România Liberă, februarie 1966 (Anul 24, nr. 6623-6645)
1966-02-01 / nr. 6623
*România liberă* nr. 6623 — mu 966 ~ pag. a 3* In prima lună a anului Pulsul uzinei a bătut inegal Pe pista de încercare a produselor fabricate de uzina „Autobuzul“ din Capitală se poate lua un adevărat puls al activităţii întregului colectiv. După periodicitatea sosirii autobuzelor şi a autoutilitarelor la probă, după calitatea lor, îţi poţi da seama de modul cum se munceşte în secţiile de producţie. Aici se adună într-un singur şuvoi priceperea, entuziasmul, şi iniţiativa forjorilor, strungarilor, montorilor şi a celorlalţi meseriaşi ai uzinei, antrenaţi într-o însufleţită întrecere socialistă. Preocuparea susţinută pentru îmbunătăţirea calităţii produselor la toate locurile de muncă se materializează în produsul finit. Anul acesta, de pildă, la vehiculele sosite la probe nu a fost nevoie de intervenţia echipei de renedieri. Ceea ce se poate numi un succes faţă de anul trecut. Vizitînd însă la 28 ianuarie a.c. pista de înţr cercări am constatat, prin numărul de vehicule sosite la probe, că pulsul uzinei este mai accelerat decît cel obişnuit, că vin la încercări mai multe maşini decît sînt planificate. — Executarea neritmică din primele două decade, ne spune TEODOR CAZACU, şeful atelierului autoutilitare, a determinat o intensificare a livrărilor pentru a recupera, rămînerile in■ urmă. Cu toate acestea, la ora actuală suntem încă în urmă cu 17 autoutilitare. Este o situaţie pentru care vina nu ne aparţine in întregime. Azi, de pildă, 20 de autoutilitare aşteaptă să intre în probe, însă nu le putem livra din lipsa cauciucului spongios pentru scaune, pe care trebuia să-l primim de la „Anticorosivul“-Bucureşti. — O situaţie similară s-a înregistrat şi la secţia de autobuze — intervine ing. VASILE CORNAC, şeful serviciului producţie. In primele două decade şi aici s-a lucrat neritmic. Pînă la 10 ianuarie, de pildă, numai jumătate din autobuzele planificate să intre în probe au ajuns pe pista de încercări. Motivele ? Pe lingă cele arătate de maistrul Cazacu, sunt şi altele de ordin intern. Astfel, nu avem capacitate suficientă de prelucrare la strunguri. O lipsă mai veche a noastră are astăzi repercusiuni in producţie. Este vorba de modul cum am asigurat efectuarea practicii în producţie a elevilor de la şcoala profesională. Lucrind puţin la strung, foştii elevi, azi muncitori calificaţi, nu pot face faţă sarcinilor fiind necesară repartizarea lor pe lingă muncitori mai bine pregătiţi, scăzind în acest fel capacitatea de producţie existentă. In altă ordine de idei, la forjă, din lipsa ghilotinei pe care Uzina mecanică Timişoara trebuia să ne-o livreze încă din trimestrul IV al anului trecut, o parte din operaţii le executăm la uzina „Semănătoarea“. „ Anul acesta, ne spune NICOLAE ANGHELEA, inginerul şef al uzinei, am avut în mai mare măsură sprijinul uzinelor colaboratoare. „Steagul Roşu“ şi U.M. „Muscelul“ Cîmpulung ne-au livrat subansamblele contractate în avans faţă de grafic. Greutăţi întîmpinăm însă datorită faptului că intre secţia mecanică şi cea de montaj de la noi nu există un decalaj corespunzător. Pentru rezolvarea acestei probleme am solicitat colaborări de la alte întreprinderi, astfel ca in cîteva luni să avem un decalaj minim de două săptămîni. Despre problemele de aprovizionare ne-a vorbit GH. BERCEA, directorul adjunct al uzinei. Faptul că întreprinderea „Anticorosiv“ nu ne-a livrat comenzile