România Liberă, octombrie 1965 (Anul 23, nr. 6519-6545)
1965-10-14 / nr. 6530
Anul XXIII nr. 6530 4 pagini 30 bani Joi 14 octombrie 1965 REDACŢIA Piaţa Scintei- Telefon 17 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. Telex : 179 — Bucureşti Autorecepţia văzută de recepţioneri Ajută intr-adevăr autorecepţia, la îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor fabricate în întreprinderile industriei uşoare ? Ce perspectivă aduce extinderea acestei metode în relaţiile dintre furnizori şi beneficiari ? Căutînd să afle noi răspunsuri şi păreri la una din problemele actuale şi majore ale producţiei, îmbunătăţirea permanentă a calităţii producţiei bunurilor de consum, ziarul nostru a cerut, în continuarea anchetei iniţiată în legătură cu o certă problemă şi părerea recepţionerilor comerţului. Consemnăm mai jos răspunsurile primite la întrebările noastre : „Am urmărit cu mult interes opiniile expuse în articolele „Autorecepţia stimulează răspunderea“, publicate de „România liberă“ — ne spune tovarăşa FLORICA BOGDAN, recepţioner principal la fabrica de încălţăminte „Timpuri noi“ din Braşov. Acestea mi-au dat posibilitatea să cunosc situaţia din alte unităţi şi s-o compar cu aceea din fabrica la care lucrez. Concluzia este că într-adevăr autorecepţia este un stimulent în creşterea calităţii produselor şi a răspunderii producătorilor. Fabrica „Timpuri noi“ pînă nu de mult primea dese reproşuri pentru unele mărfuri de slabă calitate. Aici au fost luate măsuri radicale de îmbunătăţire a calităţii la care şi noi cei din comerţ am contribuit cu sugestii. In fabrică s-a creat o puternică opinie pentru calitate. După părerea mea, la „Timpuri noi“ s-a ajuns la acea maturitate a pregătirii oamenilor şi a organizării producţiei care face posibilă livrarea prin autorecepţie. Acest aspect se studiază în prezent şi de către I.C.R.T.I. Braşov. La fabrica amintită însă se practică un sistem cu care nu sunt de acord, ce poate trage înapoi realizările unităţii . C.T.C.-ul de la produse finite are normal timpul de control, un minut pentru o pereche de încălţăminte. Nu este bine deoarece timpul, graba de încadrare în acel minut, poate facilita tendinţa de a trece neobservate unele defecte“. Tovarăşul NICOLAE BADEA, recepţioner în brigada de control calitate a I.C.R.T.I. Braşov este de părere că: „Trecerea recepţiei mărfurilor de la comerţ la cei ce le fabrică şi care pot vedea produsele bucată cu bucată şi nu procentual poate da rezultate bune. Insă în cazul generalizării autorecepţiei şi la bazele comerţului trebuie pregătite condiţii încît sondajul de calitate să se facă în proporţie mai mare decit 5—10 la sută cît se face în prezent“. „In condiţiile actuale de organizare a controlului final de calitate în care C.T.C.-ul este legat de realizările fabricilor, cînd ritmicitatea producţiei nu este peste tot asigurată şi deci se mai ivesc tendinţe de aplicare cu uşurinţă a ştampilei de recepţie pe loturi care nu corespund prescripţiilor de colorit, lăţime, greutate, desime etc. autorecepţia nu este oportună — este de părere tov. ION NAGY din brigada de control a I.C.R.T.I. Braşov. Voi da un exemplu. Brigada noastră a respins, la fabrica de postav „Partizanul roşu“, din motivele de mai sus, o cantitate de stofă bucle. Această marfă n-am mai găsit-o în fabrică deoarece, după cum am aflat, prin sondajele noastre, fabrica a livrat-o cooperativelor meşteşugăreşti“. „Cazul poate servi drept exemplificare, la una din problemele ridicate în articolele anterioare publicate de ziar , intervine în discuţie tov. SZOLTAN ADAM, şeful colectivului de calitate al I.C. R.T.I. Braşov. Am reţinut din acestea că unii specialişti din fabrici nu împărtăşesc, părerea pe care lucrătorii din comerţ o susţin ca C.T.C.-ul final să-şi capete autonomia. In asemenea caz, acesta va putea fi mai obiectiv şi nu atît de legat (sistem de pre-miere) de îndeplinirea planului valoric şi planului marfă al întreprinderii, ci mai mult de calitatea cerută de exigenţa cumpărătorilor.