România Liberă, august 1965 (Anul 23, nr. 6468-6492)

1965-08-01 / nr. 6468

Anul XXIII - nr. 6468 6 pagini 30 bani REDACȚIA­ Plata Scriteil. Telefon «6010. Administrația » 176010. Interior 1400 august 1965 Jurnal de întrecere MUNCĂ AVÎNTATĂ PE ÎNTINSUL PATRIEI Veştile sosite în cursul zilei de ieri la redac­ţie oglindesc prin faptele ce le comunică avîn­­tul cu care întrecerea socialistă se desfăşoară în întreaga ţară. Hotărîrile Congresului al IX-lea al partidului însufleţesc activitatea colectivelor din uzine, fabrici şi de pe şantiere, înaripează munca creatoare. BRAŞOV, oraşul de la poalele Tîmpei, coresponden­tul nostru ne-a comunicat despre activitatea entuziastă ce se desfăşoară în marea uzină de tractoare din Bra­şov. în secţia fontă s-au făcut ultimele pregătiri pentru in­trarea în funcţiune a unei moderne instalaţii de recon­­diţionare a nisipurilor. Prin aceasta se vor obţine anual economii de ordinul milioane­lor. La secţia tratament ter­mic s-au pus în funcţiune alte două cuptoare verticale dotate cu dispozitive şi insta­laţii de automatizare, o nouă contribuţie la îmbunătăţirea calităţii tractoarelor. Ieri, în uzină s-a anunţat montarea celui de al 100-lea motor pes­te plan. In luna iulie s-a obţi­nut aici cea mai mare pro­ducţie de motoare pentru tractoare din acest an, HUNEDOARA. Din Hune­doara ni s-a anunţat că la oţelăria electrică s-au elabo­rat primele şarje de oţel spe­cial inoxidabil şi anticoroziv. Este o marcă nouă de oţel, cu caracteristici deosebite, asi­milată recent cu sprijinul specialiştilor de la Institutul de cercetări metalurgice din Bucureşti. Oţelul respectiv este destinat fabricării unor utilaje pentru industria chi­mică, fiind o continuare a realizărilor obţinute în dome­niul producerii de metale cu caracteristici superioare, ne­cesare industriei noastre con­structoare de maşini. Side­­rurgiştii de la Hunedoara pro­duc acum în total mai mult de 170 mărci de oţeluri. PITEŞTI. La slătioara, în re­giunea Argeş, a fost pusă în funcţiune una dintre cele mai moderne balastiere din ţară. La atingerea capacităţii proiec­tate, ea va livra anual şantie­relor de construcţii din regiu­nile Argeş şi Oltenia circa 600 000 mp de balast. TCb^JWUREg. Air acum cu­­vîntul constructorii şi monto­­rii de pe şantierul Combina­tului de îngrăşăminte azotoa­­se din Tg. Mureş, care sînt hotărîţi să predea beneficia­rului înainte de termen obiec­tivele acestei mari unităţi in­dustriale. In prezent, la fa­bricile de acid azotic şi azotat de amoniu, primele care vor intra în producţie, se apropie de sfîrşit montajul. în stadiu final se află, de asemenea, montajul utilajelor tehnolo­gice ,cu care sunt înzestrate celelalte sectoare ale combi­natului. Ieri au început pe şantier, înainte de termen, probele mecanice şi hidrauli­ce la staţia de pompare a apei industriale, urmînd ca asemenea operaţii să se facă în următoarele zile şi la alte instalaţii din combinat. CLUJ­ Şi constructorii de pe şantierul Combinatului de ce­luloză şi hîrtie din Dej au fă­cut încă un pas important că­tre momentul cînd această mare Întreprindere va intra in producţie. Ei au termi­nat zilele acestea construcţia barajului de pe Someşul Mare, care va asigura alimentarea combinatului cu apă. De ase­menea, au fost terminate lu­crările 1,3 depozitul de buşteni cu instalaţiile aferente, silozul şi hala de tocătură. Celelalte secţii ale combinatului se gă­sesc intr-un stadiu avansat de lucru, BOCŞA. La rîndul său, co­respondentul nostru în regiu­nea Banat a participat ieri la un „jubileu“ care a avut loc la Uzinele de construcţii me­talice şi maşini agricole din Bocşa , pe poarta întreprin­derii a plecat cu destinaţia Bucureşti cea de-a 