România Liberă, februarie 1966 (Anul 24, nr. 6623-6645)

1966-02-01 / nr. 6623

*România liberă* nr. 6623 — mu 966 ~ pag. a 3­* In prima lună a anului Pulsul uzinei a bătut inegal Pe pista de încercare a produselor fabricate de uzina „Autobuzul“ din Capitală se poate lua un adevărat puls al activităţii întregului colec­tiv. După periodicitatea sosi­rii autobuzelor şi a autoutili­tarelor la probă, după calita­tea lor, îţi poţi da seama de modul cum se munceşte în secţiile de producţie. Aici se adună într-un singur şuvoi priceperea, entuziasmul, şi ini­ţiativa forjorilor, strungari­lor, montorilor şi a celorlalţi meseriaşi ai uzinei, antrenaţi într-o însufleţită întrecere socialistă. Preocuparea susţi­nută pentru îmbunătăţirea calităţii produselor la toate locurile de muncă se mate­rializează în produsul finit. Anul acesta, de pildă, la vehi­culele sosite­­ la probe nu a fost nevoie de intervenţia echipei de ren­edieri. Ceea ce se poate numi un succes faţă de anul trecut. Vizitînd însă la 28 ianuarie a.c. pista de înţr cercări am constatat, prin numărul de vehicule sosite la probe, că pulsul uzinei este mai accelerat decît cel obiş­nuit, că vin la încercări mai multe maşini decît sînt pla­nificate. — Executarea neritmică din primele două decade, ne spu­ne TEODOR CAZACU, şeful atelierului autoutilitare, a de­terminat o intensificare a li­vrărilor pentru a recupera, rămînerile in■ urmă. Cu toate acestea, la ora actuală suntem­ încă în urmă cu 17 autoutili­tare. Este o situaţie pentru care vina nu ne aparţine in întregime. Azi, de pildă, 20 de autoutilitare aşteaptă să intre în probe, însă nu le pu­tem livra din lipsa cauciucu­lui spongios pentru scaune, pe care trebuia să-l primim de la „Anticorosivul“-Bucu­reşti. — O situaţie similară s-a înregistrat şi la secţia de autobuze —­ intervine ing. VASILE CORNAC, şeful ser­viciului producţie. In primele două decade şi aici s-a lucrat neritmic. Pînă la 10 ianuarie, de pildă, numai jumătate din autobuzele planificate să intre în­ probe au ajuns pe pista de încercări. Motivele ? Pe lingă cele arătate de maistrul Ca­­zacu, sunt şi altele de ordin intern. Astfel, nu avem capa­citate suficientă de prelu­crare la strunguri. O lipsă mai veche a noastră are astăzi repercusiuni in produc­ţie. Este vorba de modul cum am asigurat efectuarea prac­ticii în producţie a elevilor de la şcoala profesională. Lu­crind puţin la strung, foştii elevi, azi muncitori calificaţi, nu pot face faţă sarcinilor fiind necesară repartizarea lor pe lingă muncitori mai bine pregătiţi, scăzind în acest fel capacitatea de pro­ducţie existentă. In altă or­dine de idei, la forjă, din lipsa ghilotinei pe care Uzina mecanică Timişoara trebuia să ne-o livreze încă din tri­mestrul IV al anului trecut, o parte din operaţii le execu­tăm la uzina „Semănătoarea“. „ Anul acesta, ne spune NICOLAE ANGHELEA, in­ginerul şef al uzinei, am avut în mai mare măsură sprijinul uzinelor colaboratoare. „Stea­gul Roşu“ şi U.M. „Muscelul“ Cîmpulung ne-au livrat sub­­ansamblele contractate în avans faţă de grafic. Greutăţi întîmpinăm însă datorită fap­tului că intre secţia mecani­că şi cea de montaj de la noi nu există un decalaj cores­punzător. Pentru rezolvarea acestei probleme am solicitat colaborări de la alte între­prinderi, astfel ca in cîteva luni să avem un decalaj mi­nim de două săptămîni. Despre problemele de apro­vizionare ne-a vorbit GH. BERCE­A,­ directorul adjunct al uzinei.