Romînia Liberă, martie 1965 (Anul 23, nr. 6336-6363)

1965-03-02 / nr. 6336

► Adunări cetăţeneşti in regiunile Bacău, Iaşi, Mureş - Autonomă Maghiară Intr-o însufleţită atmosferă, tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu s-au întîlnit cu alegătorii (Urmare din pag. l­a) mentor Gheorghe Harabagiu, întîm­­pinăm alegerile ca o sărbătoare scumpă. Avem tradiţii revoluţionare cu care ne mîndrim. Le cinstim prin muncă harnică pentru a face patria noastră tot mai frumoasă şi mai pu­ternică. Personalul de locomotiva din depoul nostru a reuşit anul tre­cut să remorcheze 811 trenuri cu su­­pratonaj şi a realizat economii în valoare de 1 120 000 lei. Acum toate eforturile noastre sunt îndreptate spre realizarea exemplară a indica­torilor de plan din ultimul an al se­­senatului. Vorbind despre preocupările oa­menilor de ştiinţă din Iaşi, acad. Cristofor Simionescu a arătat că nu­mai în acest an cercetătorii şi ca­drele didactice ale Filialei Acade­miei şi institutelor de învăţămînt superior din oraş abordează 1 260 de teme de cercetări din cele mai va­riate domenii. „Simţim zi de zi dragostea caldă a partidului, a spus studenta Elena Duminică. Studenţii au la dispoziţie condiţii admirabile de studiu şi o­­dihnă — biblioteci, laboratoare, a­­paratură modernă, 18 cămine noi. Răspundem grijii ce ni se poartă prin îndeplinirea datoriei noastre principale — învăţătura — prin pa­siune în muncă. Făgăduim să deve­nim buni specialişti, să mergem după absolvire acolo unde ţara şi poporul au nevoie de noi, să mun­cim cu rîvnă, abnegaţie şi elan pen­tru înfăptuirea politicii partidului, pentru tinereţea patriei“. Desfăşurîndu-se într-o atmosferă de caldă însufleţire, adunarea cetă­ţenească de la Tg. Mureş a dat glas sentimentelor de satisfacţie ale oa­menilor muncii romîni şi maghiari pentru înflorirea regiunii Mureş- Autonomă Maghiară în anii pu­terii populare, voinţei lor de a dezvolta succesele obţinute în con­strucţia economică din patria noas­tră prin munca înfrăţită pentru în­făptuirea politicii partidului. Inginerul Eugen Macavei a arătat că prin crearea unor noi unităţi in­dustriale şi dezvoltarea celor exis­tente, ca urmare a importantelor in­vestiţii făcute de stat, producţia in­dustrială a oraşului a crescut faţă­ de 1961 cu circa 50, la sută. In ulti­mii 4 ani a fost extinsă fabrica de mobilă , „23 August“ care în pre­zent produce la fiecare două minute o garnitură de mobilă, s-a extins mult fabrica de zahăr și a fost con­struită o modernă fabrică de pro­duse lactate. în ritm rapid se ridică noul combinat de îngrășăminte azo­­toase. In cuvîntul său, Iosif Udvarhelyi, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, a ară­tat că, paralel cu rapida sa dezvol­tare industrială, în Tg. Mureş au fost întreprinse numeroase lucrări gospodăreşti-edilitare. „In ultimii ani au apărut cartiere noi care au înfrumuseţat şi modernizat oraşul, oferind oamenilor muncii condiţii de locuit confortabile. Celor 2 800 de apartamente construite la Tg. Mureş în ultimii 4 ani li se adaugă anul acesta alte peste 1 000, fără să mai amintim de miile de locuinţe construite în alte localităţi din re­giune. De asemenea, s-au efectuat importante lucrări de modernizare a străzilor, de extindere a reţelei de apă şi canalizare. Cu sprijinul cetă­ţenilor au fost lărgite zonele verzi, s-au creat noi parcuri şi locuri de odihnă, oraşul nostru a devenit un adevărat oraş al florilor“. „Oamenii muncii din ţara noastră sunt mîndri de realizările obţinute sub conducerea partidului, a spus prof. univ. dr. Gh. Puşcaş, prorector al I.M.F. Tg. Mureş. Orînduirea noastră socialistă a deschis larg porţile culturii pentru toţi cei ce muncesc, în anii puterii populare oraşul Tg. Mureş a devenit un cen­tru universitar cu trei instituţii de învăţămînt superior. Numai Institu­tul medico-farmaceutic a pregătit de la înfiinţarea sa peste 2 000 de medici şi farmacişti. Mulţumită gri­, fii partidului şi guvernului, la Tg. Mureş a fost creată o bază de cer­cetări ştiinţifice a Academiei R. P. Române. Pentru toate marile înfăp­tuiri din regiune, din întreaga noastră patrie, ne vom da cu încre­dere votul candidaţilor F.D.P.