200-a ma­­cara­tură fabricată aici. In cele şapte luni ale anului, co­lectivul uzinei a construit — în colaborare cu întreprinde­rile din sistemul de cooperare respectiv — 33 de macarale­­turi destinate şantierelor de construcţii în special, la reali­zarea cărora o contribuţie de seamă şi-au dat-o echipele fruntaşe în întrecere conduse de Cristea Crăciun, Valeriu Moldovan şi Gh. Tudor. S^Tl^^^ARE^ In localitate au început lucrări de dezvol­tare a Întreprinderii „1 Sep­tembrie“, care realizează o bună parte din producţia de maşini de gătit şi încălzit. Prin realizarea lucrărilor de dezvoltare şi modernizare va creşte producţia de maşini de gătit tip aragaz şi electrice cu 2—4 ochiuri, maşini de gătit şi sobe de încălzit metalice e­­mailate cu 100 000 de bucăţi. GALAŢI.­­ La construcţia marelui obiectiv al siderurgiei româneşti — Combinatul „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la Galaţi — sunt folosite ulti­mele cuceriri ale tehnicii. La proiectele pentru halele in­dustriale s-au utilizat de curind soluţii şi procedee noi, unele originale, care permit o largă folosire a prefabricatelor din beton armat, utilizarea de oţe­luri aliate cu caracteristici su­perioare, tipizarea unui mare număr de elemente de construc­ţii. Proiectanţii au realizat anul acesta pentru combinat impor­tante proiecte de construcţii şi montaje, printre care acela al primului furnal de 1 400 mc — cel mai mare şi mai modern din ţară — al halei de turnare cu anexe industriale şi canpe­­relor. Toate lucrările au pri­mit calificativul „foarte bine“. Termenele de predare a pro­iectelor au fost scurtate cu circa 560 de zile, asigurându-se documentația necesară începe­rii mai devreme a lucrărilor. Duminică 1 DE LA „S. R.­101" LA „CARPATI" ŞI JUDEGI Am stat de vorbă la Braşov, cu pufin timp in urmă, cu Gheorghe Bularcă, lăcătuş­­montor şi şef de echipă la secţia şasiu de la uzinele „Steagul roşu*. El compara saltul făcut de uzină de-a lun­gul anilor cu zborul unei ra­chete cosmice : prima treaptă, cind s-a pus „pe picioare" („de fapt, pe toti" — explică zimbind) primul autocamion „S.R.-101" („vi-l mai aducefi a­­minte ?“)apoi a doua, şi­ a treia, alte şi alte trepte — pină la fripturile mult perfecţionate pe care le intilnim astăzi cu toţii pe drumurile fării auto­camioanele „Carpafi" şi „Bu­­cegi". Ce e hotărîtor în ultima instanţă ? Ca să vă dafi seama de di­ferenţă, ginditi-vă numai că „101" avea un motor de 90 de cai putere, pe cînd „Carpafi" are 140 de cai putere; acestor performante le pot fi adăuga­te și altele. Ele se leagă strins Mihai Stoian de „performantele" oamenilor. Căci pe timpuri, uzina aceasta avea cinci ingineri, iar astăzi — peste 300, și sute de munci­tori cu calificare superioară. Mai aflu că echipa lui Gheorghe Bularcă e alcătuită din 13 oameni. — Nu, nu-s superstițios, dim­potrivă. Totuși, aș putea spune că cifra „13" ne aduce... no­roc , suntem­, lună de lună, de la începutul anului, echipă e­­videntiată in întrecerea socia­listă. Astăzi, cînd e vorba de întrecere socialistă, cu utilajul modern pe care-l avem nu e vorba de repeziciunea cu care lucrezi, ci, in ultimă instanță, de calificarea pe care o ai. Cred că şi aici s-a făcut un sait; depinde cit de serios le fii in pas cu tehnica. Am un fiu care vrea să se facă neapărat... cosmonaut. Oricum, fie că o să piloteze o navă cosmică, fie că o să a­jute şi el, aici, la pilotarea u­­riaşei nave care este uzina noastră, eu am să fiu mulţu­mit. Şi cred că e cazul să mul­ţumesc eu, ca părinte, iniii şt-n­­fii partidului, pentru grija pe care­ o arată creşterii tinere­lor generafii. Pe mine m-a e­­mofionat foarte mult vestea că, incepind cu noul an şcolar, gratuitatea