România Liberă, mai 1966 (Anul 24, nr. 6700-6724)
1966-05-04 / nr. 6701
Anul XXIV nr. 6701 4 pagini 30 bani REDACȚIA „ Plata Scntell. Telefon 17 60 10. Administrația 17 60 10. Interior 14 00. Telei 179 — Burn rest) ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Miercuri 4 mai 1966 Suma Simțeam încă pe obraji tăria viatului. In plin cîmp, între Siret şi Buzău, la Măxineni, îndărătnică, iarna mai privea o dată înapoi, punîndu-i pe gînduri pe oameni, trezind un interes deosebit pentru comunicatele meteorologice. Și pe deasupra, vîntul tăios, pătrunzător. In Măxineni, începuse construirea unui dig. Aşa se hotărîse în adunarea generală a cooperatorilor. Începea astfel una din modificările de peisaj asupra căreia am stăruit în carnetul meu de însemnări. Asociasem mulţimea de oameni ieşiţi să înalţe taluzul de pămînt unui vers arghezian : El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n fără, de la vatră, Cînd îi priveşti împiedecaţi în fier, Par, el de bronz şi vitele-i de piatră. Singuratic... imagine săpată dur, deschizînd într-însa un mod de-a trăi şi gîndi. Aveam, în Măxineni, prilejul să asist la unele certitudini ivite în viaţa ţăranului român, certitudini pe care se întemeiau modificările întreprinse cu îndrăzneală. Luaseră o hotărîre şi o realizau. Vroiau să irige pămînt, să-l transforme în grădină de legume, în porumbişte udată sistematic sau în lucernieră, să cultive orez. Notez aici că în cîțiva ani, cooperativa a depășit suprafața de 300 de hectare, că o atare suprafață se poate de-acum numi sistem de irigare, că șapte motoare păcănesc pe diferite tonuri împingînd apa în canale și rigole, cu un cuvînt — că hotărîrea de-atunci a adunării generale s-a dovedit a fi fertilă în consecinţe. Singuratic, împiedecat în fier, ar fi repetat ciclul închis în sine al vieţii pe care au dus-o părinţii şi părinţii părinţilor lui. Ştefan Luca Siretul şi Buzăul şi-ar fi purtat apele la vale, revărsîndu-se primăvara, înecînd semănături, unda toropită de arşiţă ar fi lunecat indiferentă pe Ungă porumbiştile îngălbenite de secetă. Singuratic, ţăranul n-ar fi izbutit niciodată să schimbe ceva, să unească unda cu brazda de pămînt secată. Cunosc bine cîmpia Ardealului. O bună parte a copilăriei mi-am petrecut-o între dealurile pleșuve, brăzdate de riduri, îmbătrînite de ploi, mîncate de vînt. Pămînt bun de nimic, se spunea. Plugul urca pînă aproape de subsuoara lor într-o disperată trudă, hrănită de speranța unei reușite modeste. Trăiesc bucuria de a întîlni și aici modificări de structură. Asprimea coastelor de deal o înmoaie şirurile de pomi, soarele bate peste pante sudice înveselite de prima roadă a viţei de vie. Am putea înşira, astfel, multe schimbări pe care le întîlnim la sate. Să ne oprim la una, care îmi pare că ar merita loc în primele rînduri. La ieşirea din singurătate, din izolare, la interesul tot mai prezent de participare utilă în viaţa satului, în problemele multiple ale cooperativei lor. Acest interes, participarea vie, creatoare în problemele obştei se manifestă cu tărie, de exemplu, în adunările generale ale cooperativelor agricole. O hotărîre a unei astfel de adunări e rodul unei dezbateri temeinice, adine judecată, dar mai ales e o hotărîre decisă în colectiv. Singuratic, el a trecut o viață întreagă pe lingă o luncă inundată, a privit indiferent la coasta aridă de deal, nu i-ar fi păsat de starea unui drum, de construirea unei şcoli. Ca membru cooperator, chemat să cîntărească un bilanţ, să îşi exprime opinia în legătură cu măsurile de viitor, modul său de a gîndi s-a schimbat. E, dacă vreţi, o mutaţie de structură, care seamănă cu o descătuşare de forţă şi inteligentă. In