România Liberă, iulie 1965 (Anul 23, nr. 6441-6467)
1965-07-01 / nr. 6441
^România liber, ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNA Industria aluminiului — cel mai tînărvlăstar al industriei ţării De la trimisul nostrul Prima şarjă de fontă, de oţel... Nenumărate prime şarje au fost elaborate în aceşti ani la noile vetre de metal ale ţării. De data aceasta am fost martorii primei şarje ce a marcat nu numai pornirea unui nou agregat sau a unei noi uzine, ci însăşi naşterea celei mai tinere ramuri industriale a României socialiste : industria aluminiului. Şi această victorie de seamă dedicată celui de-al IV-lea Congres al partidului şi dobîndită exact la jumătatea ultimului an al sesenatului va purta data de 30 iunie 1965. Aşadar faptele despre care citiţi acum s-au petrecut ieri. Ele au avut loc la Uzina de aluminiu de la Slatina. ...Hala de electroliză. In ziua de 24 iunie, la orele 14,30 instalaţiile au fost puse sub tensiune. Sîmbătă noapte a început încărcarea primelor cuve cu alumină. Fiecare pregătire, fiecare probă continuată ieri a apropiat oră de oră, clipă de clipă momentul mult aşteptat. Manevrînd cu grijă agregatele complexe pe care le conduc, electrometalurgiştii — cei dintîi specializaţi în această nouă meserie — execută primele schimbări de anozi. Toţi sînt tineri ca şi ramura industrială în care au păşit dînd mîna cu tehnica cea mai înaltă. Pentru examenul greu pe care îl trec acum, Ion Chiriţă, Vasile Matei, Cornel Aldea, Ilie Georgescu, Andrei Ene, Gheorghe Moga, Alexandru Teodorescu şi toţi ceilalţi membri ai primului detaşament de aluminişti din uzina slătineană s-au pregătit sîrguincios, luni de zile la rînd, în întreprinderi din ţară şi din străinătate, îmbinînd armonios cursurile de calificare cu demonstraţiile practice. Şi în timp ce alte instalaţii de electroliză continuă să intre în producţie, la cele pornite iniţial metalul lichid se naşte, prin puterea energiei electrice, din pulberea albă a aluminei. Macaraua poartă lin acum o oală de extracţie. Semnalul aşteptat s-a dat. .Vocile oamenilor sunt acoperite de zgomotul ejectorului de aer cu ajutorul căruia se face extracţia aluminiului lichid din cuvele de electroliză. Masa incandescentă de culoare vişinie este absorbită parcă cu sete de oala ce îşi aşteaptă încărcătura preţioasă. Are loc prima recoltare a aluminiului în noua uzină, metal realizat prin cel mai avansat procedeu utilizat în această ramură. La orele 17:15 s-a dat ieri prima şarjă de metal alb. La Slatina s-a scris ieri prima filă din istoria aluminiului românesc. Succesul acesta a fost precedat de intrarea în producţie — tot în cursul acestui an — a fabricii de anozi necesari procesului de electroliză, unitate cu un înalt grad de automatizare. Construită la un înalt nivel tehnic după proiectul furnizat de firma franceză „Pechiney“, uzina slătineană va produce anual în prima etapă 25 000 tone de aluminiu de mare puritate și aliaje, realizînd blocuri, bare rotunde şi plăci din care se vor obţine tablă, sîrmă şi alte produse din aluminiu. Destinatarii sînt şi ei de pe acum cunoscuţi: industria constructoare de maşini, industria electrotehnică şi a articolelor metalice de uz casnic etc. In aceste momente gîndul celor ce au preluat modernele instalaţii ale noii uzine este alături de cei care de la primul ţăruş înfipt în pămînt şi pînă la ultima legătură electrică, nu şi-au scutit strădaniile pentru a ridica aici pe malul Oltului citadela metalului viitorului. Gîndul lor se îndreaptă spre echipele conduse de Dumitru Antonescu şi Radu Cutiera, spre maiştrii Petre Virgil şi Vasile Florescu, spre inginerii Lazăr Tandler şi Gh. Rogozea, spre toţi ceilalţi constructori mentori şi instalatori care şi în aceste locuri au dus la îndeplinire cuvîntul partidului. Cele peste 80 la sută din maşinile, instalaţiile şi agregatele cu care este dotată uzina din producţia industriei noastre constructoare de maşini şi care permit ca întregul proces tehnologic să fie mecanizat şi automatizat, reprezintă un înalt titlu de mîndrie atît pentru cei care le-au realizat, cît şi pentru noii metalurgişti care le folosesc. Realizînd acest important obiectiv, constructorii şi montorii au înfăptuit practic patrulaterul industrial al metalului alb, au închegat într-un sistem cele patru puncte nodale ale sale. Acesta porneşte de la exploatările de bauxită şi instalaţiile de preparare a minereurilor din Pădurea Craiului, continuă cu Uzina de alumină de la Oradea, instalaţiile