România Liberă, noiembrie 1966 (Anul 24, nr. 6855-6880)
1966-11-01 / nr. 6855
Cum e mai bine? Două informaţii primite la redacţie în răstimpul a cîtorva zile, din două părţi ale ţării aflate la circa 300 kilometri distanţă, ne invită la reflecţii. Prima ne aduce la cunoştinţă că în vederea satisfacerii în mai mare măsură a cerinţelor legitime ale cumpărătorilor, de a realiza produse cit mai frumoase și calitativ superioare, colectivul Combinatului de industrializare a lemnului din Turnu Severin a început fabricarea unor accesorii metalice ale mobilei — diferite minere, picioare metalice, butoane, etc. — care nu sunt produse de industria constructoare de maşini. A doua informaţie am primit-o de la unul din inginerii şefi ai Uzinei de radiatoare, echipament metalic, obiecte şi armături sanitare, unitate care printre altele este specializată şi în producerea... accesoriilor metalice pentru mobilă. — Uzina noastră are un nomenclator bogat de accesorii metalice necesare producerii de mobilă. De realizat însă, realizăm abia 25—30 la sută din sortimentele din nomenclator. Aceasta deoarece unitatea care fabrică accesoriile metalice lucrează sub posibilităţile ei. Pentru a se realiza totuşi planul valoric producem, în primul rînd, sortimentele „cu greutate“, reuşind în acest fel să raportăm, în fiecare lună, îndeplinirea sarcinilor ce ne revin. Aşa cum spuneam, aceste două informaţii ne-au făcut să reflectăm asupra unor realităţi existente în unele sectoare ale economiei şi să ne punem întrebarea: Cum e mai bine ? Luată separat strădania celor de la C.I.L. Tr. Severin este lăudabilă, venind în întîmpinarea dorinţei cumpărătorilor de a găsi în magazine mobilă pe gustul fiecăruia. Uneori un mic accesoriu dă piesei de mobilă personalitate. După ce aflăm insă, sărăcia de sortimente de accesorii metalice asigurată de unitatea construită special în acest scop, ne punem întrebarea dacă efortul forestierilor din Tr. Severin nu este inutil ? Cert este că oricîtă bunăvoință ar exista la acest combinat, accesoriile metalice executate nu se vor ridica la nivelul calitativ pe care l-ar putea atinge, dacă ele s-ar realiza pe maşini speciale şi de cadre cu pregătire necesară. Presupunînd totuşi că forestierii prelucrează în condiţii bune metalul, ne întrebăm cu ce preţ de cost ? Studiind catalogul de produse ce s-ar putea fabrica la UREMOAS, ne-am dat seama că cu puţină bunăvoinţă s-ar putea satisface în întregime necesarul de accesorii metalice pentru toate celelalte ramuri ale economiei naţionale. De altfel, în continuare, acelaşi inginer şef spunea : „ Pentru noi ar fi o nimica toată să realizăm aceste butoane, picioruşe metalice pentru mese şi alte mărunţişuri. Dar ce să facem dacă primim numai comenzi de mică valoare din partea beneficiarilor uzinei ? Revenind la întrebarea „Cum e mai bine ?“ constatăm că pentru economia naţională avem de-a face cu o pierdere. Desigur nu este simplu să-ţi poţi realiza sarcinile de plan. Dar de aici şi pînă la îndeplinirea lui în detrimentul sortimentelor este cale destul de lungă. Pentru aceasta considerăm că ar trebui ca împreună conducerile de întreprinderi şi ministere să privească puţin şi peste poarta unităţii lor, să ţină seama de interesele economiei naţionale în ansamblu, să-şi pună mai des întrebarea „Cum e mai bine ?", ANTON OROST în Enni" aavut loc semnarea Cbitanţiei de. .'colaborare în domeniul Radioteleviziunii, între Comitetul de Radiodifuziune şi Televiziune de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România şi Radiodifuziunea şi Televiziunea Regatului Maroc. Convenţia prevede schimburi de emisiuni culturale, muzicale, schimburi de filme de actualităţi etc. Din partea română convenţia a fost semnată de Virgil Cazacu, preşedintele Comitetului de Radiodifuziune şi Televiziune de pe lîngă Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România, iar din partea marocană da Abdelwahab Benmansour, directorul general al Radiodifuziunii și Televiziunii Regatului Maroc. ★ Constructorii de nave de la Șantierul naval din Brăila au lansat luni primul complexfluvial de 900 tone pentru navigație..