­­ Faptul că întreprinderea „Anticorosiv“ nu ne-a livrat comenzile la termen, se dato­­reşte în parte şi nouă care nu am executat la timp ma­triţele necesare, însă între­prinderea „Tehnica nouă“ a Sfatului popular al Capitalei nu are nici un motiv să întîr­­zie livrările. Cea mai grea problemă a noastră este cau­zată de forul tutelar care nu emite in termenul legal re­partiţiile de materiale. Uzina „Autobuzul“ şi-a luat însemnate angajamente în în­trecerea socialistă pe anul 1966. Din discuţiile avute cu cadrele de conducere ale uzi­nei a reieşit că toate preve­derile angajamentului vor fi respectate deoarece sunt su­ficiente posibilităţi care vor fi valorificate. Ceea ce însă nu este încă asigurat este rit­­micităte lu­şi, îndeplinir­ea an­gajamentelor presupune toto­­dată desfăşurarea unei astfel de activităţi care să elimine asaltul de la sfîrşitul lunii. Ceea ce nu s-a întîmplat în luna ianuarie. In această di­recţie va trebui să acţioneze cu mai multă hotărîre atît factorii din uzină, întreprin­derile colaboratoare cît şi fo­rul tutelar. A­­DROST PAMINTUL POATE DA MAI MULT (Urmare din pag. 1) irigată va spori şi mai mult şi odată cu aceasta, se vor mări şi producţiile. Spun acest lu­cru, deoarece nevoile noastre de utilaj pentru irigat, de se­minţe de plante care să asigu­re sporuri mari de recoltă, vor fi satisfăcute în condiţii opti­me cu sprijinul uniunii raio­nale. De aceea mă alătur ho­­tărîrii cooperatorilor noştri, care sînt întrutotul de acord să ne afiliem la uniunea raio­nală a cooperativelor agricole de producţie. In cooperativa agricolă de producţie din comuna Tudor Vladimirescu, cultura plante­lor tehnice ocupă un loc im­portant. — La sfecla de zahăr, pro­ducţia medie la hectar a fost mică anul trecut — spunea tov. NICOLAE PARASCHIV — dar de pe unele loturi s-a obţi­nut mai mult. Bunăoară, echi­pa condusă de Gu­rău Costică a recoltat în medie cite 20 690 kg la ha. Acest rezultat se da­­toreşte îndeosebi executării la timp a lucrărilor de întreţine­re. Dacă îngrăşămintele chimi­ce le vom utiliza mai raţio­nal, dacă vom colabora mai strîns cu brigada de tractoare, dacă fiecare brigadă şi echipă vor face, la vremea cuvenită, toate lucrările de întreţinere atunci vom putea recolta In acest an o cantitate sporită de sfeclă de zahăr de pe fiecare hectar. Ţinînd seama de im­portanţa mecanizării lucrări­lor agricole PROPUN CA LA ARTICOLUL 33 DIN PRO­IECTUL DE STATUT AL C.A.P. CARE SE REFERĂ LA ATRIBUŢIILE CONSILIU­LUI DE CONDUCERE, SA SE ADAUGE SI ACEEA CA IN COLABORARE CU CON­DUCERILE S.M.T., CONSILI­ILE DE CONDUCERE ALE UNITĂȚILOR AGRICOLE SA ANALIZEZE PERIODIC ACTIVITATEA PE CARE O DESFĂȘOARĂ BRIGĂZILE DE TRACTOARE, LUÎND IN COMUN MASURI PENTRU CA LUCRĂRILE AGRICOLE SA FIE EFECTUATE LA TIMP SI LA UN ÎNALT NI­VEL CALITATIV. Avînd o parte de teren lin­gă apa Siretului, ţăranii coo­peratori din comuna Tudor Vladimirescu, sînt cunoscuţi şi ca destoinici legumicultori. — Trebuie să sporim şi mai mult veniturile din legumicul­tura — spunea ţăranul coope­rator COSTICĂ PARASCHIV — şi avem destule posibilităţi să facem acest lucru. Pregă­tim acum peste trei milioane de răsaduri, s-a amenajat te­renul pe aproape întreaga su­prafaţă şi s-a revizuit utilajul de irigat. Este necesar însă să primim acum un sprijin mai mare pentru procurarea ma­terialelor necesare amenajării a încă 10 900 m.p. de răsad­niţe. Ţăranii cooperatori, au dat atenţie în cadrul adunării ge­nerale şi bunei gospodăriri a fondului funciar. Ei au făcut propuneri interesante, pe baza experienţei lor şi a rezultate­lor obţinute, cu privire la