40 : Coruri din opere ; 9 : Melodii populare ; 9,25 : Solişti de muzică uşoară ; 10,03 : Ansambluri artistice şcolare ; 10,20 : Muzică populară ; 10,50 : Muzică simfonică ; 11,02 : Formaţii de muzică uşoară ; 11,30 : Radio Prichindel ; 11,45 : Cîntece ; 12,03 : Piese de estradă ; 12,30 : Muzică populară ; 12,52 : Muzică simfonică ; 13,25 : Arii din operete ; 13,40 : Muzică de cameră ; 14,10 : Muzică uşoară ; 15 : Pagini de mare popularitate din opere ; 15,30 : Melodii populare ; 16,15 : Din cintecele satului nou ; 16,30 : Radioracheta pionierilor ; 17: Muzică uşoară ; 17,15 : Dialog cu ascultătorii ; 17,25 : Din viaţa muzicală a oraşului Braşov; 18 : Universitatea tehnică radio ; 18,15 : Melodii din filme ; 18,30: Program muzical cerut de ascultători ; 19 : Limba noastră ; 19,10 : Varietăţi muzicale ; 19,45 : La microfon Dalida; 20 : Radiogazeta de seară ; 20 30 : Invitaţie la dans ; 21,15 : Ediţie radiofonică Tudor Arghezi (V) ; 21,35 : Muzică de dans ; 22,20 : Arii din opere ; 22,40 : Muzică de dans. PROGRAMUL II : 7,30 : Buletin de ştiri; 7,35 : Mici piese instrumentale ; 7,45 : Tarafuri ale cooperativelor agricole de producţie ; 8 : Uverturi la opere ; 8,35 : Potpuriuri de estradă ; 9,03 : Suită de balet ; 9,30 : Vorbeşte Moscova ; 10 : Arii din operete ; 10,47: Cîntece de dragoste ; 11,03 : Concert simfonic ; 11,30 : Pe teme industriale ; 11,55 : Cîntece populare ; 12,15 : Valsuri ; 12,30 : Muzică din opere ; 13,03 : Muzică uşoară ; 13,45 : Muzică populară ; 14 : Concert de prînz ; 14,35 : Selecţiuni din operete ; 15,05 : Melodii populare ; 15,30 : Simfonietta de Mircea Basarab ; 16 : Duete de muzică uşoară ; 16,20 : Actualitatea electorală ; 16,30 : Fragmente din opere ; 17,15: Romanţe şi serenade ; 17,30 : Sfatul medicului ; 18 : Cîntăreţi ai satului ; 18,15 : „Cîntare partidului“ ; 18,30 : Muzică uşoară ; 18,05 : Poem coregrafic ; 19,30 : Pe teme agrare ; 19,55 : Muzică populară ; 20,30 : Noapte bună, copii ; 20,40 : Muzică din operete; 21,20 : Muzică uşoară ; 22 : Muzică de dans ; 22,45 : Recital de operă ; 23 : Muzică simfonică ; 23,43 : Muzică uşoară. PROGRAMUL III : 18 : Buletin de ştiri ; 18,05 : „Festival Salzburg-1934“ ; 18,59 : Orchestre de estradă ; 19,19 : Opera „Porgy şi Bess“ ; 21,45—22,00: Muzică simfonică; 18,30 : Universitatea tehnică la televiziune — Cumen Fenol, de Emilian Corbu, inginer-şef la Combinatul de cauciuc sintetic Oneşti ; 19: Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Pentru copii „Povestiri din Rubovna“ (II) — Bagheta magică ; 19,30 : Şah ; 19,45 : Strada Pajurei nr. 15 (reportaj filmat); 20 : Teatru în studio — Examene, examene, comedie de Simion Macovei ; 21,30 : De la o melodie la alta (film muzical) . In încheiere : Buletin de știri. Buletin meteorologic. RADIO IS Brigada de cazangii condusă de Ion Constantin, de la uzina „Griviţa Roşie“ din Capitală, a primit recent pentru rezultatele obţinute, diploma de brigadă fruntaşă în întrecerea socialistă pe anul 1964, în clişeu . Ion Constantin şi muncitorul Ion Dumitrescu urmărind după schiţă efectuarea unor lucrări la cazanele de aburi Foto : MIHAI POPESCU INFORMAŢII Numirea ambasadorului RP.R. în Laos Prin decret al Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarăşul Ion Moangă, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Române în Republica Democrată Vietnam, a fost numit şi în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române în Laos, cu reşedinţa la Hanoi. (Agerpres). Ataşatul militar al R. D. Germane în R. P. Romînă, lt. Col. Walter Zander, a oferit luni un cocteil cu prilejul celei de-a 9-a aniversări a Armatei Populare Naţionale a R. D. Germane. Au