România Liberă, iulie 1965 (Anul 23, nr. 6441-6467)

1965-07-01 / nr. 6441

^România liber,­ ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNA Industria aluminiului — cel mai tînăr­­vlăstar al industriei ţării De la trimisul nostrul Prima şarjă de fontă, de oţel... Nenumărate prime şarje au fost elaborate în aceşti ani la noile vetre de metal ale ţării. De data aceasta am fost martorii pri­mei şarje ce a marcat nu numai pornirea unui nou agregat sau a u­­nei noi uzine, ci însăşi naşterea ce­lei mai tinere ramuri industriale a României socialiste : industria alu­miniului. Şi această victorie de sea­mă dedicată celui de-al­ IV-lea Con­gres al partidului şi dobîndită exact la jumătatea ultimului an al sese­­natului va purta data de 30 iunie 1965. Aşadar faptele despre care citiţi acum s-au petrecut ieri. Ele au avut loc la Uzina de aluminiu de la Slatina. ...Hala de electroliză. In ziua de 24 iunie, la orele 14,30 instalaţiile au fost puse sub tensiune. Sîmbătă noapte a început încărcarea prime­lor cuve cu alumină. Fiecare pregă­tire, fiecare probă continuată ieri a apropiat oră de oră, clipă de clipă momentul mult aşteptat. Manevrînd cu grijă agregatele complexe pe care le conduc, electrometalurgiştii — cei dintîi specializaţi în această nouă meserie — execută primele schimbări de anozi. Toţi sînt tineri ca şi ramura industrială în care au păşit dînd mîna cu tehnica cea mai înaltă. Pentru examenul greu pe care îl trec acum, Ion Chiriţă, Vasi­­­le­ Matei, Cornel Aldea, Ilie Geor­­gescu, Andrei Ene, Gheorghe Moga, Alexandru Teodorescu şi toţi ceilalţi membri ai primului detaşament de aluminişti din uzina slătineană s-au pregătit sîrguincios, luni de zile la rînd, în întreprinderi din ţară şi din străinătate, îmbinînd armonios cursurile de calificare cu demon­straţiile practice. Şi în timp ce alte instalaţii de e­­lectroliză continuă să intre în pro­ducţie, la cele­ pornite iniţial meta­lul lichid se naşte, prin puterea e­­nergiei electrice, din pulberea albă a aluminei. Macaraua poartă lin a­­cum o oală de extracţie. Semnalul aşteptat s-a dat. .Vocile oamenilor sunt­ acoperite de zgomotul ejecto­­rului de aer cu ajutorul căruia se face extracţia aluminiului lichid din cuvele de electroliză. Masa in­candescentă de culoare vişinie este absorbită parcă cu sete de oala ce îşi aşteaptă încărcătura preţioasă. Are loc prima recoltare a aluminiu­lui în noua uzină, metal realizat prin cel mai avansat procedeu utilizat în această ramură. La orele 17:15 s-a dat ieri prima şarjă de metal­ alb. La Slatina s-a scris ieri prima filă din istoria aluminiului românesc. Succesul acesta a fost precedat de intrarea în producţie — tot în cursul acestui an — a fabricii de anozi ne­cesari procesului de electroliză, u­­nitate cu un înalt grad de automati­zare. Construită la un înalt nivel tehnic după proiectul furnizat de firma franceză „Pechiney“, uzina slătinea­nă va produce anual în prima eta­pă 25 000 tone de aluminiu de mare puritate și aliaje, realizînd blocuri, bare rotunde şi plăci din care se vor obţine tablă, sîrmă şi alte produse din aluminiu. Destinatarii sînt şi ei de pe acum cunoscuţi: industria constructoare de maşini, industria electrotehnică şi a articolelor meta­lice de uz casnic etc. In aceste momente gîndul celor ce au preluat modernele instalaţii ale noii uzine este alături de cei care de la primul ţăruş înfipt în pămînt şi pînă la ultima legătură electrică, nu şi-au scutit strădaniile pentru a ri­dica aici pe malul Oltului citadela metalului viitorului. Gîndul lor se îndreaptă spre echipele conduse de Dumitru Antonescu şi Radu Cutie­ra, spre maiştrii Petre Virgil şi