în apele Nilului. Asemenea nave se realizează pentru ..prima oară în ţara noastră. Ele se compun din două corpuri — unul autopropulsat şi altul împins, cu un deplasament de 450 tone fiecare. ★ Delegaţia Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, condusă de Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului, s-a înapoiat luni la amiază în Capitală din vizita pe care a făcut-o în R.P. Ungară, la invitaţia ministrului culturii din această ţară. ★ O delegaţie a Asociaţiei ziariştilor patrioţi şi democraţi din Vietnamul de sud, condusă de Huynh Van Ly, redactor la ziarul „Liberation“, a sosit în ţara noastră, la invitaţia Uniunii Ziariştilor din Republica Socialistă România. ★ Luni seara a sosit în Capitală o delegaţie culturală cehoslovacă, condusă de Karel Janó, locţiitor al ministrului învăţămîntului şi culturii, pentru a încheia planul de aplicare a acordului de colaborare culturală între România şi Cehoslovacia pe anii 1967-1968 ★ Cu prilejul zilei feţelor armate italiene, ataşatul militar aero şi naval al Italiei la Bucureşti, colonel Achille Amico, a oferit luni un cocteil în saloanele ambasadei. * Ieri a avut loc o şedinţă lărgită a Comitetului Executiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, în cursul căreia a fost analizată problema organizării execuţiei comenzilor şi reparaţiilor în sectorul încălţăminte în ateliere centralizate, în scopul îmbunătăţirii servirii populaţiei. 24 de ore Duminica, la căminul cultural din Bîrsania ,pe Valea Izei, începerea programului e totdeauna aşteptată cu nerăbdare Foto : NICU VASILE Sosirea unei delegaţii economice guvernamentale iraniene Luni după-amiază a sosit în Capitală delegaţia economică guvernamentală iraniană, condusă de Aii Naghi Alikhani, ministrul economiei al Iranului. Din delegaţie fac parte Safi Asfia, preşedintele Organizaţiei planului, R. S. Teheran, ministrul adjunct al Economiei Iranului, consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost salutaţi de Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării reprezentanţi ai conducerii unor ministere. ★ Seara, în cinstea oaspeţilor iranieni, ministrul comerţului exterior a oferit în saloanele Hotelului Athenee Palace, un cocteil. (Agerpres) Luni după-amiază a sosit în Capitală Mohamad Khosrovschahi, preşedintele Camerei de Comerţ din Teheran. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele iranian a fost salutat de Titus Cristureanu, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi de funcţionari superiori din această instituţie. ★ In seara aceleeaşi zile, Mohamad Khosrovschahi a fost primit de Victor Ionescu, președintele Camerei de Comerț. (Agerpres) * Aparate de sudură automată Uzinele „Electrotehnica“ din Capitală au expediat beneficiarilor un tip nou de tablou de comandă pentru grupurile de sudură electrică. Avantajele sale față de produsele similare, realizate de pînă acum, constau în faptul că este prevăzut cu amplificatoare magnetice speciale, care permit acţionarea agregatului de la distanţă. Cu ajutorul unui dispozitiv de comandă, sudorul poate astfel modifica intensitatea curentului folosit în procesul tehnologic de sudură, în funcţie de necesităţile concrete de la locul de muncă. (Agerpres). Plecarea delegaţiei C.C. al P.C.R. la lucrările celui de al V-lea Congres al Partidului Muncii din Albania Luni dimineaţa, a plecat spre Tirana delegaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, condusă de Constantin Drăgan, membru al Comitetulului Executiv al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al V-lea Congres al Partidului Muncii din Albania. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalos, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Petrescu, Ghizela Vass şi Ion Stoian, şefi de secţie la C. al P.C.R., Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, activişti de partid. Erau de faţă Dhimiter Stamp, însărcinat cu afaceri adinterim al R. P. Albania la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres), în aceeaşi zi delegaţia Partidului Comunist Român a sosit la Tirana. La aeroport a fost întîmpinată de tov. Riţa Marko, membru al Biroului Politic al C.G. al Partidului Muncii din Albania, Pilo Peristeri, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Albania, de membri ai C.C. al Partidului Muncii din Albania. Au fost de faţă Manole Bodnaraş, ambasadorul Republicii Socialiste România la Tirană, membri ai Ambasadei, precum şi şefi ai unor misiuni diplomatice ale ţărilor socialiste la Tirana. * PRONOEXPRES PREMIILE CONCURSULUI PRONOEXPRES NR. 43 DIN 20 OCT. 1966 : Categoria a II : 1 variantă de 39 414 lei și 4 variante a 14 414 lei •, Categoria a IlI-a : 47 variante a 1 6£1 lei ; Categoria a IV-a : 285 variante a 350 lei •, Categoria a V-a : 977 variante a 102 lei ; Categoria a VI-a : 5 146 variante a 26 lei. •Premiul de 25 000 lei atribuit conform regulamentului uneia dintre variantele de la categoria a II-a va fi stabilit prin tragere la sorti mîine miercuri 2 noiembrie 1966. Report la categoria I : 41 528 lei. ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 octombrie 1966, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) N. K. K ; 2). N. Z. W. ; 3) H. G. E. ; 4) Z. U. A. ; 5) I. O. H. : 6) G. Z. M. ; 7) D. S. U. ; 8) M. O. Y. LISTA DE CIŞTIGURI la dopnnprlle p* ohUcrathinlle C.B.C on iistiiorl TRAGEREA LA SORTI DIN 31 OCTOMBRIE 1966 O fi (7‘5 Seria oblig. cîstigatoara Nr crt. al phne cistigat Valoarea cistigurilor partiala tntală 1 14717 28 100 000 100 100 1 25022 12 75 000 75 000 1 23017 37 50 000 50 000 1 53535 32 25 000 25.000 1 32280 01 10 000 10.000 1 04032 47 5.000 1 11012 14 5.000 1 21593 28 5 000 1 28746 34 5 000 1 30124 28 5 000 1 43345 39 5.000 1 55883 29 1 5.000 35.000 Terminația seriei 60 186 20 2.000 60 303 15 2 000 60 870 34 2.000 360.600 60 041 28 1.000 60 544 25 1.000 120.000 600 28 30 800 600 53 35 800 600 55 18 800 1.440.000 2112 TOTAL * 2.215.000 Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I Contractele industriei locale pentru anul 1967 prea multă uşurinţă, acest fapt cu argumente referitoare la rentabilitate. „Drumul minimei rezistenţe“ este desigur soluţia cea mai convenabilă pentru oricine dovedeşte superficialitate în studierea resurselor interne, în organizarea ştiinţifică a producţiei şi asupra acestor aspecte negative Comitetul de stat pentru îndrumarea şi controlul organelor locale ale administraţiei de stat se va concentra cu siguranţă în perioada care ne desparte de hotarul anului 1967. Lipsa unor produse este determinată însă şi de anumite cauze obiective, care ar putea fi grupate în două mari capitole : insuficienţa unor capacităţi de producţie corespunzătoare (acele de capsat şi cele de gămălie de exemplu, nu s-au contractat pentru 1967 deoarece a lipsit sprijinul organelor centrale de resort( în înlocuirea la timp a maşinilor respective, cu un grad de uzură avansat, după cum numărul mic de uscătorii a determinat un nivel mai scăzut al producţiei de mobilă şi calitatea