România Liberă, mai 1966 (Anul 24, nr. 6700-6724)

1966-05-04 / nr. 6701

Anul XXIV­­ nr. 6701 4 pagini 30 bani REDACȚIA „ Plata Scntell. Telefon 17 60 10. Administrația 17 60 10. Interior 14 00. Telei­ 179 — Burn rest) ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Miercuri 4 mai 1966 S­uma Simțeam încă pe obraji tăria viatului. In plin cîmp, între Siret şi Buzău, la Măxineni, îndă­rătnică, iarna mai privea o dată înapoi, punîndu-i pe gîn­­duri pe oameni, trezind un in­teres deosebit pentru comuni­catele meteorologice. Și pe de­asupra, vîntul tăios, pătrunză­­tor. In Măxineni, începuse con­struirea unui dig. Aşa se hotă­rî­se în adunarea generală a cooperatorilor. Începea astfel una din modificările de peisaj asupra căreia am stăruit în carnetul meu de însemnări. A­­sociasem mulţimea de oameni ieşiţi să înalţe taluzul de pă­­mînt unui vers arghezian : El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n fără, de la vatră, Cînd îi priveşti împiedecaţi în fier, Par, el de bronz şi vitele-i de piatră. Singuratic... imagine săpată dur, deschizînd într-însa un mod de-a trăi şi gîndi. Aveam, în Măxineni, prilejul să asist la unele certitudini ivite în viaţa ţăranului român, certitudini pe care se întemeiau modificările întreprinse cu îndrăzneală. Lua­seră o hotărîre şi o realizau. Vroiau să irige pămînt, să-l transforme în grădină de legu­me, în porumbişte udată siste­matic sau în lucernieră, să cul­tive orez. Notez aici că în cîți­­va ani, cooperativa a depășit suprafața de 300 de hectare, că o atare suprafață se poate de-acum numi sistem de irigare, că șapte motoare păcănesc pe diferite tonuri împingînd apa în canale și rigole, cu un cuvînt — că hotărîrea de-atunci a a­­dunării generale s-a dovedit a fi fertilă în consecinţe. Sin­guratic, împiedecat în fier, ar fi repetat ciclul închis în sine al vieţii pe care au dus-o pă­rinţii şi părinţii părinţilor lui. Ştefan Luca Siretul şi Buzăul şi-ar fi purtat apele la vale, revărsîndu-se primăvara, înecînd semănături, unda toropită de arşiţă ar fi lunecat indiferentă pe Ungă porumbiştile îngălbenite de se­cetă. Singuratic, ţăranul n-ar fi izbutit niciodată să schimbe ceva, să unească unda cu brazda de pămînt secată. Cunosc bine cîmpia Ardealu­lui. O bună parte a copilăriei mi-am petrecut-o între dealu­rile pleșuve, brăzdate de ri­duri, îmbătrînite de ploi, mîn­­cate de vînt. Pămînt bun de nimic, se spunea. Plugul urca pînă aproape de subsuoara lor într-o disperată trudă, hră­nită de speranța unei reușite modeste. Trăiesc bucuria de a întîlni și aici modificări de structură. Asprimea coastelor de deal o înmoaie şirurile de pomi, soarele bate peste pante sudice înveselite de prima roadă a viţei de vie. Am putea înşira, astfel, multe schimbări pe care le în­­tîlnim la sate. Să ne oprim la una, care îmi pare că ar me­rita loc în primele rînduri. La ieşirea din singurătate, din izo­lare, la interesul tot mai pre­zent de participare utilă în viaţa satului, în problemele multiple ale cooperativei lor. Acest interes, participarea vie, creatoare în problemele obştei se manifestă cu tărie, de exem­plu, în adunările generale ale cooperativelor agricole. O ho­tărîre a unei astfel de adunări e rodul unei dezbateri temei­nice, adine judecată, dar mai ales e o hotărîre decisă în co­lectiv. Singuratic, el a trecut o viață întreagă pe lingă o lun­că inundată, a privit indiferent la coasta aridă de deal, nu i-ar fi păsat de starea unui drum, de construirea unei şcoli. Ca membru cooperator, che­mat să cîntărească un bilanţ, să îşi exprime opinia în legă­tură cu măsurile de viitor, modul său de a gîndi s-a schimbat. E, dacă vreţi, o mu­taţie de structură, care sea­mănă cu o descătuşare de forţă şi inteligentă. In adună­rile generale menite să fixeze jaloanele