la termen, se datoreşte în parte şi nouă care nu am executat la timp matriţele necesare, însă întreprinderea „Tehnica nouă“ a Sfatului popular al Capitalei nu are nici un motiv să întîrzie livrările. Cea mai grea problemă a noastră este cauzată de forul tutelar care nu emite in termenul legal repartiţiile de materiale. Uzina „Autobuzul“ şi-a luat însemnate angajamente în întrecerea socialistă pe anul 1966. Din discuţiile avute cu cadrele de conducere ale uzinei a reieşit că toate prevederile angajamentului vor fi respectate deoarece sunt suficiente posibilităţi care vor fi valorificate. Ceea ce însă nu este încă asigurat este ritmicităte luşi, îndeplinirea angajamentelor presupune totodată desfăşurarea unei astfel de activităţi care să elimine asaltul de la sfîrşitul lunii. Ceea ce nu s-a întîmplat în luna ianuarie. In această direcţie va trebui să acţioneze cu mai multă hotărîre atît factorii din uzină, întreprinderile colaboratoare cît şi forul tutelar. ADROST PAMINTUL POATE DA MAI MULT (Urmare din pag. 1) irigată va spori şi mai mult şi odată cu aceasta, se vor mări şi producţiile. Spun acest lucru, deoarece nevoile noastre de utilaj pentru irigat, de seminţe de plante care să asigure sporuri mari de recoltă, vor fi satisfăcute în condiţii optime cu sprijinul uniunii raionale. De aceea mă alătur hotărîrii cooperatorilor noştri, care sînt întrutotul de acord să ne afiliem la uniunea raională a cooperativelor agricole de producţie. In cooperativa agricolă de producţie din comuna Tudor Vladimirescu, cultura plantelor tehnice ocupă un loc important. — La sfecla de zahăr, producţia medie la hectar a fost mică anul trecut — spunea tov. NICOLAE PARASCHIV — dar de pe unele loturi s-a obţinut mai mult. Bunăoară, echipa condusă de Gurău Costică a recoltat în medie cite 20 690 kg la ha. Acest rezultat se datoreşte îndeosebi executării la timp a lucrărilor de întreţinere. Dacă îngrăşămintele chimice le vom utiliza mai raţional, dacă vom colabora mai strîns cu brigada de tractoare, dacă fiecare brigadă şi echipă vor face, la vremea cuvenită, toate lucrările de întreţinere atunci vom putea recolta In acest an o cantitate sporită de sfeclă de zahăr de pe fiecare hectar. Ţinînd seama de importanţa mecanizării lucrărilor agricole PROPUN CA LA ARTICOLUL 33 DIN PROIECTUL DE STATUT AL C.A.P. CARE SE REFERĂ LA ATRIBUŢIILE CONSILIULUI DE CONDUCERE, SA SE ADAUGE SI ACEEA CA IN COLABORARE CU CONDUCERILE S.M.T., CONSILIILE DE CONDUCERE ALE UNITĂȚILOR AGRICOLE SA ANALIZEZE PERIODIC ACTIVITATEA PE CARE O DESFĂȘOARĂ BRIGĂZILE DE TRACTOARE, LUÎND IN COMUN MASURI PENTRU CA LUCRĂRILE AGRICOLE SA FIE EFECTUATE LA TIMP SI LA UN ÎNALT NIVEL CALITATIV. Avînd o parte de teren lingă apa Siretului, ţăranii cooperatori din comuna Tudor Vladimirescu, sînt cunoscuţi şi ca destoinici legumicultori. — Trebuie să sporim şi mai mult veniturile din legumicultura — spunea ţăranul cooperator COSTICĂ PARASCHIV — şi avem destule posibilităţi să facem acest lucru. Pregătim acum peste trei milioane de răsaduri, s-a amenajat terenul pe aproape întreaga suprafaţă şi s-a revizuit utilajul de irigat. Este necesar însă să primim acum un sprijin mai mare pentru procurarea materialelor necesare amenajării a încă 10 900 m.p. de răsadniţe. Ţăranii cooperatori, au dat atenţie în cadrul adunării generale şi bunei gospodăriri a fondului funciar. Ei au făcut propuneri interesante, pe baza experienţei lor şi a rezultatelor obţinute, cu privire la