adunările generale menite să fixeze jaloanele dezvoltării în viitor a satului cooperatist, au fost făcute sute şi sute de propuneri, demonstrînd o perfectă cunoaştere a lucrurilor. Poate niciodată puterea economică a unităţii lor cooperatiste, izvoarele de sporire a capacităţii ei economice, problemele de organizare a muncii n-au fost mai atent examinate, pornind de la amănunt spre sinteză. Termenii „randament", ,,eficienţă", „resurse", au apărut frecvent în aceste dezbateri, iar cei care le utilizau, bine edificaţi asupra a ceea ce susţineau, nu erau apăsaţi de sentimentul singurătăţii- Sînt şi ale sale (Continuare în pag. a 3-a) unei coloane T Proletari din toate ţările, unitive 1 Cronica teatrală: „Simple coincidenţe“ Pagina a 2-a Alte amănunte privind construirea de locuinţe proprietate personală Pagina a 2-a Din dezvăluirile ziarului New York Times cu privire la intervenţia C. I. A. în afacerile interne ale altor ţări Pagina a 4-a ÎN ÎNTIMPINAREA ANIVERSĂRII PARTIDULUI La C.I.L. Suceava Bilanţ rodnic Înainte de a deveni industrială, lunca Sucevei n-a cunoscut geometria. Acum o cunoaşte. ar mina omului a îndulcit rigorile unei discipline matematice cu straturi de flori, care se găsesc şi ele din belşug, mai ales în curtea interioară a combinatului de industrializare a lemnului, încît cu greu îți închipui, primăvara, că la doi metri dincolo de flori, în hale, se petrec procese industriale complicate, că agregate mari și docile lucrează precis, cu o exactitate care generează sentimentul tonic al trăiniciei. Am intrat în combinat cu intenția deliberată de a urmări două ipostaze ale lemnului: înnobilarea celui natural și procesul de prefacere a celui mărunt, inferior, în produse calitative noi în economia forestieră a regiunii. „Saloanele" fabricii de mobilă S-au petrecut la fabrica de mobilă, în ultimele patru luni, schimbări care au transformat halele în... saloane. Intîiul în care păşim este marele salon al produselor finite. Alături, la montaj, domină aceeaşi impresie de spaţiu eliberat. Lip-P. SOLCAN corespondentul „României libere" (Continuare în pag. a 3-a) Constructorii și montorii celui mai tînăr agregat siderurgic al Hunedoarei — cel de-al doilea furnal de 1 000 mc. — intîmpină cea de-a 45-a aniversare a partidului cu înfăptuiri de seamă. La o serie de lucrări ei au anunțat astfel că sînt în avans cu stadiul execuţiei. In clişeu : Tinărul sudor Cornel Boca lucrînd la mare înălţime la instalaţia de răcire a marelui furnal Foto : NICU VASILE FESTIVALUL ARTISTIC STUDEANTESC Două zile la rînd, Bucureştiul universitar şi-a aţintit privirile spre agenda unei competiţii tradiţionale, o competiţie care a reunit în finală nu mai puţin de două mii de participanţi . Festivalul artistic studenţesc, festival care anul acesta constituie un omagiu al tineretului nostru studios adus celei de-a 45-a aniversări a creării Partidului. Din 15 oraşe ale ţării, reprezentînd tot atîtea centre universitare, au venit coruri şi tarafe de muzică populară, formaţiuni de dansuri şi grupuri vocale, orchestre de muzică uşoară, brigăzi artistice de agitaţie, grupuri de instrumente muzicale desfăşurînd în două săli de spectacol o adevărată olimpiadă a cîntecului şi jocului, a entuziasmului şi poeziei. Participant în multe rînduri la asemenea manifestări, spectatorul pus să aleagă între sala de pe strada Plevnei, unde evoluau formaţiile de estradă şi aceea de la Palatul Pionierilor destinată echipelor folclorice este îndemnat să-şi pună întrebarea ce aduce nou ediţia de anul acesta — a şasea — a Festivalului artistic studenţesc. Este întrebarea cu care ne-am adresat prof. univ. MUTAI POP, directorul