participat general de armata Floca Arhip şi general-maior Ionel Vasile, adjuncţi ai ministrului forţelor armate şi reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, generali şi ofiţeri superiori. Au luat parte şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic. Luni după-amiază, ambasadorul Italiei în R. P. Romînă, Niccolo Moscato a oferit, în saloanele ambasadei, un cocteil cu prilejul expoziţiilor de carte şi de gravură italiană deschise de curînd în Bucureşti. Au luat parte Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe şi Virgil Florea, vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru cultură şi artă, oameni de cultură şi artă. La cinematograful „Republica“ din Capitală, a avut loc luni seara premiera noului film românesc, „Mofturi 1900“, realizat de regizorul Jean Georgescu, după un scenariu propriu inspirat de schiţele lui I. L. Caragiale. ★ Academia R.P. Romíné anunţă că a încetat din viaţă cunoscutul biolog francez Rene Jeannel, profesor la Muzeul de istorie naturală din Paris, membru de onoare al Academiei R. P. Române. R. Jeannel este autorul unor mari lucrări monografice asupra insectelor coleoptere din mediul subteran, precum şi al unor lucrări de sinteză privind biospeologia, geneza formelor terestre, ecologia, zoogeografia şi a fost unul din propagatorii ideilor lui Emil Racoviţă, pe care îl recunoştea ca pe profesorul şi îndrumătorul său. El l-a sprijinit pe omul de ştiinţă român la înfiinţarea Asociaţiei internaţionale „Biospeologica“, iar din 1920 a ocupat timp de şase ani funcţia de subdirector al primului Institut de speologie din lume, înfiinţat de Racoviţă la Cluj şi a predat cursul de biologie la Universitatea din acest oraş. 41 Luni seara, în sala Ateneului R. P. Româno, a avut loc prezentarea integrală în concert a operei „Aurul Rinului“ de Richard Wagner. Şi-au dat concursul orchestra cinematografiei condusă de dirijorul Constantin Bugeanu şi soliştii Karl Friedrich Holzke de la Opera de stat din Dresda, Elisabeta Neculce-Carţiş, Virginia Gudzichevici, Martha Kessler, Valeria Rădulescu, Mila Nistor, Ileana Irod, Nicolaie Florei, Valentin Loghin, Marius Rintzler, Vasile Micu, Ioan Hvorov şi George Mircea. Maşina de format ghivece nutritive este un nou produs modernizat al Fabricii de ventilatoare din Bucureşti. în aceste ghivece se plantează răsasturi de, zarzavat şi alte plante timpurii. Maşina este formată dintr un buncar cu agitator alimentat manual cu pătrîînt special de graniţă, o presă care dă forma ghivecelor şi un transportor pentru evacuarea lor. Productivitatea maşinii este de cca 2 500 bucăţi ghivece nutritive pe oră. Adiministraţia Asigurărilor de Stat anunţă , la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 28 februarie 1965, au ieșit următoarele opt combinații de litere : 1) U.N.J. ; 2) J.X.H. ; 3) N.J.T. ; 4) L.L.O.; 5) F.J.P.; 6) K.B.G.; 7) M.D.B.; 8) P.N.C. * ★ ■* 4: CUM VA FI VREMEA ? __ Pentru zilele de 3, 4 şi 5 martie se anunţă următorul timp probabil : Vreme în încălzire. Cer vari- •ciabil, mai mult acoperit. Precipitaţii sub formă de ninsoare, lapoviţă şi ploaie, în toate regiunile ţării. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 8 şi plus 2 grade iar cele, maxime între minus 2 şi plus 8 grade. nr. 6336— 2 uf—IS65 **» paff, a 3-a „Rominia liberă* SPORT Echipa de rugbi a Australiei va juca două meciuri la Bucureşti MELBOURNE (Agerpres). După cum anunţă agenţia Reuter, Uniunea australiană de rugbi a acceptat propunerea federaţiei române de specialitate ca echipa Australiei să susţină în cursul anului 1966 două meciuri la Bucureşti. Aceste jocuri sunt legate de turneul pe care urmează să-l întreprindă anul viitor în Europa echipa Australiei, ca invitată a Federaţiei engleze de rugbi şi a „International rugbi Board“. In luna martie va sosi la Londra, Charles Blunt, secretarul Federaţiei australiene de rugbi, care va pune la punct toate amănuntele în legătură cu viitorul turneu al rugbiştilor echipei Australiei în cîteva ţări europene, printre care şi R.P. Romînă. Din săli şi de pe stadioane Dubla întîlnire internaţională de hochei pe gheaţă dintre echipele de tineret ale R. P. Române şi R. P. Polone s-a încheiat cu victoria oaspeţilor la scorurile de 4—3 şi 5—3. Despre aceste confruntări VASILE MILITARU, secretarul general al federaţiei de hochei, ne-a declarat următoarele: — Echipa Poloniei, care de trei ani se pregăteşte in această formaţie, a susţinut in acest sezon aproape 20 de întîlniri internaţionale. Experienţa acumulată în aceste confruntări, rodajul in compania unor adversari puternici din diferite ţări, le-au permis partenerilor noştri să se prezinte bine pregătiţi, sub toate aspectele, la meciurile de sîmbătă şi duminică. In schimb echipa noastră de tineret nu a susţinut decit un singur joc cu Slovan Bratislava, şi nici nu a beneficiat de o perioadă mai îndelungată de pregătiri. Chiar în aceste condiţii însă jucătorii noştri au făcut faţă cu destul succes adversarului, ceea ce constituie un lucru bun pentru început. Dar numai pentru început. In perioada ce urmează vor trebui intensificate pregătirile. Duminică seara s-a reîntors în Capitală venind din Elveţia — campioana noastră la handbal masculin, Dinamo Bucureşti — unde a întîlnit în meciul tur al semifinalei C.C.E. pe Grasshoppers (pe care a învins-o cu scorul de 19-11 (10-5). La sosire antrenorul emerit VLASE OPREA, ne-a spus : — Deși am cîștigat la scor (datorită jocului bun practicat de echipă) meciul a fost foarte greu, Grasshoppers fiind o echipă valoroasă care în partida de simbătă a abordat un joc foarte tare, aş putea spune chiar dur. In faţa acestei situaţii noi am acţionat calm, jucătorii aplicînd cu stricteţe sarcinile tactice, aruncînd la poartă numai din poziţii favorabile. Întreaga echipă a avut o comportare bună, s-au detaşat insă: Ivănescu (autor a opt goluri), Redl, Hnat şi Mo Pe terenul Constructorul din Capitală s-au desfăşurat duminică primele jocuri din cadrul „Cupei 6 Martie“, competiţie rezervată echipelor noastre fruntaşe de rugbi. Cu această ocazie au evoluat 8 echipe. Despre primele jocuri ale acestei competiţii maestrul emerit al sportului ALEXANDRU PENCIU, căpitanul echipei Steaua, — ne-a declarat: — Cupa 6 Martie devenită tradiţională, este foarte bine venită. In fiecare an, înaintea începerii campionatului, echipele fruntaşe de rugbi au posibilitatea să-şi verifice, în condiţii de joc, stadiul de pregătire. Şi o dată cu aceasta, retuşurile necesare. In vederea acestei competiţii şi în special pentru jocurile de campionat noi ne-am pregătit cu multă atenţie şi dorim să avem o comportare cit mai bună. Dintre echipele care au participat la jocuri cel mai bine pregătite s-au arătat a fi : Griviţa Roşie, Constructorul şi ...„noi“. Comportarea echipei Dinamo (a pierdut cu 6-0 la Constructorul) mă surprinde. ★ In ultima etapă a campionatului republican de volei, echipele masculine Rapid şi Dinamo, care s-au întîlnit în sala Floreasca, au oferit un joc deosebit de spectaculos, demonstrînd, încă o dată, cît de frumos este acest sport atunci cînd este jucat bine. Tradiţia a fost respectată şi de astă dată, victoria revenind rapidiştilor cu scorul de 3-2. La sfîrşitul meciului maestrul emerit al sportului HORAŢIU NICOLAU, căpitanul echipei Rapid, ne-a declarat : — Eu şi