slabă a materiilor prime (pentru unele produse din lemn se face vinovat Ministerul Economiei Forestiere, pentru altele Ministerul Industriei ..Chimice şi M.I.C.M.). Sarcinile mari puse în faţa industriei locale de Directivele celui de al IX-lea Congres al partidului sunt cunoscute de toţi. Rămîne doar ca fiecare din sectorul lui să ia măsurile ce se impun încă din primul an al cincinalului pentru ca acest sector important al economiei naţionale să poată beneficia la vreme de ele şi să fie în stare să răspundă operativ la solicitările tot mai diverse atît ale pieţii interne, cit şi ale celei externe. Un prim răspuns legat de modul în care înţelege Ministerul Comerţului Interior să sprijine industria locală l-am solicitat tovarăşului Dumitru Niculescu, secretar general al M.C.I . Ministerul nostru, apreciind posibilităţile pe care le are industria locală, este hotărît să-i acorde în continuare tot sprijinul atît în ceea ce priveşte adoptarea unor forme noi de relaţii, mai elastice şi mai simple (dovadă recentele contractări), cit şi în ceea ce priveşte lărgirea sortimentului. Aplicarea în practică a recentelor ordine ale conducerii ministerului nostru, deschide larg drumul colaborării şi pe plan local. Colectivele consultative de pe lîngă Direcţiile comerciale regionale au început să analizeze temeinic în fiecare lună modul în care a fost aprovizionată populaţia pe plan local, industria locală fiind solicitată să producă articolele care lipsesc. De asemenea s-a indicat organizaţiilor comerciale să treacă la contractarea directă cu industria locală a oricăror mărfuri pe care le consideră necesare. Populaţia are nevoie de multe articole în cantităţi şi sortimente îmbunătăţite. Trebuie însă să existe mai multă iniţiativă la producători. Pentru a îmbunătăţi legătura directă între comerţ şi industrie vom organiza colective care să se deplaseze în toate regiunile ţării pentru a studia, la faţa locului, cu fiecare întreprindere în parte, posibilităţile de a se mări cantităţile contractate la articolele care nu satisfac integral cererea şi de a se încheia altele pentru produsele care, din diverse motive, au fost abandonate. Deci contractarea cu industria locală nu trebuie considerată încheiată. Fondul general de mărfuri pentru piaţa anului viitor va fi în continuare îmbunătăţit. Cu această ocazie şi unii merceologi ai comerţului îşi vor reanaliza cererile, revenind la acele produse la care industria locală nu şi-a acoperit întreaga capacitate de producţie disponibilă. Totodată, întreprinderile industriei locale trebuie să folosească această perioadă pentru restudierea posibilităţilor de rentabilizare a unor produse, şi să solicite cu argumente mai convingătoare ajutorul de care au nevoie. Experienţa primului an al cincinalului, mai ales în ceea ce priveşte sprijinul industriei locale de către ministerele producătoare şi celelalte instituţii centrale trebuie valorificată şi extinsă pentru ca producţia acestui sector să poată ţine pasul cu evoluţia rapidă a cerinţelor tot mai complexe ale pieţii. Ing. C. AMARIŢEI „CU TOŢII SlNTEM 26“ statul a început să ne ajute, viaţa noastră a început să înflorească deopotrivă cu Dobrogea, căreia călătorii au dreptate să-i spună azi, grădină... Dar uite, am răzbit, copiii stau roată în jurul meu, fiecare cu rostul lui pe pămîntul roditor dobrogean. Fiică-mea cea mare lucrează la cooperativa agricolă de la noi din comună şi cei trei fii ai ei, nepoţii mei, zburdă la grădiniţa sezonieră şi vin pe la bunica numai cînd au sacul plin cu poveşti noi. Ionică e acum socotitor, are şi el un fecior care, dacă-i sîrguincios, o să meargă şi pe la şcolile înalte. Damian şi Gheorghe au ales tîmplăria , le place meseria