dezvoltării în viitor a satului cooperatist, au fost făcute sute şi sute de propu­neri, demonstrînd o perfectă cunoaştere a lucrurilor. Poate niciodată puterea economică a unităţii lor cooperatiste, izvoa­rele de sporire a capacităţii ei economice, problemele de or­ganizare a muncii n-au fost mai atent examinate, pornind de la amănunt spre sinteză. Ter­menii „randament", ,,eficienţă", „resurse", au apărut frecvent în aceste dezbateri, iar cei care le utilizau, bine edificaţi asu­pra a ceea ce susţineau, nu e­­rau apăsaţi de sentimentul singurătăţii- Sînt şi ale sale (Continuare în pag. a 3-a) u­nei coloane T Proletari din toate ţările, uniti­ve 1 Cronica teatrală: „Simple coincidenţe“ Pagina a 2-a Alte amănunte privind construirea de locuinţe proprietate personală Pagina a 2-a Din dezvăluirile ziarului New York Times cu privire la intervenţia C. I. A. în afacerile interne ale altor ţări Pagina a 4-a ÎN ÎNTIMPINAREA ANIVERSĂRII PARTIDULUI La C.I.L. Suceava Bilanţ rodnic Înainte de a deveni industria­lă, lunca Sucevei n-a cunoscut g­eometria. Acum o cunoaşte. ar mina omului a îndulcit ri­gorile unei discipline matema­tice cu straturi de flori, care se găsesc şi ele din belşug, mai ales în curtea interioară a com­binatului de industrializare a lemnului, încît cu greu îți închi­pui, primăvara, că la doi metri dincolo de flori, în hale, se pe­trec procese industriale compli­cate, că agregate mari și docile lucrează precis, cu o exactitate care generează sentimentul to­nic al trăiniciei. Am intrat în combinat cu in­­tenția deliberată de a urmări două ipostaze ale lemnului: înnobilarea celui natural și pro­cesul de prefacere a celui mă­runt, inferior, în produse cali­tative noi în economia fores­­tieră a regiunii. „Saloanele" fabricii de mobilă S-au petrecut la fabrica de mobilă, în ultimele patru luni, schimbări care au transformat halele în... saloane. Intîiul în care păşim este marele salon al produselor finite. Alături, la montaj, domină aceeaşi im­presie de spaţiu eliberat. Lip-P. SOLCAN corespondentul „României libere" (Continuare în pag. a 3-a) Constructorii și montorii celui mai tînăr agregat siderurgic al Hunedoarei — cel de-al doilea furnal de 1 000 mc. — in­­tîmpină cea de-a 45-a aniversare a partidului cu înfăptuiri de seamă. La o serie de lucrări ei au anunțat astfel că sînt în avans cu stadiul execuţiei. In clişeu : Tinărul sudor Cornel Boca lucrînd la mare înălţime la instalaţia de răcire a marelui furnal Foto : NICU VASILE FESTIVALUL ARTISTIC STUDEANTESC Două zile la rînd, Bucu­­reştiul universitar şi-a a­­ţintit privirile spre agenda unei competiţii tradiţiona­le, o competiţie care a re­unit în finală nu mai pu­ţin de două mii de parti­cipanţi . Festivalul artistic studenţesc, festival care anul acesta constituie un omagiu al tineretului nos­tru studios adus celei de-a 45-a aniversări a creării Partidului. Din 15 oraşe ale ţării, reprezentînd tot atîtea cen­tre universitare, au venit coruri şi tarafe de muzică populară, formaţiuni de dansuri şi grupuri vocale, orchestre de muzică uşoa­ră, brigăzi artistice de agi­taţie, grupuri de instru­mente muzicale desfăşu­­rînd în două săli de spec­tacol o adevărată olimpia­dă a cîntecului şi jocului, a entuziasmului şi poeziei. Participant în multe rîn­duri la asemenea manifes­tări, spectatorul pus să a­­leagă între sala de pe stra­da Plevnei, unde evoluau formaţiile de estradă şi a­­ceea de la Palatul Pionie­rilor destinată echipelor folclorice este îndemnat să-şi pună întrebarea ce aduce nou ediţia de anul acesta — a şasea — a Fes­tivalului artistic studen­ţesc. Este întrebarea cu care ne-am adresat prof. univ. MUTAI POP, directorul In­stitutului de etnografie şi folclor, membru al ju­riului. — Mi-e foarte plăcut să constat că anul