România Liberă, octombrie 1965 (Anul 23, nr. 6519-6545)

1965-10-14 / nr. 6530

Anul XXIII­­ nr. 6530 4 pagini 30 bani Joi 14 octombrie 1965 REDACŢIA Piaţa Scintei- Telefon 17 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. Telex : 179 — Bucureşti Autorecepţia văzută de recepţioneri Ajută intr-adevăr autorecepţia, la îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor fabricate în întreprin­derile industriei uşoare ? Ce perspectivă aduce extinderea acestei metode în relaţiile dintre furnizori şi beneficiari ? Căutînd să afle noi răspunsuri şi păreri la una din problemele actuale şi majore ale producţiei, îm­bunătăţirea permanentă a calităţii producţiei bunu­rilor de consum, ziarul nostru a cerut, în continuarea anchetei iniţiată în legătură cu o certă problemă şi părerea recepţionerilor comerţului. Consemnăm mai jos răspunsurile primite la întrebările noastre : „Am urmărit cu mult inte­res opiniile expuse în artico­lele „Autorecepţia stimulează răspunderea“, publicate de „România liberă“ — ne spune tovarăşa FLORICA BOG­DAN, recepţioner principal la fabrica de încălţăminte „Timpuri noi“ din Braşov. Acestea mi-au dat posibilita­tea să cunosc situaţia din alte unităţi şi s-o compar cu a­­ceea din fabrica la care lucrez. Concluzia este că într-adevăr autorecepţia este un stimu­lent în creşterea calităţii pro­duselor şi a răspunderii pro­ducătorilor. Fabrica „Timpuri noi“ pînă nu de mult primea dese reproşuri pentru unele mărfuri de slabă calitate. Aici au fost luate măsuri radicale de îmbunătăţire a calităţii la care şi noi cei din comerţ am contribuit cu sugestii. In fa­brică s-a creat o puternică opinie pentru calitate. După părerea mea, la „Timpuri noi“ s-a ajuns la acea maturitate a pregătirii oamenilor şi a organizării producţiei care face posibilă livrarea prin autorecepţie. Acest aspect se studiază în prezent şi de către I.C.R.T.I. Braşov. La fabrica amintită însă se practică un sistem cu care nu sunt de a­­cord, ce poate trage înapoi realizările unităţii . C.T.C.-ul de la produse finite are nor­mal timpul de control, un minut pentru o pereche de încălţăminte. Nu este bine deoarece timpul, graba de încadrare în acel minut, poate facilita tendinţa de a trece neobservate unele defecte“. Tovarăşul NICOLAE BA­DEA, recepţioner în brigada de control calitate a I.C.R.T.I. Braşov este de părere că: „Trecerea recepţiei mărfurilor de la comerţ la cei ce le fa­brică şi care pot vedea pro­dusele bucată cu bucată şi nu procentual poate da rezultate bune. Insă în cazul genera­lizării autorecepţiei şi la ba­zele comerţului trebuie pre­gătite condiţii încît sondajul de calitate să se facă în pro­porţie mai mare decit 5—10 la sută cît se face în prezent“. „In condiţiile actuale de organizare a controlului final de calitate în care C.T.C.-ul este legat de realizările fa­bricilor, cînd ritmicitatea producţiei nu este peste tot asigurată şi deci se mai ivesc tendinţe de aplicare cu uşu­rinţă a ştampilei de recepţie pe loturi care nu corespund prescripţiilor de colorit, lă­ţime, greutate, desime etc. autorecepţia nu este oportună — este de părere tov. ION NAGY din brigada de control a I.C.R.T.I. Braşov. Voi da un exemplu. Brigada noastră a respins, la fabrica de postav „Partizanul roşu“, din moti­vele de mai sus, o cantitate de stofă bucle. Această marfă n-am mai găsit-o în fabrică deoarece, după cum am aflat, prin sondajele noastre, fabri­ca a livrat-o cooperativelor meşteşugăreşti“. „Cazul poate servi drept exemplificare, la una din pro­blemele ridicate în articolele anterioare publicate de ziar , intervine în discuţie tov. SZOLTAN ADAM, şeful co­lectivului de calitate al I.C. R.T.I. Braşov. Am reţinut din acestea că unii specialişti din fabrici nu împărtăşesc, păre­rea pe care lucrătorii din co­merţ o susţin ca C.T.C.