Institutului de etnografie şi folclor, membru al juriului. — Mi-e foarte plăcut să constat că anul acesta Festivalul se prezintă, cel puţin în privinţa formaţiilor folclorice, la un nivel deosebit de ridicat. — Există, după părerea dumneavoastră, o explicaţie precisă a acestui fapt ? — Cred că da şi nu mă sfiesc să spun că tarafurile studenţeşti, soliştii vocali şi instrumentali au dobîndit un oarecare avans faţă de ansamblurile profesioniste. Fireşte, nu putem generaliza, ceea ce spun se referă în special la artiştii din Cluj şi Bucureşti, formaţiile folclorice de aici beneficiind de aportul unor elemente recrutate din învăţămîntul artistic superior. Aceasta este explicaţia. — Nu cumva participarea studenţilor din învăţămîntul artistic superior este de natură să impieteze asupra autenticităţii populare a interpretării ? — Dimpotrivă ! Am convingerea că nişte interpreţi trecuţi prin studiul sistematic al muzicii simt folclorul într-o măsură mai mare decît cei ce-1 cîntă „după ureche“, avînd discernămîntul necesar pentru a-1 „epura“ de elementele extra-folclorice care se mai întîlnesc uneori în interpretarea ansamblurilor noastre. în sprijinul celor spuse aş vrea să-l citez bunăoară pe clujanul Dumitru Fărcaş, interpret la „tara goală“, pe naistul Gheorghe Zamfir, amîndoi deasupra tuturor previziunilor. Fireşte, nici dansurile n-au fost mai prejos. O menţiune aparte merită o participantă a cărei artă deşi nu aparţine folclorului propriu-zis a avut darul să entuziasmeze sala : este vorba de recitatoarea Elena Băloiu care a declamat Mioriţa cu acompaniament de fluier. In pauza dintre programul a două centre univer-BORIS BUZILA (Continuare în pag. a 3-a) NOUTĂȚILE ZILEI • Meciul de Real-Partizan la fotbal televiziune Finala „Cupei campionilor europeni“ la fotbal se va desfășura în ziua de 11 mai la Bruxelles între echipele Real Madrid şi Partizan Belgrad. Desfăşurarea acestei partide va putea fi urmărită şi de amatorii de sport din ţara noastră, prin intermediul televiziunii care va transmite în întregime meciul, cu începere de la orele 20,30. • Extinderea termocentralei Borzeşti BORZEŞTI (coresp. R.I.). — _ Borzeşti au început lucrările — • prevăzute pentru cea de-a Concomitent cu pregătirile ce se fac în vederea punerii în funcţiune a turbogeneratorului nr. 6, la termocentrala doua etapă de extindere a centralei. Noul corp de clădire, la fundaţia căruia are loc acum turnarea betoanelor, va adăposti două grupuri turbogeneratoare cu o putere de 200 megawaţi fiecare. Agregatele de cazane, care vor alimenta turbinele, sunt prevăzute să funcţioneze pe principiul trecerii forţate, fiecare realizînd un debit de 640 tone de aburi pe oră. Pentru obţinerea unor randamente superioare, turbinele vor funcţiona cu două supraîncălziri, iar răcirea generatoarelor se va face cu hidrogen. Pe șantier, a și sosit deja o parte din utilajele ce urmează să fie montate la primul grup. Prin instalarea celor două grupuri turbogeneratoare de mare putere, capacitatea termocentralei Borzești se va tripla. • Un nou sistem de înmatriculare a autovehiculelor • Noile numere de circulaţie ce vor fi atribuite e Unde se vor adresa posesorii de autovehicule Cu începere de azi 4 mai, deţinătorii auto-moto urmează să se prezinte la organele regionale de miliţie şi la Direcţia Miliţiei Capitalei, pentru a li se atribui noi numere de înmatriculare şi a li se da indicaţii referitoare la forma, dimensiunile şi locul de plasare a acestora. In ce priveşte autovehiculele aparţinînd organizaţiilor socialiste, a(Continuare în pag. a 3-a) Primirea de către tovarăşul Chivu Stoica a delegaţiei Marii Adunări Naţionale a