acesta Fes­tivalul se prezintă, cel pu­ţin în privinţa formaţiilor folclorice, la un nivel deo­sebit de ridicat. — Există, după părerea dumneavoastră, o ex­plicaţie precisă a a­­cestui fapt ? — Cred că da şi nu mă sfiesc să spun că tarafu­rile studenţeşti, soliştii vo­cali şi instrumentali au dobîndit un oarecare avans faţă de ansamblurile pro­fesioniste. Fireşte, nu pu­tem generaliza, ceea ce spun se referă în special la artiştii din Cluj şi Bucu­reşti, formaţiile folclorice de aici beneficiind de a­­portul unor elemente re­crutate din învăţămîntul artistic superior. Aceasta este explicaţia. — Nu cumva participa­rea studenţilor din în­văţămîntul artistic su­perior este de natură să impieteze asupra autenticităţii populare a interpretării ? — Dimpotrivă ! Am con­vingerea că nişte inter­preţi trecuţi prin studiul sistematic al muzicii simt folclorul într-o măsură mai mare decît cei ce-1 cîntă „după ureche“, a­­vînd discernămîntul nece­sar pentru a-1 „epura“ de elementele extra-folclorice care se mai întîlnesc une­ori în interpretarea ansam­blurilor noastre. în spri­jinul celor spuse aş vrea să-l citez bunăoară pe clu­­janul Dumitru Fărcaş, in­terpret la „tara goală“, pe naistul Gheorghe Zamfir, amîndoi deasupra tuturor previziunilor. Fireşte, nici dansurile n-au fost mai prejos. O menţiune apar­te merită o participantă a cărei artă deşi nu apar­ţine folclorului propriu-zis a avut darul să entuzias­meze sala : este vorba de recitatoarea Elena Băloiu care a declamat Mioriţa cu acompaniament de fluier. In pauza dintre progra­mul a două centre univer-BORIS BUZILA (Continuare în pag. a 3-a) NOUTĂȚILE ZILEI • Meciul de Real-Partizan la fotbal televiziune Finala „Cupei campionilor europeni“ la fotbal se va desfă­șura în ziua de 11 mai la Bruxelles între echipele Real Madrid şi Partizan Belgrad. Desfăşurarea acestei partide va putea fi urmărită şi de amatorii de sport din ţara noastră, prin interme­diul televiziunii care va transmite în întregime meciul, cu în­cepere de la orele 20,30. • Extinderea termocentralei Borzeşti BORZEŞTI (coresp. R.I.). — _ Borzeşti au început lucrările — • prevăzute pentru cea de-a Concomitent cu pregătirile ce se fac în vederea punerii în funcţiune a turbogeneratoru­­lui nr. 6, la termocentrala doua etapă de extindere a centralei. Noul corp de clădi­re, la fundaţia căruia are loc acum turnarea betoanelor, va adăposti două grupuri turbo­­generatoare cu o putere de 200 megawaţi fiecare. Agrega­tele de cazane, care vor ali­menta turbinele, sunt prevăzu­te să funcţioneze pe principiul trecerii forţate, fiecare reali­­zînd un debit de 640 tone de aburi pe oră. Pentru obţinerea unor ran­damente superioare, turbinele vor funcţiona cu două supra­încălziri, iar răcirea genera­toarelor se va face cu hidro­gen. Pe șantier, a și sosit deja o parte din utilajele ce ur­mează să fie montate la pri­mul grup. Prin instalarea celor două grupuri turbogeneratoare de mare putere, capacitatea ter­mocentralei Borzești se va tripla. • Un nou sistem de înmatriculare a autovehiculelor • Noile numere de circulaţie ce vor fi atribuite e Unde se vor adresa po­sesorii de autovehicule Cu începere de azi 4 mai, deţinătorii auto-moto urmea­ză să se prezinte la organele regionale de miliţie şi la Di­recţia Miliţiei Capitalei, pen­tru a li se atribui noi numere de înmatriculare şi a li se da indicaţii referitoare la forma, dimensiunile şi locul de pla­sare a acestora. In ce priveş­te autovehiculele aparţinînd organizaţiilor socialiste, a­(Continuare în pag. a 3-a) Primirea de către tovarăşul Chivu Stoica a delegaţiei Marii Adunări Naţionale a Turciei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi delegaţia Marii Adunări Naţionale a Turciei, condusă de Ferruh Bozbeyli, preşedintele