-ul fi­nal să-şi capete autonomia. In asemenea caz, acesta va putea fi mai obiectiv şi nu atît de legat (sistem de pre-­­­miere) de îndeplinirea planu­lui valoric şi planului marfă al întreprinderii, ci mai mult de calitatea cerută de exigen­ţa cumpărătorilor.“ Un element nou în discu­ţiile de pînă acum îl aduce tovarăşa OLGA BABULESCU, şefa colectivului de calitate de la I.C.R.T.I. Ploieşti. „Au­torecepţia, fără îndoială, sti­mulează răspunderea produ­cătorilor care sunt datori în primul rînd să susţină marca fabricii, aşa cum o dovedesc prin activitatea lor Fabrica de postav Azuga, „Trainica“ Pucioasa şi altele. Ea este o formă avansată în relaţiile de colaborare dintre cei ce vînd­­ şi cei ce fabrică mărfuri. Eu­­ văd în viitor C.T.C.-ul final ca un organ neutru sub forma unor comisii de recepţie pe centre producătoare care să­­ nu fie legat nici de planul fa­bricilor, nici de planul bazei­­ comerţului. Acestea să aibă­­ un singur obiectiv: desface-­­ rea în comerț numai a măr- Ing. ELENA PAVELESCU­­Continuare in pag. a 2-al SĂ TERMINĂM GRABNIC SEMĂNATUL GRIULUI! Urmărind desfăşurarea lucrărilor pentru semănatul irîului am primit din regiuni unele știri, pe care le edăm mai jos: BACAU (coresp. R. I.). — In cursul zilei de ieri în regiu­nea Bacău au fost însămînţate cu culturi de toamnă ultimele hectare de teren. Datorită fo­­■­losirii întregii capacităţi de lu­cru a tractoarelor, maşinilor agricole şi atelajelor, însămîn­­ţarea celor peste 106 000 hec­tare a fost terminată. * IAŞI. — De la Consiliul a­­gricol regional Iaşi, a venit ştirea că s-au terminat însă­­mînţările de toamnă pe întrea­ga suprafaţă prevăzută. A fost terminată şi recoltarea florii­­soarelui şi a cartofilor. PLOIEŞTI. — Ţăranii coo­peratori din raionul Rm. Sărat sînt primii din regiunea Plo­ieşti care au terminat însă­­mînţările de toamnă. Semăna­tul griului se apropie de sfîr­­şit şi în celelalte raioane ale regiunii. ★ PITEŞTI. — însămînţările de toamnă au fost terminate şi de ţăranii cooperatori din raioanele Drăgăneşti Olt, Rîm­­nicu Vîlcea şi Cîmpulung Muscel din regiunea Argeş. In raioanele Piteşti şi Horezu se însămînţează ultimele supra­feţe. Nu numai hotarul raionului îi desparte Drumeţul ce se abate în a­­ceste zile pe hotarul comunei Livezile din raionul Bistriţa, va rămîne plăcut impresionat de frumuseţea firelor de grîu, care de acum aco­peră cîteva sute de hectare. Acest lucru reflectă hărnicia şi priceperea membrilor co­operativei agricole care, ală­turi de mecanizatori, au ştiut să pregătească viitoarei re­colte un pat germinativ cores­punzător, arătînd în aceeaşi măsură interes atît pentru a­­rături, îngrăşăminte etc. cît şi pentru respectarea perioadei optime de însămînţări. De altfel, acest mod de a privi lucrurile a fost comun şi altor­­ numeroşi membri ai cooperativelor agricole din raionul Bistriţa, din rîndul cărora merită a fi citaţi şi cei din Dumitriţa, Herina, Sîn­­mihaiul de Cîmpie şi mulţi alţii. Iată şi motivul pentru care în respectivul raion zi­lele acestea se aşteaptă înche­ierea ultimelor lucrări din campania agricolă de toamnă. Avînd condiţii de muncă a­­semănătoare — şi la o cerce­tare mai atentă chiar mai bune — cooperativele agricole din raionul vecin, Dej, sînt departe de a se putea mîndri cu ritmul în care se desfă­şoară lucrările agricole din actualul sezon. Prin localită­ţile pe care le-am străbătut am putut observa că impor­tante suprafeţe semănate cu culturi de toamnă stau încă nerecoltate, multe tractoare ale S.M.T.