România Liberă, iunie 1965 (Anul 23, nr. 6415-6440)
1965-06-10 / nr. 6423
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNA Anul XXIII nr. 6423 6 pagini 30 bani Joi 10 iunie 1965 ASTĂZI PROIECT. MNIMNE FAPTĂ! Consumul global de energie va creşte de la 2 100 kg combustibil convenţional pe locuitor în 1965 la circa 2 745 kg în 1970 şi circa 3 550 kg în 1975, iar producţia de energie electrică va creşte de la 925 kWh pe locuitor în 1965, la circa 1 700 kWh în 1970 şi aproximativ 2 850 kWhînl975 Cum se pregăteşte „recepţia finală“ Proiectul de Directive orientează pe cei care lucrează în diferitele ramuri ale economiei naţionale în privinţa sarcinilor de bază ale planului, în privinţa creşterii principalilor indicatori şi a ritmului mediu anual în viitorii 5 ani. Astfel, se prevede ca industria siderurgică să producă în 1970 circa 4,1 milioane tone de fontă, 6,3 milioane tone de oţel, 4,4 milioane tone de laminate, 800 mii tone de ţevi. Contribuţia principală o va aduce Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Galaţi, ale cărui sectoare de bază vor intra în funcţiune în cursul anilor 1966—1968. Pentru realizarea acestui mare obiectiv, se vor mobiliza importante mijloace financiare şi materiale, investiţiile alocate reprezentînd circa 70 la sută din volumul total destinat siderurgiei. O atenţie deosebită se va acorda îmbunătăţirii continue a calităţii oţelului şi se vor lua măsuri pentru prelucrarea acestuia în instalaţiile de la Hunedoara, Reşiţa şi Galaţi. Din experienţa de pînă acum, a rezultat că punerea în funcţiune a unor unităţi noi şi crearea celor mai bune condiţii pentru exploatare, sunt legate de eforturile şi de colaborarea strînsă, pe tot parcursul lucrărilor, dintre proiectant, beneficiar şi constructor. Iată de ce, în rîndurile care urmează, voi arăta ceea ce ne propunem să facem noi ca proiectanţi şi totodată ceea ce ar trebui să preocupe pe beneficiar şi pe constructor în această direcţie. In primul rînd, vom asigura la termenele prevăzute în grafice sau înainte de acestea toată documentaţia necesară şantierelor. De exemplu, proiectele de execuţie pentru laminorul de tablă groasă de la Combinatul siderurgic din Galaţi vor fi predate astfel încît constructorul să-şi poată îndeplini angajamentul de realizare a planului de investiţii pe 1965 pînă la data de 10 decembrie. Sîntem hotărîţi să depunem eforturi sporite, pentru ca proiectele elaborate de noi să exprime un înalt grad de tehnicitate şi o înaltă eficienţă economică. Vom urmări ca cele mai noi cuceriri în domeniul mecanizării şi automatizării utilajelor şi a proceselor tehnologice să fie introduse în proiecte, pentru a asigura creşterea productivităţii mucii şi ridicarea calităţii produselor. Vom trece treptat la o proiectare simplificată, reducînd volumul detalierilor şi economisind forţele de bază, care vor putea astfel să facă studiile şi proiectele de ansamblu necesare. In ceea ce priveşte detalierea, ea urmează să fie făcută pe şantiere, în funcţie de sculele şi de oamenii pe care acestea îi au la dispoziţie, sau în uzine, avînd în vedere că volumul de construcţii de utilaje va creşte datorită reducerii importului. Este deci necesar ca şantierele şi uzinele să se organizeze de pe acum în acest scop. O atenţie deosebită va trebui acordată avizării proiectelor de către forurile indicate. Este ştiut că o bună parte din documentaţii se elaborează într-un anumit ciclu şi de aceea nu este recomandabil ca eforturile făcute să fie pierdute datorită lipsei de operativitate a diverselor organe. PROPUNEM CA IN LOCUL UNOR AVIZĂRI PE RAMURI, SA SE FACĂ O SINGURĂ AVIZARE, CENTRALIZATĂ, DE CĂTRE C.S.P. Astăzi se cer multe avize şi ciclul se reia pentru fiecare din ele, lucru ce se poate evita, avizele nefiind condiţionate unele de altele. Neexistînd un paralelism, ci o succesiune a avizărilor, soluţiile se definitivează greu şi ciclurile pentru elaborarea fazelor