“. Cu satisfacţie şi mîndrie patrio­tică au vorbit numeroşi participanţi la adunarea cetăţenească din Bacău despre adîncile transformări înnoi­toare care au întinerit regiunea, au schimbat fundamental structura ei economică. „Odinioară, această parte a ţării era una dintre cele mai vitregite de stăpînirea burghezo-moşierească — a spus inginera chimistă Constanţa Popovici, de la fabrica „Steaua ro­şie“. Azi, pe meleagurile regiunii s-au ridicat modernele combinate ale chimiei de la Oneşti, Borzeşti, Piatra Neamţ, Săvineşti, Fabrica de ţevi Roman, rafinăriile de la Oneşti şi Dărmăneşti, hidrocentralele de pe Bistriţa. In aceasta îşi găseşte ex­presie grija partidului pentru justa repartizare teritorială a forţelor de producţie, ridicarea potenţialului economic al fiecărei regiuni, valori­ficarea superioară a bogăţiilor ţării în interesul dezvoltării economiei naţionale şi al creşterii bunăstării poporului. Aceasta este o politică profund patriotică, sprijinită cu en­tuziasm de toţi cetăţenii ţării“. Muncitoarea Maria Ciubotaru de la întreprinderea „Proletarul“ a ară­tat că anul trecut au fost construite numeroase întreprinderi şi secţii noi, dotate cu tehnica modernă, ceea ce a creat posibilitatea ca valoarea producţiei industriale a regiunii să fie în 1964 de 8 ori mai mare faţă de anul 1938. Mai mulţi vorbitori, printre care medicul emerit Stelian Popa şi pro­fesorul Dumitru Zaharia s-au refe­rit în cuvîntul lor la însemnatele progrese realizate în ridicarea ni­velului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, în regiune au fost construite 11 800 apartamente la oraşe şi peste 15 000 case la sate, 1 200 săli de clasă, numeroase case de cultură, cămine culturale, maga­zine. „Sunt născută in anii de după eli­berarea ţării, a spus Maria Stan­­ciu, de la întreprinderea „Confec­ţia". La 7 martie voi vota pentru prima oară. Votînd candidaţii Fron­tului Democraţiei Populare, voi da votul pentru înfăptuirea celor mai îndrăzneţe năzuinţe ale generaţiei noastre, pentru viitorul nostru lu­minos, întreaga mea energie şi ca­pacitate de muncă le voi închina în­făptuirii­­politicii luminoase a parti­­dului nostru scump“. Participanţii la adunările cetă­ţeneşti, care au luat cuvîntul, vor­bind cu justificată mîndrie despre realizările din perioada care a trecut de la alegerile din 1961, au făcut tot­odată numeroase propuneri privind dezvoltarea economică şi culturală a regiunilor, activitatea sfaturilor populare, mai buna gospodărire a oraşelor şi satelor. Totodată, ei au exprimat hotărîrea cetăţenilor de a întări votul dat candidaţilor Fron­tului Democraţiei Populare prin muncă harnică pentru realizarea obiectivelor ultimului an al sesena­­tului­­ de a-i sprijini pe deputaţi. In încheierea adunărilor, primiţi cu multă căldură de participanţi, au luat cuvîntul tovarăşii Emil Bod­năraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu. Subliniind că marile realizări do­­bîndite în desăvîrşirea construcţiei socialiste bucură inima poporului, constituie un imbold spre noi succe­se şi-i întăresc încrederea în capa­citatea sa de a da viaţă sarcinilor trasate de partid pentru înflorirea patriei socialiste, vorbitorii au ară­tat că avîntul politic şi în muncă cu care poporul întîmpină ale­gerile este o mărturie a înaltei sale conştiinţe cetăţeneşti, a patrio­tismului fierbinte care acţionează ca un puternic factor de consolidare şi dezvoltare a regimului nostru. Vorbitorii au făcut bilanţul succe­selor istorice obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în desăvîrşirea construcţiei socia­liste, al realizărilor din toate dome­niile activităţii economice şi social­­culturale în anii care au trecut de la alegerile precedente. In cuvîntările rostite s-a scos în evidenţă faptul că încă din primii ani ai puterii populare, partidul nostru, călăuzin­­du-se după învăţătura marxist-le­­ninistă, aplicînd-o creator la condi­ţiile ţării noastre, a stabilit că in­dustrializarea socialistă este temelia dezvoltării rapide şi multilaterale