-Dej aşteaptă de­fecte pe marginea tarlalelor. Cele cîteva mii de hectare ce au mai rămas de însămân­ţat pe raza respectivului ra­ion şi în special în unele co­mune ca Letca, Gîrbou, Re­­teag, Ileanda, Rugăşeşti etc. necesită luarea unor măsuri cît mai operative atît din par­tea conducerilor cooperative­lor agricole de producţie, cît şi a consiliului agricol raio­nal. AL. KISS corespondentul „României libere" if ml Proletari din toate ţările, uniţi-vă! HEE serii Numai cu hîrtii nu se repară casa! Pagina a 2-a Unii fac şi alţii strică Pagina a 3-a S­port In preajma conferinţei C. U. A. Pagina a 3-a Pagina a 4-a ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Fotó : MIHAI POPESCU Un nou şantier de hidroamelioraţii în nordul Dobrogei Primele screpere au înce­put lucrările de înălţare a digului existent în in­cinta Tulcea-Nufărul, consem­­nînd deschiderea unui nou şantier de hidroamelioraţii în nordul Dobrogei. Prin înălţa­rea şi reprofilarea digului pe o lungime de 12 km vor fi va­lorificate şi redate circuitului agricol 2 460 ha. în acest scop se fac noi lucrări de desecare, se construiesc două staţii de pompare şi se extinde supra­faţa irigată. Complex turistic in vecinătatea Iaşului IAŞI (coresp. R. I.).­­ La Repedea, una din cele şapte coline ce înconjoară Iaşul, a început construcţia primului obiectiv al unui complex tu­ristic. Este vorba de un hotel prevăzut cu parter şi două etaje cu o capacitate de cazare de 77 paturi, o sală restaurant şi două­ terase descoperite cu o capacitate de deservire pen­tru aproape 400 turişti, locuri pentru parcarea autovehicule­lor etc. Proiectul poartă amprenta stilului local atît în ce pri­veşte construcţia (ziduri din piatră şi cărămidă), cît şi ve­getaţia ornamentală. Pentru etapele următoare ale executării complexului turis­tic a fost prevăzută construc­ția de vile, terenuri sportive, locuri pentru joacă destinate copiilor, un loc, punct sanitar etc. Fabrica de la poarta nordică a Craiovei întreprinderea de prefabricate Craiova, un viitor com­plex de prefabricate din beton, a intrat în viaţa de zi cu zi a oraşului fără elemente spectaculoase, aproape pe nesimţite. Oraşul i-a întins de curînd un binevenit traseu de autobuz. Fabrica de la poarta nordică a Craiovei pro­duce în prezent stîlpi din beton precomprimat pentru re­ţele electrice, elemente de construcţii industriale (stîlpi, chesoane de acoperiş, grinzi, ferme), fîşii cu goluri ro­tunde, tuburi pentru alimentări cu apă, şpalieri din beton obişnuit şi precomprimat pentru vechile şi noile pod­gorii de pe terenurile în pantă ori de pe cele nisipoase. Chiar de la amplasarea noului obiectiv industrial s-a avut în vedere valorificarea în producţia industrială a marelui depozit de nisip din zona nisipoasă situată în stingă Jiului. O noutate­­ în cadrul probelor tehnologice a început recent producţia de elemente mari prefabricate pentru construcţia blocurilor de