următoare sunt influenţate direct şi negativ. O ultimă măsură, luată în cadrul institutului, va fi organizarea prezentării pe şantiere a proiectelor complexe şi asigurarea asistenţei tehnice cu cadre de înaltă calificare în timpul execuţiei lucrărilor, al rodajului şi al punerii în funcţiune a instalaţiilor. Cu această ocazie se vor observa şi corecta eventualele deficienţe în proiectare şi se va urmări modul în care se reali- IContinuare în pag. 5-a) Ing. P. Wechsler directorul Institutului pentru proiectări de laminoare O strînsă colaborare între proiectant, constructor și beneficiar Un obiectiv de seamă al planului cincinal Ogoare mi fertile, recolte mi mari Şi noi ţăranii cooperatori din comuna Lenauheim, regiunea Banat, am citit cu un deosebit interes proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970. Prevederile înscrise în acest document preţios constituie şi pentru noi un amplu program de acţiune. Faptul că producţia globală agricolă urmează să crească pînă în 1970 cu circa 20 la sută — din care la grîu cu 17 la sută şi la porumb cu 26 la sută — ne impune şi nouă îmbunătăţirea muncii în sectoarele productive ale agriculturii, însuşirea în şi mai mare măsură a cuceririlor ştiinţei agrotehnice, aplicarea ei creatoare la condiţiile concrete din fiecare unitate. Sarcinile obşteşti pe care le am îmi dau posibilitatea să afirm că, în general, agricultura regiunii Banat — ca de altfel din toată ţara — se dezvoltă într-un ritm rapid, mai ales după terminarea procesului de cooperativizare. Avem azi în regiune 378 de cooperative agricole de producţie şi 97 de gospodării de stat, pămîntul fiind lucrat cu peste 6 000 de tractoare, grînele fiind strînse cu circa 4 000 de combine, numeroase alte maşini şi utilaje uşurînd considerabil munca oamenilor şi determinînd în acelaşi timp o mare productivitate în continuă creştere, recolte din ce în ce mai mari la hectar. In cooperativa noastră agricolă, de pildă, producţii de 2 500 kg de grîu, de 4 000 kg de porumb boabe sau de 30 000 kg de sfeclă de zahăr, în medie, la hectar, au devenit lucruri obişnuite, ele fiind pe măsura priceperii şi hărniciei oamenilor, a fertilităţii solului şi a bazei tehnico-materiale cu care am fost înzestraţi. Şi Lenauheimul nu este o excepţie. La Şandra, la Biled, la Recaş, la Cenad, în marea majoritate a cooperativelor agricole de producţie din Banat, se obţin azi astfel de realizări. Unităţile agricole, mergînd pe calea dezvoltării multilaterale, înregistrează un proces de consolidare economică şi organizatorică continuu. Desigur, nu ne mulţumim numai cu ceea ce am înfăptuit. Unitatea noastră dispune de un fond de bază de peste 9 milioane lei. Noi însă intenţionăm să-l sporim la peste 10 milioane lei anul acesta, bineînţeles, luptînd să depăşim veniturile planificate cu cel puţin 500 000 lei. Pe cele 506 hectare cultivate cu grîu, vrem să obţinem nu 2 500 kg la hectar — cit s-a prevăzut — ci cel puţin 2 600 kg ; de pe cele 600 ha semănate cu porumb, vom munci să culegem nu 4 500 kg de porumb boabe la hectar — cit s-a planificat —, ci 4 800 kg. La sfecla de zahăr vrem să întrecem recolta anului trecut, cândi am cules peste 33 000 kg. Pentru aceasta, cooperatorii din Lenauheim, însufleţiţi de apropierea Congresului al IV-lea al P.M.R., desfăşoară larg întrecerea pentru întreţinerea culturilor, lucrare care constituie o verigă importantă a procesului agrotehnic. In prezent, toată suprafaţa de porumb a fost prăşită mecanic şi manual, pe rînd, executîndu-se în cele mai bune condiţiuni şi răritul. Sfecla de zahăr a fost şi ea prăşită şi rărită astfel că cultura se prezintă deosebit de frumoasă, promiţînd recolte bune. In legătură cu proiectul de Directive, cu îndeplinirea obiectivelor pe care le pune în faţa oamenilor muncii din agricultură, doresc să ridic şi cîteva probleme care mi se par că trebuie puse în discuţie. Este vorba, în primul rînd, de soiurile de grîu. Noi am fost, într-adevăr, ajutaţi în ultimii ani cu sămînţă din soiurile cele mai valoroase, cele mai productive. Am organizat ţi loturi semincere proprii. Totuşi, în unii ani, se observă o coborîre a curbei producţiei la unele soiuri de grîu, ceea ce înseamnă că biologic ele nu sunt aclimatizate perfect la condiţiile noastre. Mă gîndesc dacă n-ar fi cazul ca la Staţiunea experimentală din Lovrin să se ia în studiu pe scară mai largă şi mai intens (Continuare in pag . 