au casa îndestulată. Ăilalţi doi mai mici sunt tractorişti, mezinii sunt încă la şcoală.» Da, noi, familia celor 26, ne-am bucurat mereu de numeroasele înfăptuiri ale statului socialist izvorîte din grija faţă de bunăstarea omului. Şi în istoria noastră vie fiecare măsură nouă a partidului şi guvernului are, ca să spun aşa, un cîmp larg de manifestare. Ca, bunăoară, recentele măsuri luate în sprijinul familiilor cu copii, cuprinzînd multe lucruri ce vor îmbunătăţi viaţa familială a fiicelor şi fiilor mei, a ginerilor şi nurorilor mele, căci fiecare dintre ei are sau va avea moştenitori. Dar, dincolo de aceasta, noile măsuri îmi apar, mie, mama unei familii de 26 de oameni, o mare cinstire adusă femeilor care, ca şi mine, ne-am închinat viaţa urmaşilor. . MANDIŢA GROZAVU comuna ,,23 August", regiunea Dobrogea CONSEMNĂRI DUPĂ bucuria mutării in noile apartamente, pe locatarii blocurilor şi ai celorlalte blocuri cu 10 etaje date in folosinţă in cartierul Cornişa-Bistrita din Bacău, i-a aşteptat o mare dezamăgire. Pentru a ajunge la locuinţele lor, ei sunt nevoiti să urce, uneori cu greutati in mină, sute de trepte. Şi nu odată, ci de cite 4—5 ori pe zi. Dacă cei tineri mai rezistă încă acestor „competiţii", virstnicii au renunţat de mult la ea, îndeosebi cei de la ultimele etaje. Nu se poate spune că blocurile nu au lifturi. Au, dar nu funcţionează. Le-a instalat Întreprinderea de fabricaţie şi montare a ascensoarelor din Bucureşti, inca din luna iunie. Le-a instalat numai, dar nu le-a pus în funcţiune. Mai sunt de executat unele lucrări de finisaj ţară de care lifturile nu pot fi recepţionate şi date în folosinţă. Tovarăşii de la I.F.M.A. au uitat pe semne, că aceste sarcini le revin lor. Tocmai de aceea ţinem să le reamintim. LA CENAD, raionul Sînnicolaul Mare, livada de piersici a gospodăriei de stat şi-a cîştigat un bun renume atît pe piaţa internă cit şi în alte ţări unde se bucură de aceleaşi aprecieri. Zilele acestea, cînd se face bilanţul actualei recolte de pe cele 56 hectare, în listele de venituri ale gospodăriei se înscrie o nouă cifră : peste un milion şi jumătate de lei proveniţi din valoarea fructelor cu arome specifice cunoscute sub denumirea de „piersici de Cenad“. După cum ne informează tov. Mihai Ciornei, inginerul şef al gospodăriei, în anul viitor vor intra pe rod încă 58 hectare plantaţie tînără, deci dublu faţă de anul acesta. IN GĂRILE Aiud şi Bazna, cetăţeanul care doreşte să-şi lase bagajele la casa special amenajată pentru aceasta, trebuie să fie înarmat cu răbdare şi cu picioare care să ducă la alergătură. Procedura este următoarea : te duci la casa de bilete, stai la coadă, cînd îfi vine rîndul îfi scofi un tichet cu care te duci la casa de bagaje predai valiza şi tichetul şi după aceea poţi pleca. Intrebafi fiind de ce nu se poate elibera tichetul de la casa de bagaje, casierii gărilor respective au răspuns prin cîteva semne de mirare. Ne mirăm și noi, dar totodată ne exprimăm și dezacordul față de o asemenea atitudine față de călătorii LA GREONI, raionul Oravița, pe una din străzile satului stă aruncat la întîmplare şi năpădit de buruieni un vagon de stilpi pentru electrificarea localităţii. Linia de înaltă tensiune trece chiar prin sat, dar ce folos, căci tovarăşii de la Întreprinderea regională de electrificare Banat au „uitat" de această lucrare, care trebuia să fie terminată de luni de zile. Localnicii au la bancă toate sumele necesare și s-au oferit în repetate rînduri să sprijine efectiv lucrările, în satele vecine Vărădia și Mercina, au fost săpate și gropile, dar tot nimic nu s-a făcut. Ce-ar fi ca în locul altei avalanşe de promisiuni să nu mai fie tărăgănate în mod cu totul nejustificat