România Liberă, iunie 1965 (Anul 23, nr. 6415-6440)

1965-06-10 / nr. 6423

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNA Anul XXIII nr. 6423 6 pagini 30 bani Joi 10 iunie 1965 ASTĂZI PROIECT. MNIMNE FAPTĂ! Consumul global de energie va creşte de la 2 100 kg combustibil conven­ţional pe locuitor în 1965 la circa 2 745 kg în 1970 şi circa 3 550 kg în 1975, iar producţia de energie electrică va creşte de la 925 kWh pe locuitor în 1965, la circa 1 700 kWh în 1970 şi aproximativ 2 850 kWhînl975 Cum se pregăteşte „recepţia finală“ Proiectul de Directive orien­tează pe cei care lucrează în di­feritele ramuri ale economiei na­ţionale în privinţa sarcinilor de bază ale planului, în privinţa creşterii principalilor indicatori şi a ritmului mediu anual în viitorii 5 ani. Astfel, se prevede ca industria siderurgică să pro­ducă în 1970 circa 4,1 milioane tone de fontă, 6,3 milioane tone de oţel, 4,4 milioane tone de la­minate, 800 mii tone de ţevi. Contribuţia principală o va a­­duce Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Galaţi, ale cărui sectoare de bază vor intra în funcţiune în cursul anilor 1966—1968. Pentru reali­zarea acestui mare obiectiv, se vor mobiliza importante mijloa­ce financiare şi materiale, in­vestiţiile alocate reprezentînd circa 70 la sută din volumul to­tal destinat siderurgiei. O atenţie deosebită se va acorda îmbună­tăţirii continue a calităţii oţelu­lui şi se vor lua măsuri pentru prelucrarea acestuia în instala­ţiile de la Hunedoara, Reşiţa şi Galaţi. Din experienţa de pînă acum, a rezultat că punerea în func­ţiune a unor unităţi noi şi crea­rea celor mai bune condiţii pen­tru exploatare, sunt legate de eforturile şi de colaborarea strînsă, pe tot parcursul lucră­rilor, dintre pro­iectant, beneficiar şi constructor. Ia­tă de ce, în rîn­­durile care ur­mează, voi arăta ceea ce ne propu­nem să facem noi ca proiectanţi şi totodată ceea ce ar trebui să preocupe pe beneficiar şi pe constructor în această direcţie. In primul rînd, vom asigura la termenele prevăzute în grafice sau înainte de acestea toată do­cumentaţia necesară şantierelor. De exemplu, proiectele de exe­cuţie pentru laminorul de tablă groasă de la Combinatul side­rurgic din Galaţi vor fi predate astfel încît constructorul să-şi poată îndeplini angajamentul de realizare a planului de investiţii pe 1965 pînă la data de 10 de­cembrie. Sîntem hotărîţi să de­punem eforturi sporite, pentru ca proiectele elaborate de noi să exprime un înalt grad de tehni­citate şi o înaltă eficienţă eco­nomică. Vom ur­mări ca cele mai noi cuceriri în domeniul mecani­zării şi automati­zării utilajelor şi a proceselor teh­nologice să fie introduse în proiecte, pentru a asigura creşterea productivităţii mucii şi ridicarea calităţii pro­duselor. Vom trece treptat la o proiectare simplificată, reducînd volumul detalierilor şi economi­sind forţele de bază, care vor putea astfel să facă studiile şi proiectele de ansamblu necesare. In ceea ce priveşte detalierea, ea urmează să fie făcută pe şan­tiere, în funcţie de sculele şi de oamenii pe care acestea îi au la dispoziţie, sau în uzine, avînd în vedere că volumul de construc­ţii de utilaje va creşte datorită reducerii importului. Este deci necesar ca şantierele şi uzinele să se organizeze de pe acum în acest scop. O atenţie deosebită va trebui acordată avizării proiectelor de către forurile indicate. Este ştiut că o bună parte din documenta­ţii se elaborează într-un anumit ciclu şi de aceea nu este reco­mandabil ca eforturile făcute să fie pierdute datorită lipsei de operativitate a diverselor organe. PROPUNEM CA IN LOCUL UNOR AVIZĂRI PE RAMURI, SA SE FACĂ O SINGURĂ A­­VIZARE, CENTRALIZATĂ, DE CĂTRE C.S.P. Astăzi se cer multe avize şi ciclul se reia pen­tru fiecare din ele, lucru ce se poate evita, avizele nefiind con­diţionate unele de altele. Neexis­­tînd un paralelism, ci o succe­siune a avizărilor, soluţiile se definitivează greu şi ciclurile pentru elaborarea fazelor urmă­toare