România Liberă, noiembrie 1966 (Anul 24, nr. 6855-6880)

1966-11-01 / nr. 6855

Cum e mai bine? D­ouă informaţii primite la redacţie în răstim­pul a cîtorva zile, din două părţi ale ţării aflate la circa 300 kilo­metri distanţă, ne invi­tă la reflecţii. Prima ne a­­duce la cunoştinţă că în vederea satisfacerii în mai mare măsură a cerinţelor legitime ale cumpărători­lor, de a realiza produse cit mai frumoase și calita­tiv superioare, colectivul Combinatului de industria­lizare a lemnului din Tur­­nu Severin a început fa­bricarea unor accesorii me­talice ale mobilei — di­ferite minere, picioare me­talice, butoane, etc. — care nu sunt produse de indus­tria constructoare de ma­şini. A doua informaţie am primit-o de la unul din inginerii şefi ai Uzinei de radiatoare, echipament me­talic, obiecte şi armături sanitare, unitate care prin­tre altele este specializată şi în producerea... acceso­riilor metalice pentru mo­bilă. — Uzina noastră are un nomenclator bogat de ac­cesorii metalice necesare producerii de mobilă. De realizat însă, realizăm abia 25—30 la sută din sorti­mentele din nomenclator. Aceasta deoarece unitatea care fabrică accesoriile me­talice lucrează sub posibili­tăţile ei. Pentru a se reali­za totuşi planul valoric producem, în primul rînd, sortimentele „cu greutate“, reuşind în acest fel să ra­portăm, în fiecare lună, în­deplinirea sarcinilor ce ne revin. Aşa cum spuneam, aceste două informaţii ne-au făcut să reflectăm asupra unor realităţi existente în unele sectoare ale economiei şi să ne punem întrebarea: Cum e mai bine ? Luată se­parat strădania celor de la C.I.L. Tr. Severin este lău­dabilă, venind în întîmpi­­narea dorinţei cumpărăto­rilor de a găsi în magazine mobilă pe gustul fiecăruia. Uneori un mic accesoriu dă piesei de mobilă persona­litate. După ce aflăm insă, să­răcia de sortimente de ac­cesorii metalice asigurată de unitatea construită spe­cial în acest scop, ne pu­nem întrebarea dacă efor­tul forestierilor din Tr. Se­verin nu este inutil ? Cert este că oricîtă bunăvoință ar exista la acest combinat, accesoriile metalice execu­tate nu se vor ridica la ni­velul calitativ pe care l-ar putea atinge, dacă ele s-ar realiza pe maşini speciale şi de cadre cu pregătire ne­cesară. Presupunînd totuşi că forestierii prelucrează în condiţii bune metalul, ne întrebăm cu ce preţ de cost ? Studiind catalogul de produse ce s-ar putea fa­brica la UREMOAS, ne-am dat seama că cu puţină bu­năvoinţă s-ar putea satis­face în întregime necesarul de accesorii metalice pen­tru toate celelalte ramuri ale economiei naţionale. De altfel, în continuare, a­­celaşi inginer şef spunea : „ Pentru noi ar fi o ni­mica toată să realizăm a­­ceste butoane, picioruşe metalice pentru mese şi alte mărunţişuri. Dar ce să facem dacă primim nu­mai comenzi de mică va­loare din partea beneficia­rilor uzinei ? Revenind la întrebarea „Cum e mai bine ?“ con­statăm că pentru economia naţională avem de-a face cu o pierdere. Desigur nu este simplu să-ţi poţi realiza sarcinile de plan. Dar de aici şi pînă la îndeplinirea lui în detrimentul sortimentelor este cale destul de lungă. Pentru aceasta considerăm că ar trebui ca împreună conducerile de întreprin­deri şi ministere să pri­vească puţin şi peste poar­ta unităţii lor, să ţină sea­ma de interesele economiei naţionale în ansamblu, să-şi pună mai des între­barea „Cum e mai bine ?", ANTON OROST în Enni" a­­avut loc semnarea Cbitanţiei de­­. .