de. s cocs dterpetrol calcinat de la rafinăria din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi se încheie aici în Uzina de aluminiu de la Slatina. Şi toate aceste noi capacităţi de producţie au fost construite şi puse în funcţiune în mai puţin de doi ani. Complexitatea instalaţiilor, specifice noii ramuri, realizate în acest interval de timp relativ scurt, confirmă încă odată capacitatea întreprinderilor noastre de construcţii şi montaj. La al IV-lea Congres al partidului, constructorii şi metalurgiştii noi ramuri industriale a ţării anunţă că cel mai tînăr vlăstar al României socialiste şi-a primit botezul focului. TUDOR GHEORGHIU Slatina ieri la orele 17,15, prima şarjă Patrulaterul metalului alb este înfăptuit Uzina de aluminiu Slatina : hala de electroliză, locul primei şarje realizate ieri Uzina de alumină Oradea : secţia de măcinare a bauxitei Foto : NICU VASILE Foto : MIHAI POPESCU Zik A6® Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Astăzi, în preajma celui de al IV-lea Congres al partidului, cînd socotim rodul bogat al muncii noastre de pe o perioadă de mai mulţi ani, pregătim şi haina nouă, mai potrivită strălucirii actuale a ţării, a noii Constituţii a Republicii Socialiste România. Caracterul socialist unitar al economiei naţionale a României se bazează pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie. In proiectul viitoarei Constituţii, comparativ cu Constituţia în vigoare, se înscrie o deosebire esenţială în ceea ce priveşte formaţiunile social-economice existente în 1952 faţă de situaţia de astăzi. Astfel, la data apariţiei Constituţiei din 1952, aceasta reflecta situaţia de fapt atunci existentă, cînd economia naţională a ţării cuprindea trei formaţiuni social-economice: formaţiunea socialistă, mica producţie de mărfuri şi formaţiunea particular-capitalistă. Astăzi, proiectul de Constituţie (art. 6) constată proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie, baza economică a orînduirii noastre, garanţie a dezvoltării necontenite a statului nostru şi a creşterii continuie a bunăstării materiale şi culturale a poporului, care este fie proprietate de stat — asupra bunurilor aparţinînd întregului popor, fie proprietate cooperatistă — asupra bunurilor aparţinînd fiecărei organizaţii cooperatiste. Cooperativele agricole de producţie reprezintă aşa cum se arată în proiectul de Constituţie (art. 10) forma socialistă de organizare a agriculturii, care asigură condiţii pentru cultivarea intensivă a pămîntului şi aplicarea ştiinţei înaintate, contribuie prin sporirea producţiei, la dezvoltarea economiei naţionale, la ridicarea continuă a nivelului de viaţă al ţărănimii şi al întregului popor. Se consemnează în proiect că statul sprijină şi ocroteşte cooperativele agricole de producţie precum şi celelalte organizaţii cooperatiste. Proiectul de Constituţie precizează mai exact (art. 9) în comparaţie cu Constituţia actuală că pămîntul cooperativelor agricole de producţie, împreună cu lotul de pămînt aflat, potrivit statutului cooperativelor agricole de producţie. In folosinţa gospodăriilor familiale ale ţăranilor cooperatori, constituie proprietate cooperatistă. Prin proiect se prevede că terenul şi casa de locuit, construcţiile gospodăreşti anexe, precum şi potrivit statutului cooperativelor agricole de producţie, animalele productive şi inventarul agricol mărunt, constituie proprietatea personală a ţăranilor cooperatori. In proiect se prevede în general, că mijloacele de producţie ce aparţin cooperativelor agricole de producţie, cooperativelor meşteşugăreşti şi cooperativelor de consum, (unelte, maşini, instalaţii, construcţii) sunt proprietate cooperatistă, ocrotită de stat. De asemenea, sunt referiri (art. 11) la situaţia acelor ţărani, care datorită unor condiţii specifice, nu se pot asocia în cooperativele agricole de producţie. Statul socialist dă o atenţie permanentă asigurării drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor. Proiectul noii Constituţii preia în mare parte drepturile largi şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor aşa cum sunt înscrise şi în Constituţia actuală, aceste drepturi constituind una din caracteristicile orînduirii socialiste. Drepturile cetăţenilor statului socialist cresc şi se dezvoltă însă continuu, se lărgesc, pe măsura consolidării şi dezvoltării orînduirii noastre. Creşte totodată exigenţa generală pentru asigurarea realizării lor. De aceea, proiectul de Constituţie prevede (art. 35) că orice