România Liberă, august 1965 (Anul 23, nr. 6468-6492)
1965-08-01 / nr. 6468
Anul XXIII - nr. 6468 6 pagini 30 bani REDACȚIA Plata Scriteil. Telefon «6010. Administrația » 176010. Interior 1400 august 1965 Jurnal de întrecere MUNCĂ AVÎNTATĂ PE ÎNTINSUL PATRIEI Veştile sosite în cursul zilei de ieri la redacţie oglindesc prin faptele ce le comunică avîntul cu care întrecerea socialistă se desfăşoară în întreaga ţară. Hotărîrile Congresului al IX-lea al partidului însufleţesc activitatea colectivelor din uzine, fabrici şi de pe şantiere, înaripează munca creatoare. BRAŞOV, oraşul de la poalele Tîmpei, corespondentul nostru ne-a comunicat despre activitatea entuziastă ce se desfăşoară în marea uzină de tractoare din Braşov. în secţia fontă s-au făcut ultimele pregătiri pentru intrarea în funcţiune a unei moderne instalaţii de recondiţionare a nisipurilor. Prin aceasta se vor obţine anual economii de ordinul milioanelor. La secţia tratament termic s-au pus în funcţiune alte două cuptoare verticale dotate cu dispozitive şi instalaţii de automatizare, o nouă contribuţie la îmbunătăţirea calităţii tractoarelor. Ieri, în uzină s-a anunţat montarea celui de al 100-lea motor peste plan. In luna iulie s-a obţinut aici cea mai mare producţie de motoare pentru tractoare din acest an, HUNEDOARA. Din Hunedoara ni s-a anunţat că la oţelăria electrică s-au elaborat primele şarje de oţel special inoxidabil şi anticoroziv. Este o marcă nouă de oţel, cu caracteristici deosebite, asimilată recent cu sprijinul specialiştilor de la Institutul de cercetări metalurgice din Bucureşti. Oţelul respectiv este destinat fabricării unor utilaje pentru industria chimică, fiind o continuare a realizărilor obţinute în domeniul producerii de metale cu caracteristici superioare, necesare industriei noastre constructoare de maşini. Siderurgiştii de la Hunedoara produc acum în total mai mult de 170 mărci de oţeluri. PITEŞTI. La slătioara, în regiunea Argeş, a fost pusă în funcţiune una dintre cele mai moderne balastiere din ţară. La atingerea capacităţii proiectate, ea va livra anual şantierelor de construcţii din regiunile Argeş şi Oltenia circa 600 000 mp de balast. TCb^JWUREg. Air acum cuvîntul constructorii şi montorii de pe şantierul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş, care sînt hotărîţi să predea beneficiarului înainte de termen obiectivele acestei mari unităţi industriale. In prezent, la fabricile de acid azotic şi azotat de amoniu, primele care vor intra în producţie, se apropie de sfîrşit montajul. în stadiu final se află, de asemenea, montajul utilajelor tehnologice ,cu care sunt înzestrate celelalte sectoare ale combinatului. Ieri au început pe şantier, înainte de termen, probele mecanice şi hidraulice la staţia de pompare a apei industriale, urmînd ca asemenea operaţii să se facă în următoarele zile şi la alte instalaţii din combinat. CLUJ Şi constructorii de pe şantierul Combinatului de celuloză şi hîrtie din Dej au făcut încă un pas important către momentul cînd această mare Întreprindere va intra in producţie. Ei au terminat zilele acestea construcţia barajului de pe Someşul Mare, care va asigura alimentarea combinatului cu apă. De asemenea, au fost terminate lucrările 1,3 depozitul de buşteni cu instalaţiile aferente, silozul şi hala de tocătură. Celelalte secţii ale combinatului se găsesc intr-un stadiu avansat de lucru, BOCŞA. La rîndul său, corespondentul nostru în regiunea Banat a participat ieri la un „jubileu“ care a avut loc la Uzinele de construcţii metalice şi maşini agricole din Bocşa , pe poarta întreprinderii a plecat cu destinaţia Bucureşti cea de-a 200-a