Va­sile Florescu, spre inginerii Lazăr Tandler şi­ Gh. Rogozea, spre toţi ceilalţi constructori mentori şi insta­latori care şi în aceste locuri au dus la îndeplinire cuvîntul partidu­lui. Cele peste 80 la sută din maşi­nile, instalaţiile şi agregatele cu care este dotată uzina din producţia industriei noastre constructoare de maşini şi care permit ca întregul proces tehnologic să fie mecanizat şi automatizat, reprezintă un înalt titlu de mîndrie atît pentru cei care le-au realizat, cît şi pentru noii me­­talurgişti care le folosesc. Realizînd acest important obiec­tiv, constructorii şi montorii au în­făptuit practic patrulaterul indus­trial al metalului alb, au închegat într-un sistem cele patru puncte nodale ale sale. Acesta porneşte de la exploatările de bauxită şi insta­laţiile de preparare a minereurilor din Pădurea Craiului, continuă cu Uzina de alumină de la Oradea, in­stalaţiile de. s cocs dte­r­petrol calcinat de la rafinăria din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi se încheie aici în Uzina de aluminiu de la Slatina. Şi toate aceste noi capacităţi de pro­ducţie au fost construite şi puse în funcţiune în mai puţin de doi ani. Complexitatea instalaţiilor, specifi­ce noii ramuri, realizate în acest in­terval­ de timp relativ scurt, confir­mă încă odată capacitatea întreprin­derilor noastre de construcţii şi montaj. La al IV-lea Congres al partidului, constructorii şi metalur­­giştii noi ramuri industriale a ţării anunţă că cel mai tînăr vlăstar al României socialiste şi-a primit bote­zul focului. TUDOR GHEORGHIU Slatina ieri la orele 17,15, prima şarjă Patrulaterul metalului alb este înfăptuit Uzina de aluminiu Slatina : hala de electroliză, locul primei şarje realizate ieri Uzina de alumină Oradea : secţia de măcinare a bauxitei Foto : NICU VASIL­E Foto : MIHAI POPESCU Z­i­k A6® Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! A­stăzi, în preajma celui de al IV-lea Congres al partidului, cînd socotim rodul bogat al muncii noastre de pe o perioadă de mai mulţi ani, pregătim şi haina nouă, mai potrivită strălucirii actu­ale a ţării, a noii Constituţii a Re­publicii Socialiste România. Caracterul socialist unitar al eco­nomiei naţionale a României se ba­zează pe proprietatea socialistă a­­supra mijloacelor de producţie. In proiectul viitoarei Constituţii, com­parativ cu Constituţia în vigoare, se înscrie o deosebire esenţială în ceea ce priveşte formaţiunile so­­cial-economice existente în 1952 faţă de situaţia de astăzi. Astfel, la data apariţiei Constituţiei din 1952, aceasta reflecta situaţia de fapt atunci existentă, cînd eco­nomia naţională a ţării cuprin­dea trei formaţiuni social-econo­­mice: formaţiunea socialistă, mica producţie de mărfuri şi formaţiunea particular-capitalistă. Astăzi, proiec­tul de Constituţie (art. 6) constată proprietatea socialistă asupra mij­loacelor de producţie, baza econo­mică a orînduirii noastre, garanţie a dezvoltării necontenite a statului nostru şi a creşterii continuie a bunăstării materiale şi culturale a poporului, care este fie proprietate de stat — asupra bunurilor aparţi­­nînd întregului popor, fie proprieta­te cooperatistă — asupra bunurilor aparţinînd fiecărei organizaţii coo­peratiste. Cooperativele agricole de produc­ţie reprezintă aşa cum se arată în proiectul de Constituţie (art. 10) for­ma socialistă de organizare a agri­culturii, care asigură condiţii pentru cultivarea intensivă a pămîntului şi aplicarea ştiinţei înaintate, contri­buie prin sporirea producţiei, la dez­voltarea economiei naţionale, la ri­dicarea continuă a nivelului de via­ţă al ţărănimii şi al întregului popor. Se consemnează