Turciei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi delegaţia Marii Adunări Naţionale a Turciei, condusă de Ferruh Bozbeyli, preşedintele Medjlisului, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au participat Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constanţa Crăciun şi Ilie Murgulescu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretar, și Gheorghe Stoica, membru al Consiliului de Stat. A fost prezent Semsettin Arii Mardin, ambasadorul Turciei la București. (Agerpres). Sesiunea - forul de lucru al sfatului popular Principala formă de activitate a sfaturilor populare este sesiunea. Exercitîndu-şi drepturile şi îndatoririle cu care l-au învestit alegătorii, deputaţii exprimă în sesiune cerinţele şi nevoile cetăţenilor, controlează activitatea organelor de dispoziţie şi execuţie (comitetele executive ale sfaturilor populare), dezbat şi iau hotărîri in probleme vitale ale activităţii de stat şi obşteşti pe plan local. Prin conţinutul activităţii sale, sesiunea exprimă largul democratism al orînduirii noastre de stat în cadrul căreia sfatul popular acţionează în baza drepturilor stabilite de legi, hotărăşte în numele maselor populare asigurînd astfel participarea activă a acestora la conducerea treburilor de stat şi obşteşti. Ţinînd seama de rolul şi însemnătatea sesiunilor, comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să se preocupe permanent de buna pregătire şi desfăşurare a lor; este necesar să fie lărgită sfera de preocupări a sesiunilor în vederea rezolvării efective a celor mai importante probleme de stat şi obşteşti pe plan local. Bunăoară, cu prilejul pregătirii sesiunilor de la în- Stan Arsene vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Controlul şi îndrumarea Organelor Locale ale Administraţiei de Stat ceputul acestui an s-au organizat colective formate din specialişti, cadre cu o bogată experienţă, care, sub conducerea membrilor comitetelor executive, au studiat modul în care s-au îndeplinit sarcinile de plan în sectoarele economice, cum s-au realizat prevederile bugetare etc. Pe baza studiilor și constatărilor, a concluziilor formulate, s-au întocmit apoi rapoartele comitetelor executive, cu rapoartele comune ale comisiilor permanente, care au fost supuse dezbaterii sesiunilor. Comitetele executive ale sfaturilor populare au acordat mai multă atenţie întocmirii la timp a ordinii de zi pentru sesiuni, a rapoartelor şi proiectelor de hotărîri, cît şi mobilizării din vremea deputaţilor. Unele comitete executive ale sfaturilor populare din regiunile Bucureşti, Maramureş, Bacău, Mureş-Autonomă Maghiară şi altele, au asigurat deputaţilor posibilitatea de a studia din vreme documentele care s-au prezentat în sesiuni, fapt care a contribuit la pregătirea şi participarea lor activă la dezbateri. O contribuţie însemnată la dezbateri au adus-o reprezentanţii unor organe centrale cum ar fi Ministerul Finanţelor, Comitetul de Stat al Planificării, C.S.C.A.S. şi altele. Comisiile permanente au prezentat în fața sesiunilor corapoarte în cadrul cărora au fost analizate în profunzime cauzele unor lipsuri cuprinse în rapoarte, făcînd propuneri importante pentru întărirea disciplinei financiare, organizarea muncii in întreprinderile de industrie locală, în sectoarele de gospodărie comunală şi investiţii etc. Avînd în vedere sarcinile sporite care revin sfaturilor populare, sesiunile vor trebui să îndeplinească un rol tot mai important. De aceea, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa, orăşeneşti şi raionale, au datoria să dea un ajutor mai consistent, comitetelor executive subordonate în pregătirea şi organizarea sesiunilor. Se mai intîmplă pe