România Liberă, noiembrie 1965 (Anul 23, nr. 6546-6570)

1965-11-02 / nr. 6546

„România liberă“ nr. 6546 sf film - pag.27-a SPORT Victoria Rapidului si iaca ceva.•• Rapid s-a prezentat dumini­că în faţa spectatorilor bucu­­reşteni cu şapte din cei opt jucători care au fost şi ei păr­taşi la eşecul suferit de naţio­nala noastră la Ankara, cu nu­mai o săptămînă în urmă. Primirea la intrarea pe stadion nu a fost festivă, aşa cum se obişnuise să fie primită echi­pa giuleşteană, ci dimpotrivă jucătorii au trebuit să suporte dezaprobarea celor care altă­dată i-au purtat pe braţe. A fost un moment greu pentru această echipă, al cărui efect avea să se vadă cu prisosinţă în primele minute de joc. Au fost acele minute de început în care liderii, striviţi parcă de greaua povară ce apăsa asupra lor, se străduiau în zadar să-şi atragă din nou simpatia asis­tenţei. Spectatorii au manifes­tat însă multe rezerve faţă de aceste eforturi, rezerve pre­lungite pînă în momentul cînd Ion Ionescu a marcat primul din cele două goluri cu care echipa sa a cîştigat unul din cele mai importante meciuri ale campionatului. Aplauzele au fost din nou de partea Ra­pidului şi ele veneau să răs­plătească echipa care, cu ade­vărat, a fost mai bună în a­­ceastă partidă. Aşa­dar Rapid domină în continuare campionatul ţării, jocul său încîntă ochiul spec­tatorului în anumite momente dar aceeaşi echipă este com­plet anulată de un adversar modest, aşa cum a fost naţio­nala Turciei la Ankara. Dacă Rapid este la ora actuală cea mai reprezentativă formaţie a fotbalului nostru şi totuşi la Ankara, nu a reuşit să facă ni­mic din ceea ce, obişnuit şi cu dezinvoltură realizează acasă, în compania echipelor noastre de club, considerăm că este momentul să ne întrebăm dacă nu cumva concepţia de joc, o­­rientarea de ansamblu a fot­balului nostru e greşită şi de la bun început falimentară în confruntările internaţionale. Indiscutabil „jongleriile" lui Dumitriu, ca să ne referim cu totul întîmplător însă numai la el, sînt plăcute. Dar în me­ciurile de peste hotare nimeni nu te lasă să le faci, nimeni nu este dispus să te privească liniştit cum îţi balansezi pi­ciorul deasupra mingii în stingă şi în dreapta. Şi atunci pe bună dreptate se ridică în­trebarea dacă o asemenea ma­nieră de joc este în măsură să împingă fotbalul nostru îna­inte, să-l impună pe plan in­ternaţional. Ultimul joc al e­­chipei noastre naţionale ne-a arătat clar că, cu un asemenea joc nu putem emite pretenţii. Fără îndoială forul de specia­litate nu poate impune stilul de joc uneia sau alteia dintre echipe. Fiecare antrenor în parte şi-l brodează pe calită­ţile individuale ale jucători­lor de care dispune. Federaţia trebuie însă să grupeze în e­­chipa naţională acei jucători care întrunesc cele mai multe calităţi pentru o confruntare internaţională şi aceste cali­tăţi trebuie apreciate pornin­­du-se în primul rînd de la o analiză amplă a adversarului ce urmează să fie întîlnit. Revenind acum la etapa de duminică mai consemnăm a­­mănuntul că pentru prima oară de la începutul campio­natului echipele gazdă au reu­şit să termine învingătoare in şase din cele şapte partide dis­putate, aşa cum se poate vedea din lectura rezultatelor tehni­ce,: Petrolul-U.T.A. 4—1 ; Fa­­rul-Ştiinţa Cluj 1—0 ; Crişul- Siderurgistul 4—0 ; C.S.M.S.­­Steagul roşu 3—0 ; Ştiinţa Ti­­mişoara-Dinamo Piteşti 1—0 ; Rapid-Steaua 2—0; Ştiinţa Cra­­iova-Dinamo Bucureşti 0—0. I. BOCIOACA însemnări După terminarea meciului Nu este pentru prima oară cind aducem în discu­ţie preocuparea­­ T.B.