5-a) Viorel Uibaru Erou al Muncii Socialiste, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Lenauheim, regiunea Banat PE MARILE ŞANTIERE ALE PATRIEI GALAŢI. — Lucrările de montaj la laminorul de tablă groasă — unul din cele mai importante obiective ale Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la Galaţi — au intrat într-o nouă etapă. Ea a fost marcată de aşezarea pe fundaţii a cadrelor de la carele de laminare. Avînd stabilite „cotele de nivel“, cum numesc montorii punctele faţă de care se instalează celelalte repere, s-a trecut la executarea pe un front larg a lucrărilor de montaj. Se lucrează în zonele trei (degrosisoare) şi cinci (finisoare), a mecanismelor, subansamblelor, reductoarelor şi altor instalaţii de la linia de laminare. In zona cuptoarelor adînci este pe terminate construcţia a două cuptoare cu celule, a cuptorului cu propulsie şi căilor cu role. Eforturile muncitorilor pentru grăbirea ritmului lucrărilor sunt înlesnite de punerea în funcţiune, în sectorul celor două case, a trei poduri rulante, din care unul de 160 tone capacitate de ridicare. BAIA MARE. — Pe şantierul noii fabrici de acid sulfuric a combinatului chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ — unitate care va produce anual 200 000 tone acid sulfuric au fost montate pînă acum peste 80 la sută din utilaje. In acest fel lucrările de construcţii şi montaj sunt în avans cu circa trei săptămîni faţă de grafic. In aceeaşi regiune, la Complexul de industrializare a lemnului din Sighetul Marmaţiei a intrat în probe tehnologice, cu peste o lună înainte de termen, prima linie a fabricii de placaje, proiectată pentru o capacitate anuală de 12 000 mc de produse, IAŞI. La noua filatură a fabricii „Ţesătura" lucrările de turnare a fundaţiei şi de montare a stîlpilor susţinători ai halei care va avea 24 000 mp au fost terminate în avans faţă de prevederile iniţiale. Noua filatură se construieşte după o metodă originală, concepută cu sprijinul cadrelor didactice ale Institutului politehnic din localitate. Ea va fi o clădire blindată, fără ferestre şi fără luminator. Soluţia acestui tip neobişnuit de hală este determinată de cerinţa asigurării unor condiţii bune pentru muncitori şi a unui microclimat constant, necesar producerii firelor de calitate superioară. Din aceiaşi cerinţă canalele din interiorul grinzilor vor fi folosite la condiţionarea aerului din hală, iar stîlpii ce susţin construcția au în interiorul lor conducte de apă. ■A In paginile a 3-a şi a 4-a: Centrele şi preşedinţii comisiilor examenului de maturitate din sesiunea iunie 1965 NOUTĂŢILE ZILEI Vacanţa de vară a pionierilor şi şcolarilor Şi în acest an pionierii şi şcolarii ţării vor beneficia de bucuriile unei vacanţe plăcute şi instructive. Datorită mijloacelor materiale puse la dispoziţie de guvernul ţării şi a măsurilor luate de Ministerul învăţămîntului în colaborare cu Uniunea Tineretului Muncitor, se vor organiza numeroase tabere şi colonii de odihnă. Taberele de odihnă vor fi de 3 tipuri : centrale, regionale şi locale. Taberele de odihnă centrale şi regionale vor cuprinde un număr de 82 600 pionieri şi elevi. Un număr de 3 400 elevi vor vizita litoralul, pentru 10 000 alţi elevi din ţară se vor organiza excursii pentru vizitarea capitalei, iar 58 000 pionieri şi şcolari vor face excursii interregionale. 