am­plasarea culturilor, fertiliza­rea solului şi sporirea supra­feţelor cultivate. Din propu­nerile făcute a reieşit că în a­­cest an, suprafaţa de teren a­­rabil poate fi simţitor spori­tă prin defrişarea de arboret şi mărăcinişuri, prin cultiva­rea cu plante furajere a unor imaşuri slab productive. In anul care a trecut, coo­perativa agricolă a obţinut venituri de aproape trei mili­oane lei din sectorul zooteh­nic. Pentru mărirea ponderii acestei ramuri în cadrul veni­turilor totale, adunarea gene­rală a aprobat o serie de mă­suri : o mai bună echilibrare a bazei furajere, sporirea supra­feţelor cu plante de nutreţ de mare productivitate, introdu­cerea unei evidenţe precise la toate fermele de animale. — Sporirea efectivelor şi a producţiei de carne şi lapte — a spus tov. ION STRATU­­LAT — nu se poate face fără o selecţie atentă a animalelor de prăsilă. Acţiunea începută în anii trecuţi în această di­recţie trebuie continuată. Da­că vom avea în fiecare fermă animale de rasă şi dacă le vom furaja mai bine atunci şi producţiile vor fi din ce în ce mai bune. Propun ca în pro­iectul de statut al uniunilor cooperatiste să se menţioneze la articolul 30 că una din în­datoririle consiliului uniunii raionale a cooperativelor agri­cole este şi sarcina ca în co­laborare cu organele de învă­­ţămînt să se preocupe de re­crutarea elevilor ce urmează să fie pregătiţi ca specialişti, cu studii medii şi superioare pentru cooperativele agricole de producţie. La sfîrşitul adunării gene­rale a fost trimisă o telegra­mă C.C. al P.C.R., tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, în care ţăranii cooperatori din comu­na Tudor Vladimirescu îşi exprimă deplina lor încredere şi adeziune faţă de măsurile luate pentru întărirea şi dez­voltarea cooperativei lor agri­cole de producţie. Ei se anga­jează faţă de conducerea par­tidului de a spori şi mai mult producţia vegetală şi animală, de a dezvolta şi mai mult pro­prietatea obştească. In înche­ierea telegramei se spune : „Noi ţăranii cooperatori din comuna T. Vladimirescu vom depune toate eforturile, toată priceperea şi entuziasmul nos­tru creator în traducerea în viaţă a hotărîrilor luate de partid şi guvern“. L. BASSERO corespondentul „României libere“ 'S.­ ­vV W. f ffl. ’ / « ■­­ ' In parcul „Herăstrău“ Foto : SORIN DAN Posta redacţiei ILIE ANCA — Craiova. So­ţia poate să-şi păstreze nume­le dinainte de căsătorie. De asemenea dv. puteţi să luaţi numele soţiei sau să purtaţi numele reunite, aşa cum ară­taţi în scrisoare. Legea stabi­leşte însă că la încheierea că­sătoriei, viitorii soţi vor de­clara în faţa delegatului de stare civilă numele pe care s-au învoit să-l poarte în că­sătorie. C. IONESCU — Bucureşti. Pentru noul ansamblu edili­tar al Capitalei Bd. Păcii — Armata Poporului, s-au pre­văzut toate dotările necesare satisfacerii cerinţelor cotidie­ne ale locatarilor. Numai că acestea vor fi date în folo­sinţă în mod eşalonat. Pe ba­za unor date furnizate de Sfa­tul popular al Capitalei, vă putem informa că pe lingă noua şcoală despre care vor­biţi şi dv., în planul de con­strucţii figurează două com­plexe comercială şi un dispen­sar medical. Rămîne însă ca şi constructorii să se grăbească. MARGARETA TOMESCU — Brăila. Oficiul de prevederi sociale raional v-a dat un răspuns corect. Vechimea în muncă, necesară pentru a vi se acorda ajutor social, trebu­ie dovedită cu acte oficiale. Dv. prezentaţi oficiului raio­nal de prevederi sociale acte­le care fac dovada că aţi lu­crat, în calitate de angajată, cel