în proiect că statul sprijină şi ocroteşte cooperativele a­­gricole de producţie precum şi cele­lalte organizaţii cooperatiste. Proiectul de Constituţie precizează mai exact (art. 9) în comparaţie cu Constituţia actuală că pămîntul cooperativelor agricole de produc­ţie, împreună cu lotul de pă­mînt aflat, potrivit statutului coopera­tivelor agricole de producţie. In folo­sinţa gospodăriilor familiale ale ţă­ranilor cooperatori, constituie pro­prietate cooperatistă. Prin proiect se prevede că terenul şi casa de locuit, construcţiile gospodăreşti anexe, precum şi potrivit statutului coopera­tivelor agricole de producţie, anima­lele productive şi inventarul agricol mărunt, constituie proprietatea per­sonală a ţăranilor cooperatori. In proiect se prevede în general, că mijloacele de producţie ce aparţin cooperativelor agricole de producţie, cooperativelor meşteşugăreşti şi coo­perativelor de consum, (unelte, ma­şini, instalaţii, construcţii) sunt pro­prietate cooperatistă, ocrotită de stat. De asemenea, sunt referiri (art. 11) la situaţia acelor ţărani, care da­torită unor condiţii specifice, nu se pot asocia în cooperativele agricole de producţie. Statul socialist dă o atenţie per­manentă asigurării drepturilor şi in­tereselor legitime ale cetăţenilor. Proiectul noii Constituţii preia în mare parte drepturile largi şi înda­toririle fundamentale ale cetăţenilor aşa cum sunt înscrise şi în Constitu­ţia actuală, aceste drepturi consti­tuind una din caracteristicile orîn­duirii socialiste. Drepturile cetăţe­nilor statului socialist cresc şi se dezvoltă însă continuu, se lărgesc, pe măsura consolidării şi dezvoltării orînduirii noastre. Creşte totodată exigenţa generală pentru asigurarea realizării lor. De aceea, proiectul de Constituţie prevede (art. 35) că orice persoană, ce se consideră vătămată în drepturile sale prin vreun act ile­gal al unui organ de stat, poate cere organelor competente — în condiţiile Barbu Solomon vicepreşedinte al Tribunalului Suprem Gheorghe Elian preşedintele colegiului penal al Tribunalului Suprem legii —anularea actului şi repara­rea, pagubei pe care a suferit-o. Este prevăzut de asemenea (art. 96) că tribunalele vor ju­deca cererile celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administra­tive, putînd să se pronunţe, în con­diţiile legii şi asupra legalităţii aces­tor acte. Aceste prevederi ale pro­iectului de Constituţie, controlul ju­decătoresc asupra legalităţii actelor administrative, constituie o impor­tantă inovaţie faţă de Constituţia ac­tuală, ca o expresie a grijii perma­nente, pentru asigurarea prin cele mai largi garanţii, a legalităţii so­cialiste, în toate sectoarele de acti­vitate a organelor de stat. Proiectul înscrie (art. 43 pct. 13) ca un principiu de bază necesitatea res­pectării întocmai a Constituţiei ţă­rii, dînd în atribuţia Marii Adunări Naţionale exercitarea controlului ge­neral al aplicării legii fundamentale şi al constituţionalităţii legilor. Pen­tru exercitarea controlului constitu­ţionalităţii legilor, Marea Adunare Naţională urmează să aleagă, la în­ceputul legislaturii şi pe toată dura­ta acesteia, un organ, pe care Con­stituţia actuală nu-l prevede, şi care este Comisia Constituţională. Forma­tă în principal din deputaţi ai Ma­rii Adunări Naţionale — cel puţin două treimi — în Comisia Costitu­ţională vor putea fi aleşi şi specia­lişti care nu sînt deputaţi (membri ai Tribunalului Suprem, cadre din învăţămîntul superior, cercetători ştiinţifici). Comisia Constituţională va constitui un organ de lucru al Marii Adunări Naţionale, care are însă singură, atribuţia de a statua asupra constituţionalităţii