sunt influenţate direct şi negativ. O ultimă măsură, luată în ca­drul institutului, va fi organiza­rea prezentării pe şantiere a pro­iectelor complexe şi asigurarea asistenţei tehnice cu cadre de înaltă calificare în timpul exe­cuţiei lucrărilor, al rodajului şi al punerii în funcţiune a insta­laţiilor. Cu această ocazie se vor observa şi corecta eventualele deficienţe în proiectare şi se va urmări modul în care se reali- IContinuare în pag. 5-a) Ing. P. Wechsler directorul Institutului pentru proiectări de laminoare O strînsă colaborare între proiectant, constructor și beneficiar Un obiectiv de seamă al planului cincinal Ogoare mi fertile, recolte mi mari Şi noi ţăranii cooperatori din co­muna Lenauheim, regiunea Banat, am citit cu un deosebit interes proiectul de Directive ale Congresu­lui al IV-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970. Prevederile în­scrise în acest document preţios constituie şi pentru noi un amplu program de acţiune. Faptul că pro­ducţia globală agricolă urmează să crească pînă în 1970 cu circa 20 la sută — din care la grîu cu 17 la sută şi la porumb cu 26 la sută — ne impune şi nouă îmbunătăţirea mun­cii în sectoarele productive ale agri­culturii, însuşirea în şi mai mare măsură a cuceririlor ştiinţei agro­tehnice, aplicarea ei creatoare la condiţiile concrete din fiecare uni­tate. Sarcinile obşteşti pe care le am îmi dau posibilitatea să afirm că, în general, agricultura regiunii Banat — ca de altfel din toată ţara — se dezvoltă într-un ritm rapid, mai ales după terminarea procesului de cooperativizare. Avem azi în regiune 378 de cooperative agricole de pro­ducţie şi 97 de gospodării de stat, pămîntul fiind lucrat cu peste 6 000 de tractoare, grînele fiind strînse cu circa 4 000 de com­bine, numeroase alte maşini şi uti­laje uşurînd con­siderabil munca oamenilor şi de­­terminînd în ace­laşi timp o mare productivitate în continuă creştere, recolte din ce în ce mai mari la hec­tar. In cooperativa noastră agricolă, de pildă, producţii de 2 500 kg de grîu, de 4 000 kg de porumb boabe sau de 30 000 kg de sfeclă de zahăr, în medie, la hectar, au devenit lu­cruri obişnuite, ele fiind pe măsura priceperii şi hărniciei oamenilor, a fertilităţii solului şi a bazei tehni­­co-materiale cu care am fost înzes­traţi. Şi Lenauheimul nu este o ex­cepţie. La Şandra, la Biled, la Re­­caş, la Cenad, în marea majoritate a cooperativelor agricole de producţie din Banat, se obţin azi astfel de rea­lizări. Unităţile agricole, mergînd pe calea dezvoltării multilaterale, înre­gistrează un proces de consolidare economică şi organizatorică continuu. Desigur, nu ne mulţumim numai cu ceea ce am înfăptuit. Unitatea noas­tră dispune de un fond de bază de peste 9 milioane lei. Noi însă inten­ţionăm să-l spo­rim la peste 10 milioane lei anul acesta, bineînţeles, luptînd să depăşim veniturile plani­ficate cu cel puţin 500 000 lei. Pe cele 506 hectare cultivate cu grîu, vrem să obţinem nu 2 500 kg la hectar — cit s-a prevăzut — ci cel puţin 2 600 kg ; de pe cele 600 ha semănate cu porumb, vom munci să culegem nu 4 500 kg de porumb boabe la hectar — cit s-a planifi­cat —, ci 4 800 kg. La sfecla de za­hăr vrem să întrecem recolta anu­lui trecut, cândi am cules peste 33 000 kg. Pentru aceasta, cooperatorii din Lenauheim, însufleţiţi de apropierea Congresului al IV-lea al P.M.R., des­făşoară larg întrecerea pentru în­treţinerea culturilor, lucrare care constituie o verigă importantă a pro­cesului agrotehnic. In prezent, toată suprafaţa de porumb a fost prăşită mecanic şi manual, pe rînd, execu­­tîndu-se în cele mai bune condiţiuni şi răritul. Sfecla de zahăr a fost şi ea prăşită şi rărită astfel că cultura se prezintă deosebit de frumoasă, promiţînd recolte bune. In legătură cu proiectul de Di­rective, cu îndeplinirea obiective­lor pe care le pune în faţa oa­menilor muncii din agricultură, doresc să ridic şi cîteva proble­me care mi se par că trebuie puse în discuţie. Este vorba, în primul rînd, de soiurile de grîu. Noi am fost, într-adevăr, ajutaţi în ultimii ani cu sămînţă din soiurile cele mai valoroase, cele mai productive. Am organizat ţi loturi semincere proprii. Totuşi, în unii ani, se observă o cobo­­rîre a curbei producţiei la unele soiuri de grîu, ceea ce înseamnă că biologic ele nu sunt aclimati­zate perfect la condiţiile noastre. Mă gîndesc dacă n-ar fi cazul ca la Staţiunea experimentală din Lovrin să se ia în studiu pe scară mai largă şi mai intens (Continuare in pag . 