macaratură fabricată aici. In cele şapte luni ale anului, colectivul uzinei a construit — în colaborare cu întreprinderile din sistemul de cooperare respectiv — 33 de macaraleturi destinate şantierelor de construcţii în special, la realizarea cărora o contribuţie de seamă şi-au dat-o echipele fruntaşe în întrecere conduse de Cristea Crăciun, Valeriu Moldovan şi Gh. Tudor. S^Tl^^^ARE^ In localitate au început lucrări de dezvoltare a Întreprinderii „1 Septembrie“, care realizează o bună parte din producţia de maşini de gătit şi încălzit. Prin realizarea lucrărilor de dezvoltare şi modernizare va creşte producţia de maşini de gătit tip aragaz şi electrice cu 2—4 ochiuri, maşini de gătit şi sobe de încălzit metalice emailate cu 100 000 de bucăţi. GALAŢI. La construcţia marelui obiectiv al siderurgiei româneşti — Combinatul „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la Galaţi — sunt folosite ultimele cuceriri ale tehnicii. La proiectele pentru halele industriale s-au utilizat de curind soluţii şi procedee noi, unele originale, care permit o largă folosire a prefabricatelor din beton armat, utilizarea de oţeluri aliate cu caracteristici superioare, tipizarea unui mare număr de elemente de construcţii. Proiectanţii au realizat anul acesta pentru combinat importante proiecte de construcţii şi montaje, printre care acela al primului furnal de 1 400 mc — cel mai mare şi mai modern din ţară — al halei de turnare cu anexe industriale şi canperelor. Toate lucrările au primit calificativul „foarte bine“. Termenele de predare a proiectelor au fost scurtate cu circa 560 de zile, asigurându-se documentația necesară începerii mai devreme a lucrărilor. Duminică 1 DE LA „S. R.101" LA „CARPATI" ŞI JUDEGI Am stat de vorbă la Braşov, cu pufin timp in urmă, cu Gheorghe Bularcă, lăcătuşmontor şi şef de echipă la secţia şasiu de la uzinele „Steagul roşu*. El compara saltul făcut de uzină de-a lungul anilor cu zborul unei rachete cosmice : prima treaptă, cind s-a pus „pe picioare" („de fapt, pe toti" — explică zimbind) primul autocamion „S.R.-101" („vi-l mai aducefi aminte ?“)apoi a doua, şi a treia, alte şi alte trepte — pină la fripturile mult perfecţionate pe care le intilnim astăzi cu toţii pe drumurile fării autocamioanele „Carpafi" şi „Bucegi". Ce e hotărîtor în ultima instanţă ? Ca să vă dafi seama de diferenţă, ginditi-vă numai că „101" avea un motor de 90 de cai putere, pe cînd „Carpafi" are 140 de cai putere; acestor performante le pot fi adăugate și altele. Ele se leagă strins Mihai Stoian de „performantele" oamenilor. Căci pe timpuri, uzina aceasta avea cinci ingineri, iar astăzi — peste 300, și sute de muncitori cu calificare superioară. Mai aflu că echipa lui Gheorghe Bularcă e alcătuită din 13 oameni. — Nu, nu-s superstițios, dimpotrivă. Totuși, aș putea spune că cifra „13" ne aduce... noroc , suntem, lună de lună, de la începutul anului, echipă evidentiată in întrecerea socialistă. Astăzi, cînd e vorba de întrecere socialistă, cu utilajul modern pe care-l avem nu e vorba de repeziciunea cu care lucrezi, ci, in ultimă instanță, de calificarea pe care o ai. Cred că şi aici s-a făcut un sait; depinde cit de serios le fii in pas cu tehnica. Am un fiu care vrea să se facă neapărat... cosmonaut. Oricum, fie că o să piloteze o navă cosmică, fie că o să ajute şi el, aici, la pilotarea uriaşei nave care este uzina noastră, eu am să fiu mulţumit. Şi cred că e cazul să mulţumesc eu, ca părinte, iniii şt-nfii partidului, pentru grija pe care o arată creşterii tinerelor generafii. Pe mine m-a emofionat foarte mult vestea că, incepind cu noul an şcolar, gratuitatea manualelor