manualelor şcolare se extinde şi la invătămîntul mediu. E un fapt care spune mult. Vorbeşte despre civiliza­ţie, despre adevărata cultură. Şcoala, principalul izvor de cultură şi factor de civilizaţie, va cuprinde in tara noastră — în următorii cinci ani — aşa cum arată Raportul C.C. al P.C.R. prezentat la Congres — aproape un sfert din populaţie. Cind planul de dezvoltare a economiei nationale pe pe­rioada 1966—1970, prezentat in cadrul Congresului, va fi îndeplinit, Constantin Bularcă, fiul lăcătuşului-montor de la „Steagul roşu", va fi în pragul examenului de maturitate şi va (Continuare în pag. a 4-a) In ultimii ani în regiunea Iaşi au fost con­struite 5 baraje (la Cucuteni, Podu Iloaie, Ciurbeşti, Aroneanu şi Iezăreni) care, in perioada ploilor mari, au rolul de a stăvili apele scurse de pe dealuri şi a împiedica inundaţiile. In clişeu: Canalul deversor al barajului de la Cucuteni, traversat de podul rutier Foto : AGERPRES Proletari­­din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ ISTORIA LITERARĂ — PREOCUPĂRI ŞI PERSPECTIVE — Interviul nostru cu prof. Al. Dima — Pagina a 2-a — Pe urmele articolelor publicate — Pagina a 3-a PRACTICI ALE SECOLULUI X Pagina a 6-a Tribuna economică. Colocviul continuă SIGHETUL MARMAŢIEI. De la Sighetul Marmaţiei, unde acum trei săptămîni, la Combinatul de industrializare a lemnului au intrat în func­ţiune primele unităţi — fa­bricile de placaj şi de mobilă — aflăm alte succese. în pre­zent, aici continuă din plin lucrările de pregătire pentru producţia celei de a treia unităţi — fabrica de mobilă curbată. Muncind cu deose­bită însufleţire, montării au terminat ieri montajul maşi­nilor şi utilajelor în secţiile croit, şlefuit şi bălţuit. Aşa după cum ne-a subliniat ing. Octavian Vaida, şeful şantie­rului, la fabrica de mobilă curbată, proiectată pentru o producţie de 600 000 de scau­ne pe an, ritmul în care se desfăşoară lucrările confirmă hotărîrea colectivului de mun­că de a pune în funcţiune acest important obiectiv îna­inte de termen. NOUTĂŢILE ZILEI Un alt perimetru de exploatare a minereului de cupru TG. MUREŞ (Agerpres). — In scopul punerii în valoare a unor importante zone de mine­reuri, descoperite de geologi în ultimii ani în Munţii Ciucului şi Harghita, la exploatările mi­niere Bălan, Arghita şi Lueta din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară se efectuează lucrări în subteran. La Bălan, unde se deschide un nou perimetru de exploatare a minereului de cu­pru, se lucrează intens la înain­tarea pe coasta Antoniu-nord, care va avea o lungime de 1 580 metri, precum şi la un puţ de extracţie. Brigada condusă de Nistor Titus a realizat cea mai mare viteză zilnică de îna­intare din istoria minei: 3-3,5 metri pe schimb. Și brigada condusă de Iosif Mărcuș, care lucrează la deschiderea orizon­tului minus 135, a înregistrat în această lună o mare viteză de înaintare. LUCRĂRI DIDACTICE ROMÂNEŞTI TRADUSE PESTE HOTARE Prin Intermediul Editurii di­dactice şi pedagogice, diferite edituri din străinătate solicită numeroase cărţi de interes ge­neral, manuale şcolare, cursuri universitare, in vederea tradu­cerii lor în ţara respectivă. Manualul de astronomie pen­tru clasa a X-a a fost tradus în R.D.G., iar geometria de clasa a VI-a la Moscova. Un mare succes a repurtat lucrarea lui E. Marcus, „Lingvistica mate­matică“, ce a fost tradusă în Anglia, Franţa şi Cehoslovacia. „Elemente de topologie şi va­rietăţi diferenţiabile" de C. Te­rnari a fost tradusă in R.D.G. In Anglia şi S.U.A. s-a bucurat de succes „Teoria probabilităţii si aplicaţii“ a lui Octav Onicescu. Editura Eudeka din Buenos Aires a cerut pentru traducere un număr de 16 manuale uni­versitare. BOX: R.P.R.