5-a) Viorel Uibaru Erou al Muncii Socialiste, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Lenauheim, regiunea Banat PE MARILE ŞANTIERE­­ ALE PATRIEI GALAŢI. — Lucrările de mon­taj la laminorul de tablă groasă — unul din cele mai importante obiective ale Combinatului side­rurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la Galaţi — au intrat într-o nouă etapă. Ea a fost marcată de aşezarea pe fundaţii a cadrelor de la carele de laminare. Avînd stabilite „cotele de ni­vel“, cum numesc montorii punc­tele faţă de care se instalează celelalte repere, s-a trecut la e­­xecutarea pe un front larg a lu­crărilor de montaj. Se lucrează în zonele trei (degrosisoare) şi cinci (finisoare), a mecanismelor, subansamblelor, reductoarelor şi altor instalaţii de la linia de la­minare. In zona cuptoarelor a­­dînci este pe terminate construc­ţia a două cuptoare cu celule, a cuptorului cu propulsie şi căilor cu role. Eforturile muncitorilor pentru grăbirea ritmului lucrărilor sunt înlesnite de punerea în funcţiune, în sectorul celor două case, a trei poduri rulante, din care unul de 160 tone capacitate de ridicare. BAIA MARE. — Pe şantierul noii fabrici de acid sulfuric a combinatului chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ — u­­nitate care va produce anual 200 000 tone acid sulfuric au fost montate pînă acum peste 80 la sută din utilaje. In acest fel lucrările de con­strucţii şi montaj sunt în avans cu circa trei săptămîni faţă de grafic. In aceeaşi regiune, la Comple­xul de industrializare a lemnului din Sighetul Marmaţiei a intrat în probe tehnologice, cu peste o lună înainte de termen, prima linie a fabricii de placaje, proiectată pentru o capacitate anuală de 12 000 mc de produse, IAŞI.­­ La noua filatură a fa­bricii „Ţesătura" lucrările de tur­nare a fundaţiei şi de montare a stîlpilor susţinători ai halei care va avea 24 000 mp au fost termi­nate în avans faţă de prevederi­le iniţiale. Noua filatură se con­struieşte după o metodă origina­lă, concepută cu sprijinul cadre­lor didactice ale Institutului po­litehnic din localitate. Ea va fi o clădire blindată, fără ferestre şi fără luminator. Soluţia acestui tip neobişnuit de hală este determi­nată de cerinţa asigurării unor condiţii bune pentru muncitori şi a unui microclimat constant, ne­cesar producerii firelor de calita­te superioară. Din aceiaşi cerinţă canalele din interiorul grinzilor vor fi folosite la condiţionarea aerului din hală, iar stîlpii ce sus­ţin construcția au în interiorul lor conducte de apă. ■A In paginile a 3-a şi a 4-a: Centrele şi preşedinţii comisiilor examenului de maturitate din sesiunea iunie 1965 NOUTĂŢILE ZILEI Vacanţa de vară a pionierilor şi şcolarilor Şi în acest an pionierii şi şcolarii ţării vor beneficia de bucuriile unei vacanţe plăcute şi instructive. Da­torită mijloacelor materiale puse la dispoziţie de guvernul ţării şi a mă­surilor luate de Ministerul învăţă­­mîntului în colaborare cu Uniunea Tineretului Muncitor, se vor orga­niza numeroase tabere şi colonii de odihnă. Taberele de odihnă vor fi de 3 ti­puri : centrale, regionale şi locale. Taberele de odihnă centrale şi re­gionale vor cuprinde un număr de 82 600 pionieri şi elevi. Un număr de 3 400 elevi vor vizita litoralul, pen­tru 10 000 alţi elevi din ţară se vor organiza excursii pentru vizitarea capitalei, iar 58 000 pionieri şi şco­lari vor face excursii interregionale. 