locuinţe. Pînă la sfirşitul anului vor fi produse elemente prefabricate pentru 150 de apar­tamente. Siluetelor zvelte ale blocurilor construite la Craiova prin metode clasice sau prin glisare, li se vor adăuga altele înălţate în timp mult mai scurt, cu panouri mari, ieşite în serie. I. BECHERU ­* REGLEMENTĂRI NOI SOLICITATE DE INVĂIĂMlNTUL SERAL SI FĂRĂ FRECVENŢĂ In toate şcolile serale se desfăşoară acum o vie activi­tate, în care se reflectă tradu­cerea în viaţă a recentelor măsuri luate de partid şi gu­vern în vederea îmbunătăţi­rii învăţământului seral şi a celui fără frecvenţă. In acest scop, consider că mai sunt necesare unele re­glementări. Unele din acestea se referă la durata anului şcolar. Consider binevenită măsura luată de Ministerul învăţământului ca încheierea anului şcolar la învăţământul seral să se facă la 15 iunie, adică la aceeaşi dată cu în­văţământul de zi. Dar pentru a se putea face o mai justă planificare a programei de în­­văţămînt şi pentru a se asi­gura toate condiţiile necesare deschiderii anului şcolar la seral, cred că ar fi mai bine dacă s-ar stabili pentru înce­perea cursurilor acestor licee aceeaşi dată ca şi la învăţă­mântul de zi. Prin aceasta am înlătura o serie de neajunsuri pe care le întîmpinăm în condiţiile ac­tuale, cînd cursurile la seral încep la 1 septembrie, cînd în localurile şcolilor de zi care găzduiesc cursurile sera­le continuă să se facă încă lucrări pregătitoare pentru deschiderea cursurilor de zi. Un inconvenient este şi faptul că librăriile nu se aprovizio­nează cu manualele necesare şi cu cărţile recomandate e­­levilor decît după începerea cursurilor de la zi. O altă problemă care me­rită a fi revăzută priveşte organizarea anului şcolar. Am ajuns la concluzia că ar fi mai bine ca şi la învăţămîntul se­ral în anul de studii să existe trei trimestre în loc de două. Prin această măsură s-ar per­mite o examinare şi un con­trol mai sistematizat asupra cunoştinţelor elevilor. Stabi­lirea a trei trimestre ar mai îngădui acordarea unei va­canţe elevilor de la seral în luna decembrie, lucru foarte indicat, deoarece elevii noştri, aflaţi în majoritatea lor în producţie sunt solicitaţi în luna decembrie atît de teze şi de lucrări de laborator cît şi de lucrări de încheiere a anu­lui calendaristic în producţie şi în instituţii. O vacanţă şco­lară în această lună, le-ar în­gădui să răspundă în condiţi­­uni mai bune tuturor sarcini­lor. Sunt de spus cîteva lucruri şi în ceea ce priveşte repar­tiţia orelor în învăţămîntul seral, care — în unele cazuri — nu este făcut în mod ju­dicios. Spre exemplu, în clasa a IX-a, în semestrul I, la lim­ba română se predau săptă­mînal cîte două ore ; în felul acesta, se ajunge ca profeso­rul respectiv să predea elevi­lor numai 12 ore săptămânal în semestrul I, și 21 de ore săptămînal în semestrul II, pentru a avea catedra com­pletă. Acelaşi lucru se întîm­­plă şi la alte discipline. La limba franceză, în semestrul I se predă săptămînal o oră, iar în semestrul II cîte două ore pe săptămînă. O mai bună planificare a orelor de predare ar contribui la reme­dierea acestui neajuns. De a­­semenea, cred că ar fi bine să se renunţe la norma de 630 de ore pentru un profesor de la seral, cerîndu-se parcur­gerea materiei în orele prevă­zute în programă . Vreau să mă opresc şi asu­pra unui neajuns din noua programă de învăţămînt pri­vitoare la cursurile fără frec­venţă, care a inclus