-ului pentru transportul cetăţeni­lor spre stadioane. O măsu­ră foarte mult apreciată de spectatori este aceea a în­fiinţării unor curse speciale în ziua meciurilor care asi­gură o călătorie civilizată şi rapidă pînă la stadionul „23 August" Nu acelaşi lucru se întîmplă şi după termina­rea meciurilor de fotbal. Du­minică de pildă, primul tro­leibuz a sosit in staţia de la stadion după o oră de la terminarea partidei dintre Rapid şi Steaua. Se pare că pentru a evita... degradarea troleibuzelor printr o supra­încărcare, circulaţia acesto­ra este sistată cu desăvârşi­re. Dar chiar dacă ar fi aşa, de ce I.T.B.-ul nu compen­sează lipsa de troleibuze prin înfiinţarea unor curse de autobuze, aşa cum proce­dează la ducerea spre sta­dion. Ar scuti pe cetăţeni să-şi piardă cel puţin o oră in aşteptarea unui mijloc de transport cu care să ajungă acasă sau să facă drumul de la stadion pînă în centrul o­­raşului pe jos. Se pare că cei de la I.T.B. au „Interes“ să se ducă mai puţini spec­tatori la stadioane. Dacă s-ar gîndî măcar la rentabi­litatea întreprinderii lor şi tot ar acţiona altfel. mmm Fază din meciul Rapid — Steaua ȘTIRI • Astăzi de dimineaţă a pă­răsit capitala, îndreptindu-se spre Istanbul, campioana ţării noastre de baschet Dinamo București, care joi în cadrul primului tur al Cupei Campi­onilor europeni la baschet va întîlni campioana Turciei Fe­­nerbahçe Sport Istanbul. • Pe stadionul olimpic din Roma, în meci retur pentru preliminariile campionatului mondial de fotbal, echipa Ita­liei a învins cu 6—1 (2—0) se­lecționata Poloniei. Succese ale sportivilor români LUPTE. — In cadrul turneului international de lupte de la Leipzig (R. D. Germană) sportivii români , Martinescu (greco-romane) şi St. Stîngu (libere) au cucerit medaliile de aur la categoria grea. GIMNASTICĂ. _ Întîlnirea in­ternaţională de gimnastică dintre reprezentativele feminine de tine­ret ale României și R.D. Germa­ne desfășurată la Schwerin (R.D. Germană), a revenit echipei româ­ne cu scorul de 183,65 —■ 182.25 pun­cte. TENIS DE MASĂ. — Tînărul jucător român Dorin Giurgiucă a repurtat un frumos succes în ca­drul campionatelor internaţionale ale Ungariei, cîştigind proba de simplu băieţi. ATLETISM - în cadrul unui concurs atletic desfăşu­rat pe stadionul Tineretului din Capitală, tînărul sportiv Gheorghe Costache a stabilit un nou record mondial de ju­niori la aruncarea ciocanului (6 kg) cu performanta de 71,52 m. Vechiul record era de 70,79 m. CURIER TURISTIC La sfîrşîtul acestei săptămîni programele organizate pentru iubitorii drumeţiei de către agenţiile turistice din ţară oferă următoarele excursii: BUCUREŞTI : Vizitarea cabanelor din Bucegi (ple­carea cu trenul, sîmbătă orele 16,30). Cu autocarele se va putea pleca în a­­ceeaşi zi, la orele 14, în excursiile spre Poiana Braşov, Tuşnad, Brăila — Galaţi, precum şi în circu­itul Valea Oltului — Va­lea Prahovei şi pe itinera­rul Piriul Rece-Bran Du­minică dimineaţa la ora 6:30 vor porni autocarele care urmează să trans­porte pe turişti la Curtea de Argeş, Poiana Braşov şi Ostrov în excursii de cite o zi. BAIA MARE: Pentru zilele de 6 şi 7 noiembrie se organizează, excursii la Porţile de Fier, Ada-Ka­­leh, Timişoara şi Cluj. CONSTANŢA: Trasee­le ce vor fi abordate sunt : Bucureşti (o zi cu autoca­rele) şi Valea Prahovei (două zile cu autocarele). IAŞI : Se vor organiza excursii pe traseele: Su­­ceava-Radăuţi, Putna, Su­­ceviţa-Gura Humorului; Lacul Roşu , Suceava-Va­­tra