­'colaborare în domeniul­­ Radioteleviziunii, între Comitetul de Radiodifu­ziune şi Televiziune de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România şi Radiodifuziunea şi Televi­ziunea Regatului Maroc. Convenţia prevede schim­buri de emisiuni culturale, muzicale, schimburi de filme de actualităţi etc. Din partea română conven­ţia a fost semnată de Virgil Cazacu, preşedintele Comite­tului de Radiodifuziune şi Te­leviziune de pe lîngă Consi­liul de Miniştri al Republicii Socialiste România, iar din partea marocană da Abdel­­wahab Benmansour, directo­rul general al Radiodifuziunii și Televiziunii Regatului Ma­roc. ★ Constructorii de nave de la Șantierul naval din Brăila au lansat luni primul complex­­fluvial de 900 tone pentru navigație..­­în apele Nilului. Asemenea nave se­­ realizează pentru ..prima oară în ţara noastră. Ele se compun din două corpuri — unul autopro­pulsat şi altul împins, cu un deplasament de 450 tone fie­care. ★ Delegaţia Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, condusă de Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului, s-a înapoiat luni la amiază în Ca­pitală din vizita pe care a fă­cut-o în R.P. Ungară, la invi­taţia ministrului culturii din această ţară. ★ O delegaţie a Asociaţiei zia­riştilor patrioţi şi democraţi din Vietnamul de sud, condu­să de Huynh Van Ly, redac­tor la ziarul „Liberation“, a sosit în ţara noastră, la invi­taţia Uniunii Ziariştilor din Republica Socialistă România. ★ Luni seara a sosit în Capi­tală o delegaţie culturală ce­hoslovacă, condusă de­­ Karel Janó, locţiitor al ministrului învăţămîntului şi culturii, pentru a încheia planul de aplicare a acordului de cola­borare culturală între Româ­nia şi Cehoslovacia pe anii 1967-1968 ★ Cu prilejul zilei feţelor ar­mate italiene, ataşatul militar aero şi naval al Italiei la Bu­cureşti, colonel Achille Amico, a oferit luni un cocteil în sa­loanele ambasadei. * Ieri a avut loc o şedinţă lărgită a Comitetului Execu­tiv al Uniunii Centrale a Coo­perativelor Meşteşugăreşti, în cursul căreia a fost analizată problema organizării execu­ţiei comenzilor şi reparaţiilor în sectorul încălţăminte în ateliere centralizate, în scopul îmbunătăţirii servirii popu­laţiei. 24 de ore Duminica, la căminul cultural din Bîrsania ,pe Valea Izei, începerea programului e totdeauna aşteptată cu nerăbdare Foto : NICU VASILE Sosirea unei delegaţii economice guvernamentale iraniene Luni după-amiază a sosit în Capitală delegaţia econo­mică guvernamentală iraniană, condusă de Aii Naghi Alikhani, ministrul economiei al Iranu­lui. Din delegaţie fac parte Safi Asfia, preşedintele Orga­nizaţiei planului, R. S. Tehe­ran, ministrul adjunct al Eco­nomiei Iranului, consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, oaspeţii au fost salutaţi de Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Mauriciu Novac, vicepreşe­dinte al Comitetului de Stat al Planificării reprezentanţi ai conducerii unor ministere. ★ Seara, în cinstea oaspeţilor iranieni, ministrul comerţului exterior a oferit în saloanele Hotelului Athenee Palace, un cocteil. (Agerpres) Luni după-amiază a sosit în Capitală Mohamad Khosro­­vschahi, preşedintele Camerei de Comerţ din Teheran. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, oaspetele iranian a fost salutat de Titus Cristu­­reanu, vicepreşedinte al Ca­merei de Comerţ şi de func­ţionari superiori din această instituţie. ★ In seara aceleeaşi zile, Mo­hamad Khosrovschahi a fost primit de Victor Ionescu, pre­ședintele Camerei de Comerț. (Agerpres) * Aparate de sudură automată Uzinele „Electrotehnica“ din Capitală au expediat be­neficiarilor un tip nou de ta­blou de comandă pentru gru­purile de sudură electrică. Avantajele sale față de pro­dusele similare, realizate de pînă acum, constau în faptul că este prevăzut cu amplifica­toare magnetice speciale, care permit acţionarea agregatului de la distanţă. Cu ajutorul unui dispozitiv de comandă, sudorul poate astfel modifica intensitatea curentului folosit în procesul tehnologic de su­dură, în funcţie de necesităţile concrete de la locul de muncă. (Agerpres). Plecarea delegaţiei C.C. al P.C.R. la lucrările celui de al V-lea Congres al Partidului Muncii din Albania Luni dimineaţa, a plecat spre Tirana delegaţia Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, condusă de Constantin Drăgan, membru al Comitetulului Executiv al C.C. al P.C.R., care va parti­cipa la lucrările celui de-al V-lea Congres al Partidului Muncii din Albania. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost con­dusă de Leonte Răutu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Da­los, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Petrescu, Ghizela Vass şi Ion Stoian, şefi de secţie la C­. al P.C.R., Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, activişti de partid. Erau de faţă Dhimiter Sta­­mp, însărcinat cu afaceri ad­­interim al R. P. Albania la Bucureşti, şi membri ai am­basadei. (Agerpres), în aceeaşi zi delegaţia Parti­dului Comunist Român a sosit la Tirana. La aeroport a fost întîmpinată de tov. Riţa Marko, membru al Biroului Politic al C.G. al Partidului Muncii din Albania, Pilo Pe­­risteri, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Albania, de membri ai C.C. al Partidu­lui Muncii din Albania. Au fost de faţă Manole Bod­­naraş, ambasadorul Republicii Socialiste România la Tirană, membri ai Ambasadei, precum şi şefi ai unor misiuni diplo­matice ale ţărilor socialiste la Tirana. * PRONOEXPRES PREMIILE CONCURSULUI PRONO­EXPRES NR. 43 DIN 20 OCT. 1966 : Categoria a II : 1 variantă de 39­ 414 lei și 4 variante a 14 414 lei •, Categoria a IlI-a : 47 variante a 1 6£1 lei ; Categoria a IV-a : 285 variante a 350 lei •, Categoria a V-a : 977 variante a 102 lei ; Categoria a VI-a : 5 146 variante a 26 lei. •Premiul de 25 000 lei atribuit con­form regulamentului uneia dintre va­riantele de la categoria a II-a va fi stabilit prin tragere la sorti mîine miercuri 2 noiembrie 1966. Report la categoria I : 41 528 lei. ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 oc­tombrie 1966, au ieşit urmă­toarele opt combinaţii de li­tere : 1) N. K. K ; 2). N. Z. W. ; 3) H. G. E. ; 4) Z. U. A. ; 5) I. O. H. : 6) G. Z. M. ; 7) D. S. U. ; 8) M. O. Y. LISTA DE CIŞTIGURI la dopnnprlle p* ohUcrathinlle C.B.C on iistiiorl TRAGEREA LA SORTI DIN 31 OCTOMBRIE 1966 O fi (7‘5 Seria oblig. cîstigatoara Nr crt. al phne cistigat Valoarea cistigurilor partiala tntală 1 14717 28 100 000 100­ 100 1 25022 12 75 000 75 000 1 23017 37 50 000 50 000 1 53535 32 25 000 25.000 1 32280 01 10 000 10.000 1 04032 47 5.000 1 11012 14 5.000 1 21593 28 5 000 1 28746 34 5 000 1 30124 28 5 000 1 43345 39 5.000 1 55883 29 1 5.000 35.000 Terminația seriei 60 186 20 2.000 60 303 15 2 000 60 870 34 2.000 360.600 60 041 28 1.000 60 544 25 1.000 120.000 600 28 30 800 600 53 35 800 600 55 18 800 1.440.000 2112 TOTAL * 2.215.000 Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I Contractele industriei locale pentru anul 1967 prea multă uşurinţă, acest fapt cu argumente referitoare la rentabilitate. „Drumul mini­mei rezistenţe“ este desigur soluţia cea mai convenabilă pentru oricine dovedeşte su­perficialitate în studierea re­surselor interne, în organiza­rea ştiinţifică a producţiei şi asupra acestor aspecte negati­ve Comitetul de stat pentru îndrumarea şi controlul orga­nelor locale ale administraţiei de stat se va concentra cu si­guranţă în perioada care ne desparte de hotarul anului 1967. Lipsa unor produse este de­terminată însă şi de anumite cauze obiective, care ar putea fi grupate în două mari capi­tole : insuficienţa unor capaci­tăţi de producţie corespunză­toare (acele de capsat şi cele de gămălie de exemplu, nu s-au contractat pentru 1967 deoarece a lipsit sprijinul organelor centrale de resort( în înlocuirea la timp a maşinilor respective, cu un grad de uzură avansat, după cum numărul mic