aceste lucrări ! h. 6855 — î.xi.med pag. 3-a „România liberă* Sărbătoarea poporului algerian P oporul algerian aniversează astăzi 12 ani de la declanşarea luptei armate pentru eliberarea ţării sale de sub dominaţia colonială. Semnalul pentru începutul luptei l-au dat, grupurile de patrioţi înarmaţi din Batna, regiunea Aurès, în noaptea dintre 31 octombrie şi 1 noiembrie 1954. Curînd, întregul popor, s-a ridicat la acţiune şi luptele, care au cuprins pe rînd toate regiunile ţării, s-au transformat intr-un adevărat război de eliberare naţională care a durat aproape opt ani şi a costat, viaţa a circa un milion şi jumătate de fii ai săi. Tratativele de la Evian, încheiate în martie 1962, prin acordurile care au consacrat recunoaşterea dreptului poporului algerian la autodeterminare au fost urmate, în iulie acelaşi an, de proclamarea, în mod oficial, a independenţei Algeriei, încununarea luptei pentru libertate a poporului algerian. Iar, după două luni, în septembrie 1962, în prima şedinţă a Adunării naţionale constituante, Algeria a fost proclamată republică democratică, şi populară, în anii care au trecut de atunci, poporul algerian a depus eforturi susţinute pentru dezvoltarea economică, culturală şi socială a patriei sale, pentru asigurarea înaintării ei pe calea progresului, pentru consolidarea independenţei sale naţionale. Poporul român, care sprijină în mod consecvent dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta a fost alături de poporul algerian în anii luptei sale pentru libertate, manifestîndu-şi solidaritatea cu această luptă dreaptă. In prezent, el urmăreşte cu simpatie rezultatele obţinute de poporul algerian în munca sa de construcţie paşnică, între Republica Socialistă România şi Republica Algeriană Democratică şi Populară s-au statornicit relaţii prieteneşti de colaborare, întemeiate pe respectarea principiilor, suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, egalităţii şi avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare şi al păcii. Dezvoltarea acestor relaţii de colaborare a fost promovată prin semnarea unui acord comercial şi a unui acord de plăţi, precum şi a unui program de schimburi culturale şi ştiinţifice între ţările noastre. Cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a începerii luptei pentru independenţă a poporului algerian, sărbătoare naţională a Algeriei democratice şi populare, poporul român transmite un călduros salut poporului algerian şi, îi urează succese în munca şi lupta sa pentru progres,, bunăstare şi pace. Sosirea delegaţiei guvernamentale române la Alger ALGER 31 (Agerpres). — Luni a sosit la Alger delegaţia guvernamentală română, condusă de Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul minelor, care, la invitaţia guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare, va participa la festivităţile prilejuite de sărbătorirea celei de-a XH-a aniversări a începerii revoluţiei algeriene — Ziua naţională — 1 noiembrie. Din delegaţie mai face parte Şefan de la ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe. La sosirea pe aeroportul Dar-El-Beida, delegaţia a fost salutată de Noureddine Delied, ministrul comerţului în guvernul algerian, funcţionari superiori la Preşedinţia Consiliului Naţional al Revoluţiei şi la Ministerul Afacerilor Externe al Algeriei, şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Alger. Au fost prezenţi, de asemenea, Dumitru Cîţu, însărcinatul cu afaceri ai al Republicii Socialiste România, membri ai Ambasadei române în capitala Algeriei. La Consiliul Europei din Strassbourg au loc: „Zilele de studiu europene“ PARIS 31 (Agerpres). — La Consiliul Europei din Strassbourg au loc „Zilele de studiu