şcolare se extinde şi la invătămîntul mediu. E un fapt care spune mult. Vorbeşte despre civilizaţie, despre adevărata cultură. Şcoala, principalul izvor de cultură şi factor de civilizaţie, va cuprinde in tara noastră — în următorii cinci ani — aşa cum arată Raportul C.C. al P.C.R. prezentat la Congres — aproape un sfert din populaţie. Cind planul de dezvoltare a economiei nationale pe perioada 1966—1970, prezentat in cadrul Congresului, va fi îndeplinit, Constantin Bularcă, fiul lăcătuşului-montor de la „Steagul roşu", va fi în pragul examenului de maturitate şi va (Continuare în pag. a 4-a) In ultimii ani în regiunea Iaşi au fost construite 5 baraje (la Cucuteni, Podu Iloaie, Ciurbeşti, Aroneanu şi Iezăreni) care, in perioada ploilor mari, au rolul de a stăvili apele scurse de pe dealuri şi a împiedica inundaţiile. In clişeu: Canalul deversor al barajului de la Cucuteni, traversat de podul rutier Foto : AGERPRES Proletaridin toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ ISTORIA LITERARĂ — PREOCUPĂRI ŞI PERSPECTIVE — Interviul nostru cu prof. Al. Dima — Pagina a 2-a — Pe urmele articolelor publicate — Pagina a 3-a PRACTICI ALE SECOLULUI X Pagina a 6-a Tribuna economică. Colocviul continuă SIGHETUL MARMAŢIEI. De la Sighetul Marmaţiei, unde acum trei săptămîni, la Combinatul de industrializare a lemnului au intrat în funcţiune primele unităţi — fabricile de placaj şi de mobilă — aflăm alte succese. în prezent, aici continuă din plin lucrările de pregătire pentru producţia celei de a treia unităţi — fabrica de mobilă curbată. Muncind cu deosebită însufleţire, montării au terminat ieri montajul maşinilor şi utilajelor în secţiile croit, şlefuit şi bălţuit. Aşa după cum ne-a subliniat ing. Octavian Vaida, şeful şantierului, la fabrica de mobilă curbată, proiectată pentru o producţie de 600 000 de scaune pe an, ritmul în care se desfăşoară lucrările confirmă hotărîrea colectivului de muncă de a pune în funcţiune acest important obiectiv înainte de termen. NOUTĂŢILE ZILEI Un alt perimetru de exploatare a minereului de cupru TG. MUREŞ (Agerpres). — In scopul punerii în valoare a unor importante zone de minereuri, descoperite de geologi în ultimii ani în Munţii Ciucului şi Harghita, la exploatările miniere Bălan, Arghita şi Lueta din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară se efectuează lucrări în subteran. La Bălan, unde se deschide un nou perimetru de exploatare a minereului de cupru, se lucrează intens la înaintarea pe coasta Antoniu-nord, care va avea o lungime de 1 580 metri, precum şi la un puţ de extracţie. Brigada condusă de Nistor Titus a realizat cea mai mare viteză zilnică de înaintare din istoria minei: 3-3,5 metri pe schimb. Și brigada condusă de Iosif Mărcuș, care lucrează la deschiderea orizontului minus 135, a înregistrat în această lună o mare viteză de înaintare. LUCRĂRI DIDACTICE ROMÂNEŞTI TRADUSE PESTE HOTARE Prin Intermediul Editurii didactice şi pedagogice, diferite edituri din străinătate solicită numeroase cărţi de interes general, manuale şcolare, cursuri universitare, in vederea traducerii lor în ţara respectivă. Manualul de astronomie pentru clasa a X-a a fost tradus în R.D.G., iar geometria de clasa a VI-a la Moscova. Un mare succes a repurtat lucrarea lui E. Marcus, „Lingvistica matematică“, ce a fost tradusă în Anglia, Franţa şi Cehoslovacia. „Elemente de topologie şi varietăţi diferenţiabile" de C. Ternari a fost tradusă in R.D.G. In Anglia şi S.U.A. s-a bucurat de succes „Teoria probabilităţii si aplicaţii“ a lui Octav Onicescu. Editura Eudeka din Buenos Aires a cerut pentru traducere un număr de 16 manuale universitare. BOX: R.P.R.