puţin 5 ani după 23 august 1944. La orizont ! EXAMENUL DE ADMITERE (Urmare din pag. 1) rea comisiilor metodice din şcoală, elevii sunt supuşi pe­riodic unor lucrări de sondaj scrise, lucrări pe care le e­­fectuează în condiţii apro­piate de cele obişnuite la con­cursul de admitere într-a IX-a sau la examenul de maturita­te. Elevul se obişnuieşte ast­fel cu atmosfera şi condiţiile cărora va avea să le facă faţă la sfîrşit de an. „ La liceul „N. Bălcescu“, pe lingă unele măsuri asemă­nătoare cu cele înfăţişate de colegi, ne spune profesoara de matematică din cl. VIII-a D, tovarăşa ANA STAMATO­­IU, se acordă o atenţie deose­bită elevilor care prezintă slăbiciuni sau greutăţi mai mari în asimilarea materiei. S-a introdus de asemenea, sondajul la examinarea orală pe bază de bilet tras, în scopul obişnuirii elevilor cu metoda aceasta care le pro­duce adesea emoţii hotărîtoare la examen. La rindul ei profesoara OLGA APOSTOL (el. XI-a de la aceeaşi şcoală) arată că rezultatele analizei examenu­lui de maturitate au fost dis­cutate cu toţi profesorii astfel incit să poată lua în cunoş­tinţă de cauză măsuri cores­punzătoare. Interlocutoarea noastră foloseşte prilejul pen­tru a face Ministerului Invă­­ţămîntului sugestia de a se in­troduce studiul gramaticii şi în clasele superioare de li­ceu. In scopul obţinerii unor rezultate superioare la învă­ţătură se acordă în şco­lile din localitate o aten­ţie sporită legăturilor din­tre şcoală şi familie. Valoroa­să ni se pare şi iniţiativa u­­nor şcoli care au organizat vi­zitarea de către diriginţi a gazdelor unor elevi şi îndrep­tarea în acest fel a unor ne­ajunsuri care impietau asupra mersului studiului. Au loc de asemenea, cu regularitate con­sfătuirile cu părinţii, unii dintre aceştia fiind chemaţi în mod special la şcoală pentru a discuta cu ei situaţia co­piilor, prilej potrivit pentru a-i ajuta şi în orientarea lor profesională viitoare. La li­ceul „N. Bălcescu“, de pildă, părinţii elevilor dintr-a XI-a au putut asculta conferinţele unor cadre didactice de la In­stitutul Pedagogic care s-au ocupat în expunerile lor de criteriile care trebuie să-i con­ducă pe părinţi în orientarea copiilor lor. Elevii claselor a VIII-a din această şcoală au avut de curînd prilejul să as­culte relatări ale unor foşti absolvenţi ai şcolii, astăzi muncitori la Combinatul chi­mic. De asemenea s-au orga­nizat vizite ale elevilor de la clasele a VIII-a şi a Xl-a la „Electroputere" ca şi la alte fabrici ale oraşului. Fapt este că rezultatele la învăţătură obţinute în primul trimestru al anului la clasele a VIII-a şi a XI-a sînt pozi­tive ca urmare a preocupări­lor şi a perseverenţei cadre­lor din şcolile şi liceele aminti­te. Şi nu încape îndoială că dacă vor persevera şi în con­tinuare pe acest­ drum, cadrele didactice din Craiova vor a­­vea satisfacţia unor rezultate bune la sfîrşit de an. MINZU RADIAN CARNET CULTURAL 1-28 februarie „Luna cărţii la sate" O SĂRBĂTOARE A CULTURII „Luna cărţii la sate“... încă o tradiţie adăugată multitudinii de manifestări culturale cu caracter perio­dic intrate în calendarul a­­nilor noştri. In ultimele săptămîni ale iernii, cind viitoarea recoltă germinea­ză sub brazdă, se desfăşoa­ră o adevărată sărbătoare culturală, o sărbătoare me­nită să reamintească şi să pună în lumină faptul că producţia editorială de toa­te genurile, cartea politică beletristică, ştiinţifică, nu este un oaspete ocazional in viaţa satului ci o prezen­ţă de toate zilele, un prie­ten de nădejde al fiecărui lucrător al