Medjlisului, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au participat Ştefan Voitec, preşedintele Marii A­dunări Naţionale, Constanţa Crăciun şi Ilie Murgulescu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretar, și Gheorghe Stoica, membru al Consiliului de Stat. A fost prezent Semsettin Arii Mardin, ambasadorul Turciei la București. (Ager­­pres). Sesiunea - forul de lucru al sfatului popular Principala formă de activi­tate a sfaturilor populare este sesiunea. Exercitîndu-şi drep­turile şi îndatoririle cu care l-au învestit alegătorii, depu­taţii exprimă în sesiune ce­rinţele şi nevoile cetăţenilor, controlează activitatea orga­nelor de dispoziţie şi execuţie (comitetele executive ale sfa­turilor populare), dezbat şi iau hotărîri in probleme vitale ale activităţii de stat şi ob­şteşti pe plan local. Prin conţinutul activităţii sale, sesiunea exprimă lar­gul democratism al orînduirii noastre de stat în cadrul că­reia sfatul popular acţionează în baza drepturilor stabilite de legi, hotărăşte în numele maselor populare asigurînd astfel participarea activă a acestora la conducerea trebu­rilor de stat şi obşteşti. Ţinînd seama de rolul şi în­semnătatea sesiunilor, comite­tele executive ale sfaturilor populare au datoria să se preocupe permanent de buna pregătire şi desfăşurare a lor; este necesar să fie lărgită sfera de preocupări a sesiunilor în vederea rezolvării efective a celor mai importante proble­me de stat şi obşteşti pe plan local. Bunăoară, cu prilejul pregătirii sesiunilor de la în- Stan Arsene vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Controlul şi îndrumarea Organelor Locale ale Administraţiei de Stat ceputul acestui an s-au orga­nizat colective formate din specialişti, cadre cu o bogată experienţă, care, sub condu­cerea membrilor comitetelor executive, au studiat modul în care s-au îndeplinit sarcinile de plan în sectoarele economi­ce, cum s-au realizat prevede­rile bugetare etc. Pe baza stu­diilor și constatărilor, a con­cluziilor formulate, s-au întoc­mit apoi rapoartele comitetelor executive, cu rapoartele comu­ne ale comisiilor permanente, care au fost supuse dezbaterii sesiunilor. Comitetele executive ale sfa­turilor populare au acordat mai multă atenţie întocmirii la timp a ordinii de zi pentru sesiuni, a rapoartelor şi pro­iectelor de hotărîri, cît şi mo­bilizării din vreme­a deputa­ţilor. Unele comitete executi­ve ale sfaturilor populare din regiunile Bucureşti, Maramu­reş, Bacău, Mureş-Autonomă Maghiară şi altele, au asigu­rat deputaţilor posibilitatea de a studia din vreme documen­tele care s-au prezentat în se­siuni, fapt care a contribuit la pregătirea şi participarea lor activă la dezbateri. O contri­buţie însemnată la dezbateri au adus-o reprezentanţii unor organe centrale cum ar fi Ministerul Finanţelor, Comi­tetul de Stat al Planificării, C.S.C.A.S. şi altele. Comisiile permanente au pre­zentat în fața sesiunilor cora­­poarte în cadrul cărora au fost analizate în profunzime cauzele unor lipsuri cuprinse în rapoarte, făcînd propuneri importante pentru întărirea disciplinei financiare, organi­zarea muncii in întreprinderile de industrie locală, în sectoa­rele de gospodărie comunală şi investiţii etc. Avînd în vedere sarcinile sporite care revin sfaturilor populare, sesiunile vor trebui să îndeplinească un rol tot mai important. De aceea, comitete­le executive ale sfaturilor populare regionale şi ale ora­şelor Bucureşti şi Constanţa, orăşeneşti şi raionale, au dato­ria să dea un a­jutor mai con­sistent, comitetelor executive subordonate în pregătirea şi organizarea sesiunilor. Se mai intîmplă pe alocuri ca acest a­­jutor să se acorde din fugă sau pur şi simplu formal. In re­giunea Iaşi, de exemplu, comi­tetul executiv regional a îngă­duit secţiunii