amplasarea culturilor, fertilizarea solului şi sporirea suprafeţelor cultivate. Din propunerile făcute a reieşit că în acest an, suprafaţa de teren arabil poate fi simţitor sporită prin defrişarea de arboret şi mărăcinişuri, prin cultivarea cu plante furajere a unor imaşuri slab productive. In anul care a trecut, cooperativa agricolă a obţinut venituri de aproape trei milioane lei din sectorul zootehnic. Pentru mărirea ponderii acestei ramuri în cadrul veniturilor totale, adunarea generală a aprobat o serie de măsuri : o mai bună echilibrare a bazei furajere, sporirea suprafeţelor cu plante de nutreţ de mare productivitate, introducerea unei evidenţe precise la toate fermele de animale. — Sporirea efectivelor şi a producţiei de carne şi lapte — a spus tov. ION STRATULAT — nu se poate face fără o selecţie atentă a animalelor de prăsilă. Acţiunea începută în anii trecuţi în această direcţie trebuie continuată. Dacă vom avea în fiecare fermă animale de rasă şi dacă le vom furaja mai bine atunci şi producţiile vor fi din ce în ce mai bune. Propun ca în proiectul de statut al uniunilor cooperatiste să se menţioneze la articolul 30 că una din îndatoririle consiliului uniunii raionale a cooperativelor agricole este şi sarcina ca în colaborare cu organele de învăţămînt să se preocupe de recrutarea elevilor ce urmează să fie pregătiţi ca specialişti, cu studii medii şi superioare pentru cooperativele agricole de producţie. La sfîrşitul adunării generale a fost trimisă o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care ţăranii cooperatori din comuna Tudor Vladimirescu îşi exprimă deplina lor încredere şi adeziune faţă de măsurile luate pentru întărirea şi dezvoltarea cooperativei lor agricole de producţie. Ei se angajează faţă de conducerea partidului de a spori şi mai mult producţia vegetală şi animală, de a dezvolta şi mai mult proprietatea obştească. In încheierea telegramei se spune : „Noi ţăranii cooperatori din comuna T. Vladimirescu vom depune toate eforturile, toată priceperea şi entuziasmul nostru creator în traducerea în viaţă a hotărîrilor luate de partid şi guvern“. L. BASSERO corespondentul „României libere“ 'S. vV W. f ffl. ’ / « ■ ' In parcul „Herăstrău“ Foto : SORIN DAN Posta redacţiei ILIE ANCA — Craiova. Soţia poate să-şi păstreze numele dinainte de căsătorie. De asemenea dv. puteţi să luaţi numele soţiei sau să purtaţi numele reunite, aşa cum arătaţi în scrisoare. Legea stabileşte însă că la încheierea căsătoriei, viitorii soţi vor declara în faţa delegatului de stare civilă numele pe care s-au învoit să-l poarte în căsătorie. C. IONESCU — Bucureşti. Pentru noul ansamblu edilitar al Capitalei Bd. Păcii — Armata Poporului, s-au prevăzut toate dotările necesare satisfacerii cerinţelor cotidiene ale locatarilor. Numai că acestea vor fi date în folosinţă în mod eşalonat. Pe baza unor date furnizate de Sfatul popular al Capitalei, vă putem informa că pe lingă noua şcoală despre care vorbiţi şi dv., în planul de construcţii figurează două complexe comercială şi un dispensar medical. Rămîne însă ca şi constructorii să se grăbească. MARGARETA TOMESCU — Brăila. Oficiul de prevederi sociale raional v-a dat un răspuns corect. Vechimea în muncă, necesară pentru a vi se acorda ajutor social, trebuie dovedită cu acte oficiale. Dv. prezentaţi oficiului raional de prevederi sociale actele care fac dovada că aţi lucrat, în calitate de angajată, cel puţin 5 ani după 23 august 1944. La