1 500 elevi vor beneficia de taberele sportive în timp ce un număr de pionieri români vor fi cuprinşi în taberele internaţionale de la Sinaia şi Costineşti. Alţi pionieri din ţara noastră vor fi trimişi în taberele internaţionale din unele ţări socialiste. Un mare număr de tabere se vor organiza pe plan local în şcolile generale de 8 ani de la oraşe şi sate care au condiţii corespunzătoare, iar în şcolile medii, pedagogice şi profesionale se vor amenaja cluburi. In cadrul acestora elevii vor putea desfăşura, în aer liber, o activitate bogată, recreativă şi distractivă, cultural-artistică şi sportivă. Conducerile şcolilor şi grădiniţelor de copii vor lua măsuri pentru definitivarea şi cunoaşterea de către copii a programului de activităţi pentru perioada vacanţei de vară, înscrierile pentru tabere se fac la şcoli, iar cele pentru colonii la grădiniţele de copii, fiecare copil trebuind să prezinte la înscriere avizul ■medical atestînd că are nevoie de cură de aer sau heliomarină. In funcţie de salariul părinţilor, numeroşi copii vor beneficia de gratuitate iar o altă parte vor suporta doar o parte din cheltuieli. Asfaltarea şoseleiFolteşti-Bujor-Bîrlad A început asfaltarea şoselei Folteşti-Bujor-Bîrlad, care prezintă un deosebit interes economic şi turistic, fiind o punte de legătură între regiunile Galaţi şi Iaşi. Şoseaua va prezenta unele particularităţi cerute de intensitatea previzibilă a circulaţiei în această zonă : lăţime mare, curbe largi, supraînălţarea pentru evitarea înzăpezirilor, precum şi drenaje de evacuare a apelor. Pe şantier, în scopul creşterii vitezei de lucru, a fost amenajată o staţie de mare capacitate pentru prepararea mixturii asfaltice. Se află în curs de asfaltare şi alte drumuri din regiune: şoselele Tişiţa-Panciu-Soveja; Focşani-Odobeşti; Găiseanca-Făurei şi Năneşti- Măicăneşti. Constructorii au imprimat lucrărilor un ritm accelerat, datorită mecanizării complete a operaţiilor şi faptului că un mare volum de materiale de bază (balast, nisip) se extrage din cariere amenajate la mici distanţe de zonele de construcţie. Strunguri cu comandă program Constructorii de maşini-unelte de la Uzina de strunguri din Arad au produs prima serie de strunguri româneşti cu comandă-program din tipul S.R.O.-40, destinate prelucrării pieselor mici şi mijlocii de diferite forme şi dimensiuni. Strungurile respective permit dezvoltarea unor viteze de prelucrare cuprinse între 56 ș 2 800 turaţii pe minut. Colectivul arădean a închinat realizarea acestor moderne mașini automate celui de-al IV-lea Congres al partidului. CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 11, 12 şi 13 iunie se anunţă următorul timp probabil: Vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale şi sub formă de averse însoţite de descărcări electrice, mai ales în vestul ţării. Vînt moderat din vest. Temperatura în scădere uşoară, la început, apoi staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade iar maximele între 18 şi 28 de grade, local mai ridicate. mmmmmmmammmumm DIALOG DESPRE deservicii TERMENELE DE GARANTIE Certificat al calității produselor, mărturie a exigenţei sporite pentru servirea cumpărătorilor, termenul de garantie reprezintă o obligaţie de răspundere faţă de aceştia privind performanţele și durata de folosinţa a produselor în cauză. Obligaţie la care subscriu laolaltă industria, comerţul şi unităţile depanatoare. Faptele demonstrează însă că nu totdeauna obligaţiile asumate sunt şi respectate. Publicat recent în coloanele ziarului nostru, la rubrica „Servicii şi... deservicii", articolul intitulat „Termenul de garanţie şi piesele de schimb" a dezbătut aceste aspecte solicitînd luarea unor măsuri pentru înlăturarea deficienţelor semnalate. În legătură cu cele cuprinse în articol, redacţia a invitat să-şi exprime opinia forurile de resort. La discuţia organizată cu acest prilej ne răspunde astăzi directorul Direcţiei de Aprovizionare şi Desfacere din UCECOM, — ing. MOISE LIVEANU. — Pe bună dreptate a fost criticată slaba preocupare