Dornei ■ Bucureşti , Bîrnova. ORADEA : Vor putea fi vizitate Clujul şi Timişoa­ra şi se va putea merge la cabana Vadul Crişului. Excursiile se vor face cu trenul în ziua de 7 noiem­brie. PLOIEŞTI: Cu autoca­rele vor fi vizitate Valea Oltului, Bicazul, Hidro­centrala Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej de pe Argeş, Po­iana Braşov. De asemenea se va desfăşura circuitul în nordul Moldovei. Cu trenul excursiile ce se vor face au în itinerar lo­calităţile Bucureşti, Si­naia, Buşteni, Predeal, Braşov, precum şi Muzeul de la Doftana. SIBIU: Localităţile ce figurează în programul excursiilor sunt Cluj şi Si­naia. Totodată, se mai or­ganizează o excursie Ar­­geş-Bran, alta la Poiana Braşov şi o a treia la Sar­­misegetuza. TIMIŞOARA: Traseele excursiilor de două zile (la 6 şi 7 noiembrie) cu­prind oraşele: Cluj — cu autocarul, şi Oradea — Tîr­­gu-Mureş — Deva, cu tre­nul, precum şi Băile Her­­cu­lane, Turnu Severin, Cazane, Ada-Kaleh — ex­cursie de 2 zile cu autoca­rele. Se mai organizează excursii în­­ grup și indivi­duale la complexele turis­tice Semenic și Muntele Mic. LOTIZAREA IN FERME - O ACŢIUNE CU RODNICĂ EFICIENTĂ 1 (Urmare din pag. 1-a­ vacilor, producţia în fermă a crescut de la an la an. De la nivelul de 1 630 litri de lapte obţinute de la o vacă furajată în 1962, producţia medie a crescut la 2 200 litri în 1963 şi a ajuns la 2 807 litri in 1964. In anul acesta, cooperativa a­­gricolă din Luna a obţinut, nu­mai pînă la 1 octombrie, peste CARNET CU Secvenţe noi, doleanţe vechi Ca şi presă imprimată, pre­sa vorbită şi văzută, în cazul nostru televiziunea, este meni­tă să capete în fiecare zi o altă înfăţişare, criteriul noută­ţii constituind una din princi­palele sale condiţii de existen­ţă şi o justificare a acestei existenţe. Dar dacă cititorul sau telespectatorul poate ac­cepta, ba chiar pretinde, cu totul îndreptăţit, să i se dea numai lucruri proaspete, care să-l instruiască, să-i satisfacă exigenţele artistice şi să-l in­formeze complet şi prompt, ar fi absurd să cerem, invo­­cînd criteriul noutăţii absolu­te, o perpetuă „schimbare la faţă“ în materie de genuri şi modalităţi de prezentare. Ce s-ar întîmplă bunăoară, dacă cititorul de ziar ar afla intr-o zi rubrica internaţio­nală la pagina a doua, pentru ca în ziua următoare s-o gă­sească la a treia şi aşa mai departe ? O anume fixitate în com­partimentarea rubricilor, fie că e vorba de rubrici împăr­ţite în „coloane“ sau în „sec­venţe" nu acuză rutina sau anchilozarea, ci dimpotrivă, constituie un indiciu de bună gospodărire şi implicit de res­pect faţă de cei cărora te adresezi. Cu unele derogări inciden­tale de la acest principiu Te­leviziunea şi-a obişnuit spec­tatorii cu o distribuire cons­tantă a rubricilor pe zile şi săptămîni. Ştim, bunăoară, că miercurea e „zi de teatru“, că şi rabata avem Teleenciclo­­pedia, duminică dimineaţa „Reţeta gospodinei“ şi emi­siunea pentru sate şi aşa mai departe. Acestor „secvenţe“ tradi­ţionale li s-au adăugat în ultimul timp alte citeva noi, consacrate actualităţii teatra­le, plastice, cinematografice, care tind să se permanentizeze. „Premiera" ultimei dintre ele a avut loc chiar săptămîna trecută, avînd darul să ni se recomande în bună măsură telegenică, prin varietate şi abundenţă de specii, de la interviu la cronică, de la re­portaj la mostra de film. Totuşi, in legătură cu com­partimentarea actualelor ru­brici se ridică, credem, o problemă. Aşa cum sunt ele concepute acum şi mai ales cum sunt distribuite în