ogoarelor. Ne-am obişnuit să nu mai considerăm de mult o noutate în gospodăria să­teanului aparatul de radio sau televizorul; nu ne mai uimeşte faptul că putem discuta cu orice locuitor al satelor despre filme sau chiar despre spectacole de teatru pe care a avut pri­lejul să Ie vadă la el aca­să. Asemenea acestora, cartea îi stă şi ea la înde­­mînă, în cele peste 6 000 de biblioteci săteşti şi comu­nale, în standurile coopera­tivelor, în „vitrinele cu noutăţi“ amenajate anume, la sediile cooperativelor a­­gricole de producţie, în ca­sele oamenilor sau pe uliţe­le satelor, în panouri vizi­bile. Acestea sunt realităţi trainice, în peisajul cultu­ral al satului socialist, iar organizarea sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi ale U­­niunii Centrale a Coopera­tivelor de Consum a „Lu­nii cărţii la sate“, nu răs­punde doar scopului inten­sificării muncii de difuzare a cărţii în mediul rural, ci reeditînd o manifestare de mare popularitate, este chemată să antreneze acti­vităţi mai bogate şi mai di­verse. Căminele culturale, case­le de cultură, librăriile să­teşti, vor găzdui într-un număr mai mare o diver­sitate de acţiuni consacra­te cărţii, simpozioane, şe­zători literare, concursuri, montaje literar-artistice. Ca şi altădată, în spiritul manifestărilor devenite tra­diţionale, „producătorii“ de carte, scriitorii şi editorii vor avea prilejul să anga­jeze dialoguri directe cu destinatarii producţiei ti­părite, fie că va fi vorba de intîlniri cu cititorii sau de consfătuiri ale reprezen­tanţilor diferitelor edituri. Expoziţiile, bazarele, stan­durile de cărţi se vor inte­gra şi ele acţiunilor de popularizare şi răspindire a cărţii. Pe de altă parte, „Luna cărţii la sate“ este şi un moment de bilanţ menit să tragă concluzii referitoare la munca difuzorilor profe­sionişti — bibliotecari şi li­brari — sau voluntari, al căror număr creşte de la an la an, de la o ediţie la alta a acestei manifestări. Prin noi acţiuni eficien­te, bogate în conţinut edu­cativ, răspunzind in chipul cel mai corespunzător ce­rinţelor actuale ale satului, „Luna cărţii la sate“, ediţia 1966, este chemată să ridice la un nivel superior o fru­moasă tradiţie. Reflecţii pe aceeaşi temă Dacă săptămina trecută ne-am plîns de lipsa unor emisiuni distractive, săptă­­mîna aceasta nu numai că ele au fost prezente, dar studioul ne-a răsfăţat de-a dreptul, oferindu-ne de joi pînă duminică, cîteva va­riaţii aceeaşi temă. Emisiunea „Debuturi", prezentând cîţiva difi­re cei mai buni debutanţi ai anu­lui 1965 a pierdut de astă­­dată, în avantajul ei, ca­racterul crispat şi monoton de concurs şi a fost un spectacol viu, închegat, ti­neresc, frumos pus în ca­dru, alternînd cu vioiciune versul cu cîntecul popular şi cu melodia de muzică uşoară. Sîmbătă seară am asis­tat la un concert de muzi­că uşoară la care banalita­tea regizorală a concurat doar cu banalitatea melo­diilor alese spre a fi inter­pretate. In schimb, în ace­eaşi seară, „O poveste cu muzică“ a găsit o modali­tate originală de prezenta­re (realizatori: Florica Gheorghiescu, Marcela Po­­pescu) a creaţiei de opere­tă a lui Lehar şi Offenbach, modalitate din care nu lip­sea nici nota de ironie la mania concursurilor şi care lega „numerele“ emisiunii într-un singur tot. Vrem să sperăm însă că, amuzantă şi de efect în „O poveste cu muzică“, această moda­litate nu va deveni un ca­lapod pentru poveştile cu muzică ce vor urma... In sfîrşit, ‘de multă vre­me lipsă­ la apel',­ emisiunea PE MICUL ECRAN „Varietăţi" s-a prezentat