de uscătorii a determinat un nivel mai scăzut al producţiei de mobi­lă­ şi calitatea slabă a mate­riilor prime (pentru unele pro­duse din lemn se face vinovat Ministerul Economiei Forestie­re, pentru altele Ministerul Industriei ..Chimice şi M.I.C.M.). Sarcinile mari puse în faţa industriei locale de Directivele celui de al IX-lea Congres al partidului sunt cunoscute de toţi. Rămîne doar ca fiecare d­in sectorul lui să ia măsurile ce se impun încă din primul an al cincinalului pentru ca acest sector important al eco­nomiei naţionale să poată be­neficia la vreme de ele şi să fie în stare să răspundă ope­rativ la solicitările tot mai di­verse atît ale pieţii interne, cit şi ale celei externe. Un prim răspuns legat de modul în care înţelege Minis­terul Comerţului Interior să sprijine industria locală l-am solicitat tovarăşului Dumitru Niculescu, secretar general al M.C.I . Ministerul nostru, apre­ciind posibilităţile pe care le are industria locală, este ho­­tărît să-i acorde în continuare tot sprijinul atît în ceea ce pri­veşte adoptarea unor forme noi de relaţii, mai elastice şi mai simple (dovadă recentele contractări), cit şi în ceea ce priveşte lărgirea sortimentului. Aplicarea în practică a recentelor ordine ale con­ducerii ministerului nostru, deschide larg drumul colabo­rării şi pe plan local. Colecti­vele consultative de pe lîngă Direcţiile comerciale regionale au început să analizeze temei­nic în fiecare lună modul în care a fost aprovizionată populaţia pe plan local, indus­tria locală fiind solicitată să producă articolele care lipsesc. De asemenea s-a indicat orga­nizaţiilor comerciale să treacă la contractarea directă cu in­dustria locală a oricăror măr­furi pe care le consideră ne­cesare. Populaţia are nevoie de multe articole în cantităţi şi sortimente îmbunătăţite. Tre­buie însă să existe mai multă iniţiativă la producători. Pentru a îmbunătăţi legătu­ra directă între comerţ şi in­dustrie vom organiza colective care să se deplaseze în toate regiunile ţării pentru a stu­dia, la faţa locului, cu fiecare întreprindere în parte, posibi­lităţile de a se mări cantităţile contractate la articolele care nu satisfac integral cererea şi de a se încheia altele pentru produsele care, din diverse motive, au fost abandonate. Deci contractarea cu indus­tria locală nu trebuie conside­rată încheiată. Fondul general de mărfuri pentru piaţa anu­lui viitor va fi în continuare îmbunătăţit. Cu această ocazie şi unii merceologi ai comer­ţului îşi vor reanaliza cererile, revenind la acele produse la care industria locală nu şi-a acoperit întreaga capacitate de producţie disponibilă. Totoda­tă, întreprinderile industriei locale trebuie să folosească a­­ceastă perioadă pentru restu­­dierea posibilităţilor de renta­bilizare a unor produse, şi să solicite cu argumente mai con­vingătoare ajutorul de care au nevoie. Experienţa primului an al cincinalului, mai ales în ceea ce priveşte sprijinul industriei locale de către ministerele producătoare şi celelalte insti­tuţii centrale trebuie valorifi­cată şi extinsă pentru ca pro­ducţia acestui sector să poată ţine pasul cu evoluţia rapidă a cerinţelor tot mai complexe ale pieţii. Ing. C. AMARIŢEI „CU TOŢII SlNTEM 26“ statul a început să ne ajute, viaţa noastră a început să în­florească deopotrivă cu Do­­brogea, căreia călătorii au dreptate să-i spună azi, gră­dină... Dar uite, am răzbit, copiii stau roată în jurul meu, fiecare cu rostul lui pe pă­­mîntu­l roditor dobrogean. Fii­­că-mea cea mare lucrează la cooperativa agricolă de la noi din comună şi cei trei fii ai ei, nepoţii mei, zburdă la grădiniţa sezonieră şi vin pe la bunica numai cînd au sacul plin cu poveşti noi. Ionică e acum socotitor, are şi el un fecior care, dacă-i sîrguin­­cios, o să meargă şi pe la şcolile