-R.S.F. Iugoslavia 7-3 In sala sporturilor din Con­stanţa s-a disputat aseară meciul internaţional de box dintre echipele R. P. Române şi R.S.F. Iugoslavia. Victoria a revenit pugiliştilor români cu scorul de 7-3. Punctele echipei noastre au fost rea­lizate de Puiu, Moldovan, Piţu, Olteanu, Monea, Otvos şi Dinu. Primii cinci boxeri au cîştigat înainte de limită. La categoria grea iugoslavul Trifunovici l-a întrecut la puncte pe V. Mariuţan. Fotó : MIHAI POPESCU. Excursionişti pe şantier Numeroşi constructori ai hi­­drocentralei „Gh. Gheorghiu- Dej“ se transformă, duminica, în ghizi benevoli pentru miile de excursionişti care vin din toate colţurile ţării şi de peste hotare să viziteze marele şan­tier de pe Argeş. Este un du-te-vino neîntrerupt de au­tobuze şi de turisme străbă­­tînd şoseaua care leagă ora­şul Curtea de Argeş de „ca­pitala“ şantierului, orăşelul Corbeni, compus deocamdată mai mult din cabane pentru constructori decit din case de piatră. De la Corbeni, excursioniş­tii, însoţiţi de cite un aseme­nea ghid, străbat cu maşina şoseaua nouă care urcă pină la şantier şi se minunează în faţa frumuseţii peisajului, dar mai ales în faţa îndrăznelii cu care oamenii au tăiat acest drum în piatra masivă a mun­telui, învingînd dificultăţi ale căror mărturii se mai văd şi astăzi. Intr-adevăr, pe stîncile care mărginesc şoseaua, la înălţimi ameţitoare atîrnă încă scări de frînghie, od­goane, cîrlige, semn că acolo se căţăraseră constructorii în lupta lor indîrjită cu muntele. Dar şoseaua constituie doar un prim contact al vizitatori­lor cu ceea ce înseamnă vas­titatea acestei opere a socia­lismului. Ei vor avea să se entuziasmeze în faţa uriaşului baraj care se apropie de înăl­ţimea lui definitivă, de marea hală subterană a turbinelor şi de tunelurile ce vor purta a­­pele înainte şi după ce vor pune în mişcare aceste turbi­ne spre a transforma în ener­gie electrică clocotitoarea e­­nergie a Argeşului. Fotografia noastră repre­zintă un grup de vizitatori din Piteşti primind explicaţii pe şantier, în imediata veci­nătate a barajului. Ea consti­tuie unul din nenumăratele documente care arată interesul oamenilor muncii pentru ma­rile construcții ale patriei și pentru acest șantier, în mod deosebit. Servicii şi deservicii Ce facem cînd avem nevoie de un serviciu la domiciliu ? Anomalii şi lipsă de coordonare care se cer înlăturate El şi ea au primit o locuinţă nouă. Să-i lăsăm să-şi trăiască bucuria. Să mediteze asupra aranjării încăperilor încă pline de mirosul varu­lui, să răsucească butoanele din baie, să-şi schiţeze planul de sistematizare a vieţii care începe. Mîine, familia va trebui să se mute. Cum ? Epica mutării Principalele griji: mijlocul de transport şi oamenii care ajută la încărcat şi descărcat. De unde să-i obţii ? Deschid noua carte de telefon şi gă­sesc repede ceea ce au ne­voie : întreprinderea de pres­tări servicii manuale a Sfa­tului popular al Capitalei — scrie într-o reclamă — efec­tuează mutări pentru cetă­ţeni. Evident, cei doi n-au de unde să ştie că informaţia din carte nu corespunde cu realitatea. Dacă ar fi discutat cu tovarăşul Ion Maxim, di­rectorul acestei întreprinderi, ar fi aflat că, de un an, uni­tatea nu mai aduce aceste servicii cetăţenilor şi deci te­lefoanele sunt de prisos. Mo­tivele sunt diverse. Aşa că solicitanţii s-au adresat gre­şit aici. Cine execută mută­rile ? întreprinderea orăşe­nească de transporturi — li se spune. Numărul de tele­fon n-are rost să vi-l dăm — nici nu-l ştim — că tot trebuie să vă duceţi în Şo­seaua Ştefan cel Mare colţ cu Lizeanu, acolo are I.T.B. un serviciu pentru mutări... Serviciul nu e pentru mu­tări. La adresa indicată (cea precisă este: Şoseaua Ştefan cel Mare nr. 33) funcţionează serviciul de abonamente al I.T.B. (Telefon : 11.61.45). — Şi faceţi şi mutări ? — A, da, există şi aşa ceva — răspunde, cam în doi peri, funcţionara. Plătiţi aici un aconto, noi vă dăm un tichet, cu care mergeţi în strada Va­sile Lascăr la garajul I.T.B. încărcători însă nu poate şti funcţionara dacă se găsesc la garaj. S-ar putea să fie, s-ar putea să nu fie.