timp, răspund într-o prea mică mă­sură necesităţilor informării operative, nereuşind să con­stituie un complet „ghid al spectatorului“, respectiv citi­torului, cînd este vorba de vitrina cu cărţi, ci mai mult o „antologie“ a fenomenului cultural. Poate că ar fi mai bune dacă în locul unei emisiuni lunare de o oră am avea emisiuni săptămînale de un sfert de oră, douăzeci de mi­nute consacrate fiecărei din­tre aceste rubrici. S-ar putea cîștiga timp — la emisiunea de teatru, de pildă, dar nu numai la ea — comprimînd secvențele filmate, deseori foarte lungi, reluind două sau chiar trei momente din spec­tacol,­ ceea ce uneori, în loc să-l îndemne pe spectator să meargă sigur la teatru, îi poate crea impresia că nu mai are nimic de văzut. Aşişderea şi cu emisiunile cinematografice sau cu cele literare, în care pregătirea unor lungi şi complicate ecranizări — utile şi intere­sante in principiu dar inadec­vate unei „vitrine" chemate să aibă o mai amplă capacita­te de cuprindere a fenomenului editorial şi în orice caz să ţină pasul cu librăria. Fireşte, este vorba, în toate aceste cazuri, de găsirea unor modalităţi proprii, spe­cifice, care să nu fie nici simpla „cronică“ citită, nici publicitatea facilă şi superfi­cială. Deplasînd discuţia în alt domeniu, dar menţinîndu-ne PE MICUL ECRAN în limitele problemei de prin­cipiu, mă gîndesc că acelaşi lucru s-ar putea spune despre „Pentru noi, femeile“. Săptă­mîna aceasta, deşi încărcată cu multe ,,specialităţi", emi­siunea de joi n-a reuşit să le cuprindă integral, amînînd citeva. Pe de altă parte, cred că în unele emisiuni la „Reţeta gospodinei“ se cam „trage de timp“, cum ar zice iubitorii de fotbal, şi un efort de con­­ciziune ar putea aduce fără a păgubi cu ceva prelegerea de artă culinară, un cîştig de minute preţioase, capabile să fie afectate modei, sfaturilor practice sau cursului de croitorie. Din programul săptămînii trecute, rememorat in ordine cronologică, am privit cu plă­cere „Seara de muzică precla­sică“, care aducea în atenţia noastră o epocă mai puţin re­prezentată în programele mi­cului ecran, beneficiind însă de admiratorii ei fervenţi. Această „seară“ venea după o incursiune în spaţiu geografic, prin mijlocirea cărţilor poş­tale, incursiune ,,torpilată“ de un telefon buclucaş, menit să pună, oarecum, în umbră au­toritatea colecţionarului nos­tru, cele 4 000 de ilustrate ale acestuia faţă de 140 000 po­sibile într-o altă colecţie apă­­rînd ca doi suliveri printre uriaşi şi printre pitici. Să fi fost oare telefonul cu pricina o simplă glumă ? O foarte reuşită emisiune pentru copii, cum nu au fost prea multe în ultima vreme, ni l-a evocat pe Barbu Dela­­vrancea cu concursul fiicei acestuia, arhitecta Harietta Delavrancea şi a exponatelor de la Muzeul Naţionalului. Sîmbătă seara am văzut o premieră pe peliculă aparţi­­nînd Televiziunii, „Cine rîde la urmă“ (regia Valeriu Lázá­ron) care a ştiut să folosească cu ingeniozitate calităţile mu- zical-artistice ale unor prota­gonişti ai muzicii, scenei şi dansului. Gîndindu-ne la „Omul din umbră la soare“ şi la alte pelicule filmate şi ele pe litoral, am avut totuşi sen­zaţia de repetiţie, inovaţiile aplaudate cîndva transformîn­­du-se astăzi, ici-colo, în clişee şi locuri comune. Duminică, după un film inadecvat orei de transmisie, dacă ne gîndim că în alte seri la aceeaşi vreme copii stau de vorbă cu Aşchiuţă şi o ascultă pe Cristina şi că nici alaltă­ieri seara n-ar avea motive să se culce mai devreme, am vă­zut o piesă bine interpretată „Din nou întîlnire cu tinere­ţea“ de A. Arbuzov şi am as­cultat un program de muzică instrumentală cu Richard Oşaniţchi, de astă dată cam prea „ermetic,“ deşi tot în spiritul bunelor „căutări“. BORIS BU2ILA Şcoala învăţătorului (Urmare din pag. 1) dori să urmeze institutele su­perioare de învăţămînt vor avea nevoie de limba latină la facultăţile de filologie, medi­cină, drept, farmacie şi biolo­gie. Dintre limbile moderne, ar fi bine să se predea una la ale­gere, cite trei ore pe săptă­ BREVIAR AL 300-LEA CINEMATO­GRAF SĂTESC.­­ Cinefica­­rea completă a regiunii Bra­şov constituie o preocupare de seamă a sfatului popular şi a întreprinderilor de spe­cialitate Numai în acest an s-a luat măsura înfiinţării a încă 27 cinematografe săteşti, în prezent numărul cinemato­grafelor săteşti din întreaga regiune a ajuns la 300. Pînă la sfîrşitul anului, vor lua fiinţă unităţi cinematografice în alte 13 localităţi rurale. IN SALA DE ARTĂ A O­­RAŞULUI DEVA a avut loc, sîmbătă seară, spectacolul în premieră „Visul revistei“, pre­zentat de Teatrul de Stat de estradă din Deva. Aceasta re­prezintă a 40-a premieră rea­lizată de teatrul amintit de la înființare și pină acum. Editura pentru literatură universală anunţă apariţia următoarelor lucrări beletristice : D NOLL — Romanul unei adolescente 584 pagini 15 lei S. LAGERLOF — Povestea lui Gösta Beding 41C pagini 17,50 lei B. HARTE — Surghiuniţii din Poker Fiat 208 pagini 5,75 lei C. LEMONNIER — Sfîrşitul familiei Rossenfosse 312 pagini 8,75 lei A. SALINAS — An după an 196 pagini 7,75 lei I. GHERMAN — Omul meu drag 600 pagini 17,50 lei S. LEACOCK — Povestiri umoristice 350 pagini 10,50 lei C. HENRY — Poveste ne­terminată 456 pagini 11,50 lei 240 pagini 5 lei B. CIOPIC — Peripeţiile lui Nikoletina Bursac 208 pagini 3,75 lei 1. EHRENBURG — Pipa co­munardului 144 pagini 2,50 lei K. SIMONOV — Nimeni nu se naște soldat Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag 1 Șantierele in prag de iarnă (Urmare din pag. l-a­ In lunile cu temperaturi scă­zute — uneori foarte scăzute, pe alocuri — la productivitatea și buna calitate a lucrărilor, concură, printre altele, modul cum se prepară şi cum se transportă betonul sau morta­rul, cum sunt întreţinute spa­ţiile de depozitare a materia­lelor. In acest sens, date recente, ne dau de veste că pe şantie­rele T.R.C.­Iaşi, de pildă, sta­ţiile de betoane au fost „căp­tuşite“ corespunzător, fiind create, totodată, condiţii pen­tru încălzirea apei, şi circu­­larea aburului. Ne întrebăm însă, cite neajunsuri pro­babile va atrage după sine, pe şantierul de locuinţe zona­­ Sud din oraşul Piteşti, faptul că staţia de mortare este ne­­terminată, la fel, depozitul de 4 000 mc agregate, necesar execuţiei. Dacă aceste „absen­ţe“ şi altele asemenea nu vor fi completate în termen util, urmările nu pot fi nicidecum fericite... Din experienţa altor ani, in­diferent dacă pe acelaşi sau pe alt şantier, constructorii ştiu bine cât de important este — mai ales în condiţii de in­temperii — să ai la îndemînă drumuri de acces pînă în ime­diata vecinătate a obiectivelor în lucru să nu lipsească din stocurile „tampon“ de mate­riale niciun sortiment, conduc­tele de apă, canalizare şi căl­dură să funcţioneze fără greş. Greu de închipuit ca vreuna din aceste prevederi să lip­sească din planul şantierului de la Buzău, unde se ridică Uzina de sîrmă. Şi totuşi, iată, tocmai aceste lucrări (de ca­nalizare, drumuri, alimentare cu căldură) sunt destul de sen­sibil rămase în urmă. Fără