a întregii economii şi ridicării nive­lului de trai al maselor. Roadele acestei politici se reflectă din­ plin în tabloul pe care-l înfăţişează azi Romînia socialistă, ţară cu o eco­nomie şi cultură înfloritoare, puse în slujba creşterii bunăstării po­porului. Vorbitorii au prezentat transformările înnoitoare pe care le cunosc regiunile Iaşi, Mureş-Auto­­nomă Maghiară şi Bacău, a căror e­­conomie pulsează viguros, în ritmul viu al economiei socialiste a întregii ţări. Au fost trecute pe larg în re­vistă succesele obţinute în dezvol­tarea multilaterală a agriculturii so­cialiste, subliniindu-se grija perma­nentă a partidului şi statului pen­tru mecanizarea şi chimizarea agri­culturii, pentru întărirea bazei teh­­nico-materiale a producţiei agricole. Vorbitorii s-au referit pe larg la continuitatea măsurilor adoptate de partid şi guvern pentru ridicarea nivelului de trai al maselor, măsuri care se răsfrîng nemijlocit în viaţa fiecărei familii, reflectînd obiectivul fundamental al politicii partidului: făurirea unei vieţi îmbelşugate şi fe­ricite a poporului. Succesele obţinute, rezultat al muncii harnice a întregului popor, al avîntului cu care înfăptuieşte po­litica partidului, constituie un izvor de legitimă mîndrie patriotică, de satisfacţie şi încredere în viitorul patriei noastre socialiste. Scoţînd în evidenţă rezultatele dobîndite în traducerea în viaţă a sarcinilor sta­bilite de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român, vor­bitorii au subliniat că noul plan cincinal aflat în curs de elaborare va crea condiţii pentru a face noi paşi înainte spre a ridica patria noastră pe culmi şi mai înalte ale civilizaţiei şi progresului. Referindu-se la politica externă a partidului şi statului nostru, vor­bitorii au arătat că întregul po­por îşi manifestă deplina adeziune şi ataşamentul profund faţă de a­­ceastă politică, corespunzătoare in­tereselor fundamentale ale patriei noastre, intereselor cauzei socialis­mului şi păcii. Partidul Muncitoresc Român acţionează cu perseverenţă neabătută pentru întărirea relaţiilor de colaborare dintre ţările socialis­te, pentru unitatea mişcării comu­niste internaţionale pe baza princi­piilor marxism-leninismului şi in­ternaţionalismului socialist, a res­pectării independenţei şi suverani­tăţii, egalităţii în drepturi şi avanta­jului reciproc. Aplicarea lor consec­ventă reprezintă o obligaţie de cea mai mare însemnătate nu numai na­­ţională, ci şi internaţională, ţinînd seama că aceasta constituie un fac­tor important de sporire a influenţei şi puterii de atracţie a socialismului în lume. In conformitate cu poziţia sa, exprimată în Declaraţia din a­­prilie 1964, Partidul Muncitoresc Ro­mân militează în continuare pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, văzînd în această unitate chezăşia unor noi succese în lupta pentru li­bertate, democraţie, pace şi progres. Consacrîndu-şi toate forţele mun­cii paşnice, creatoare pentru con­struirea noii orînduiri sociale, po­porul nostru este profund interesat în apărarea păcii. Exprimînd voinţa întregului popor, R.P. Romînă mili­tează alături de ţările socialiste şi alte state iubitoare de pace pentru destinderea încordării internaţio­nale, zădărnicirea acţiunilor cercu­rilor agresive imperialiste, dezvol­tarea colaborării internaţionale pe baza principiilor coexistenţei paş­nice între state cu sisteme sociale diferite, pentru triumful cauzei păcii. Adunările au prilejuit o puternică manifestare a unităţii clasei mun­citoare, ţărănimii şi intelectua­lităţii în jurul Partidului Muncito­resc Romín, al Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a hotă­­rîrii lor de a exprima, prin votul dat candidaţilor F.D.P., dragostea şi ataşamentul faţă de conducătorul lor încercat — Partidul Muncitoresc Romín, de a obține sub conducerea sa noi victorii în desăvîrșirea con­strucției socialiste. • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO © MEMENTO Carmen : Tea­trul de operă şi balet (16.48.20), ora 19,30 ; Prinţesa cir­cului : Teatrul de TaHTPifl stat de operetă I­­A9 Sili (14­80.11), ora 19,30 ; Insir­te mărgărite : Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia (14.71.71), ora 19,30 ; în­tîlnire cu îngerul (premieră) : Teatrul national „I. L. Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19,30 ; Casa inimilor sfă­­rîmate : Teatrul de comedie (16.64.60), ora 20 ; Opera de trei parale : Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala din b-dul Schitu-Măgureanu nr. 1 (14.60.60), ora 19,30 ; Fii cuminte, Cris­tofor : Teatrul „Lucia Sturdza Bu­landra“, sala Studio (12.74.50), ora 19,30 ; Luna dezmoşteniţilor : Teatrul „C. I. Nottara", sala Magheru (tel. 15.93.02), ora 19,30 ; 3. 3. 3 . Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio­ (15.93.02), ora 20 ; Harap alb : Teatrul „Ion Creangă“ (12.85.56), ora 16 ; Spectacol de pantomimă şi dans : Teatrul evre­iesc de stat (21.36.71), ora 20 ; Băiatul şi vîntul : Teatrul „Ţăndărică“, sala din str. Academiei nr. 18 (15.87.37), ora 16 ; Katia şi crocodilul : Teatrul „Ţăn­dărică“, sala din calea Victoriei nr. 50, ora 13 ; Revista dragostei: Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Aventurile unei umbrele : Teatrul „C. Tănase“, sala din calea Victoriei 174 (15.04.18), ora 20 ; O carte despre frumuseţe : Ansamblul artistic al C.C.S. (13.13.00), ora 20 ; „Vitosa" (spectacol prezentat de circul din R.P Bulgaria) , Circul de stat (11.01.20), ora 20; Regina cîntece­lor : Patria (tel. 11.86.25), orele 8 — 10,45 — 13,30 — 16 — 18,45 — 21,30 ; București (15.6154), V^IS^L^A orele 9 - 11,30 - 14 — 16,30 — 19 — 21.30 ; Modern (23.71.01), orele 9 — 11.30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30 ; Mof­turi 1990 : Republica (11.03.72), orele 9.30 — 11,45 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Capitol (16.29.17), orele 9 — 11.30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,15 ; Ex­celsior (18.10.88), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Patru fete într-o curte : Luceafărul (15.87.67), orele 10 — 12 — 14,15 —­ 16,30 — 18,45 — 21 ; Festival (15.63.84), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 ; D-ale carnavalului: Carpaţi (13.92.72), orele 10 — 12 — 14 — 16 ; Nevasta nr. 13 : Feroviar (16.22.73), orele 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30 ; Melodia (tel. 12.06.88), orele 9,30 — 12 — 15,15 — 18 — 21 ; Flamura (23.07.40), orele 10 — 12.30 — 15 — 17,30 — 20 ; Viață uşoară: Central (14.12.24), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Cosmos (25.19.15), orele 16 — 18 — 20 ; Veselie la Acapulco : Union (13.49.04), orele 13.45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Cronică cubană : Lumina (16.23.35), orele : 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30 ; Pro­gram pentru copii, ora 10 și Titanic vals, orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Doina (16.35.33) ; Titanic vals: Lira (15.66.66), orele 15,30 — 18 — 20,30; Pacea (16.29.02), orele 15,45 — 18 — 20.15 ; Miniaturi în tehnică — Ochii oraşului meu — Şcoala de la Meri — Peste dealuri şi coline — Sport nr. 1/1965 ; Timpuri noi (15.61.10) de la 10—15 în continuare, apoi la orele 17 — 19 — 21 ; O stea cade din cer : Giuleşti (17.55.46), orele 10 — 12,30 — 15 — 17,30 — 20 ; Bucegi (17.05.47), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Arta (21.31.86), orele 9,30 — 11.45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Un enoriaş ciudat : Victoria (16.28.79), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20.30 ; înfrăţirea între popoare (tel. 17.31.64), orele 10,30 — 15,30 — 17,45 — 20 ; O poveste neinventată : Cultural (16.25.39), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Ah, Eva ! : Dacia (16.26.10), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Cu mîinile pe oraş : Buzeşti (15.62.79), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Drum peri­culos : Crîngaşi (17.38.81), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Micul pescar : Griviţa (17.08.58), orele 9,45 — 12 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Cei trei muschetari (ambele serii) : Unirea (17.10.21), orele 11 — 16 — 19,30 ; Sărutul : Tomis (tel. 