orizont ! EXAMENUL DE ADMITERE (Urmare din pag. 1) rea comisiilor metodice din şcoală, elevii sunt supuşi periodic unor lucrări de sondaj scrise, lucrări pe care le efectuează în condiţii apropiate de cele obişnuite la concursul de admitere într-a IX-a sau la examenul de maturitate. Elevul se obişnuieşte astfel cu atmosfera şi condiţiile cărora va avea să le facă faţă la sfîrşit de an. „ La liceul „N. Bălcescu“, pe lingă unele măsuri asemănătoare cu cele înfăţişate de colegi, ne spune profesoara de matematică din cl. VIII-a D, tovarăşa ANA STAMATOIU, se acordă o atenţie deosebită elevilor care prezintă slăbiciuni sau greutăţi mai mari în asimilarea materiei. S-a introdus de asemenea, sondajul la examinarea orală pe bază de bilet tras, în scopul obişnuirii elevilor cu metoda aceasta care le produce adesea emoţii hotărîtoare la examen. La rindul ei profesoara OLGA APOSTOL (el. XI-a de la aceeaşi şcoală) arată că rezultatele analizei examenului de maturitate au fost discutate cu toţi profesorii astfel incit să poată lua în cunoştinţă de cauză măsuri corespunzătoare. Interlocutoarea noastră foloseşte prilejul pentru a face Ministerului Invăţămîntului sugestia de a se introduce studiul gramaticii şi în clasele superioare de liceu. In scopul obţinerii unor rezultate superioare la învăţătură se acordă în şcolile din localitate o atenţie sporită legăturilor dintre şcoală şi familie. Valoroasă ni se pare şi iniţiativa unor şcoli care au organizat vizitarea de către diriginţi a gazdelor unor elevi şi îndreptarea în acest fel a unor neajunsuri care impietau asupra mersului studiului. Au loc de asemenea, cu regularitate consfătuirile cu părinţii, unii dintre aceştia fiind chemaţi în mod special la şcoală pentru a discuta cu ei situaţia copiilor, prilej potrivit pentru a-i ajuta şi în orientarea lor profesională viitoare. La liceul „N. Bălcescu“, de pildă, părinţii elevilor dintr-a XI-a au putut asculta conferinţele unor cadre didactice de la Institutul Pedagogic care s-au ocupat în expunerile lor de criteriile care trebuie să-i conducă pe părinţi în orientarea copiilor lor. Elevii claselor a VIII-a din această şcoală au avut de curînd prilejul să asculte relatări ale unor foşti absolvenţi ai şcolii, astăzi muncitori la Combinatul chimic. De asemenea s-au organizat vizite ale elevilor de la clasele a VIII-a şi a Xl-a la „Electroputere" ca şi la alte fabrici ale oraşului. Fapt este că rezultatele la învăţătură obţinute în primul trimestru al anului la clasele a VIII-a şi a XI-a sînt pozitive ca urmare a preocupărilor şi a perseverenţei cadrelor din şcolile şi liceele amintite. Şi nu încape îndoială că dacă vor persevera şi în continuare pe acest drum, cadrele didactice din Craiova vor avea satisfacţia unor rezultate bune la sfîrşit de an. MINZU RADIAN CARNET CULTURAL 1-28 februarie „Luna cărţii la sate" O SĂRBĂTOARE A CULTURII „Luna cărţii la sate“... încă o tradiţie adăugată multitudinii de manifestări culturale cu caracter periodic intrate în calendarul anilor noştri. In ultimele săptămîni ale iernii, cind viitoarea recoltă germinează sub brazdă, se desfăşoară o adevărată sărbătoare culturală, o sărbătoare menită să reamintească şi să pună în lumină faptul că producţia editorială de toate genurile, cartea politică beletristică, ştiinţifică, nu este un oaspete ocazional in viaţa satului ci o prezenţă de toate zilele, un prieten de nădejde al fiecărui lucrător al ogoarelor. Ne-am obişnuit să nu