îndoială că în ansam­­bul pregătirii şantierelor pen­tru iarnă se pot distinge (ar­bitrar, bineînţeles,­ măsuri mai importante sau... mai pu­ţin importante. Ele hotărăsc însă, în ansamblul lor, ritmul şi calitatea construcţiilor ce sunt incluse în frontul de lu­cru din iarna care bate la uşă. Dacă acest semnal n-a fost recepţionat pînă acum în întregime pe toate şantierele, este momentul ca cei care au uitat de implacabila inaugu­rare a sezonului friguros să şi-o amintească. Fiindcă rodul activităţii din lunile ce ur­mează înseamnă de fapt pen­tru constructori, în sectorul ce le revine, prima secvenţă ma­terializată a pianului cincinal. Şi un astfel de început, nu trebuie să fie altfel decît bogat în realizări. VIORICA CIORBAGIU 2 400 litri lapte de la o vacă furajată, ceea ce va permite ca pînă la sfîrşitul anului să se realizeze aproximativ 3 200 litri de lapte de la o vacă furajată. Eficienţa lotizării şi furajă­rii diferenţiate a vacilor a fost demonstrată şi în alte unităţi. In anul 1964, cooperativa a­­gricolă din Borşa a obţinut o producţie cu aproape 600 litri de lapte mai mare de la o vacă furajată faţă de anul 1963, cînd animalele erau furajate de-a valma. Pe baza măsurilor întreprinse în a­­ceastă direcţie, producţiile au crescut simţitor şi în fermele cooperativelor agricole din Hereclean, Sintereag, Reteag, Lunca Mureş, Tureni şi altele, realizîndu-se în prezent în a­­ceste unităţi 8—10 litri de lapte zilnic pe cap de vacă furajată. Ca urmare a schim­burilor de experienţă şi a spri­jinului acordat cooperativelor agricole de către consiliile a­­gricole în vederea îmbunătăţi­rii organizării producţiei în fermele de animale, lotizarea şi furajarea diferenţiată a va­cilor au fost introduse în fer­mele majorităţii unităţilor din regiune. Datorită măsurilor între­prinse pentru extinderea lo­tizării, îmbunătăţirea furajă­rii şi îngrijirii animalelor, producţiile de lapte au cres­cut simţitor în acest an, ob­­ţinindu-se în medie pe regiu­ne pînă la 1 septembrie cu circa 300 litri lapte mai mult de la o vacă furajată, faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut. Consiliul agricol regional a îndrumat cooperativele agri­cole ca în această toamnă, înainte de introducerea ani­malelor în stabulaţie, să re­vizuiască lotizările făcute şi să grupeze animalele în func­ţie de nivelul actual al pro­ducţiilor, iar raţiile de furaja­re pentru perioada de iarnă să fie întocmite diferenţiat, astfel încît să se asigure o ali­mentaţie pe bază de criterii ştiinţifice în vederea creşterii continue a producţiei în fer­mele de vaci. Ing. I. VUCESCU vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Cluj pînă în primii patru ani de şcoală. In ce priveşte studiul mate­maticilor, cred că o atenţie mai mare trebuie să se acorde aritmeticii. Geometria plană, geometria în spaţiu şi trigono­metria să se predea în cite o oră pe săptămînă, iar algebra în anul II şi II, cite două ore pe săptămînă. De asemenea, sînt de părere să se introducă analiza matematică şi geome­tria analitică atît cit se predă azi, în liceu, la secţia umanis­tică, clasa a Xl-a, cîte două ore pe săptămînă, în anul IV. Cercetările actuale în dome­niul astronomiei şi al zboruri­lor cosmice, deschid perspecti­ve noi în înţelegerea multor probleme ale ştiinţei. De aceea, consider că este necesar ca astronomia să se predea măcar o oră pe săptămînă în anul al V-lea, pentru ca absolvenţii să fie orientaţi în domeniul ei. In ce priveşte fizica şi chi­mia, ştiinţe cu o