1 500 elevi vor beneficia de taberele sportive în timp ce un număr de pionieri români vor fi cuprinşi în ta­berele internaţionale de la Sinaia şi Costineşti. Alţi pionieri din ţara noastră vor fi trimişi în taberele in­ternaţionale din unele ţări socialiste. Un mare număr de tabere se vor organiza pe plan local în şcolile ge­nerale de 8 ani de la oraşe şi sate care au condiţii corespunzătoare, iar în şcolile medii, pedagogice şi pro­fesionale se vor amenaja cluburi. In cadrul acestora elevii vor putea desfăşura, în aer liber, o activitate bogată, recreativă şi distractivă, cul­­tural-artistică şi sportivă. Conducerile şcolilor şi grădiniţelor de copii vor lua măsuri pentru de­finitivarea şi cunoaşterea de către copii a programului de activităţi pentru perioada vacanţei de vară, înscrierile pentru tabere se fac la şcoli, iar cele pentru colonii la gră­diniţele de copii,­ fiecare copil tre­buind să prezinte la înscriere avizul ■medical atestînd că are nevoie de cură de aer sau heliomarină. In funcţie de salariul părinţilor, nu­meroşi copii vor beneficia de gratui­tate iar o altă parte vor suporta doar o parte din cheltuieli. Asfaltarea şoseleiFolteşti-Bujor-Bîrlad A început asfaltarea şoselei Fol­teşti-Bujor-Bîrlad, care prezintă un deosebit interes economic şi turis­tic, fiind o punte de legătură între regiunile Galaţi şi Iaşi. Şoseaua va prezenta unele particularităţi cerute de intensitatea previzibilă a circu­laţiei în această zonă : lăţime mare, curbe largi, supraînălţarea pentru evitarea înzăpezirilor, precum şi drenaje de evacuare a apelor. Pe şantier, în scopul creşterii vitezei de lucru, a fost amenajată o staţie de mare capacitate pentru prepararea mixturii asfaltice. Se află în curs de asfaltare şi alte drumuri din regiune: şoselele Ti­­şiţa-Panciu-Soveja; Focşani-Odo­­beşti; Găiseanca-Făurei şi Năneşti- Măicăneşti. Constructorii au impri­mat lucrărilor un ritm accele­rat, datorită mecanizării complete a operaţiilor şi faptului că un mare volum de materiale de bază (balast, nisip) se extrage din cariere ame­najate la mici distanţe de zonele de construcţie. Strunguri cu comandă program Constructorii de maşini-unelte de la Uzina de strunguri din Arad au produs prima serie de strunguri ro­mâneşti cu comandă-program din tipul S.R.O.-40, destinate prelucră­rii pieselor mici şi mijlocii de di­ferite forme şi dimensiuni. Strun­gurile respective permit dezvolta­rea unor viteze de prelucrare cu­prinse între 56 ș 2 800 turaţii pe mi­nut. Colectivul arădean a închinat realizarea acestor moderne mașini automate celui de-al IV-lea Con­gres al partidului. CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 11, 12 şi 13 iunie se anunţă următorul timp probabil: Vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi lo­cale şi sub formă de averse însoţite de descărcări electrice, mai ales în vestul ţării. Vînt moderat din vest. Tempera­tura în scădere uşoară, la început, apoi staţionară. Minimele vor fi cu­prinse între 6 şi 16 grade iar maxi­mele între 18 şi 28 de grade, local mai ridicate. ­mmmmmmmammmumm DIALOG DESPRE deservicii TERMENELE DE GARANTIE Certificat al calității produselor, mărturie a exigenţei sporite pentru servirea cumpărătorilor, termenul de garantie reprezintă o obligaţie de răspundere faţă de aceştia privind performanţele și durata de folosinţa a produselor în cauză. Obligaţie la care subscriu laolaltă industria, comerţul şi unităţile depanatoare. Faptele demonstrează însă că nu totdeauna obliga­ţiile asumate sunt şi respectate. Publicat recent în coloanele ziarului nostru, la rubrica „Servicii şi... deservicii", articolul intitulat „Termenul de garanţie şi piesele de schimb" a dezbătut aceste aspecte solicitînd luarea unor măsuri pentru înlăturarea deficienţelor semnalate. În legătură cu cele cuprinse în articol, redacţia a invitat să-şi exprime opinia forurile de resort. La discuţia organizată cu acest prilej ne răspunde astăzi directorul Direcţiei de Aprovizionare şi Desfacere din UCECOM, — ing. MOISE LIVEANU. — Pe bună dreptate a fost criti­cată slaba preocupare