înalte. Damian şi Ghe­orghe au ales tîmplăria , le place meseria au casa îndes­tulată. Ăilalţi doi mai mici sunt tractorişti, mezinii sunt încă la şcoală.» Da, noi, familia celor 26, ne-am bucurat mereu de nu­meroasele înfăptuiri ale statu­lui socialist izvorîte din grija faţă de bunăstarea omului. Şi în istoria noastră vie fiecare măsură nouă a partidului şi guvernului are, ca să spun aşa, un cîmp larg de manifestare. Ca, bunăoară, recentele mă­suri luate în sprijinul fami­liilor cu copii, cuprinzînd multe lucruri ce vor îmbună­tăţi viaţa familială a fiicelor şi fiilor mei, a ginerilor şi nurorilor mele, căci fiecare dintre ei are sau va avea moş­tenitori. Dar, dincolo de a­­ceasta, noile măsuri îmi apar, mie, mama unei familii de 26 de oameni, o mare cinstire adusă femeilor care, ca şi mine, ne-am închinat viaţa urmaşilor. . MANDIŢA GROZAVU comuna ,,23 August", regiunea Dobrogea CONSEMNĂRI DUPĂ bucuria mutării in noile apartamente, pe loca­tarii blocurilor­­ şi ai ce­lorlalte blocuri cu 10 etaje date in folosinţă in car­tierul Cornişa-Bistrita din Bacău, i-a aşteptat o mare dezamăgire. Pentru a ajun­ge la locuinţele lor, ei sunt nevoiti să urce, uneori cu greutati in mină, sute de trepte. Şi nu odată, ci de cite 4—5 ori pe zi. Dacă cei tineri mai rezistă încă acestor „competiţii", virstni­cii au renunţat de mult la ea, îndeosebi cei de la ul­timele etaje. Nu se poate spune că blocurile nu au lifturi. Au, dar nu funcţionează. Le-a instalat Întreprinderea de fabricaţie şi montare a as­censoarelor din Bucureşti, inca din luna iunie. Le-a instalat numai, dar nu le-a pus în funcţiune. Mai sunt de executat unele lucrări de finisaj ţară de care lifturi­le nu pot fi recepţionate şi date în folosinţă. Tovarăşii de la I.F.M.A. au uitat pe semne, că aceste sarcini le revin lor. Tocmai de aceea ţinem să le reamintim. LA CENAD, raionul Sîn­­nicolaul Mare, livada de piersici a gospodăriei de stat şi-a cîştigat un bun re­nume atît pe piaţa internă cit şi în alte ţări unde se bucură de aceleaşi apre­cieri. Zilele acestea, cînd se face bilanţul actualei re­colte de pe cele 56 hectare, în listele de venituri ale gospodăriei se înscrie o nouă cifră : peste un milion şi jumătate de lei proveniţi din valoarea fructelor cu arome specifice cunoscute sub denumirea de „piersici de Cenad“. După cum ne informează tov. Mihai Ciornei, inginerul şef al gospodăriei, în anul viitor vor intra pe rod încă 58 hectare plantaţie tînără, deci dublu faţă de anul acesta. IN GĂRILE Aiud şi Bazna, cetăţeanul care doreşte să-şi lase bagajele la casa special amenajată pentru aceasta, trebuie să fie înar­mat cu răbdare şi cu pi­cioare care să ducă la alergătură. Procedura este următoarea : te duci la casa de bilete, stai la coadă, cînd îfi vine rîndul îfi scofi un tichet cu care te duci la casa de bagaje predai valiza şi tichetul şi după aceea poţi pleca. Intrebafi fiind de ce nu se poate elibera tichetul de la casa de bagaje, casierii gărilor respective au răs­puns prin cîteva semne de mirare. Ne mirăm și noi, dar totodată ne exprimăm și dezacordul față de o asemenea atitudine față de călători­i LA GREONI, raionul O­­ravița, pe una din străzile satului stă aruncat la în­­tîmplare şi năpădit de bu­ruieni un vagon de stilpi pentru electrificarea locali­tăţii. Linia de înaltă tensi­une trece chiar prin sat, dar ce folos, căci tovarăşii de la Întreprinderea regio­nală de electrificare Banat au „uitat" de această lu­crare, care trebuia să fie terminată de luni de zile. Localnicii au la bancă toa­te sumele necesare și s-au oferit în repetate rînduri să sprijine efectiv lucrările, în satele vecine Vărădia și Mercina, au fost săpate și gropile, dar tot nimic nu s-a făcut. Ce-ar fi ca în locul altei avalanşe de promisiuni să nu mai fie tărăgănate în mod cu totul nejustificat a­­ceste lucrări ! h­. 