alocuri ca acest ajutor să se acorde din fugă sau pur şi simplu formal. In regiunea Iaşi, de exemplu, comitetul executiv regional a îngăduit secţiunii financiare, care este aparat al său, să trimită comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale copii după raportul şi proiectul de hotărîri cu privire la buget întocmite pentru sesiunea sfatului popular regional. Ca urmare a acestui „ajutor“, în multe raioane s-au întocmit rapoarte asemănătoare pentru sesiuni, fără să conţină o analiză concretă a problemelor specifice fiecărui raion în parte care să suscite interesul deputaţilor. Din păcate, asemenea aspecte se mai întîlnesc şi în alte regiuni. Sunt şi cazuri, în care anumiţi membri ai comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale sau raionale, deşi primesc sarcina să acorde ajutor pentru pregătirea sesiunilor sfaturilor populare subordonate, sub diferite motive, nu se achită de sarcinile ce le revin, nu se o(Continuare în pag. a 3-a) PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID SI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂANA ÎN R. D. VIETNAM Marţi după-amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Hanoi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care la invitaţia Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam şi a guvernului R. D. Vietnam, va face o vizită în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., adjunct al ministrului forţelor armate, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Ion Moangă, ambasadorul Republicii Socialiste România la Hanoi. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Gheorghe Rădulescu, Leontin Sălăjan, Florian Dănălache, Mihai Dalea, Virgil Trofin, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, de membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, de activişti de partid şi de stat. Au fost prezenţi însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam la București, Ho Tu Truc, și ambasadorul R. P. Chineze, Tzen Iun Ciuan. (Agerpres). • Instalaţii electronice pentru schelele petroliere Un colectiv de specialişti de la Institutul de cercetări foraj-extracţie din Cîmpina a conceput şi realizat o instalaţie electronică de măsurare automată în flux continuu a conţinutului de apă şi a altor impurităţi din ţiţeiul pompat prin conducte. Noua instalaţie semnalizează şi eventualele scăderi, sub limita prevăzută, a debitului de ţiţei la sondele în erupţie. Anul acesta Institutul va realiza mai multe asemenea instalaţii pentru schelele petroliere din ţară. * Ce fel de civilizaţie? Incercînd să argumenteze existenţa nefirească în Zilele noastre a ultimelor insule ale rasiştilor albi de pe continentul negru, Ian Smith, şeful regimului rasist de la Salisbury, sublinia recent intr-un interviu acordat unui ziar portughez din Mozambic că Rhodesia, Portugalia şi Republica Sud-Africană au menirea de a lupta în Africa pentru „salvarea civili- Carnet extern aţiei occidentale“, ceea ce explică după părerea sa relaţiile foarte bune dintre cele trei ţări. Ce înţelege şeful guvernului rasist din Rhodesia prin „salvarea civilizaţiei occidentale“ pe continentul african nu-i greu de presupus. Cuvîntul „civilizaţie"’ şi derivatele sale „a civiliza“, „civilizare" etc. au constituit în istoria colonialismului leit-motivul propagandei ce căuta să motiveze cotropirea unor ţări şi înrobirea unor popoare care nu în puţine cazuri se aflau pe o treaptă mai ridicată de civilizaţie decît năvălitorii străini. In numele ,,civilizaţiei", zeci de milioane de negri au fost aruncaţi cu lanţuri de mîini şi de picioare în calele strimte ale corăbii-CRACIUN IONESCU (Continuare în pag. a 3-a)