“ Un element nou în discuţiile de pînă acum îl aduce tovarăşa OLGA BABULESCU, şefa colectivului de calitate de la I.C.R.T.I. Ploieşti. „Autorecepţia, fără îndoială, stimulează răspunderea producătorilor care sunt datori în primul rînd să susţină marca fabricii, aşa cum o dovedesc prin activitatea lor Fabrica de postav Azuga, „Trainica“ Pucioasa şi altele. Ea este o formă avansată în relaţiile de colaborare dintre cei ce vînd şi cei ce fabrică mărfuri. Eu văd în viitor C.T.C.-ul final ca un organ neutru sub forma unor comisii de recepţie pe centre producătoare care să nu fie legat nici de planul fabricilor, nici de planul bazei comerţului. Acestea să aibă un singur obiectiv: desface- rea în comerț numai a măr- Ing. ELENA PAVELESCUContinuare in pag. a 2-al SĂ TERMINĂM GRABNIC SEMĂNATUL GRIULUI! Urmărind desfăşurarea lucrărilor pentru semănatul irîului am primit din regiuni unele știri, pe care le edăm mai jos: BACAU (coresp. R. I.). — In cursul zilei de ieri în regiunea Bacău au fost însămînţate cu culturi de toamnă ultimele hectare de teren. Datorită fo■losirii întregii capacităţi de lucru a tractoarelor, maşinilor agricole şi atelajelor, însămînţarea celor peste 106 000 hectare a fost terminată. * IAŞI. — De la Consiliul agricol regional Iaşi, a venit ştirea că s-au terminat însămînţările de toamnă pe întreaga suprafaţă prevăzută. A fost terminată şi recoltarea floriisoarelui şi a cartofilor. PLOIEŞTI. — Ţăranii cooperatori din raionul Rm. Sărat sînt primii din regiunea Ploieşti care au terminat însămînţările de toamnă. Semănatul griului se apropie de sfîrşit şi în celelalte raioane ale regiunii. ★ PITEŞTI. — însămînţările de toamnă au fost terminate şi de ţăranii cooperatori din raioanele Drăgăneşti Olt, Rîmnicu Vîlcea şi Cîmpulung Muscel din regiunea Argeş. In raioanele Piteşti şi Horezu se însămînţează ultimele suprafeţe. Nu numai hotarul raionului îi desparte Drumeţul ce se abate în aceste zile pe hotarul comunei Livezile din raionul Bistriţa, va rămîne plăcut impresionat de frumuseţea firelor de grîu, care de acum acoperă cîteva sute de hectare. Acest lucru reflectă hărnicia şi priceperea membrilor cooperativei agricole care, alături de mecanizatori, au ştiut să pregătească viitoarei recolte un pat germinativ corespunzător, arătînd în aceeaşi măsură interes atît pentru arături, îngrăşăminte etc. cît şi pentru respectarea perioadei optime de însămînţări. De altfel, acest mod de a privi lucrurile a fost comun şi altor numeroşi membri ai cooperativelor agricole din raionul Bistriţa, din rîndul cărora merită a fi citaţi şi cei din Dumitriţa, Herina, Sînmihaiul de Cîmpie şi mulţi alţii. Iată şi motivul pentru care în respectivul raion zilele acestea se aşteaptă încheierea ultimelor lucrări din campania agricolă de toamnă. Avînd condiţii de muncă asemănătoare — şi la o cercetare mai atentă chiar mai bune — cooperativele agricole din raionul vecin, Dej, sînt departe de a se putea mîndri cu ritmul în care se desfăşoară lucrările agricole din actualul sezon. Prin localităţile pe care le-am străbătut am putut observa că importante suprafeţe semănate cu culturi de toamnă stau încă nerecoltate, multe tractoare ale S.M.T.-Dej aşteaptă defecte pe marginea tarlalelor. Cele cîteva mii de hectare ce au mai rămas de însămânţat pe raza respectivului raion şi în special în unele comune ca Letca, Gîrbou, Reteag, Ileanda, Rugăşeşti etc. necesită luarea unor măsuri cît mai operative atît din partea conducerilor cooperativelor agricole de producţie, cît şi a consiliului agricol raional. AL. KISS corespondentul „României libere" if ml Proletari din toate ţările, uniţi-vă! HEE serii Numai cu hîrtii nu se repară casa! Pagina a 2-a Unii fac şi alţii strică Pagina a 3-a Sport In preajma conferinţei C. U. A. Pagina a 3-a Pagina a 4-a ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Fotó : MIHAI POPESCU Un nou şantier de hidroamelioraţii în nordul Dobrogei Primele screpere au început lucrările de înălţare a digului existent în incinta Tulcea-Nufărul, consemnînd deschiderea