legilor. Cel mai înalt principiu al activi­tăţii de conducere de partid şi de stat, principiu care îşi găseşte ex­presia şi în proiectul de Statut al Partidului Comunist Român, este principiul muncii colective. Acest principiu leninist este înscris şi re­flectat în mai multe prevederi ale proiectului de Constituţie. Astfel, Consiliul de Stat îşi desfăşoară ac­tivitatea potrivit principiului condu­cerii colective (art. 67). In întregul său, Consiliul de Stat şi fiecare din membrii săi, sînt răspunzători în faţa Marii Adunări Naţionale, mem­brii Consiliului de Stat, răspunzînd atît pentru propria lor activitate cît şi pentru întreaga activitate a Con­ (Continuare in pag. 2-a) CONSACRAREA CONSTITUTIONALA A VICTORIEI SOCIALISMULUI în ROMÂNIA Anul XXIII nr. 6441 4 pagini 30 bani Joi 1 iulie 1065 Cu prilejul Zilei învăţătorului Solemnitatea înmînării unor înalte titluri şi ordine Miercuri a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea înmînării unor înalte titluri şi ordine cu prilejul Zilei învăţătorului. în sala de mar­mură se aflau învăţători şi profesori care s-au distins în nobila lor muncă de instruire şi educare a tinerei ge­neraţii, cadre didactice care au con­tribuit la dezvoltarea învăţămîntului în ţara noastră. Cei prezenţi au salutat cu înde­lungi şi puternice aplauze pe tova­răşii Chivu Stoica, Gheorghe Apos­tol, Ştefan Voitec, Paul Niculescu- Mizil. Erau de faţă tovarăşii Avram Bu­­naciu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secreta­rul Consiliului de Stat, Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ion Teoreanu, şeful secţiei de învăţă­­mînt şi sănătate a C.C. al P.M.R. S-a dat citire decretelor privind conferirea titlului de „învăţător E­­merit al Republicii Populare Ro­mâne“. ..Profesor Emerit al Repu­blicii Populare Române“, „Ordinul Muncii“, clasa a IlI-a, unor învăţă­tori şi profesori din învăţămîntul de cultură generală şi din învăţămîntul profesional şi tehnic. Preşedintele Consiliului de Stat a înmînat apoi înaltele distincţii acordate. Luînd cuvîntul, tovarăşul Chivu Stoica, în numele Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române a adresat învăţă­torilor şi profesorilor participanţi la solemnitate un călduros salut cu pri­lejul tradiţionalei sărbători a „Zilei învăţătorului“ şi i-a felicitat pentru rezultatele bogate obţinute în activi­tatea de educare şi formare a tinerei generaţii. „Partidul şi guvernul nos­tru, ca şi întregul popor, a spus to­varăşul Chivu Stoica, dau înaltă preţuire activităţii neobosite pe care o desfăşoară învăţătorii şi profesorii , important detaşament al intelec­tualităţii noastre , pentru propă­şirea şcolii, îndrumarea tineretului pe calea ştiinţei şi culturii înaintate, educarea acestuia în spiritul dragos­tei fierbinţi faţă de muncă,­ de popor, de patria noastră socialistă, de Par­tidul Muncitoresc Român“. Arătînd că anii care au trecut au adăugat măreţelor realizări ale poporului român în domeniul in­dustriei şi agriculturii, al întregii economii, noi cuceriri în domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, vorbitorul a spus că „aceste cuceriri sunt consfinţite în proiectul de Constituţie a Republicii Socialiste România, document istoric care reflectă marile transformări petre­cute în viaţa ţării şi poporului nostru în anii construcţiei so­cialiste. Proiectul Directivelor Congresu­lui partidului, primit cu entuziasm de întregul nostru popor, prevede dezvoltarea şi perfecţionarea conti­nuă a învăţămîntului de toate gra­dele, noi sarcini privind formarea de muncitori calificaţi, tehnicieni, maiştri, ingineri şi economişti. Partidul şi guvernul nostru îşi exprimă convingerea