a unor uniuni regionale ale cooperaţiei meşteşugăreşti pentru cunoaşterea insuficientă a cerinţelor existente în ceea ce priveşte necesarul de piese pentru reparaţiile în termenul de garanţie. Mai mult decit atît, o serie de uniuni regionale — Baia Mare, Bacău, Dobrogea, Galaţi — deşi au la dispoziţie fonduri pentru procurarea din comerţ a unor materiale curente, mărunte, atunci cînd ele nu se găsesc în cadrul cooperaţiei, nu folosesc sumele pe care le au la dispoziţie, fapt care face ca pentru o simplă rezistenţă, condensatori etc. să fie amînate comenzi rezolvabile cu uşurinţă. Pentru a se evita în viitor astfel de situaţii au fost luate o seamă de măsuri. Pe bazastudiilor efectuate împreună cu celelalte foruri interesate va fi facilitată înlocuirea bunurilor care nu se pot repara sau care, datorită defecţiunilor prezentate, stau prea mult timp în reparaţie în termenul de garanţie. De asemenea dirijarea aprovizionării cu piese de schimb, implicit urmărirea realizării contractelor se va face în mod centralizat prin intermediul UCECOM, Ministerul Comerțului Interior și ministerelor furnizoare. Totodată, pînă la finele anului în curs vor fi create depozite pentru piese de schimb de rezervă în cadrul tuturor uniunilor noastre regionale. In sfîrşit, la omologarea bunurilor la care se acordă termen de garanţie vor participa şi reprezentanţi ai UCECOM, avînd posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere in legătură cu calitatea şi aspectul produselor şi cu piesele de schimb necesare. — Ce dificultăţi întîmpină încă buna aprovizionare cu piese de schimb ? — Există unele probleme ţinînd de relaţiile cu celelalte foruri, care n-au fost deocamdată rezolvate. Pentru a stabili necesarul de piese e nevoie să cunoaştem din vreme repartizarea de mărfuri ce se face comerţului. Or, nu totdeauna ni se oferă această posibilitate, mai ales pentru mărfurile din import despre sosirea cărora sîntem informaţi de multe ori de către Ministerul Comerţului Interior în ultimul moment dar şi pentru unele produse româneşti. E vorba de faptul că întreprinderile furnizoare din ţară, respectînd în general clauzele contractuale referitoare la volumul lucrărilor, nu fac acelaşi lucru cîteodată şi în privinţa gamei de sortimente. Uzina „Electronica“, spre exemplu, procedînd astfel în livrarea televizoarelor pentru 1965 a determinat obiecţii — justificate — din partea Ministerului Comerţului Interior. Ca urmare nu s-au putut stabili pînă acum reparaţiile de resort pe regiuni, deci nici cantităţile şi sortimentul pieselor de schimb. O altă dificultate întîmpinată de cooperativele meşteşugăreşti este aceea că în momentul de faţă diversitatea bunurilor în termen de garanţie pe tipuri de produse este prea mare. Cîteva exemple : 112 modele de ceasuri, 23 de motociclete, 50 de radio, 21 de pickupuri. Numai pentru ceasuri numărul reperelor la piese de schimb este de circa 6 000 iar la televizoare de 3 500. Să anticipezi cuantumul de piese de care va fi nevoie este în atari condiţii destul de greu. — Varietatea mărfurilor este totuşi necesară. — Bineînţeles, în măsura in care varietatea asigură o deservire de calitate. Unele tipuri de articole electrocasnice sunt însă prea puțin dife(Cint’v nare in raio ?a) TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Mulţumindu-vă pentru salutul cordial transmis cu ocazia sărbătoririi celei de-a X-a aniversări a primei Conferinţe de la Bandung, in numele poporului şi guvernului Republicii Indonezia îmi exprim speranţa că sărbătorirea va constitui o nouă manifestare a hotărîrii poporului de a-şi continua lupta pentru lichidarea colonialismului şi imperialismului, împotriva forţelor agresive care încearcă să împiedice aspiraţiile popoarelor spre libertate şi pace. Folosindu-mă de acest prilej, urez Excelenţei Voastre multă sănătate şi fericire, iar poporului român pace şi prosperitate. SUKARNO, Preşedintele Republicii Indonezia