financiare, care este aparat al său, să trimită comitetelor executive ale sfa­turilor populare raionale copii după raportul şi proiectul de hotărîri cu privire la buget întocmite pentru sesiunea sfa­tului popular regional. Ca ur­mare a acestui „ajutor“, în multe raioane s-au întocmit rapoarte asemănătoare pentru sesiuni, fără să conţină o ana­liză concretă a problemelor specifice fiecărui raion în par­te care să suscite interesul de­putaţilor. Din păcate, aseme­nea aspecte se mai întîlnesc şi în alte regiuni. Sunt şi cazuri, în care anumiţi membri ai co­mitetelor executive ale sfatu­rilor populare regionale sau raionale, deşi primesc sarcina să acorde ajutor pentru pre­gătirea sesiunilor sfaturilor populare subordonate, sub di­ferite motive, nu se achită de sarcinile ce le revin, nu se o­(Continuare în pag. a 3-a) PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID SI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂAN­A ÎN R. D. VIETNAM Marţi după-amiază a pără­sit Capitala, plecînd spre Ha­noi, delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Exe­cutiv şi al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, care la invita­ţia Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam şi a guvernului R. D. Vietnam, va face o vi­zită în această ţară. Din delegaţie fac parte to­varăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., adjunct al ministrului forţelor armate, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor exter­ne, şi Ion Moangă, ambasado­rul Republicii Socialiste Ro­mânia la Hanoi. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tova­răşii Gheorghe Apostol, Ale­xandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Gheorghe Rădulescu, Leontin Sălăjan, Florian Dă­­nălache, Mihai Dalea, Virgil Trofin, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, de membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, de activişti de partid şi de stat. Au fost prezenţi însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam la București, Ho Tu Truc, și ambasadorul R. P. Chineze, Tzen Iun Ciuan. (A­­gerpres). • Instalaţii electronice pentru schelele petroliere Un colectiv de specialişti de la Institutul de cercetări fo­­raj-extracţie din Cîmpina a conceput şi realizat o instalaţie electronică de măsurare auto­mată în flux continuu a conţi­nutului de apă şi a altor impu­rităţi din ţiţeiul pompat prin conducte. Noua instalaţie sem­nalizează şi eventualele scăderi, sub limita prevăzută, a debitu­lui de ţiţei la sondele în erup­ţie. Anul acesta Institutul va realiza mai multe asemenea in­stalaţii pentru schelele petroli­ere din ţară. * Ce fel de civilizaţie? Incercînd să argumente­ze existenţa nefirească în Zilele noastre a ultimelor insule ale rasiştilor albi de pe continentul negru, Ian Smith, şeful regimului rasist de la Salisbury, sub­linia recent intr-un inter­viu acordat unui ziar por­tughez din Mozambic că Rhodesia, Portugalia şi Re­publica Sud-Africană au menirea de a lupta în Afri­ca pentru „salvarea civili- Carnet extern­ ­aţiei occidentale“, ceea ce explică după părerea sa relaţiile foarte bune dintre cele trei ţări. Ce înţelege şeful guver­nului rasist din Rhodesia prin „salvarea civilizaţiei occidentale“ pe continentul african nu-i greu de pre­supus. Cuvîntul „civilizaţie"’ şi derivatele sale „a civili­za“, „civilizare" etc. au con­stituit în istoria colonialis­mului leit-motivul propa­gandei ce căuta să motive­ze cotropirea unor ţări şi înrobirea unor popoare care nu în puţine cazuri se aflau pe o treaptă mai ri­dicată de civilizaţie decît năvălitorii străini. In numele ,,civilizaţiei", zeci de milioane de negri au fost aruncaţi cu lanţuri de mîini şi de picioare în calele strimte ale corăbii-CRACIUN IONESCU (Continuare în pag. a 3-a)

Next