unui nou şantier de hidroamelioraţii în nordul Dobrogei. Prin înălţarea şi reprofilarea digului pe o lungime de 12 km vor fi valorificate şi redate circuitului agricol 2 460 ha. în acest scop se fac noi lucrări de desecare, se construiesc două staţii de pompare şi se extinde suprafaţa irigată. Complex turistic in vecinătatea Iaşului IAŞI (coresp. R. I.). La Repedea, una din cele şapte coline ce înconjoară Iaşul, a început construcţia primului obiectiv al unui complex turistic. Este vorba de un hotel prevăzut cu parter şi două etaje cu o capacitate de cazare de 77 paturi, o sală restaurant şi două terase descoperite cu o capacitate de deservire pentru aproape 400 turişti, locuri pentru parcarea autovehiculelor etc. Proiectul poartă amprenta stilului local atît în ce priveşte construcţia (ziduri din piatră şi cărămidă), cît şi vegetaţia ornamentală. Pentru etapele următoare ale executării complexului turistic a fost prevăzută construcția de vile, terenuri sportive, locuri pentru joacă destinate copiilor, un loc, punct sanitar etc. Fabrica de la poarta nordică a Craiovei întreprinderea de prefabricate Craiova, un viitor complex de prefabricate din beton, a intrat în viaţa de zi cu zi a oraşului fără elemente spectaculoase, aproape pe nesimţite. Oraşul i-a întins de curînd un binevenit traseu de autobuz. Fabrica de la poarta nordică a Craiovei produce în prezent stîlpi din beton precomprimat pentru reţele electrice, elemente de construcţii industriale (stîlpi, chesoane de acoperiş, grinzi, ferme), fîşii cu goluri rotunde, tuburi pentru alimentări cu apă, şpalieri din beton obişnuit şi precomprimat pentru vechile şi noile podgorii de pe terenurile în pantă ori de pe cele nisipoase. Chiar de la amplasarea noului obiectiv industrial s-a avut în vedere valorificarea în producţia industrială a marelui depozit de nisip din zona nisipoasă situată în stingă Jiului. O noutate în cadrul probelor tehnologice a început recent producţia de elemente mari prefabricate pentru construcţia blocurilor de locuinţe. Pînă la sfirşitul anului vor fi produse elemente prefabricate pentru 150 de apartamente. Siluetelor zvelte ale blocurilor construite la Craiova prin metode clasice sau prin glisare, li se vor adăuga altele înălţate în timp mult mai scurt, cu panouri mari, ieşite în serie. I. BECHERU * REGLEMENTĂRI NOI SOLICITATE DE INVĂIĂMlNTUL SERAL SI FĂRĂ FRECVENŢĂ In toate şcolile serale se desfăşoară acum o vie activitate, în care se reflectă traducerea în viaţă a recentelor măsuri luate de partid şi guvern în vederea îmbunătăţirii învăţământului seral şi a celui fără frecvenţă. In acest scop, consider că mai sunt necesare unele reglementări. Unele din acestea se referă la durata anului şcolar. Consider binevenită măsura luată de Ministerul învăţământului ca încheierea anului şcolar la învăţământul seral să se facă la 15 iunie, adică la aceeaşi dată cu învăţământul de zi. Dar pentru a se putea face o mai justă planificare a programei de învăţămînt şi pentru a se asigura toate condiţiile necesare deschiderii anului şcolar la seral, cred că ar fi mai bine dacă s-ar stabili pentru începerea cursurilor acestor licee aceeaşi dată ca şi la învăţământul de zi. Prin aceasta am înlătura o serie de neajunsuri pe care le întîmpinăm în condiţiile actuale, cînd cursurile la seral încep la 1 septembrie, cînd în localurile şcolilor de zi care găzduiesc cursurile serale continuă să se facă încă lucrări pregătitoare pentru deschiderea cursurilor de zi. Un inconvenient este şi faptul că librăriile nu se aprovizionează cu manualele necesare şi cu cărţile recomandate elevilor decît după începerea cursurilor de la zi. O altă problemă care merită a fi revăzută priveşte organizarea anului şcolar. Am ajuns la concluzia că ar fi mai bine ca şi la învăţămîntul seral în anul de studii să existe trei trimestre în loc de două. Prin această măsură s-ar permite o examinare şi un control mai sistematizat asupra cunoştinţelor elevilor. Stabilirea a trei trimestre ar mai îngădui acordarea unei vacanţe