duminică într-o sală fără public, şi cu dorinţa regi­zorului Virgil Sacerdoţeanu de a satiriza­­lipsă de idei a unora dintre colegii săi, înfăţişaţi ca purtîndu-şi ideile regizorale în sacoşa cu tîrguieli. Poate am fi a­­plaudat acest pretext al e­­misiunii, dacă însuşi reali­zatorul ei n-ar fi dovedit o sărăcie cumplită in ce priveşte concepţia regizo­rală. Totuşi, emisiunea a avut şi calităţi, datorate unor interpreţi izolaţi. Ne referim, în special la mo­mentele create la un înalt nivel interpretativ de ac­torii Dem. Furdui şi D. Ru­­căreanu, primul cu „Bala­da şugubeaţă“ de Frangois Villon, cel de al doilea cu o­­ veche „Baladă haidu­-’ ceaşcă", fără îndoială. Cele mai bune numere ale pro­gramului. Cea mai bună emisiune distractivă a săptămînii, şi nu numai a ei, ci a multor săptămîni din urmă, a fost însă recitalul cîntăreţei de muzică uşoară I­uditha Cserovska. O voce caldă, nuanţată, o ţinută impeca­bilă, un repertoriu de cali­tate, ne-au mijlocit dumi­nică seara pe micul ecran, cunoştinţa cu o adevărată artistă a genului. Decupa­jul sobru şi totuşi plin de fantezie al Letiţiei Popa s-a dedicat în întregime e­­videnţierii calităţilor cîntă­reţei şi a făcut-o cu discre­ţie şi discernămînt, cu ta­lent şi lipsă de ostentaţie. Împreună, interpreta şi re­gizoarea au realizat o emi­siune remarcabilă. MARIANA PÂRVULESCU • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • MARŢI 1 FEBRUARIE 1966 Soarele răsare la 7 h 35’ Soarele apune la 17 h 25’ — 32 + 333 Faust : Teatrul de operă şi balet (16.48.20), ora 19,30 ; Ţara sub­sului : Teatrul de stat de operetă (14.80.11), ora 19,30 ; Ve­dere de pe pod : Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia (14.71.71), ora 19,30 ; Patima roşie : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19,30 ; Troilus şi Cresida : Teatrul de comedie (16.64.60) , ora 20 ; Clipe de via­ţă: Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“, bd. Schitu Măgureanu (14.60.60) , ora 19,30 ; Sfîntul Mi­tică Blajinul : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Stu­dio (12.74.50), ora 19,30 ; Sonet pentru o păpuşă : Teatrul „C. I. Nottara“ (15.93.02), ora 20 ; Ocheşel şi Bălăioara : Teatrul „Ţăndărică“ (15.87.37), ora 17 ; Doctorul Aumădoare : Teatrul „Țăndărică“, sala Victoria, ora 17 ; Profesorul de franceză : Teatrul „C. Tănase“, sala Sa­voy (15.56.78), ora 20 ; Mereu mai sus: Ansamblul artistic C.C.S. (13.13.00), ora 20 ; Spec­tacol prezentat de Circul Mare din Moscova: Circul de stat (11.01.20), ora 20; cinematografe Vizita : Patria (11.86.25), ore­le 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 19 — 21,15 ; București (15.61.54), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Grivița (17.03.58), orele 10 — 12 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45; Modern (23.71.01), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Procesul de la Nürnberg : Republica (11.03.72), orele 9,30 — 13 — 16,45 — 20,15 ; Feroviar (16.22.73), orele 9,30 — 13 — 16,30 — 20,15 ; Floreasca (12.28.30), orele 9,30 — 13­­-16,30 — 20 ; Excelsior (18.10.88), orele 10,45 — 15,15 — 19 ; Șah la rege ; Luceafărul (15.87.67), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30; Victoria (16.28.79), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15— 20,30 ; Autorizație de căsătorie: Capitol (16.29.17), orele 10 — 12 — 14 — 16,30 — 18,30 — 20,30 ; Old Satterhand: Tomis (21.49.46) orele 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30 ; Melodia (12.06.88), ore­le 9 — 11,30 — 14 —16,30 — 19 — 21,30 ; Femeia în halat : Central (14.12.24), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,45 — 18,30 — 20.30 ; Cotroceni (13.62.56), ore­le 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Judex : Lumina (16.23.35), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20.30 ; Onorabilul Stanislas, a­gent secret: Union (13.49.04), o­­rele 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Saşa : Doina (16.35.38), ore­le 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 şi Program pentru co­pii ora 10 ; Giuleşti (17.55.46), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Ma­rilyn : Dacia (16.26.10), orele 9.30 — 14 în continuare, 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Trageţi in Stanislas : Buzeşti (15.62.79), o­­rele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Arta (21.31.86), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30; Flamura (23.07.40), orele 10 — 12,30 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Amintiri din copilă­rie : Crîngaşi (17.38.81), orele 10—16—18—20 ; Viață dificilă : Cosmos (35.19.15), orele 15,45 — 18 — 20 ; Trei surori : Bucegi (17.05.47), orele 10 — 12,15 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Viitorul (11.48.03), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; învățătorul din Vigeva­­no : Gloria (Aleea I.O.R. nr. 6), orele 10 — 12,15 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Tatăl soldatului : Uni­rea (17.10.21), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Ultimul miliardar : Flacăra (21.35.40), orele 10 — 15,30 — 17,45 — 20 ; Miorița (14.27.14), orele 9,45 — 12 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Camera în formă de „L“ : Vi­tan (21.39.82), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Camera albă : Munca (21.50.97), orele 16 — 18 — 20 ; Filme documentare : Timpuri Noi (15.61.10), orele 10—21 în continuare : Neamul Şoimă­­reștilor : Popular (35.15.17), ore­le 10,30 — 16,15 — 19,30 ; Mun­cile lui Hercule : Aurora (31.04.66), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Co­lina : Moșilor (12.52.92), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Ultima ca­valcadă spre Santa Cruz : Co­­lentina (35.07.09), orele 14 — 16 — 18 — 20 ; Duminică la ora 6: Volga (11.91.26), orele 10 — 12 — 14,30 — 16,30 - 18,30 — 20,30; Drumul sării (31.28.13), orele 16 — 18 — 20 ; Bocceluța : Ra­hova (23.91.00), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; îndrăznețul Pardail­­lan : Progresul (23.94.10), orele 11.30 — 15,30 — 18,30 — 20,30 ; 800 de leghe pe Amazoane : Lira (35.71.71), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Fata lui Bube : Pacea (31.32.52), orele 15,45 — 18 — 20,15 ; Catifeaua neagră : Fe­rentari (23.17.50), orele 16 — 18,15 — 20,30; Criminalul în va­canță: Sala Palatului, ora 19,30; Festival (15.63.84), orele 9,45 — 12 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 ; Cine eşti dumneata, dom­nule Serge ? : înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele 10 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Bătălia pentru apa grea : Cinematecă, orele 10 — 12 — 14, radio TI MIERCURI 2 FEBRUARIE PROGRAMUL 1: 5 : Ştiri; 5,06 : Cîntece ; 5,30 : Gimna­­ stica ; 5,40 : Piese distractive ; 6 : Radiojurnal ; 6,10 : Taran­ tela de David Popper ; 6,15 : Emisiunea pentru sate ; 6,22 : Intermezzi de estradă ; 6,45 : Salut voios de pionier ; 7 : Ra­diojurnal; 7,15 : Muzică uşoară; 7,30 : Melodii populare ; 8,08 : Simfonia în Sol major de Iag­­naz Holzbauer ; 8,30 : Melodia preferată ; 9,30 : Sfatul medi­cului ; 9,35 : Din creaţia com­pozitorului Gheorghe Dumitre­­scu ; 10 : Ştiri ; 10,05 : Melodii populare ; 10,30 : Emisiune pen­tru şcolari ; 11 : Trei dansuri de Theodor Rogalski ; 11,30 : Muzică de operetă ; 12 : Ştiri; 12,10 : Din repertoriul de estradă ; 12,45 : Pagini din ope­re ; 13,20: Limba noastră; 13,30: Din muzica popoarelor ; 14 : Știri; 14,08: Piese corale; 14,20 : Perle folclorice ; 15 : Muzică uşoară ; 15,20 : Concertul nr. 2 în Mi major de Johan Se­bastian Bach ; 15,40 : Muzică populară ; 16 : Radiojurnal ; 16,20: Din istoria operei ; 16,50: Valsurile lui Johann Strauss ; 17,20 : Colegi de liceu ; 17,45 : Melodii la chitară ; 18 : Ştiri ; 18,03 : In jurul globului ; 18,13: Selecţiuni din „Tinereţea mae­strului“ de Victor Raicev ; 18,30 : Tribuna radio ; 18,40 : Jocuri ; 18,50 : Lucrări de Di­­mitrie Cuclin ; 19,20 : Sport ; 19,30 : Varietăţi muzicale ; 20 : Radiogazeta ; 20,30 : Henri Sal­vador ; 20,45 : Noapte bună, copii : 20,55 : Melodii populare; 21,15 : Mituri şi legende ; 21,45: Cristian Vasile ; 22 : Radiojur­nal ; 22,20 : Julie London şi, Bing Crosby ; 22,40 : Recital Octav Enigărescu ; 22,55 : Sere­nade ; 23,52 : Știri. PROGRAMUL II. 7,30 : Ra­­diojurnal; 7,50 : Polci ; 8 : Con­cert de estradă ;­­ 8,30 : Frag­mente din „Fata de zăpadă“ de Rimski Korsakov ; 9 : Știri; 9,05 : Concert de Josef Svider; 9,26 : Itinerar folcloric ; 10 : Cîntece pentru cei mici ; 10,10 : Ce să vedem ? Ce să citim ? Ce să ascultăm ? ; 10,20 : Muzică din „Plutaşul de pe Bistriţa“ de Filaret Barbu ; 10,46 : Cvin­­­ tetul în Do major de Cornel Trăilescu ; 11 : Ştiri; 11,07 : Muzică uşoară ; 11,30 : Melodii populare ; 12 : „Poemul Carpa­­ţilor“ de Alexandru Paşcanu ; 12,25 : Arii din opere ; 12,45 : Canţonete ; 13 : Ştiri ; 13,08 : Muzică populară ; 13,30 : „Se­cretul lui Marco Polo“ de Lo­pez ; 14,30 : Solişti de operă ; 15 : Radiojurnal ; 15,10 : Piese corale ; 15,30 : Valsuri şi tan­­gouri ; 16 : Muzică populară ; 16,30 : Roza vînturilor ; 17 : Radiojurnal ; 17,20 : Partita în Re major pentru suflători de Karl Ditters von Dittersdorf ; 17.30 : Los Paraguayos ; 17,40 : Sfatul medicului ; 17,45 : Muzi­că populară ; 18 : Selecţiuni din „Africana“ de Meyerbeer ; 18,10: Scriitori ai secolului XX; 19 : Ştiri ; 19,03 : Muzică uşoa­ră ; 19,30 : emisiune pentru sate ; 19,50 : Vals de Theodor Lupu ; 20 : Muzică din „Iulius Caesar“ de Haendel ; 20,30 : Gaudeamus ; 20,50 : Piese pen­tru pian de George Tîrnovea­­nu ; 21 : Radiojurnal ; 21,20 : Melodii populare ; 21,35 : Muzi­că de dans ; 22 : Simfonia cla­sică ; 22,30 : Moment poetic ; 22,35: Muzică uşoară ; 23 : Știri; 23,07 : Muzică contemporană ; 23,40 : Concert nocturn ; 0,52 : Ştiri. PROGRAMUL III. 18 : Ştiri ; 18,07 : Simfonia a III-a în re minor de Anton Bruckner ; 19,01 : Jazz ; 19,32 : Muzică de cameră ; 20,30 : Vorbeşte Mos­cova ; 21 : Simfonia a IV-a „a Păcii“ de Alfred Mendelsohn ; 21,30 : Radiojurnal ; 21:45 ; Mu­zică de cameră, cum va fi vremea] Pentru zilele de 2, 3 şi 4 fe­bruarie se anunţă următorul timp probabil : Vreme schimbătoare, cu cerul mai mult noros în nordul tării, unde vor cădea ninsori slabe locale si mai mult senin in cele­lalte regiuni. Vint slab, pînă la potrivit, predominînd din sectorul vestic. Temperatura în creştere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 şi plus 2, grade, local mai coborîte, iar maximele între minus 3 şi plus 7 grade, mai ridicate în a doua parte a inter­valului. Ceaţă dimineaţa, teatre

Next