mai considerăm de mult o noutate în gospodăria săteanului aparatul de radio sau televizorul; nu ne mai uimeşte faptul că putem discuta cu orice locuitor al satelor despre filme sau chiar despre spectacole de teatru pe care a avut prilejul să Ie vadă la el acasă. Asemenea acestora, cartea îi stă şi ea la îndemînă, în cele peste 6 000 de biblioteci săteşti şi comunale, în standurile cooperativelor, în „vitrinele cu noutăţi“ amenajate anume, la sediile cooperativelor agricole de producţie, în casele oamenilor sau pe uliţele satelor, în panouri vizibile. Acestea sunt realităţi trainice, în peisajul cultural al satului socialist, iar organizarea sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi ale Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum a „Lunii cărţii la sate“, nu răspunde doar scopului intensificării muncii de difuzare a cărţii în mediul rural, ci reeditînd o manifestare de mare popularitate, este chemată să antreneze activităţi mai bogate şi mai diverse. Căminele culturale, casele de cultură, librăriile săteşti, vor găzdui într-un număr mai mare o diversitate de acţiuni consacrate cărţii, simpozioane, şezători literare, concursuri, montaje literar-artistice. Ca şi altădată, în spiritul manifestărilor devenite tradiţionale, „producătorii“ de carte, scriitorii şi editorii vor avea prilejul să angajeze dialoguri directe cu destinatarii producţiei tipărite, fie că va fi vorba de intîlniri cu cititorii sau de consfătuiri ale reprezentanţilor diferitelor edituri. Expoziţiile, bazarele, standurile de cărţi se vor integra şi ele acţiunilor de popularizare şi răspindire a cărţii. Pe de altă parte, „Luna cărţii la sate“ este şi un moment de bilanţ menit să tragă concluzii referitoare la munca difuzorilor profesionişti — bibliotecari şi librari — sau voluntari, al căror număr creşte de la an la an, de la o ediţie la alta a acestei manifestări. Prin noi acţiuni eficiente, bogate în conţinut educativ, răspunzind in chipul cel mai corespunzător cerinţelor actuale ale satului, „Luna cărţii la sate“, ediţia 1966, este chemată să ridice la un nivel superior o frumoasă tradiţie. Reflecţii pe aceeaşi temă Dacă săptămina trecută ne-am plîns de lipsa unor emisiuni distractive, săptămîna aceasta nu numai că ele au fost prezente, dar studioul ne-a răsfăţat de-a dreptul, oferindu-ne de joi pînă duminică, cîteva variaţii aceeaşi temă. Emisiunea „Debuturi", prezentând cîţiva difire cei mai buni debutanţi ai anului 1965 a pierdut de astădată, în avantajul ei, caracterul crispat şi monoton de concurs şi a fost un spectacol viu, închegat, tineresc, frumos pus în cadru, alternînd cu vioiciune versul cu cîntecul popular şi cu melodia de muzică uşoară. Sîmbătă seară am asistat la un concert de muzică uşoară la care banalitatea regizorală a concurat doar cu banalitatea melodiilor alese spre a fi interpretate. In schimb, în aceeaşi seară, „O poveste cu muzică“ a găsit o modalitate originală de prezentare (realizatori: Florica Gheorghiescu, Marcela Popescu) a creaţiei de operetă a lui Lehar şi Offenbach, modalitate din care nu lipsea nici nota de ironie la mania concursurilor şi care lega „numerele“ emisiunii într-un singur tot. Vrem să sperăm însă că, amuzantă şi de efect în „O poveste cu muzică“, această modalitate nu va deveni un calapod pentru poveştile cu muzică ce vor urma... In sfîrşit, ‘de multă vreme lipsă la apel', emisiunea PE MICUL ECRAN „Varietăţi" s-a prezentat duminică într-o sală fără