elevilor de la seral în luna decembrie, lucru foarte indicat, deoarece elevii noştri, aflaţi în majoritatea lor în producţie sunt solicitaţi în luna decembrie atît de teze şi de lucrări de laborator cît şi de lucrări de încheiere a anului calendaristic în producţie şi în instituţii. O vacanţă şcolară în această lună, le-ar îngădui să răspundă în condiţiuni mai bune tuturor sarcinilor. Sunt de spus cîteva lucruri şi în ceea ce priveşte repartiţia orelor în învăţămîntul seral, care — în unele cazuri — nu este făcut în mod judicios. Spre exemplu, în clasa a IX-a, în semestrul I, la limba română se predau săptămînal cîte două ore ; în felul acesta, se ajunge ca profesorul respectiv să predea elevilor numai 12 ore săptămânal în semestrul I, și 21 de ore săptămînal în semestrul II, pentru a avea catedra completă. Acelaşi lucru se întîmplă şi la alte discipline. La limba franceză, în semestrul I se predă săptămînal o oră, iar în semestrul II cîte două ore pe săptămînă. O mai bună planificare a orelor de predare ar contribui la remedierea acestui neajuns. De asemenea, cred că ar fi bine să se renunţe la norma de 630 de ore pentru un profesor de la seral, cerîndu-se parcurgerea materiei în orele prevăzute în programă . Vreau să mă opresc şi asupra unui neajuns din noua programă de învăţămînt privitoare la cursurile fără frecvenţă, care a inclus la clasele a VIII-a, a IX-a şi a X-a studiul limbii latine. Sunt de făcut unele observaţii în ceea ce priveşte clasa a X-a. Manualul de clasa a X-a de la cursurile fără frecvenţă conţine un material literar şi gramatical potrivit pregătirii unor elevi care anterior — în clasele a VIII-a şi a IX-a — şi-ar fi însuşit deja un oarecare volum de cunoştinţe. Or, actualii elevi de la fără frecvenţă din clasa a X-a care şi-au ales secţia umanistică n-au nici un fel de pregătire anterioară, atît în ceea ce priveşte însuşirea vocabularului şi a gramaticii respective, cît şi în deprinderea de a folosi şi a se descurca în faţa unui text latin. Situaţia este cu atît mai grea, cu cît — pentru aceşti începători — manualul vine dintr-o dată cu texte din marii scriitori antici. De aceea ar trebui în mod excepţional pentru acest an — la clasa a X-a să se studieze părţi din materia de clasa a VIII-a şi a IX-a, completate cu unele lecţii din clasa a X-a. De asemenea, propun studierea uniformizării programei de la învăţămîntul fără frecvenţă cu cea de la seral, pentru a se putea renunţa la examenele de diferenţă ale celor ce vor să treacă de la învăţămîntul fără frecvenţă la cel seral. Cred că ar fi bine să se creeze posibilitatea ca şi elevii de la seral să-şi poată alege în clasa a X-a secţia preferată — umanistică sau reală. In felulacesta s-ar elimina deosebirile dintre programele şcolare folosite la toate formele de învăţămînt — zi, seral şi fără frecvenţă , iar verificarea cunoştinţelor elevilor la examenele de maturitate n-ar mai întîmpina dificultăţi. Prof. IOAN GRIGORESCU Puncte de vedere NOUTĂŢILE ZILEI Au fost descoperite bogate surse de ape minerale şi nămoluri terapeutice Cercetările şi forajele efectuate în ultimul timp pe cuprinsul ţării de către echipele de specialişti de la Institutul de Balneologie şi Fizioterapie au pus în evidenţă noi surse bogate de ape minerale şi nămoluri terapeutice. Studiul efectuat asupra nămolului din lacul Murighiol a demonstrat că acumularea din această zonă a Dobrogei se aseamănă cu cea din lacul Techirghiol, în urma stabilirii rezervelor existente precum şi a condiţiilor de exploatare a rezervelor de aici, litoralul românesc se va îmbogăţi cu noi surse de nămoluri terapeutice. Şi în localitatea Bilbor de lîngă Borsec specialiştii determină în prezent rezervele de nămoluri de turbă cu calităţi superioare. Pe lîngă folosirea acestor nămoluri pe plan local, importante cantităţi vor fi transportate de aici în sta- Iţiunea Borsec. Forajele efectuate în mica localitate Bala, raionul Baia de Aramă, regiunea Oltenia, au pus în evidenţă un strat de ape minerale sulfuroase mezotermale cu un