a unor uniuni regionale ale cooperaţiei meşteşugă­reşti pentru cunoaşterea insuficientă a cerinţelor existente în ceea ce pri­veşte necesarul de piese pentru re­paraţiile în termenul de garanţie. Mai mult decit atît, o serie de uniuni regionale — Baia Mare, Bacău, Do­­brogea, Galaţi — deşi au la dispo­ziţie fonduri pentru procurarea din comerţ a unor materiale curente, mărunte, atunci cînd ele nu se gă­sesc în cadrul cooperaţiei, nu folo­sesc sumele pe care le au la dispo­ziţie, fapt care face ca pentru o sim­plă rezistenţă, condensatori etc. să fie amînate comenzi rezolvabile cu uşurinţă. Pentru a se evita în viitor astfel de situaţii au fost luate o sea­mă de măsuri. Pe baza­­studiilor efectuate împreună cu celelalte fo­ruri interesate va fi facilitată înlo­cuirea bunurilor care nu se pot re­para sau care, datorită defecţiunilor prezentate, stau prea mult timp în reparaţie în termenul de garan­ţie. De asemenea dirijarea aprovi­zionării cu piese de schimb, impli­cit urmărirea realizării contractelor se va face în mod centralizat prin intermediul UCECOM, Ministerul Comerțului Interior și ministerelor furnizoare. Totodată, pînă la finele anului în curs vor fi create depo­zite pentru piese de schimb de re­zervă în cadrul tuturor uniunilor noastre regionale. In sfîrşit, la omo­logarea bunurilor la care se acordă termen de garanţie vor participa şi reprezentanţi ai UCECOM, avînd posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere in legătură cu calitatea şi aspectul produselor şi cu piesele de schimb necesare. — Ce dificultăţi întîmpină încă buna aprovizionare cu piese de schimb ? — Există unele probleme ţinînd de relaţiile cu celelalte foruri, care n-au fost deocamdată rezolvate. Pen­tru a stabili necesarul de piese e nevoie să cunoaştem din vreme re­partizarea de mărfuri ce se face co­merţului. Or, nu totdeauna ni se oferă această posibilitate, mai ales pentru mărfurile din import despre sosirea cărora sîntem informaţi de multe ori de către Ministerul Co­merţului Interior în ultimul moment dar şi pentru unele produse româ­neşti. E vorba de faptul că între­prinderile furnizoare din ţară, res­­pectînd în general clauzele contrac­tuale referitoare la volumul lucrări­lor, nu fac acelaşi lucru cîteodată şi în privinţa gamei de sortimente. U­­zina „Electronica“, spre exemplu, procedînd astfel în livrarea televi­zoarelor pentru 1965 a determinat o­­biecţii — justificate — din partea Ministerului Comerţului Interior. Ca urmar­e nu s-au putut stabili pînă acum reparaţiile de resort pe re­giuni, deci nici cantităţile şi sorti­mentul pieselor de schimb. O altă dificultate întîmpinată de cooperativele meşteşugăreşti este aceea că în momentul de faţă di­versitatea bunurilor în termen de garanţie pe tipuri de produse este prea mare. Cîteva exemple : 112 modele de ceasuri, 23 de motoci­clete, 50 de radio, 21 de pickupuri. Numai pentru ceasuri numărul re­perelor la piese de schimb este de circa 6 000 iar la televizoare de 3 500. Să anticipezi cuantumul de piese de care va fi nevoie este în atari con­diţii destul de greu. — Varietatea mărfurilor este to­tuşi necesară. — Bineînţeles, în măsura in care varietatea asigură o deservire de ca­litate. Unele tipuri de articole elec­­trocasnice sunt însă prea puțin dife­(Cint’v nare in ra­io ?­a) TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Mulţumindu-vă pentru salutul cordial transmis cu ocazia sărbătoririi celei de-a X-a aniversări a primei Conferinţe de la Bandung, in numele poporului şi guvernului Republicii Indonezia îmi exprim speranţa că sărbă­torirea va constitui o nouă manifestare a hotărîrii poporului de a-şi continua lupta pentru lichidarea colonialismului şi imperialismului, împotriva forţelor agresive care încearcă să împiedice aspiraţiile popoarelor spre libertate şi pace. Folosindu-mă de acest prilej, urez Excelenţei Voastre multă sănătate şi fericire, iar poporului român pace şi prosperitate. SUKARNO, Preşedintele Republicii Indonezia

Next