public, şi cu dorinţa regizorului Virgil Sacerdoţeanu de a satirizalipsă de idei a unora dintre colegii săi, înfăţişaţi ca purtîndu-şi ideile regizorale în sacoşa cu tîrguieli. Poate am fi aplaudat acest pretext al emisiunii, dacă însuşi realizatorul ei n-ar fi dovedit o sărăcie cumplită in ce priveşte concepţia regizorală. Totuşi, emisiunea a avut şi calităţi, datorate unor interpreţi izolaţi. Ne referim, în special la momentele create la un înalt nivel interpretativ de actorii Dem. Furdui şi D. Rucăreanu, primul cu „Balada şugubeaţă“ de Frangois Villon, cel de al doilea cu o veche „Baladă haidu-’ ceaşcă", fără îndoială. Cele mai bune numere ale programului. Cea mai bună emisiune distractivă a săptămînii, şi nu numai a ei, ci a multor săptămîni din urmă, a fost însă recitalul cîntăreţei de muzică uşoară Iuditha Cserovska. O voce caldă, nuanţată, o ţinută impecabilă, un repertoriu de calitate, ne-au mijlocit duminică seara pe micul ecran, cunoştinţa cu o adevărată artistă a genului. Decupajul sobru şi totuşi plin de fantezie al Letiţiei Popa s-a dedicat în întregime evidenţierii calităţilor cîntăreţei şi a făcut-o cu discreţie şi discernămînt, cu talent şi lipsă de ostentaţie. Împreună, interpreta şi regizoarea au realizat o emisiune remarcabilă. MARIANA PÂRVULESCU • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • MARŢI 1 FEBRUARIE 1966 Soarele răsare la 7 h 35’ Soarele apune la 17 h 25’ — 32 + 333 Faust : Teatrul de operă şi balet (16.48.20), ora 19,30 ; Ţara subsului : Teatrul de stat de operetă (14.80.11), ora 19,30 ; Vedere de pe pod : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia (14.71.71), ora 19,30 ; Patima roşie : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19,30 ; Troilus şi Cresida : Teatrul de comedie (16.64.60) , ora 20 ; Clipe de viaţă: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, bd. Schitu Măgureanu (14.60.60) , ora 19,30 ; Sfîntul Mitică Blajinul : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19,30 ; Sonet pentru o păpuşă : Teatrul „C. I. Nottara“ (15.93.02), ora 20 ; Ocheşel şi Bălăioara : Teatrul „Ţăndărică“ (15.87.37), ora 17 ; Doctorul Aumădoare : Teatrul „Țăndărică“, sala Victoria, ora 17 ; Profesorul de franceză : Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Mereu mai sus: Ansamblul artistic C.C.S. (13.13.00), ora 20 ; Spectacol prezentat de Circul Mare din Moscova: Circul de stat (11.01.20), ora 20; cinematografe Vizita : Patria (11.86.25), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 19 — 21,15 ; București (15.61.54), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Grivița (17.03.58), orele 10 — 12 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45; Modern (23.71.01), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Procesul de la Nürnberg : Republica (11.03.72), orele 9,30 — 13 — 16,45 — 20,15 ; Feroviar (16.22.73), orele 9,30 — 13 — 16,30 — 20,15 ; Floreasca (12.28.30), orele 9,30 — 13-16,30 — 20 ; Excelsior (18.10.88), orele 10,45 — 15,15 — 19 ; Șah la rege ; Luceafărul (15.87.67), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30; Victoria (16.28.79), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15— 20,30 ; Autorizație de căsătorie: Capitol (16.29.17), orele 10 — 12 — 14 — 16,30 — 18,30 — 20,30 ; Old Satterhand: Tomis (21.49.46) orele 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30 ; Melodia (12.06.88), orele 9 — 11,30 — 14 —16,30 — 19 — 21,30 ; Femeia în halat : Central (14.12.24), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,45 — 18,30 — 20.30 ; Cotroceni (13.62.56), orele 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Judex : Lumina (16.23.35), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20.30 ; Onorabilul Stanislas, agent secret: Union (13.49.04), orele 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Saşa : Doina (16.35.38), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 şi Program pentru copii ora 10 ; Giuleşti (17.55.46), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Marilyn : Dacia (16.26.10), orele 9.30 — 14 în continuare, 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Trageţi in Stanislas : Buzeşti (15.62.79), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Arta (21.31.86), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30; Flamura (23.07.40), orele 10 — 12,30 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Amintiri din copilărie : Crîngaşi (17.38.81), orele 10—16—18—20 ; Viață dificilă : Cosmos (35.19.15), orele 15,45 — 18 — 20 ; Trei surori : Bucegi (17.05.47), orele 10 — 12,15 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Viitorul (11.48.03), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; învățătorul din Vigevano : Gloria (Aleea I.O.R. nr. 6), orele 10 — 12,15 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Tatăl soldatului : Unirea (17.10.21), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Ultimul miliardar : Flacăra (21.35.40), orele 10 — 15,30 — 17,45 — 20 ; Miorița (14.27.14), orele 9,45 — 12 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Camera în formă de „L“ : Vitan (21.39.82), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Camera albă : Munca (21.50.97), orele 16 — 18 — 20 ; Filme documentare : Timpuri Noi (15.61.10), orele 10—21 în continuare : Neamul Şoimăreștilor : Popular (35.15.17), orele 10,30 — 16,15 — 19,30 ; Muncile lui Hercule : Aurora (31.04.66), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Colina : Moșilor (12.52.92), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Ultima cavalcadă spre Santa Cruz : Colentina (35.07.09), orele 14 — 16 — 18 — 20 ; Duminică la ora 6: Volga (11.91.26), orele 10 — 12 — 14,30 — 16,30 - 18,30 — 20,30; Drumul sării (31.28.13), orele 16 — 18 — 20 ; Bocceluța : Rahova (23.91.00), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; îndrăznețul Pardaillan : Progresul (23.94.10), orele 11.30 — 15,30 — 18,30 — 20,30 ; 800 de leghe pe Amazoane : Lira (35.71.71), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Fata lui Bube : Pacea (31.32.52), orele 15,45 — 18 — 20,15 ; Catifeaua neagră : Ferentari (23.17.50), orele 16 — 18,15 — 20,30; Criminalul în vacanță: Sala Palatului, ora 19,30; Festival (15.63.84), orele 9,45 — 12 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 ; Cine eşti dumneata, domnule Serge ? : înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele 10 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Bătălia pentru apa grea : Cinematecă, orele 10 — 12 — 14, radio TI MIERCURI 2 FEBRUARIE PROGRAMUL 1: 5 : Ştiri; 5,06 : Cîntece ; 5,30 : Gimna stica ; 5,40 : Piese distractive ; 6 : Radiojurnal ; 6,10 : Taran tela de David Popper ; 6,15 : Emisiunea pentru sate ; 6,22 : Intermezzi de estradă ; 6,45 : Salut voios de pionier ; 7 : Radiojurnal; 7,15 : Muzică uşoară; 7,30 : Melodii populare ; 8,08 : Simfonia în Sol major de Iagnaz Holzbauer ; 8,30 : Melodia preferată ; 9,30 : Sfatul medicului ; 9,35 : Din creaţia compozitorului Gheorghe Dumitrescu ; 10 : Ştiri ; 10,05 : Melodii populare ; 10,30 : Emisiune pentru şcolari ; 11 : Trei dansuri de Theodor Rogalski ; 11,30 : Muzică de operetă ; 12 : Ştiri; 12,10 : Din repertoriul de estradă ; 12,45 : Pagini din opere ; 13,20: Limba noastră; 13,30: Din muzica popoarelor ; 14 : Știri; 14,08: Piese corale; 14,20 : Perle folclorice ; 15 : Muzică uşoară ; 15,20 : Concertul nr. 2 în Mi major de Johan Sebastian Bach ; 15,40 : Muzică populară ; 16 : Radiojurnal ; 16,20: Din istoria operei ; 16,50: Valsurile lui Johann Strauss ; 17,20 : Colegi de liceu ; 17,45 : Melodii la chitară ; 18 : Ştiri ; 18,03 : In jurul globului ; 18,13: Selecţiuni din „Tinereţea maestrului“ de Victor Raicev ; 18,30 : Tribuna radio ; 18,40 : Jocuri ; 18,50 : Lucrări de Dimitrie Cuclin ; 19,20 : Sport ; 19,30 : Varietăţi muzicale ; 20 : Radiogazeta ; 20,30 : Henri Salvador ; 20,45 : Noapte bună, copii : 20,55 : Melodii populare; 21,15 : Mituri şi legende ; 21,45: Cristian Vasile ; 22 : Radiojurnal ; 22,20 : Julie London şi, Bing Crosby ; 22,40 : Recital Octav Enigărescu ; 22,55 : Serenade ; 23,52 : Știri. PROGRAMUL II. 7,30 : Radiojurnal; 7,50 : Polci ; 8 : Concert de estradă ; 8,30 : Fragmente din „Fata de zăpadă“ de Rimski Korsakov ; 9 : Știri; 9,05 : Concert de Josef Svider; 9,26 : Itinerar folcloric ; 10 : Cîntece pentru cei mici ; 10,10 : Ce să vedem ? Ce să citim ? Ce să ascultăm ? ; 10,20 : Muzică din „Plutaşul de pe Bistriţa“ de Filaret Barbu ; 10,46 : Cvin tetul în Do major de Cornel Trăilescu ; 11 : Ştiri; 11,07 : Muzică uşoară ; 11,30 : Melodii populare ; 12 : „Poemul Carpaţilor“ de Alexandru Paşcanu ; 12,25 : Arii din opere ; 12,45 : Canţonete ; 13 : Ştiri ; 13,08 : Muzică populară ; 13,30 : „Secretul lui Marco Polo“ de Lopez ; 14,30 : Solişti de operă ; 15 : Radiojurnal ; 15,10 : Piese corale ; 15,30 : Valsuri şi tangouri ; 16 : Muzică populară ; 16,30 : Roza vînturilor ; 17 : Radiojurnal ; 17,20 : Partita în Re major pentru suflători de Karl Ditters von Dittersdorf ; 17.30 : Los Paraguayos ; 17,40 : Sfatul medicului ; 17,45 : Muzică populară ; 18 : Selecţiuni din „Africana“ de Meyerbeer ; 18,10: Scriitori ai secolului XX; 19 : Ştiri ; 19,03 : Muzică uşoară ; 19,30 : emisiune pentru sate ; 19,50 : Vals de Theodor Lupu ; 20 : Muzică din „Iulius Caesar“ de Haendel ; 20,30 : Gaudeamus ; 20,50 : Piese pentru pian de George Tîrnoveanu ; 21 : Radiojurnal ; 21,20 : Melodii populare ; 21,35 : Muzică de dans ; 22 : Simfonia clasică ; 22,30 : Moment poetic ; 22,35: Muzică uşoară ; 23 : Știri; 23,07 : Muzică contemporană ; 23,40 : Concert nocturn ; 0,52 : Ştiri. PROGRAMUL III. 18 : Ştiri ; 18,07 : Simfonia a III-a în re minor de Anton Bruckner ; 19,01 : Jazz ; 19,32 : Muzică de cameră ; 20,30 : Vorbeşte Moscova ; 21 : Simfonia a IV-a „a Păcii“ de Alfred Mendelsohn ; 21,30 : Radiojurnal ; 21:45 ; Muzică de cameră, cum va fi vremea] Pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie se anunţă următorul timp probabil : Vreme schimbătoare, cu cerul mai mult noros în nordul tării, unde vor cădea ninsori slabe locale si mai mult senin in celelalte regiuni. Vint slab, pînă la potrivit, predominînd din sectorul vestic. Temperatura în creştere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 şi plus 2, grade, local mai coborîte, iar maximele între minus 3 şi plus 7 grade, mai ridicate în a doua parte a intervalului. Ceaţă dimineaţa, teatre