debit de 173 m. c. în 24 de ore. Ele sunt indicate în tratarea reumatismului, a bolilor aparatului CONSTANŢA (coresp. R.I.). In portul Constanţa, poarta maritimă a ţării, activitatea se desfăşoară neîntrerupt, încă din primele ore ale dimineţii de ieri nava românească „Sulina“ a ancorat la cheu aducînd din Turcia un transport de mărfuri generale pentru ţara noastră. In aceeaşi zi au intrat în port alte 6 vase sub diferite pavilioane străine. Numai în cursul zilei de ieri se aflau sub acţiune de încărcare şi descărcare 21 nave româneşti şi străine. După un calcul sumar, în 24 de ore s-au rulat peste 12 000 tone de mărfuri dintre care 7 344 tone au fost descărcate din vapoare direct în vagoane. Zecile de garnituri de trenuri au pornit apoi pe drumurile de fier ale ţării. La intervale egale, sunetul sirenelor anunţa, convenţional, desprinderea de cheu a altor nave. Numai ieri bunăoară 8 nave au ridicat ancora îndreptîndu-se spre marile porturi ale lumii cu care patria noastră întreţine relaţii comerciale. Aflate acum departe, în larg, petrolierul românesc „Ploieşti“ transportă o încărcătură de produse petroliere la Bombay, nava grecească „Apex“, ciment românesc pentru Arabia Saudită, iar cargoul japonez „Keiyo Maru“ 5 400 tone de alte mărfuri pentru Valencia. Prin numeroase radiograme, cargouri ale flotei noastre comerciale româneşti îşi anunţă prezenţa pe toate meridianele globului. Nava „Bucureşti“ se află în portul japonez Niigata, cargoul „Oradea“ la Abidjan, iar sora acestuia, „Deva“ la Las Palmas în insulele Canare, respirator etc. Cu acest prilej centrul muncitoresc Motru se va îmbogăţi cu un important izvor de tratament balneoclimateric. Cercetările şi forajele făcute recent în zona oraşului Tr. Severin au scos în evidenţă şi aici existenţa unui izvor de ape minerale sulfuroase, similare cu cele de la Băile Herculane. Vie activitate in portul Constanţa Colocviu geografic CRAIOVA. Filiala craioveană a Societăţii de ştiinţe naturale şi geografie organizează duminică un colocviu de geografie pe tema: „Cercetarea şi cunoaşterea orizontului local — mijloc important de educaţie patriotică şi de sprijinire a procesului de învăţămînt“. Pe lîngă comunicări şi referate de specialitate, programul colocviului de geografie cuprinde şi o aplicaţie practică la punctul Podari. Carnet extern Nu e jucărie La un tribunal newyorkez, prin faţa mesei încărcată cu armament şi soldaţi vestgermani confecţionaţi din material plastic, se perindau martorii — copii de la 8 pînă la 11 ani şi militari, printre care unii veterani ai celui de-al doilea război mondial. Copiii murmurau invariabil: „Sínt jucării !“. Militarii erau de altă părere : „Sunt miniaturi militare!“. Martorii fuseseră chemaţi să contribuie la soluţionarea litigiului dintre firma Davies şi Turner din Filadelfia, care afirmă că importă din R. F. Germană doar miniaturi militare utilizate de adulţii care se pasionează pentru războiul de cameră, reeditarea marilor bătălii etc. şi Administraţia Vămilor care consideră că are de-a face cu jucării pentru copii. La miniaturi, taxele vamale ajung doarla 10 pînă la 19 la sută, în timp ce la jucării se plăteşte 35 la sută, ceea ce ar însemna, după declaraţiile reprezentanţilor firmei, ,mai multe sute de mii dolari plătite suplimentar". Dificilă problemă. Nu ştim cită înţelepciune solomonică posedă luminata Curte şi cită va fi necesară pentru soluţionarea litigiului. Declaraţiile martorilor în loc să ajute mai mult în curcă. Ele nu pot dovedi decît că mărfurile în cauză sunt folosibile fără nici un impediment atît ca jucării cît şi ca miniaturi. Dar să lăsăm dilema în seama juriştilor newyorkezi. Mai dificilă şi mai îngrijorătoare ni se pare problema litigioasă a unor produse asemănătoare, confecţionate la alte dimensiuni, şi nu în primul rînd cu ajutorul materialelor plastice, problemă de care nu se ocupă deocamdată nici un tribunal, în afara celui al opiniei publice mondiale. Nu de mult, ziarul vestgerman Die Welt ■ anunţa N. LUPU (Continuare în pag. a 4-a)