6855 — î.xi.me­d pag. 3-a „România liberă* Sărbătoarea poporului algerian P­ oporul algerian aniver­sează astăzi 12­ ani de la declanşarea luptei ar­mate pentru eliberarea ţării sale de sub dominaţia colonia­lă. Semnalul pentru începutul luptei l-au dat, grupurile de patrioţi înarmaţi din Batna, regiunea Aurès, în noaptea dintre 31 octombrie şi 1 noiem­brie 1954. Curînd, întregul po­por, s-a ridicat la acţiune şi luptele, care au cuprins pe rînd toate regiunile ţării, s-au transformat intr-un adevărat război de eliberare naţională care a durat aproape opt ani şi a costat, viaţa a circa un milion şi­ jumătate de fii ai săi. Tratativele de la Evian, în­cheiate în martie 1962, prin a­­cordurile care­ au consacrat re­cunoaşterea dreptului poporu­lui algerian la autodetermina­re au fost urmate, în iulie a­­celaşi an, de proclamarea, în mod oficial, a independenţei Algeriei, încununare­a luptei pentru libertate a poporului algerian. Iar, după două luni, în septembrie 1962, în prima şedinţă a Adunării naţionale constituante, Algeria a fost proclamată republică demo­cratică, şi populară, în anii care au trecut de a­­tunci, poporul algerian a de­pus eforturi susţinute pentru dezvoltarea economică, cultu­rală şi socială a patriei sale, pentru asigurarea înaintării ei pe calea progresului, pentru consolidarea independenţei sale naţionale. Poporul român, care spriji­nă în mod consecvent dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta a fost alături de poporul algerian în anii luptei sale pentru libertate, manifes­­tîndu-şi solidaritatea cu aceas­tă luptă dreaptă. In prezent, el urmăreşte cu simpatie rezul­tatele obţinute de poporul al­gerian în munca sa de cons­trucţie paşnică, între Republica Socialistă România şi Republica Alge­riană Democratică şi Populară s-au statornicit relaţii priete­neşti de colaborare, întemeiate pe respectarea principiilor, suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, egalităţii şi avantajului reciproc, în­­ inte­resul ambelor popoare şi al păcii. Dezvoltarea acestor relaţii de colaborare a fost promovată prin semnarea unui acord co­mercial şi a unui acord de plăţi, precum şi a unui pro­gram de schimburi culturale şi ştiinţifice între ţările noas­tre. Cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a începerii luptei pentru independenţă a po­porului algerian, sărbătoare naţională a Algeriei democra­tice şi populare, poporul ro­mân transmite un călduros sa­lut poporului algerian şi, îi urează succese în munca şi lupta sa pentru progres,, bună­stare şi pace. Sosirea delegaţiei guvernamentale române la Alger ALGER 31 (Agerpres). — Luni a sosit la Alger delega­ţia guvernamentală română, condusă de Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.C.R., mi­nistrul minelor, care, la invi­taţia guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare, va participa la festi­vităţile prilejuite de sărbăto­rirea celei de-a XH-a aniver­sări a începerii revoluţiei alge­riene — Ziua naţională — 1 noiembrie. Din delegaţie mai face parte Şefan de la­ amba­sador, director în Ministerul Afacerilor Externe. La sosirea pe aeroportul Dar-El-Beida, delegaţia a fost salutată de Noureddine De­lied, ministrul comerţului în guvernul algerian, funcţio­nari superiori la Preşedinţia Consiliului Naţional al Revo­luţiei şi la Ministerul Aface­rilor Externe al Algeriei, şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Alger. Au fost prezenţi, de asemenea, Du­mitru Cîţu, însărcinatul cu afaceri a­i­ al Republicii So­cialiste România, membri ai Ambasadei române în capitala Algeriei. La Consiliul Europei din Strassbourg au loc: „Zilele de studiu europene“ PARIS 31 (Agerpres). — La Consiliul Europei din Strass­bourg au loc „Zilele de studiu europene“, organizate de miş­carea „Femeile şi pacea“, întîlnirea­­ care are ca te­mă „Europene, şi voi sînteţi responsabile pentru pacea lu­mii“ — reuneşte 80 de dele­gate din 11 ţări ale continen­tului nostru, reprezentînd or­ganizaţii de femei de cele mai diverse orientări. Din ţara noastră participă ca invitate Sanda Rangheţ, secretar al Co­mitetului naţional pentru apă­rarea păcii din Republica So­cialistă România, care este şi membru al Comitetului de o­­noare , al reuniunii, şi Dana Gheorghiu, ziaristă. Lucrările au fost deschise de preşedinta „Prieteniilor euro­pene“ . Odile Pflimlin, în intervenţia sa, Sanda Ran­­ghet a relevat răspunderea ce o incumbă femeilor securita­tea colectivă în Europa, una din cele mai importante pro­bleme de rate depinde destin­derea vieții internaţionale, în ansamblul său. PESCARII DE PE LIELUPE (Urmare din pag. I)­stalaţiile, ascultînd explicaţiile in legătură cu drumul parcurs in aceşti aproape 20 de ani, văzînd casele îndestulate ale oamenilor şi cum sint aceştia îmbrăcaţi, faci greu deosebi­rea Între sat şi oraş, intre ac­tivitatea în colhoz şi cea din industrie. Şi cînd ţi se arată prima ambarcaţiune care a aparţinut colhozului la înfiin­ţare, un fel de şalupă firavă, astăzi păstrată doar ca piesă de muzeu, ca tineretul să în­ţeleagă mai bine de unde s-a pornit şi unde s-a ajuns, pă­trunzi mai bine sensul denu­mirii „Uzvara“, care, în limba letonă, înseamnă „Victorie". Este victoria obţinută asupra unei profesiuni grele, care a cerut de-a lungul secolelor multe victime omeneşti şi care astăzi aduce mulţumire şi belşug urmaşilor străvechi­lor­ pescari letoni de la văr­sarea fluviului Lielupe în golf. O vedetă rapidă, pusă la dispoziţie de comandantul portului Riga, mi-a dat posi­bilitatea să văd admirabila panoramă a oraşului, aşa cum se înfăţişează dinspre apă, şi să trec in revistă activitatea portului despre care se vor­beşte pentru prima oară la începutul secolului al Xlll-lea iar în prima jumătate a seco­lului al XVIII-lea ajunsese să primească aproape o mie de corăbii pe an, situîndu-se astfel printre cele mai impor­tante porturi ale Mării Baltice și asigurînd legătura comer­cială cu țările din occident. După ce in anii de criză ca­pitalistă, activitatea ajunsese la 38 la sută faţă de 1913 iar, in retragere, hitleriştii distru­seseră complet instalaţiile portuare, astăzi portul cu­noaşte din nou o activitate bo­gată. Reconstruirea lui din te­melii a durat mai puţin de şase ani; cu acest prilej s-au avut in vedere cerinţele transportului modern. Intr-a­devăr, ceea ce caracterizează peisajul este pădurea de ma­carale care încarcă şi des­carcă şi zgomotul produs de uriaşele utilaje metalice in mişcare. Oameni se văd pu­ţini, deoarece peste 86 la sută din lucrări sunt mecanizate. După cum ne informează co­mandantul portului, cu un nu­măr de muncitori mai mic de cinci ori ca înainte de război, cantitatea de mărfuri ce trece prin portul Riga este de două ori mai mare. O nouă şi ele­gantă gară maritimă pentru pasageri serveşte călătorii din cursele regulate care leagă oraşul de numeroase ţări ale lumii. Şi, bineînţeles, dezvol­tarea şi modernizarea portului continuă. Mica noastră vedetă se a­­propie de ţărm şi după cîteva minute păşim pe strada care însoţeşte apele Daugavei de-a lungul trecerii sale prin Riga şi care se numeşte Valis Laţis. Comandantul portului ne dă o ultimă lămurire: — Denumirea străzii inspi­rată de faptul că Laris era do­cher ; el trecea pe drumul pe care ne aflăm acum, cărind sacii in spinare, spre a-i în­cărca in vase. Mai tîrziu a de­venit marele scriitor leton pe care-l cunoaşteţi şi cel dinții prim ministru al Letoniei So­vietice. Iar pentru noi, lucră­torii din port, aceasta are o mare semnificaţie. AL. CORNESCU

Next