persoană, ce se consideră vătămată în drepturile sale prin vreun act ilegal al unui organ de stat, poate cere organelor competente — în condiţiile Barbu Solomon vicepreşedinte al Tribunalului Suprem Gheorghe Elian preşedintele colegiului penal al Tribunalului Suprem legii —anularea actului şi repararea, pagubei pe care a suferit-o. Este prevăzut de asemenea (art. 96) că tribunalele vor judeca cererile celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative, putînd să se pronunţe, în condiţiile legii şi asupra legalităţii acestor acte. Aceste prevederi ale proiectului de Constituţie, controlul judecătoresc asupra legalităţii actelor administrative, constituie o importantă inovaţie faţă de Constituţia actuală, ca o expresie a grijii permanente, pentru asigurarea prin cele mai largi garanţii, a legalităţii socialiste, în toate sectoarele de activitate a organelor de stat. Proiectul înscrie (art. 43 pct. 13) ca un principiu de bază necesitatea respectării întocmai a Constituţiei ţării, dînd în atribuţia Marii Adunări Naţionale exercitarea controlului general al aplicării legii fundamentale şi al constituţionalităţii legilor. Pentru exercitarea controlului constituţionalităţii legilor, Marea Adunare Naţională urmează să aleagă, la începutul legislaturii şi pe toată durata acesteia, un organ, pe care Constituţia actuală nu-l prevede, şi care este Comisia Constituţională. Formată în principal din deputaţi ai Marii Adunări Naţionale — cel puţin două treimi — în Comisia Costituţională vor putea fi aleşi şi specialişti care nu sînt deputaţi (membri ai Tribunalului Suprem, cadre din învăţămîntul superior, cercetători ştiinţifici). Comisia Constituţională va constitui un organ de lucru al Marii Adunări Naţionale, care are însă singură, atribuţia de a statua asupra constituţionalităţii legilor. Cel mai înalt principiu al activităţii de conducere de partid şi de stat, principiu care îşi găseşte expresia şi în proiectul de Statut al Partidului Comunist Român, este principiul muncii colective. Acest principiu leninist este înscris şi reflectat în mai multe prevederi ale proiectului de Constituţie. Astfel, Consiliul de Stat îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului conducerii colective (art. 67). In întregul său, Consiliul de Stat şi fiecare din membrii săi, sînt răspunzători în faţa Marii Adunări Naţionale, membrii Consiliului de Stat, răspunzînd atît pentru propria lor activitate cît şi pentru întreaga activitate a Con (Continuare in pag. 2-a) CONSACRAREA CONSTITUTIONALA A VICTORIEI SOCIALISMULUI în ROMÂNIA Anul XXIII nr. 6441 4 pagini 30 bani Joi 1 iulie 1065 Cu prilejul Zilei învăţătorului Solemnitatea înmînării unor înalte titluri şi ordine Miercuri a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea înmînării unor înalte titluri şi ordine cu prilejul Zilei învăţătorului. în sala de marmură se aflau învăţători şi profesori care s-au distins în nobila lor muncă de instruire şi educare a tinerei generaţii, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea învăţămîntului în ţara noastră. Cei prezenţi au salutat cu îndelungi şi puternice aplauze pe tovarăşii Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Ştefan Voitec, Paul Niculescu- Mizil. Erau de faţă tovarăşii Avram Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ion Teoreanu, şeful secţiei de învăţămînt şi sănătate a C.C. al P.M.R. S-a dat citire decretelor privind conferirea titlului de „învăţător Emerit al Republicii Populare Române“. ..Profesor Emerit al Republicii Populare Române“, „Ordinul Muncii“, clasa a IlI-a, unor învăţători şi profesori din învăţămîntul de cultură generală şi din învăţămîntul profesional şi tehnic. Preşedintele Consiliului de Stat a înmînat apoi înaltele distincţii acordate. Luînd cuvîntul, tovarăşul Chivu Stoica, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române a adresat învăţătorilor şi profesorilor participanţi la solemnitate un călduros salut cu prilejul tradiţionalei sărbători a „Zilei învăţătorului“ şi i-a felicitat pentru rezultatele bogate obţinute în activitatea de educare şi formare a tinerei generaţii. „Partidul şi guvernul nostru, ca şi întregul popor, a spus tovarăşul Chivu Stoica, dau înaltă preţuire activităţii neobosite pe care o desfăşoară învăţătorii şi profesorii , important detaşament al intelectualităţii noastre , pentru propăşirea şcolii, îndrumarea tineretului pe calea ştiinţei şi culturii înaintate, educarea acestuia în spiritul dragostei fierbinţi faţă