europene“, organizate de mişcarea „Femeile şi pacea“, întîlnirea care are ca temă „Europene, şi voi sînteţi responsabile pentru pacea lumii“ — reuneşte 80 de delegate din 11 ţări ale continentului nostru, reprezentînd organizaţii de femei de cele mai diverse orientări. Din ţara noastră participă ca invitate Sanda Rangheţ, secretar al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din Republica Socialistă România, care este şi membru al Comitetului de onoare , al reuniunii, şi Dana Gheorghiu, ziaristă. Lucrările au fost deschise de preşedinta „Prieteniilor europene“ . Odile Pflimlin, în intervenţia sa, Sanda Ranghet a relevat răspunderea ce o incumbă femeilor securitatea colectivă în Europa, una din cele mai importante probleme de rate depinde destinderea vieții internaţionale, în ansamblul său. PESCARII DE PE LIELUPE (Urmare din pag. I)stalaţiile, ascultînd explicaţiile in legătură cu drumul parcurs in aceşti aproape 20 de ani, văzînd casele îndestulate ale oamenilor şi cum sint aceştia îmbrăcaţi, faci greu deosebirea Între sat şi oraş, intre activitatea în colhoz şi cea din industrie. Şi cînd ţi se arată prima ambarcaţiune care a aparţinut colhozului la înfiinţare, un fel de şalupă firavă, astăzi păstrată doar ca piesă de muzeu, ca tineretul să înţeleagă mai bine de unde s-a pornit şi unde s-a ajuns, pătrunzi mai bine sensul denumirii „Uzvara“, care, în limba letonă, înseamnă „Victorie". Este victoria obţinută asupra unei profesiuni grele, care a cerut de-a lungul secolelor multe victime omeneşti şi care astăzi aduce mulţumire şi belşug urmaşilor străvechilor pescari letoni de la vărsarea fluviului Lielupe în golf. O vedetă rapidă, pusă la dispoziţie de comandantul portului Riga, mi-a dat posibilitatea să văd admirabila panoramă a oraşului, aşa cum se înfăţişează dinspre apă, şi să trec in revistă activitatea portului despre care se vorbeşte pentru prima oară la începutul secolului al Xlll-lea iar în prima jumătate a secolului al XVIII-lea ajunsese să primească aproape o mie de corăbii pe an, situîndu-se astfel printre cele mai importante porturi ale Mării Baltice și asigurînd legătura comercială cu țările din occident. După ce in anii de criză capitalistă, activitatea ajunsese la 38 la sută faţă de 1913 iar, in retragere, hitleriştii distruseseră complet instalaţiile portuare, astăzi portul cunoaşte din nou o activitate bogată. Reconstruirea lui din temelii a durat mai puţin de şase ani; cu acest prilej s-au avut in vedere cerinţele transportului modern. Intr-adevăr, ceea ce caracterizează peisajul este pădurea de macarale care încarcă şi descarcă şi zgomotul produs de uriaşele utilaje metalice in mişcare. Oameni se văd puţini, deoarece peste 86 la sută din lucrări sunt mecanizate. După cum ne informează comandantul portului, cu un număr de muncitori mai mic de cinci ori ca înainte de război, cantitatea de mărfuri ce trece prin portul Riga este de două ori mai mare. O nouă şi elegantă gară maritimă pentru pasageri serveşte călătorii din cursele regulate care leagă oraşul de numeroase ţări ale lumii. Şi, bineînţeles, dezvoltarea şi modernizarea portului continuă. Mica noastră vedetă se apropie de ţărm şi după cîteva minute păşim pe strada care însoţeşte apele Daugavei de-a lungul trecerii sale prin Riga şi care se numeşte Valis Laţis. Comandantul portului ne dă o ultimă lămurire: — Denumirea străzii inspirată de faptul că Laris era docher ; el trecea pe drumul pe care ne aflăm acum, cărind sacii in spinare, spre a-i încărca in vase. Mai tîrziu a devenit marele scriitor leton pe care-l cunoaşteţi şi cel dinții prim ministru al Letoniei Sovietice. Iar pentru noi, lucrătorii din port, aceasta are o mare semnificaţie. AL. CORNESCU