21.49.46), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 13,15 — 20,30 ; Moşilor (12.52.93), orele 15,15 — 17,45 — 20,15 ; Cel mai mare spectacol : Flacăra (21.35.40), orele 10 — 14,30 — 17,30 — 20,30 ; Vremea pă­­gînilor : Vitan (21.39.82), orele 15 — 17 — 19 — 21 ; Cotroceni (13.62.56), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Tovarăşii : Mioriţa (14.27.14), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18,15 — 20,45 ; Floreas­ca (12.28.30), orele 14,15 — 17,30 — 20.30 ; La patru paşi de infinit : Mun­ca (21.50.97), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; Cartouche : Popular (25.15.17), orele 10,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Cine-i cri­minalul ? : Aurora (25.04.66), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Un nou Ghilgameș : Viitorul (11.48.03), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Diavolul desertului : Colentina (25.07.09), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Cîntînd în ploai­e : Volga (11.91.26), orele : 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Paula captivă : Rahova (23.91.00), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Moscova-Genova : Pro­gresul (23.94.10), orele 15,30 — 18 — 20,15; Soţie pentru un australian: Drumul Sării (14.10.37), orele 15 — 17,30 — 20 . Şapte ani de căsnicie : Ferentari (23.17.50), orele 15 — 17,30 — 20. PROGRAMUL I : 7,15 : Muzică uşoa­ră ; 7,30 : Sfatul medicului ; 7,45 : Bolerouri ; 8,08 : Fragmente simfo­nice ; 8,40 : Coruri din opere ; 9 : Me­lodii populare ; 9,25 : Solişti de muzi­că uşoară ; 10,03 : Ansambluri artis­tice şcolare ; 10,20 : Muzică populară ; 10,50 : Muzică simfonică ; 11,02 : For­maţii de muzică uşoară ; 11,30 : Radio Prichindel ; 11,45 : Cîntece ; 12,03 : Piese de estradă ; 12,30 : Muzică popu­lară ; 12,52 : Muzică simfonică ; 13,25 : Arii din operete ; 13,40 : Muzică de cameră ; 14,10 : Muzică uşoară ; 15 : Pagini de mare popularitate din o­­pere ; 15,30 : Melodii populare ; 16,15 : Din cintecele satului nou ; 16,30 : Ra­­dioracheta pionierilor ; 17: Muzică uşoară ; 17,15 : Dialog cu ascultătorii ; 17,25 : Din viaţa muzicală a oraşului Braşov; 18 : Universitatea tehnică radio ; 18,15 : Melodii din filme ; 18,30: Program muzical cerut de ascultători ; 19 : Limba noastră ; 19,10 : Varietăţi muzicale ; 19,45 : La microfon Dalida; 20 : Radiogazeta de seară ; 20 30 : In­vitaţie la dans ; 21,15 : Ediţie radio­fonică Tudor Arghezi (V) ; 21,35 : Mu­zică de dans ; 22,20 : Arii din opere ; 22,40 : Muzică de dans. PROGRAMUL II : 7,30 : Buletin de ştiri; 7,35 : Mici piese instrumentale ; 7,45 : Tarafuri ale cooperativelor agri­cole de producţie ; 8 : Uverturi la opere ; 8,35 : Potpuriuri de estradă ; 9,03 : Suită de balet ; 9,30 : Vorbeşte Moscova ; 10 : Arii din operete ; 10,47: Cîntece de dragoste ; 11,03 : Concert simfonic ; 11,30 : Pe teme industriale ; 11,55 : Cîntece populare ; 12,15 : Val­suri ; 12,30 : Muzică din opere ; 13,03 : Muzică uşoară ; 13,45 : Muzică popu­lară ; 14 : Concert de prînz ; 14,35 : Selecţiuni din operete ; 15,05 : Melodii populare ; 15,30 : Simfonietta de Mir­cea Basarab ; 16 : Duete de muzică uşoară ; 16,20 : Actualitatea electora­lă ; 16,30 : Fragmente din opere ; 17,15: Romanţe şi serenade ; 17,30 : Sfatul medicului ; 18 : Cîntăreţi ai satului ; 18,15 : „Cîntare partidului“ ; 18,30 : Muzică uşoară ; 18,05 : Poem coregra­fic ; 19,30 : Pe teme agrare ; 19,55 : Muzică populară ; 20,30 : Noapte bună, copii ; 20,40 : Muzică din operete; 21,20 : Muzică uşoară ; 22 : Muzică de dans ; 22,45 : Recital de operă ; 23 : Muzică simfonică ; 23,43 : Muzică uşoară. PROGRAMUL III : 18 : Buletin de ştiri ; 18,05 : „Festival Salzburg-1934“ ; 18,59 : Orchestre de estradă ; 19,19 : Opera „Porgy şi Bess“ ; 21,45—22,00: Muzică simfonică; 18,30 : Universi­tatea tehnică la televiziune — Cu­­men Fenol, de Emilian Corbu, in­­giner-şef la Com­binatul de cauciuc sintetic Oneşti ; 19: Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Pentru copii „Povestiri din Rubovna“ (II) — Bagheta magică ; 19,30 : Şah ; 19,45 : Strada Pajurei