-R.S.F. Iugoslavia 7-3 In sala sporturilor din Constanţa s-a disputat aseară meciul internaţional de box dintre echipele R. P. Române şi R.S.F. Iugoslavia. Victoria a revenit pugiliştilor români cu scorul de 7-3. Punctele echipei noastre au fost realizate de Puiu, Moldovan, Piţu, Olteanu, Monea, Otvos şi Dinu. Primii cinci boxeri au cîştigat înainte de limită. La categoria grea iugoslavul Trifunovici l-a întrecut la puncte pe V. Mariuţan. Fotó : MIHAI POPESCU. Excursionişti pe şantier Numeroşi constructori ai hidrocentralei „Gh. Gheorghiu- Dej“ se transformă, duminica, în ghizi benevoli pentru miile de excursionişti care vin din toate colţurile ţării şi de peste hotare să viziteze marele şantier de pe Argeş. Este un du-te-vino neîntrerupt de autobuze şi de turisme străbătînd şoseaua care leagă oraşul Curtea de Argeş de „capitala“ şantierului, orăşelul Corbeni, compus deocamdată mai mult din cabane pentru constructori decit din case de piatră. De la Corbeni, excursioniştii, însoţiţi de cite un asemenea ghid, străbat cu maşina şoseaua nouă care urcă pină la şantier şi se minunează în faţa frumuseţii peisajului, dar mai ales în faţa îndrăznelii cu care oamenii au tăiat acest drum în piatra masivă a muntelui, învingînd dificultăţi ale căror mărturii se mai văd şi astăzi. Intr-adevăr, pe stîncile care mărginesc şoseaua, la înălţimi ameţitoare atîrnă încă scări de frînghie, odgoane, cîrlige, semn că acolo se căţăraseră constructorii în lupta lor indîrjită cu muntele. Dar şoseaua constituie doar un prim contact al vizitatorilor cu ceea ce înseamnă vastitatea acestei opere a socialismului. Ei vor avea să se entuziasmeze în faţa uriaşului baraj care se apropie de înălţimea lui definitivă, de marea hală subterană a turbinelor şi de tunelurile ce vor purta apele înainte şi după ce vor pune în mişcare aceste turbine spre a transforma în energie electrică clocotitoarea energie a Argeşului. Fotografia noastră reprezintă un grup de vizitatori din Piteşti primind explicaţii pe şantier, în imediata vecinătate a barajului. Ea constituie unul din nenumăratele documente care arată interesul oamenilor muncii pentru marile construcții ale patriei și pentru acest șantier, în mod deosebit. Servicii şi deservicii Ce facem cînd avem nevoie de un serviciu la domiciliu ? Anomalii şi lipsă de coordonare care se cer înlăturate El şi ea au primit o locuinţă nouă. Să-i lăsăm să-şi trăiască bucuria. Să mediteze asupra aranjării încăperilor încă pline de mirosul varului, să răsucească butoanele din baie, să-şi schiţeze planul de sistematizare a vieţii care începe. Mîine, familia va trebui să se mute. Cum ? Epica mutării Principalele griji: mijlocul de transport şi oamenii care ajută la încărcat şi descărcat. De unde să-i obţii ? Deschid noua carte de telefon şi găsesc repede ceea ce au nevoie : întreprinderea de prestări servicii manuale a Sfatului popular al Capitalei — scrie într-o reclamă — efectuează mutări pentru cetăţeni. Evident, cei doi n-au de unde să ştie că informaţia din carte nu corespunde cu realitatea. Dacă ar fi discutat cu tovarăşul Ion Maxim, directorul acestei întreprinderi, ar fi aflat că, de un an, unitatea nu mai aduce aceste servicii cetăţenilor şi deci telefoanele sunt de prisos. Motivele sunt diverse. Aşa că solicitanţii s-au adresat greşit aici. Cine execută mutările ? întreprinderea orăşenească de transporturi — li se spune. Numărul de telefon n-are rost să vi-l dăm — nici nu-l ştim — că tot trebuie să vă duceţi în Şoseaua Ştefan cel Mare colţ cu Lizeanu, acolo are I.T.B. un serviciu pentru mutări... Serviciul nu e pentru mutări. La adresa indicată (cea