­­Pentru neiniţiaţi , încărcătorii îi pu­nea la dispoziţie întreprinde­rea de prestări servicii ma­nuale. Cum serviciul s-a des­fiinţat, nu mai există nici o certitudine). E limpede : el şi ea îşi vor încărca şi descărca singuri mobila, ajutaţi de vreun să­ritor Vasilică, de vreun ini­mos Ionel, dintre neamuri şi cunoştinţe. * Pe urmele unui profil ...Şi a început viaţa cea nouă. Cei doi au planuri fru­moase. Au cumpărat în rate mobila, ba sînt pe cale să a­­chiziţioneze şi un frigider. De unde să-l ia ? De la „Electro­tehnica“, de bună-seamă. Şi-au ales un frigider „Fram“. Cum să-l transporte ? Familia a fost convinsă că, aşa cum la acel mare magazin de unde şi-au cumpărat mobila au putut în­chiria furgonete, tot astfel vor închiria şi aici. Dar nu a fost aşa. Ca şi la mutare, au tre­buit să-şi folosească forţele proprii, iar furgoneiul l-au a­­dus din piaţă. Comentam această stare de lucruri împreună cu tovarăşul Constantin Manea, directorul magazinului „Electrotehnica“. Era şi el nedumerit. Pentru ce magazinul „Unic“, de pildă, a­­parţinînd aceluiaşi Minister al Comerţului Interior, asigură transportul cumpărăturilor a­­casă ? La fel de nedumerit, de altfel, ca şi Ion Maxim, direc­torul Întreprinderii de prestări servicii manuale, care afirma că printre îndatoririle unităţii pe care conduce ar trebui să se numere şi manipularea mărfurilor pentru cetăţeni. Şi se mira, chiar, pentru ce sec­ţia de gospodărie comunală a Sfatului popular al Capitalei, de care aparţine întreprinde­rea, nu-i încredinţează această sarcină. La Sfatul popular al Capita- GRAZIELA VINTU (Continuare în pag. a 4-a) Carnet extern Nu numai senzaţii­­ tari... „Acest om a găsit liber­tatea, senzafiile tari şi a­­ventura care dau sens exis­tenţei". Este titlul unei re­clame apărute într-un ziar englez. Dedesubt, o foto­grafie : un bărbat priveşte evoluţia unui bombardier şi a unui port-avion al mari­nei. „Poţi fi şi tu ca din­­sul !", scrie sub fotografie. Apoi, explicaţiile : „Nică­ieri viaţa civilă nu oferă atîtea senzafii şi posibili­tăţi de aventură. Şi nici cine ştie ce libertate. Poa­te tocmai de aceea te simţi adesea frustrat. Ai vrea să faci ceva. Dar nu-fi iese in cale împreju­rarea potrivită". Ți-o oferă — se spune în reclamă — marina militară, bazele militare. E limpede. Este nevoie de personal pentru trupele amplasate pe teritorii stră­ine. In acest scop, se lan­sează ofertele de servicii, utilizindu-se ultimele­­ des­coperiri ale psihologiei pu­blicitare americane. De ce nu ? Au motive serioase să procedeze astfel. Prin ce să atragă oamenii care sunt necesari în asemenea scopuri ? Să li se vorbeas­că de „mareria" imperiu­lui colonial ? Ar fi o mani­eră ineficace, de domeniul unui trecut ireversibil. De feluri nobile ? Care să fie acelea ? Poate deţinerea cu forţa armelor a domi­naţiei în Malaezia, în Ku­weit ? De patrie ? Bazele militare, unde vor fi tri­mişi cei care vor da ur­mare acestor reclame, sunt prea departe de insula Al­­bionului. Şi fiindcă nu li se poate spune oamenilor de-a dreptul că sunt che­maţi să fie mercenari ai încălcării drepturilor altor popoare, se recurge la ast­fel de metode publicitare. „Li se oferă prilejul de a face carieră. Drumul spre virf este deschis oamenilor R. VOINESCU (Continuare în pag. a 6-a

Next