colegii mei sintem bucuroşi că am cîştigat. Poate am fi reuşit acest lucru mai uşor dacă am fi insistat mai mult în setul al treilea. Dinamo ne-a dat o replică dîrză, în special în ultimele trei seturi în care tinerii introduşi în echipă au dat deplină satisfacţie. La noi, Drăgan a avut o comportare excepţională, mai ales in apărare. Cuvinte de laudă am şi pentru restul colegilor mei de echipă cu care mă pregătesc pentru confruntările din „Cupa campionilor europeni“, competiție care va trebui să reafirme valoarea echipei noastre. ★ ŞTIRI • Luni dimineaţa au părăsit Capitala, plecînd la Cairo, jucătorii de tenis de cimp Ion,Tiriac şi Ilie Tănase, invitaţi să participe la campionatele internaţionale de tenis ale Republicii Arabe Unite. Intre 5—7 martie se va desfăşura Cupa naţiunilor pe echipe (sportivii noştri vor întîlni echipa Australiei), iar de la 8 la 15 martie probele individuale la care vor lua parte jucători din 17 ţări. • In cel de al doilea meci al turneului pe care îl întreprinde în Izrael echipa de fotbal Rapid Bucureşti a jucat luni la Haifa cu selecţionata oraşului. Meciul s-a termiminat cu scorul de 2—0 (1—0) în favoarea fotbaliştilor români. • Fostul campion mondial de şah Mihail Botvinnik a cîştigat turneul internaţional de şah de la Nordwijk (Olanda), totalizînd 6 puncte din 7 posibile. Pe locurile următoare s-au clasat Trifunovici (Iugoslavia) — 4,5 puncte ; Flohr (U.R.S.S.) — 4 puncte ; Larsen (Danemarca), Vandenberg (Olanda) — 3,5 puncte. • La Leningrad a început concursul internaţional de schi fond al sportivilor militari din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Mongolă, R.P. Polonă, R.P. Română şi U.R.S.S. Proba de biatlon, desfăşurată pe o temperatură de minus 20 grade, a fost cîştigată de Nikolai Pazanov (U.R.S.S.) — lh 22' 10” (19). Campionul olimpic şi mondial Vladimir Melanin a ocupat locul 3 cu timpul de 1h 25’37" (17), iar concurentul român Gheorghe Vilmoş, locul 5 — lh 30'51” (16). Ștafeta 4 x 10 km a dat următorul clasament : 1. U.R.S.S. (Krasavin, Burîlov, Vaganov, Akentiev) 2h 21'56” ; 2. R.P. Polonă 2h 28T2” ; 3 R.S. Cehoslovacă 2h 29' 47” ; 4. R.P. Romînă 2h 33' 07”. Cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice pentru agricultură De la începutul anului şi pînă în prezent, combinatele de îngrăşăminte chimice de la Făgăraş, Victoria, Piatra Neamţ, Uzina de superfosfaţi şi acid sulfuric de la Năvodari şi Uzina de îngrăşăminte din Valea Călugărească au trimis unităţilor agricole peste 174 000 de tone de îngrăşăminte fosfatice şi cu azot, cu circa 28 000 de tone mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, au mai fost livrate agriculturii peste 4 500 de tone de substanţe insectofungicide. Anul acesta, în industria chimică vor intra în funcţiune noi capacităţi la Craiova, Turnu Măgurele, Tg. Mureş, ceea ce va face ca producţia de îngrăşăminte chimice să crească faţă de anul trecut cu 56 la sută, din care a îngrăşămintelor cu azot cu circa 90 la sută. Aceasta va permite să se livreze agriculturii cantități sporite de îngrășăminte chimice, cea mai mare parte în stare granulată. Lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 28 FEBRUARIE 1965 5 H'f utO Seria oblig. ciştigăt. N-rul oblig. 1 cîştigăt. Valoarea cîştigurilor Parţială 1 10.850 28 100.000 1 07.542 20 75.000 1 30.482 01 50.000 1 19.475 10 25.000 1 31.853 39 10.000 1 01.633 42 5 000 1 23.951 23 5 000 1 28.565 41 5.000 1 34.705 05 5.000 1 38.078 20 5.000 1 42.001 30 5 000 1 45.494 44 5.000 Terminație reriel 60 266 03 2.000 60 407 08 2.000 60 473 32 2.000 60 386 46 1.000 60 946 17ono 600 10 24 800 600 69 27 800 600 98 04 800 2.112 TOTAL 2.215 oor