aplicabilitate din ce în ce mai largă, este necesar ca studiul lor să se menţină pe întreaga durată de şcolarizare cîte două ore săp­­tămînal. Fără îndoială că în liceul pedagogic se va acorda o a­­tenţie deosebită pregătirii pro­fesionale a viitorilor învăţă­tori. Disciplinele care contri­buie în acest sens la înarmarea cu cunoştinţe teoretice ar tre­bui să fie eşalonate începînd din anul al II-lea o dată cu predarea psihologiei generale. După părerea mea, metodi­cele ar trebui predate în anul al III-lea, cel mult două ore pe săptămînă, iar practica pe­dagogică să înceapă în anul al IV-lea cu cinci ore pe săp­tămînă şi în anul al V-lea cu şase ore săptămînal. în felul acesta, elevii vor fi introduşi mai întîi în problemele peda­gogiei moderne, încheind pre­gătirea cu practica pedagogică ce se va desfăşura progresiv în ultimii doi ani. Ţinînd seama de­ corelaţia dintre obiecte, cred că anato­mia şi fiziologia omului trebuie să se predea în anul I, ca să constituie o bază pentru stu­diul psihologiei generale care ar începe din anul al II-lea. Deoarece învăţătorul este un factor important al activităţii cultural-artistice, trebuie ca încă din liceul pedagogic să dobîndească cunoştinţe de felul în care să organizeze şi să des­făşoare o muncă plină de con­ţinut şi de calitate pe tărîm cultural. In aceeaşi ordine de idei, am propune ca disciplinele care au nevoie de un timp îndelun­gat pentru formarea deprin­derilor, aşa cum este muzica, instrumentală, să înceapă chiar din anul I şi să se facă pe grupe de cîte zece elevi. GH. A. CHIŢEI profesor emerit directorul Şcolii pedagogice din Deva Memento LUNA XI TRIM. IV Soarele răsare la 6 h 54’ „ apune la 17 h 04’ — 305 + 60 MARTI 2 NOIEMBRIE 1965 teatre Carmen : Teatrul de operă, şi balet (16.64.60),­ ora 19,30 ; Oameni şi şoareci: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", sala „Comedia" (14.71.71), ora 19,30 ; întîlnire cu îngerul : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19,30; Opera de trei parale : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala b-dul Schitu-Măgureanu nr. 1 (14.60.60), ora 19,30 ; Fii cuminte, Cristofor : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19,30 ; Antigona , Medeea : Teatrul „C. I. Nottara", sala Ma­­gheru (15.93.02), ora 19,30 ; Opt femei: Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Studio (15.93.02), ora 20 ; Țara surîsului : Teatrul de operetă (14.80.11), ora 19,30; Profesorul de franceză : Teatrul ,,C. I. Tănase", sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Cu muzica... e de glumit : Teatrul „C. Tanase“, sala din Calea Victoriei nr. 174 (15.04.18) ora 20 ; Umor pe sfori, ora 9 și Amnarul, ora 16 ; Teatrul „Ţăndărică", sala din str. Academiei nr. 18 (15.87.37) ; Doc­torul Aumădoare : Teatrul „Ţăn­dărică“, Calea Victoriei nr. 50, ora 16 ; Mereu mai sus : Ansam­blul artistic al C.C.S. (13.13.00), ora 20 ; Parada circului: Circul de stat (11.01.20), ora 20. I cinematograf®] La Fayette : Patria (11.86.25), o­­rele 9,45 — 12 - 14,15 - 16,30 — 18,45 — 21 ; rat ăl soma­jului : Republica (11.03.72), ore­le 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 —~ 18,45 — 21,15 ! Unchiul meu : Lucertdrul (15.0­.6/), orele 9,15 — 11.30 - 13,45 - 16 - 18,15 — 20.30 ; Grivita (17.08.58), orele 9,45 — 12 — 14,15 - 16,30 — 18,45 — 21 ; Cine ești dumneata, domnule Serge î . București (15.61.54), orele 9,15 — 12 — 15,30 — 18,15 — 21 ) Feroviar (16.22.73), orele 9,30 — 12,15 - 15 — 17,45 — 20,30 ; Tomis (21.49.46), orele 