la clasele a VIII-a, a IX-a şi a X-a stu­diul limbii latine. Sunt de fă­cut unele observaţii în ceea ce priveşte clasa a X-a. Ma­nualul de clasa a X-a de la cursurile fără frecvenţă con­ţine un material literar şi gramatical potrivit pregătirii unor elevi care anterior — în clasele a VIII-a şi a IX-a — şi-ar fi însuşit deja un oare­care volum de cunoştinţe. Or, actualii elevi de la fără frec­venţă din clasa a X-a care şi-au ales secţia umanisti­că n-au nici un fel de pregătire anterioară, atît în ceea ce priveşte însuşirea vocabularului şi a gramaticii respective, cît şi în deprinde­rea de a folosi şi a se des­curca în faţa unui text latin. Situaţia este cu atît mai grea, cu cît — pentru aceşti înce­pători — manualul vine din­­tr-o dată cu texte din marii scriitori antici. De aceea ar trebui în mod excepţional pentru acest an — la clasa a X-a să se studieze părţi din materia de clasa a VIII-a şi a IX-a, completate cu unele lecţii din clasa a X-a. De asemenea, propun studi­erea uniformizării programei de la învăţămîntul fără frec­venţă cu cea de la seral, pen­tru a se putea renunţa la examenele de diferenţă ale celor ce vor să treacă de la învăţămîntul fără frecvenţă la cel seral. Cred că ar fi bine să se creeze posibilita­tea ca şi elevii de la seral să-şi poată alege în clasa a X-a secţia preferată — uma­nistică sau reală. In felul­­a­­cesta s-ar elimina deosebirile dintre programele şcolare fo­losite la toate formele de în­­văţămînt — zi, seral şi fără frecvenţă , iar verificarea cunoştinţelor elevilor la exa­menele de maturitate n-ar mai întîmpina dificultăţi. Prof. IOAN GRIGORESCU Puncte de vedere NOUTĂŢILE ZILEI Au fost descoperite bogate surse de ape minerale şi nămoluri terapeutice Cercetările şi forajele efec­tuate în ultimul timp pe cu­prinsul ţării de către echipele de specialişti de la Institutul de Balneologie şi Fizioterapie au pus în evidenţă noi surse bogate de ape minerale şi nă­moluri terapeutice. Studiul efectuat asupra nă­molului din lacul Murighiol a demonstrat că acumularea din această zonă a Dobrogei se aseamănă cu cea din lacul Techirghiol, în urma stabilirii rezervelor existente precum şi a condiţiilor de exploatare a rezervelor de aici, litoralul românesc se va îmbogăţi cu noi surse de nămoluri tera­peutice. Şi în localitatea Bilbor de lîngă Borsec specialiştii deter­mină în prezent rezervele de nămoluri de turbă cu calităţi superioare. Pe lîngă folosirea­­ acestor nămoluri pe plan­­ local, importante cantităţi vor­­ fi transportate de aici în sta- I­ţiunea Borsec. Forajele efectuate în mica localitate Bala, raionul Baia de Aramă, regiunea Oltenia, au pus în evidenţă un strat de ape minerale sulfuroase me­­zotermale cu un debit de 173 m. c. în 24 de ore. Ele sunt indicate în tratarea reumatis­mului, a bolilor aparatului CONSTANŢA (coresp. R.I.). In portul Constanţa, poarta maritimă a ţării, activitatea se desfăşoară neîntrerupt, încă din primele ore ale di­mineţii de ieri nava româ­nească „Sulina“ a ancorat la cheu aducînd din Turcia un transport de mărfuri generale pentru ţara noastră. In aceeaşi zi au intrat în port alte 6 vase sub diferite pavilioane străine. Numai în cursul zilei de ieri se aflau sub acţiune de încărcare şi descărcare 21 nave româneşti şi străine. După un calcul sumar, în 24 de ore s-au rulat peste 12 000 tone de mărfuri dintre care 7 344 tone au fost descărcate din vapoare direct în