nr. 15 (reportaj filmat); 20 : Teatru în studio — Examene, exa­mene, comedie de Simion Macovei ; 21,30 : De la o melodie la alta (film muzical) . In încheiere : Buletin de știri. Buletin meteorologic. RADIO IS Brigada de cazangii condusă de Ion Constantin, de la uzina „Gri­­viţa Roşie“ din Capitală, a primit recent pentru rezultatele obţi­nute, diploma de brigadă fruntaşă în întrecerea socialistă pe anul 1964, în clişeu . Ion Constantin şi muncitorul Ion Dumitrescu ur­mărind după schiţă efectuarea unor lucrări la cazanele de aburi Foto : MIHAI POPESCU INFORMAŢII Numirea ambasadorului RP.R. în Laos Prin decret al Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarăşul Ion Moangă, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Popu­lare Române în Republica Democra­tă Vietnam, a fost numit şi în cali­tate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române în Laos, cu reşedinţa la Hanoi. (Ager­­pres). Ataşatul militar al R. D. Germane în R. P. Romînă, lt. Col. Walter Zander, a oferit luni un cocteil cu prilejul celei de-a 9-a aniversări a Armatei Populare Naţionale a R. D. Germane. Au participat general de armata Floca Arhip şi general-ma­­ior Ionel Vasile, adjuncţi ai mini­­strului forţelor armate şi reprezen­tanţi ai conducerii Ministerului Afa­­cerilor Externe, generali şi ofiţeri superiori. Au luat parte şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic. Luni după-amiază, ambasadorul Italiei în R. P. Romînă, Niccolo Moscato a oferit, în saloanele am­basadei, un cocteil cu prilejul expo­ziţiilor de carte şi de gravură ita­liană deschise de curînd în Bucu­reşti. Au luat parte Pompiliu Maco­­vei, adjunct al ministrului afacerilor externe şi Virgil Florea, vicepreşe­dinte al Comitetului de stat pentru cultură şi artă, oameni de cultură şi artă. La cinematograful „Republica“ din Capitală, a avut loc luni seara pre­miera noului film românesc, „Mofturi 1900“, realizat de regizorul Jean Geor­­gescu, după un scenariu propriu inspi­rat de schiţele lui I. L. Caragiale. ★ Academia R.P. Romíné anunţă că a încetat din viaţă cunoscutul biolog francez Rene Jeannel, profesor la Mu­zeul de istorie naturală din Paris, membru de onoare al Academiei R. P. Române. R. Jeannel este autorul unor mari lucrări monografice asupra in­sectelor coleoptere din mediul subte­ran, precum şi al unor lucrări de sin­teză privind biospeologia, geneza for­melor terestre, ecologia, zoogeografia şi a fost unul din propagatorii ideilor lui Emil Racoviţă, pe care îl recunoş­tea ca pe profesorul şi îndrumătorul său. El l-a sprijinit pe omul de ştiin­ţă român la înfiinţarea Asociaţiei in­ternaţionale „Biospeologica“, iar din 1920 a ocupat timp de şase ani func­ţia de subdirector al primului Insti­tut de speologie din lume, înfiinţat de Racoviţă la Cluj şi a predat cursul de biologie la Universitatea din acest oraş. 41 Luni seara, în sala Ateneului R. P. Româno, a avut loc prezentarea inte­grală în concert a operei „Aurul Ri­nului“ de Richard Wagner. Şi-au dat concursul orchestra cinematografiei condusă de dirijorul Constantin Bu­­geanu şi soliştii Karl Friedrich Holzke de la Opera de stat din Dresda, Elisa­­beta Neculce-Carţiş, Virginia Gudzi­­chevici, Martha Kessler, Valeria Ră­­dulescu, Mil­a Nistor, Ileana Irod, Ni­colaie Florei, Valentin Loghin, Marius Rintzler, Vasile Micu, Ioan Hvorov şi George Mircea. Maşina de format ghivece nutritive este un nou produs modernizat al Fabricii de ventilatoare din Bucu­reşti. în aceste ghivece se plantează răsasturi de, zarzavat şi alte plante timpurii. Maşina este formată dintr un buncar cu agitator alimentat manual cu pătrîînt special de graniţă, o presă care dă forma ghivecelor şi un trans­portor pentru evacuarea lor. Produc­tivitatea maşinii este de cca 2 500 bucăţi ghivece nutritive pe oră. Adiministraţia Asigurărilor de Stat anunţă , la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 28 februarie 1965, au ieșit următoarele opt combinații de litere : 1) U.N.J. ; 2) J.X.H. ; 3) N.J.T. ; 4) L.L.O.; 5) F.J.P.; 6) K.B.G.; 7) M.D.B.; 8) P.N.C. * ★ ■* 4: CUM VA FI VREMEA ? __ Pentru zilele de 3, 4 şi 5 martie se anunţă urmă­torul timp proba­bil : Vreme în în­călzire. Cer vari- •­ci­abil, mai mult a­coperit. Precipi­taţii sub formă de ninsoare, lapovi­­ţă şi ploaie, în toate regiunile ţării. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între minus 8 şi plus 2 gra­de iar cele, maxime între minus 2 şi plus 8 grade. nr. 6336— 2 uf—IS65 **» paff, a 3-a „Rominia liberă* SPORT Echipa de rugbi a Australiei va juca două meciuri la Bucureşti MELBOURNE­­ (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia Reuter, Uniunea australiană de rugbi a ac­ceptat propunerea federaţiei româ­ne de specialitate ca echipa Austra­liei să susţină în cursul anului 1966 două meciuri la Bucureşti. Aceste jocuri sunt legate de turneul pe care urmează să-l întreprindă anul viitor în Europa echipa Australiei, ca in­vitată a Federaţiei engleze de rugbi şi a „International rugbi Board“. In luna martie va sosi la Londra, Charles Blunt, secretarul Federa­ţiei australiene de rugbi, care va pune la punct toate amănuntele în legătură cu viitorul turneu al rug­­biştilor echipei Australiei în cîteva ţări europene, printre care şi R.P. Romînă. Din săli şi de pe stadioane Dubla întîlnire internaţională de hochei pe gheaţă dintre echipele de tineret ale R. P. Române şi R. P. Po­lone s-a încheiat cu victoria oaspeţi­lor la scorurile de 4—3 şi 5—3. Despre aceste confruntări VASILE MILITA­­RU, secretarul general al federaţiei de hochei, ne-a declarat următoarele: — Echipa Poloniei, care de trei ani se pregăteşte in această formaţie, a susţinut in acest sezon aproape 20 de întîlniri internaţionale. Experienţa a­­cumulată în aceste confruntări, roda­jul in compania unor adversari puter­nici din diferite ţări, le-au permis partenerilor noştri să se prezinte bine pregătiţi, sub toate aspectele, la me­ciurile de sîmbătă şi duminică. In schimb echipa noastră de tineret nu a susţinut decit un singur joc cu Slovan Bratislava, şi nici nu a beneficiat de o perioadă mai îndelungată de pregă­tiri. Chiar în aceste condiţii însă jucă­torii noştri au făcut faţă cu destul succes adversarului, ceea ce constituie un lucru bun pentru început. Dar nu­mai pentru început. In perioada ce urmează vor trebui intensificate pre­gătirile. Duminică seara s-a reîntors în Ca­pitală venind din Elveţia — campioa­na noastră la handbal masculin, Di­namo Bucureşti — unde a întîlnit în meciul tur al semifinalei C.C.E. pe Grasshoppers (pe care a învins-o cu scorul de 19-11 (10-5). La sosire antrenorul emerit VLASE OPREA, ne-a spus : — Deși am cîștigat la scor (datorită jocului bun practicat de echipă) me­ciul a fost foarte greu, Grasshoppers fiind o echipă valoroasă care în partida de simbătă a abordat un joc foarte tare, aş putea spune chiar dur. In faţa acestei situaţii noi am acţio­nat calm, jucătorii aplicînd cu stricte­ţe sarcinile tactice, aruncînd la poar­tă numai din poziţii favorabile. În­treaga echipă a avut o comportare bună, s-au detaşat insă: Ivănescu (au­tor a opt goluri), Redl, Hnat şi Mo­ Pe terenul Constructorul din Capi­tală s-au desfăşurat duminică primele jocuri din cadrul „Cupei 6 Martie“, competiţie rezervată echipelor noa­stre fruntaşe de rugbi. Cu această ocazie au evoluat 8 echipe. Despre primele jocuri ale acestei competiţii maestrul emerit al sportu­lui ALEXANDRU PENCIU, căpitanul echipei Steaua, — ne-a declarat: — Cupa 6 Martie devenită tradi­ţională, este foarte bine venită. In fiecare an, înaintea începerii campio­natului, echipele fruntaşe de rugbi au­ posibilitatea să-şi verifice, în condiţii de joc, stadiul de pregătire. Şi o dată cu aceasta, retuşurile necesare. In ve­derea acestei competiţii şi în special pentru jocurile de campionat noi ne-am pregătit cu multă atenţie şi do­rim să avem o comportare cit mai bună. Dintre echipele care au parti­cipat la jocuri cel mai bine pregătite s-au arătat a fi : Griviţa Roşie, Constructorul şi ...