de muncă, de popor, de patria noastră socialistă, de Partidul Muncitoresc Român“. Arătînd că anii care au trecut au adăugat măreţelor realizări ale poporului român în domeniul industriei şi agriculturii, al întregii economii, noi cuceriri în domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, vorbitorul a spus că „aceste cuceriri sunt consfinţite în proiectul de Constituţie a Republicii Socialiste România, document istoric care reflectă marile transformări petrecute în viaţa ţării şi poporului nostru în anii construcţiei socialiste. Proiectul Directivelor Congresului partidului, primit cu entuziasm de întregul nostru popor, prevede dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului de toate gradele, noi sarcini privind formarea de muncitori calificaţi, tehnicieni, maiştri, ingineri şi economişti. Partidul şi guvernul nostru îşi exprimă convingerea deplină că învăţătorii şi profesorii, întregul corp didactic, vor pune întreaga lor energie şi pricepere, talentul şi capacitatea de muncă pentru realizarea acestor sarcini măreţe, pentru îndeplinirea înaltei lor misiuni de a pregăti omul de mîine, cetăţeanul conştient şi constructorul activ al României socialiste. Vă felicit din toată inima, dragi tovarăşi, pentru înaltele distincţii ce vi s-au înmînat astăzi şi vă urez sănătate, fericire şi noi succese în muncă“. învăţătorii şi profesorii prezenţi la solemnitate au primit cu căldură cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvîntul, profesorul emerit Ioan Nimiţan s-a referit la activitatea sa de mai bine de 25 de ani în învăţămînt, ca profesor de matematici la una din şcolile cu vechi tradiţii din partea de nord a Moldovei — şcoala medie „Ştefan cel Mare“ din oraşul Suceava. Şcoala aceasta şi-a sărbătorit acum cîţiva ani centenarul. Dar din îndelungata ei existenţă, anii cei mai luminoşi şi plini de conţinut îi constituie cele două decenii de după eliberarea patriei noastre, ani în care atît elevilor, cît şi profesorilor şi învăţătorilor, li s-au asigurat cele mai bune condiţii de muncă şi de viaţă, bucurîndu-se, pas cu pas, de grija şi îndrumarea înţeleaptă a partidului şi guvernului. Vorbind în continuare despre prevederile proiectelor de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al partidului, el a spus că „fiecare capitol, fiecare frază cuprinse în ele constituie un izvor de optimism şi încredere în viitorul fericit pe care poporul şi-l construieşte sub înţeleaptă conducere a partidului. Aceste documente importante cuprind dezvoltarea întregii noastre vieţi economice, culturale şi sociale, pun sarcini de mare răspundere şi învăţămîntului, şi oamenilor şcolii. Contribuţia lor la transpunerea în viaţă a prevederilor cuprinse în proiecte constă în (Continuare în pag. a 3-a) Inmînarea înaltelor titluri şi ordine la Consiliul de Stat Foto : AGERPRES O AFIRMARE A PROFUNDULUI DEMOCRATISM Ing. Nicola Iova vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional Ploieşti Proiectul de Constituţie supus dezbaterii oamenilor muncii consfinţeşte cuceririle noastre democratice şi în domeniul construcţiei de stat. Mi-au atras atenţia în mod deosebit prevederile proiectului de Constituţie referitoare la organele locale ale puterii de stat. Ceea ce aduce nou proiectul de Constituţie este între altele precizarea concretă a principalelor atribuţii ale sfaturilor populare şi comitetelor lor executive. In felul acesta, munca deputaţilor regionali, raionali, orăşeneşti şi comunali îşi află oglindite atribuţiile de bază în cel mai înalt document legislativ al statului nostru. Totodată, proiectul de Constituţie proclamă principiul conducerii colective în activitatea comitetelor executive. Acest fapt, care constituie încă o afirmare a profundului democratism al orînduirii noastre, este de natură să prevină practici folosite uneori — mai ales la comune după cum am avut ocazia să constat — de a se lua măsuri de execuţii şi dispoziţii de către o singură persoană. După cum se ştie, astfel de practici au generat uneori situaţii contrarii dispoziţiilor legale şi intereselor cetăţenilor. Ca o garanţie a respectării stricte a legalităţii socialiste şi a ocrotirii drepturilor cetăţeneşti, proiectul de Constituţie prevede la articolul 88 dreptul comitetului executiv al sfatului popular de a suspenda hotărîrile neconforme cu legea sfaturilor populare direct subordonate. Prin întreaga sa alcătuire proiectul noii Constituţii se dovedeşte a fi un document de mare valoare politică şi juridică.