vagoa­ne. Zecile de garnituri de tre­nuri au pornit apoi pe dru­murile de fier ale ţării. La intervale egale, sunetul sirenelor anunţa, convenţio­nal, desprinderea de cheu a altor nave. Numai ieri bună­oară 8 nave au ridicat anco­ra îndreptîndu-se spre mari­le porturi ale lumii cu care patria noastră întreţine rela­ţii comerciale. Aflate acum departe, în larg, petrolierul românesc „Ploieşti“ transpo­r­­tă o încărcătură de produse petroliere la Bombay, nava grecească „Apex“, ciment ro­mânesc pentru Arabia Saudi­­tă, iar cargoul japonez „Keiyo Maru“ 5 400 tone de alte măr­furi pentru Valencia. Prin nu­meroase radiograme, cargouri ale flotei noastre comerciale româneşti îşi anunţă prezenţa pe toate meridianele globului. Nava „Bucureşti“ se află în portul japonez Niigata, car­goul „Oradea“ la Abidjan, iar sora acestuia, „Deva“ la Las Palmas în insulele Canare, respirator etc. Cu acest prilej centrul muncitoresc Motru se va îmbogăţi cu un important izvor de tratament balneo­climateric. Cercetările şi forajele făcute recent în zona oraşului Tr. Severin au scos în evi­denţă şi aici existenţa unui izvor de ape minerale sulfu­roase, similare cu cele de la Băile Herculane. Vie activitate in portul Constanţa Colocviu geografic CRAIOVA. Filiala craiovea­­nă a Societăţii de ştiinţe na­turale şi geografie organizea­ză duminică un colocviu de geografie pe tema: „Cerceta­rea şi cunoaşterea orizontului local — mijloc important de educaţie patriotică şi de spri­jinire a procesului de învăţă­­mînt“. Pe lîngă comunicări şi referate de specialitate, pro­gramul colocviului de geo­grafie cuprinde şi o aplicaţie practică la punctul Podari. Carnet extern Nu e jucărie La un tribunal newyor­­kez, prin faţa mesei în­cărcată cu armament şi soldaţi vestgermani con­­fecţionaţi din material plastic, se perindau mar­torii — copii de la 8 pînă la 11 ani şi militari, prin­tre care unii veterani ai celui de-al doilea război mondial. Copiii murmu­rau invariabil: „Sínt ju­cării !“. Militarii erau de altă părere : „Sunt minia­turi militare!“. Martorii fuseseră chemaţi să con­tribuie la soluţionarea li­tigiului dintre firma Da­vies şi Turner din Fila­­delfia, care afirmă că im­portă din R. F. Germană doar miniaturi militare u­­tilizate de adulţii care se pasionează pentru războ­iul de cameră, reeditarea marilor bătălii etc. şi Ad­ministraţia Vămilor care consideră că are de-a face cu jucării pentru copii. La miniaturi, taxele vamale ajung doar­­la 10 pînă la 19 la sută, în timp ce la jucării se plăteşte 35 la sută, ceea ce ar însemna, după declaraţiile repre­zentanţilor firmei, ,m­ai multe sute de mii dolari plătite suplimentar". Dificilă problemă­­. Nu ştim cită înţelepciune so­­lomonică posedă luminata Curte şi cită va fi nece­sară pentru soluţiona­rea litigiului. Declaraţiile martorilor în loc să ajute mai mult în curcă. Ele nu pot dovedi decît că măr­furile în cauză sunt folosi­bile fără nici un impedi­ment atît ca jucării cît şi ca miniaturi. Dar să lăsăm dilema în seama juriştilor newyor­­kezi. Mai dificilă şi mai îngrijorătoare ni se pare problema litigioasă a u­­nor produse asemănătoa­re, confecţionate la alte dimensiuni, şi nu în pri­mul rînd cu ajutorul ma­­terialelor plastice, proble­mă de care nu se ocupă deocamdată nici un tribu­nal, în afara celui al opi­niei publice mondiale. Nu de mult, ziarul vestger­­man Die Welt ■ anunţa N. LUPU (Continuare în pag. a 4-a)

Next