„noi“. Comportare­a echipei Dinamo (a pierdut cu 6-0 la Constructorul) mă surprinde. ★ In ultima etapă a campionatului re­publican de volei, echipele masculine Rapid şi Dinamo, care s-au întîlnit în sala Floreasca, au oferit un joc deo­sebit de spectaculos, demonstrînd, încă o dată, cît de frumos este acest sport atunci cînd este jucat bine. Tradiţia a fost respectată şi de astă dată, victoria revenind rapidişti­­lor cu scorul de 3-2. La sfîrşitul me­ciului maestrul emerit al sportului HORAŢIU NICOLAU, căpitanul echi­pei Rapid, ne-a declarat : — Eu şi colegii mei sintem­ bucuroşi că am cîştigat. Poate am fi reuşit a­­cest lucru mai uşor dacă am fi insistat mai mult în setul al treilea. Dinamo ne-a dat o replică dîrză, în special în ultimele trei seturi în care tinerii in­troduşi în echipă au dat deplină sa­tisfacţie. La noi, Drăgan a avut o com­portare excepţională, mai ales in apă­rare. Cuvinte de laudă am şi pentru restul colegilor mei de echipă cu care mă pregătesc pentru confruntările din „Cupa campionilor europeni“, compe­tiție care va trebui să reafirme va­loarea echipei noastre. ★ ŞTIRI • Luni dimineaţa au părăsit Ca­pitala, plecînd la Cairo, jucătorii de tenis de cimp Ion,Tiriac şi Ilie Tă­­nase, invitaţi să participe la campio­­natele internaţionale de tenis ale Republicii Arabe Unite. Intre 5—7 martie se va desfăşura Cupa naţiu­nilor pe echipe (sportivii noştri vor întîlni echipa Australiei), iar de la 8 la 15 martie probele individuale la care vor lua parte jucători din 17 ţări. • In cel de al doilea meci al turneului pe care îl întreprinde în Izrael echipa de fotbal Rapid Bucu­reşti a jucat luni la Haifa cu selec­ţionata oraşului. Meciul s-a termi­­minat cu scorul de 2—0 (1—0) în favoarea fotbaliştilor români. • Fostul campion mondial de şah Mihail Botvinnik a cîştigat turneul internaţional de şah de la Nordwijk (Olanda), totalizînd 6 puncte din 7 posibile. Pe locurile următoare s-au clasat Trifunovici (Iugoslavia) — 4,5 puncte ; Flohr (U.R.S.S.) — 4 punc­te ; Larsen (Danemarca), Vanden­­berg (Olanda) — 3,5 puncte. • La Leningrad a început concursul internaţional de schi fond al sporti­vilor militari din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Mon­golă, R.P. Polonă, R.P. Română şi U.R.S.S. Proba de biatlon, desfăşura­tă pe o temperatură de minus 20 gra­de, a fost cîştigată de Nikolai Paza­­nov (U.R.S.S.) — lh 22' 10” (19). Cam­pionul olimpic şi mondial Vladimir Melanin a ocupat locul 3 cu timpul de 1­h 25’37" (17), iar concurentul român Gheorghe Vilmoş, locul 5 — lh 30'51” (16). Ștafeta 4 x 10 km a dat următorul clasament : 1. U.R.S.S. (Krasavin, Bu­­rîlov, Vaganov, Akentiev) 2h 21'56” ; 2. R.P. Polonă 2h 28T2” ; 3 R.S. Ce­hoslovacă 2h 29' 47” ; 4. R.P. Romînă 2h 33' 07”. Cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice pentru agricultură De la începutul anului şi pînă în prezent, combinatele de îngrăşămin­te chimice de la Făgăraş, Victoria, Piatra Neamţ, Uzina de superfos­­faţi şi acid sulfuric de la Năvodari şi Uzina de îngrăşăminte din Valea Călugărească au trimis unităţilor a­­gricole peste 174 000 de tone de în­grăşăminte fosfatice şi cu azot, cu circa 28 000 de tone mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, au mai fost livrate agri­culturii peste 4 500 de­ tone de sub­stanţe insectofungicide. Anul acesta, în industria chimică vor intra în funcţiune noi capacităţi la Craiova, Turnu Măgurele, Tg. Mureş, ceea ce va face ca produc­ţia de îngrăşăminte chimice să crească faţă de anul trecut cu 56 la sută, din care a îngrăşămintelor cu azot cu circa 90 la sută. Aceasta va permite să se livreze agriculturii cantități sporite de îngrășăminte chimice, cea mai mare parte în sta­re granulată. Lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 28 FEBRUARIE 1965 5 H'f ut­O Seria oblig. ciştigăt. N-rul oblig. 1 cîştigăt. Valoarea cîştigurilor Parţială 1 10.850 28 100.000 1 07.542 20 75.000 1 30.482 01 50.000 1 19.475 10 25.000 1 31.853 39 10.000 1 01.633 42 5 000 1 23.951 23 5 000 1 28.565 41 5.000 1 34.705 05 5.000 1 38.078 20 5.000 1 42.001 30 5 000 1 45.494 44 5.000 Terminație reriel 60 266 03 2.000 60 407 08 2.000 60 473 32 2.000 60 386 46 1.000 60 946 17­­­ono 600 10 24 800 600 69 27 800 600 98 04 800 2.112 TOTAL 2.215 oor

Next