deplină că învăţătorii şi profesorii, întregul corp didactic, vor pune întreaga lor energie şi pricepere, talentul şi ca­pacitatea de muncă pentru reali­zarea acestor sarcini măreţe, pen­tru îndeplinirea înaltei lor misiuni de a pregăti omul de mîine, cetă­ţeanul conştient şi constructorul activ al României socialiste. Vă felicit din toată inima, dragi tovarăşi, pentru înaltele distincţii ce vi s-au înmînat astăzi şi vă urez sănătate, fericire şi noi succese în muncă“. învăţătorii şi profesorii prezenţi la solemnitate au primit cu căldură cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvîntul, profesorul emerit Ioan Nimiţan s-a referit la activi­tatea sa de mai bine de 25 de ani în învăţămînt, ca profesor de mate­matici la una din şcolile cu vechi tradiţii din partea de nord a Mol­dovei — şcoala medie „Ştefan cel Mare“ din oraşul Suceava. Şcoala aceasta şi-a sărbătorit acum cîţiva ani centenarul. Dar din îndelungata ei existenţă, anii cei mai luminoşi şi plini de conţinut îi constituie cele două decenii de după elibera­rea patriei noastre, ani în care atît elevilor, cît şi profesorilor şi învă­ţătorilor, li s-au asigurat cele mai bune condiţii de muncă şi de viaţă, bucurîndu-se, pas cu pas, de grija şi îndrumarea înţeleaptă a partidu­lui şi guvernului. Vorbind în con­tinuare despre prevederile proiecte­lor de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al partidului, el a spus că „fiecare capitol, fiecare fra­ză cuprinse în ele constituie un iz­vor de optimism şi încredere în vii­torul fericit pe care poporul şi-l construieşte sub înţeleaptă condu­cere a partidului. Aceste documen­te importante cuprind dezvoltarea întregii noastre vieţi economice, culturale şi sociale, pun sarcini de mare răspundere şi învăţămîntului, şi oamenilor şcolii. Contribuţia lor la transpunerea în viaţă a prevede­rilor cuprinse în proiecte constă în (Continuare în pag. a 3-a) Inmînarea înaltelor titluri şi ordine la Consiliul de Stat Foto : AGERPRES O AFIRMARE A PROFUNDULUI DEMOCRATISM Ing. Nicola Iova vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional Ploieşti Proiectul de Constituţie supus dezbaterii oamenilor muncii consfinţeşte cuceririle noastre democratice şi în domeniul construc­ţiei de stat. Mi-au atras atenţia în mod deosebit prevederile proiec­tului de Constituţie referitoare la organele locale ale puterii de stat. Ceea ce aduce nou proiectul de Constituţie este între altele precizarea concretă a principalelor atribuţii ale sfaturilor populare şi comitetelor lor executive. In felul acesta, munca deputaţilor re­gionali, raionali, orăşeneşti şi comunali îşi află oglindite atribuţiile de bază în cel mai înalt document legislativ al statului nostru. Totodată, proiectul de Constituţie proclamă principiul conducerii colective în activitatea comitetelor executive. Acest fapt, care con­stituie încă o afirmare a profundului democratism al orînduirii noastre, este de natură să prevină practici folosite uneori — mai ales la comune după cum am avut ocazia să constat — de a se lua măsuri de execuţii şi dispoziţii de către o singură persoană. După cum se ştie, astfel de practici au generat uneori situaţii contrarii dispoziţiilor legale şi intereselor cetăţenilor. Ca o garanţie a res­pectării stricte a legalităţii socialiste şi a ocrotirii drepturilor cetă­ţeneşti, proiectul de Constituţie prevede la articolul 88 dreptul co­mitetului executiv al sfatului popular de a suspenda hotărîrile ne­conforme cu legea sfaturilor populare direct subordonate. Prin întreaga sa alcătuire proiectul noii Constituţii se dove­deşte a fi un document de mare valoare politică şi juridică.

Next