9,15 — 12 — 15,15 — 18 — 20,45; Modern (23.71.01), orele 9 — 11,30 — 14 — 1­6,30 — 19 — 21,30; Păcat de benzină: Capitol (16.29.17), ore­le 10 — 12 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,30; Moșilor (12.512.93), ore­le 15 — 17 — 19 — 21 ; Floreasca (12.28.30), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15—20,30 ; Marilyn : fes­tival (15.63.84), orele 9,45 — 12— 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Ex­celsior (18.40.88), orele 9,45— 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Me­lodia (12.06.88), orele 9,30 — 11,30 — 13,30 — 16,30 - 18,45 — 21 ; Călătorie în jurul pământului: Victoria (16.28.79), orele 10 — 12 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Flacăra (21.35.40), orele 10 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Rahova (23.91.00), orele 16 — 18,15 — 20.30 ; Dulcea pasăre a tinereţii: Central (14.12.24), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,30 — 21; Mio­riţa (14.27.14), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Cea­­paev : Lumina (16.23.35), orele 9,45 — 12 — 14 - 16,15 - 18,30 — 20.30 ; Banda : Union (13.49.04) orele 16 - 18,15 — 20,30 ; Program pentru copii, ora 10 și Veselie la Acapulco, orele 11,30 — 13,45 — 16 18,15 — 20,30 : Doina (16.35.38) ; La hotarul dintre cele două oceane — Campionul—Aram Haciaturian: Timpuri noi (15.61.10), orele 10 — 21 in continuare ; Run­da 6 : Giulești (17.55.46), orele 16 18,15 — 20,30 ; Caporalul şi ceilalţi: Cultural (16.25.39), orele­­5J°~ 18 - 20,30; Colentina (35.07.09), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; Spărgătorul : înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele 10 — 15,15 — 18 — 20,15 ; Judex : Dacia (16.26.10), orele 9 — 15 în con­tinuare 17 - 19 — 21 ; Camera în formă de „L" : Buzești (15.62.79), orele 8,45 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Onorabilul Sta­nislas, agent secret : Crîngasi (17.38.81) , orele 10,30 — 16 —­ 18,15 — 20,30 , Bucegi (17.05.47), orele 9,30 — 11,45 — 14 - 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Pacea (31.32.52), orele 16 18 — 20 ; A trecut o femeie : Unirea (17.10.21), orele 16 - 18,15 — 20,30 ; Carambol : Vitán (21.39.82) , orele 15 — 17 — 19 — 20.45 ; Domnul : Munca (21.50.97), orele 10,30 — 14 — 16,15 — 19,30 — 20,45; Samba: Popular (35.15.17), orele 10,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Progresul (23.94.10), orele 14,30 — 16.45 - 19 - 21,15 ; Prima zi de libertate : Arta (21.31.86), orele 10 - 12,30 — 15 — 17,30 - 20 ; Lira (31.71.71), orele 15,30 — 18 20.30 ; Pînă la oraș nu e departe : Cosmos (12.52.93), orele 15 — 17 — 19 — 21; La ora 5 după-amiază: Viitorul (11.48.03), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Cineva acolo sus mă iubește : Volga (11.91.26), orele 10 — 12,30 - 15.30 - 18 — 20.30 ; Cartierul veseliei : Flamura (23.07.40), orele 10 12,30 — 15,30 — 18, — 20,30; Spre culmi: Drumul sării (31.28.13), orele 16 — 18 — 20 ; Laleaua neagră : Ferentari (23.17.50), orele 10 — 15.30 — 18 — 20,30 ; Hoțul de piersici : Co­­troceni (13.62.50), orele 16 — 18,15 — 20,30. cum va fi vremea Pentru zilele de 3, 4 și 5 noiem­brie se anunţă următorul timp pro­babil : Vreme schimbătoare cu ceru temporar acoperit. Vor cădea ple locale mai frecvente în jumătate, de nord a tării. Vîntul va sufli slab pînă la potrivit. Temperaturi în scădere începînd din nord vestul tării. Minimele vor fi cu­prinse între minus 5 şi plus 5 gra­­de, iar maximele între plus 3 şi 13 grade.

Next