precisă este: Şoseaua Ştefan cel Mare nr. 33) funcţionează serviciul de abonamente al I.T.B. (Telefon : 11.61.45). — Şi faceţi şi mutări ? — A, da, există şi aşa ceva — răspunde, cam în doi peri, funcţionara. Plătiţi aici un aconto, noi vă dăm un tichet, cu care mergeţi în strada Vasile Lascăr la garajul I.T.B. încărcători însă nu poate şti funcţionara dacă se găsesc la garaj. S-ar putea să fie, s-ar putea să nu fie.Pentru neiniţiaţi , încărcătorii îi punea la dispoziţie întreprinderea de prestări servicii manuale. Cum serviciul s-a desfiinţat, nu mai există nici o certitudine). E limpede : el şi ea îşi vor încărca şi descărca singuri mobila, ajutaţi de vreun săritor Vasilică, de vreun inimos Ionel, dintre neamuri şi cunoştinţe. * Pe urmele unui profil ...Şi a început viaţa cea nouă. Cei doi au planuri frumoase. Au cumpărat în rate mobila, ba sînt pe cale să achiziţioneze şi un frigider. De unde să-l ia ? De la „Electrotehnica“, de bună-seamă. Şi-au ales un frigider „Fram“. Cum să-l transporte ? Familia a fost convinsă că, aşa cum la acel mare magazin de unde şi-au cumpărat mobila au putut închiria furgonete, tot astfel vor închiria şi aici. Dar nu a fost aşa. Ca şi la mutare, au trebuit să-şi folosească forţele proprii, iar furgoneiul l-au adus din piaţă. Comentam această stare de lucruri împreună cu tovarăşul Constantin Manea, directorul magazinului „Electrotehnica“. Era şi el nedumerit. Pentru ce magazinul „Unic“, de pildă, aparţinînd aceluiaşi Minister al Comerţului Interior, asigură transportul cumpărăturilor acasă ? La fel de nedumerit, de altfel, ca şi Ion Maxim, directorul Întreprinderii de prestări servicii manuale, care afirma că printre îndatoririle unităţii pe care conduce ar trebui să se numere şi manipularea mărfurilor pentru cetăţeni. Şi se mira, chiar, pentru ce secţia de gospodărie comunală a Sfatului popular al Capitalei, de care aparţine întreprinderea, nu-i încredinţează această sarcină. La Sfatul popular al Capita- GRAZIELA VINTU (Continuare în pag. a 4-a) Carnet extern Nu numai senzaţii tari... „Acest om a găsit libertatea, senzafiile tari şi aventura care dau sens existenţei". Este titlul unei reclame apărute într-un ziar englez. Dedesubt, o fotografie : un bărbat priveşte evoluţia unui bombardier şi a unui port-avion al marinei. „Poţi fi şi tu ca dinsul !", scrie sub fotografie. Apoi, explicaţiile : „Nicăieri viaţa civilă nu oferă atîtea senzafii şi posibilităţi de aventură. Şi nici cine ştie ce libertate. Poate tocmai de aceea te simţi adesea frustrat. Ai vrea să faci ceva. Dar nu-fi iese in cale împrejurarea potrivită". Ți-o oferă — se spune în reclamă — marina militară, bazele militare. E limpede. Este nevoie de personal pentru trupele amplasate pe teritorii străine. In acest scop, se lansează ofertele de servicii, utilizindu-se ultimele descoperiri ale psihologiei publicitare americane. De ce nu ? Au motive serioase să procedeze astfel. Prin ce să atragă oamenii care sunt necesari în asemenea scopuri ? Să li se vorbească de „mareria" imperiului colonial ? Ar fi o manieră ineficace, de domeniul unui trecut ireversibil. De feluri nobile ? Care să fie acelea ? Poate deţinerea cu forţa armelor a dominaţiei în Malaezia, în Kuweit ? De patrie ? Bazele militare, unde vor fi trimişi cei care vor da urmare acestor reclame, sunt prea departe de insula Albionului. Şi fiindcă nu li se poate spune oamenilor de-a dreptul că sunt chemaţi să fie mercenari ai încălcării drepturilor altor popoare, se recurge la astfel de metode publicitare. „Li se oferă prilejul de a face carieră. Drumul spre virf este deschis oamenilor R. VOINESCU (Continuare în pag. a 6-a